EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32009D0061

2009/61/CE: Decizia Consiliului din 19 ianuarie 2009 de modificare a Deciziei 2006/144/CE privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013)

OJ L 30, 31.1.2009, p. 112–115 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 03 Volume 027 P. 296 - 299

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2009/61(1)/oj

31.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 30/112


DECIZIA CONSILIULUI

din 19 ianuarie 2009

de modificare a Deciziei 2006/144/CE privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013)

(2009/61/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Prin Decizia 2006/144/CE (2), Consiliul a adoptat orientările strategice ale Comunității privind dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013), denumite în continuare „orientările strategice ale Comunității”.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (3) prevede că orientările strategice ale Comunității pot face obiectul unei reexaminări pentru a se ține seama de schimbările majore intervenite în prioritățile Comunității.

(3)

În evaluarea punerii în aplicare a reformei politicii agricole comune din 2003, schimbările climatice, energiile din surse regenerabile, gestionarea apei, biodiversitatea și restructurarea sectorului produselor lactate au fost identificate ca fiind noi provocări majore pentru agricultura europeană. Obiectivele legate de aceste priorități ar trebui consolidate în programele de dezvoltare rurală aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

(4)

Orientările strategice ale Comunității ar trebui să identifice acele domenii care sunt importante pentru punerea în aplicare a priorităților revizuite ale Comunității privind schimbările climatice, energiile din surse regenerabile, gestionarea apei, biodiversitatea și restructurarea sectorului produselor lactate.

(5)

Eficacitatea operațiunilor legate de prioritățile conexe schimbărilor climatice, energiile din surse regenerabile, gestionarea apei și biodiversitatea ar trebui consolidată prin inovare. În acest context, sprijinirea inovării poate contribui în special la obiectivele în cauză, prin dezvoltarea unor noi tehnologii, produse și procese.

(6)

Pe baza reexaminării orientărilor strategice ale Comunității, fiecare stat membru ar trebui să își reexamineze planul strategic național, precum și cadrul de referință pentru reexaminarea programelor de dezvoltare rurală.

(7)

Prin urmare, Decizia 2006/144/CE ar trebui modificată în consecință,

DECIDE:

Articol unic

Decizia 2006/144/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Adoptată la Bruxelles, 19 ianuarie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

P. GANDALOVIČ


(1)  Avizul din 19 noiembrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 55, 25.2.2006, p. 20.

(3)  JO L 277, 21.10.2005, p. 1.


ANEXĂ

Orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013), prevăzute în anexa la Decizia 2006/144/CE, se modifică după cum urmează:

1)

În partea 2, se adaugă următorul punct:

„2.5   Răspunsul la noile provocări

Ca parte a reexaminării reformelor introduse în 2003, a fost evaluat de asemenea echilibrul dintre cheltuielile pentru plăți directe din cadrul primului pilon al PAC și finanțarea politicii de dezvoltare rurală. Având în vedere că bugetul global al PAC este stabilit până în 2013, se pot realiza finanțări suplimentare pentru dezvoltarea rurală doar printr-o majorare a modulării obligatorii. Finanțarea suplimentară este necesară pentru a consolida eforturile cu privire la prioritățile Comunității în domeniul schimbărilor climatice, energiei din surse regenerabile, gestionării apei, biodiversității (sprijinul conex acordat inovării) și restructurarea sectorului produselor lactate:

(i)

Clima și energia au devenit priorități, întrucât UE preia conducerea în construirea unei economii globale cu emisii reduse de carbon. În martie 2007, Consiliul European a adoptat concluziile (1) privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % până în anul 2020 în comparație cu 1990 (30 % ca parte a unui acord internațional de obiective globale) și stabilirea unei ținte obligatorii de 20 % pentru sursele de energie regenerabilă până în 2020, inclusiv o parte de 10 % din consumul de biocombustibili în benzină și motorină din transporturi. Agricultura și silvicultura pot avea o contribuție importantă la aprovizionarea rezervelor de materie primă pentru bioenergie, la captarea carbonului și la reducerea și mai semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(ii)

Obiectivele UE cu privire la politica din domeniul apei sunt incluse în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (2), care va fi integral pusă în aplicare în perioada 2010-2012. În calitate de principali consumatori de apă și de resurse de apă, agricultura și silvicultura au un rol semnificativ în gestionarea durabilă a apei, atât în ce privește cantitatea cât și în ce privește calitatea. Gestionarea apei va fi o componentă din ce în ce mai importantă a strategiei de adaptare la schimbările climatice deja inevitabile.

(iii)

Statele membre s-au angajat să oprească declinul biodiversității până în 2010, o țintă care pare din în ce mai puțin probabil să fie atinsă. O mare parte a diversității biologice din Europa depinde de agricultură si de silvicultură, iar eforturile pentru protejarea biodiversității trebuie intensificate, în special în contextul efectelor nefavorabile ale schimbărilor climatice și al cererii din ce în ce mai mari de apă.

(iv)

Producătorii de lactate fac un efort substanțial pentru a conserva spațiul rural prin activități agricole durabile, în special în regiunile dezavantajate. Având în vedere costurile de producție ridicate și schimbările structurale cărora trebuie să le facă față ca urmare a eliminării treptate a regimului de cote de lapte, ar trebui ca producătorii de lactate să aibă la dispoziție măsuri de sprijin, care să le permită să se adapteze mai bine noilor condiții de piață.

(v)

Măsurile de dezvoltare rurală pot să fie utilizate în special pentru a încuraja inovarea în domeniul gestionării apei, producerii și utilizării de energie din surse regenerabile, protecției biodiversității și abordării atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea și pentru a încuraja soluții favorabile pentru toate părțile în ceea ce privește competitivitatea și protecția mediului. Pentru a se promova utilizarea deplină a inovării, ar trebui să fie disponibil un sprijin specific pentru operațiunile inovatoare privind noile provocări.”.

2)

În partea 3 se introduce următorul punct

„3.4a.   Abordarea noilor provocări

Orientarea strategică a comunității

Schimbările climatice, energia din surse regenerabile, gestionarea apei, biodiversitatea (inclusiv sprijinul pentru inovare, care are legătură cu acestea) și restructurarea sectorului produselor lactate reprezintă provocări majore pentru regiunile rurale, precum și pentru agricultura și silvicultura Europei. Ca parte a strategiei globale a UE în domeniul schimbărilor climatice, agricultura și silvicultura vor fi invitate ca în viitor să aducă o contribuție mai mare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la intensificarea activității de captare a carbonului. Creșterea producției de energie regenerabilă obținută din biomasa din agricultură și din sectorul forestier ar trebui, de asemenea, să contribuie la atingerea noilor obiective ale UE pentru anul 2020, privind consumul total de combustibil și consumul de energie. Gestionarea mai durabilă a apei este esențială pentru a asigura cantitatea și calitatea suficiente ale apei în viitor și pentru adaptarea la impacturile preconizate ale schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. Mai mult, stoparea declinului biodiversității rămâne o provocare majoră. Sprijinirea inovării care privește noile provocări sus-menționate poate facilita punerea în aplicare a acestor priorități. Avându-se în vedere expirarea regimului cotelor de lactate, nevoia de restructurare din agricultură va crește. În acest context, măsurile de dezvoltare rurală vor fi importante pentru a însoți reformele din sectorul produselor lactate. Resursele suplimentare care vor fi disponibile începând din 2010 în urma unei majorări a modulării obligatorii ar trebui destinate consolidării acțiunii Comunității în domeniile schimbărilor climatice, al energiei din surse regenerabile, al gestionării apei, al biodiversității și al restructurării sectorului produselor lactate.

Pentru a aborda aceste priorități, statele membre sunt încurajate să-și concentreze sprijinul asupra unor acțiuni cheie. Aceste acțiuni cheie ar putea include următoarele tipuri de operațiuni:

(i)

În special, ajutorul pentru investiții, prevăzut în cadrul axei 1, poate fi îndreptat spre achiziționarea de mașini și echipamente care să contribuie la economisirea de energie, apă și alte resurse, precum și în direcția producției de energie din surse regenerabile pentru uzul exploatațiilor agricole. În agricultură și sectorul alimentar și în sectorul forestier ajutorul pentru investiții ar trebui să contribuie la dezvoltarea unor metode inovatoare și mai durabile de prelucrare a biocombustibilului.

(ii)

În cadrul axei 2, măsurile de agromediu și de silvicultură pot fi utilizate, în special, la creșterea biodiversității prin conservarea tipurilor de vegetație bogate în specii, prin protejarea și întreținerea pășunilor și prin multiple forme de producție agricolă. Acțiunile specifice din cadrul axei 2, precum măsurile de agromediu sau împădurirea, pot, de asemenea, contribui la o mai bună gestionare a resurselor de apă disponibile în termeni de cantitate și la protejarea calității lor. Mai mult, anumite acțiuni ce țin de agromediu și de sectorul forestier contribuie la reducerea emisiilor de protoxid de azot (N2O) și metan (CH4) și ajută la promovarea captării carbonului.

(iii)

În cadrul axelor 3 și 4, proiectele și cooperarea la scară locală pentru proiectele privind energia din surse regenerabile, precum și diversificarea agricultorilor în ce privește producția de bioenergie pot fi sprijinite. Conservarea patrimoniului natural poate contribui la protejarea habitatelor cu o importantă valoare naturală și a mediilor acvatice de valoare.

(iv)

Având în vedere faptul că toate suprafețele rurale se confruntă cu schimbările climatice și cu problemele energiei din surse regenerabile, statele membre pot încuraja grupurile locale de acțiune în cadrul axei 4 (Leader) să includă aceste aspecte în strategiile lor locale de dezvoltare, ca temă transversală. Grupurile sunt bine plasate pentru a contribui la adaptarea la schimbările climatice și la găsirea de soluții privind energia regenerabilă, adaptate situației locale.

(v)

Inovarea are potențialul de a realiza în special o serie de efecte pozitive în abordarea noilor provocări din domeniul schimbărilor climatice, producerii de energie din surse regenerabile, practicilor mai durabile de gestionare a apei și stopării declinului biodiversității. Sprijinirea inovării în aceste domenii ar putea adopta forma încurajării dezvoltării, adoptării și punerii în aplicare a tehnologiilor, produselor și proceselor relevante.

(vi)

Ca principiu general, ajutorul ar trebui focalizat pe tipuri de acțiuni care sunt în concordanță cu obiectivele și dispozițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și care contribuie la crearea unor efecte pozitive posibile în perspectiva noilor provocări, precum cele menționate la anexa II la regulamentul respectiv.”.


(1)  Concluziile Președinției Consiliului European de la Bruxelles, 8 și 9 martie 2007.

(2)  JO L 327, 22.12.2000, p. 1.


Top