EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32007R1420

Regulamentul (CE) nr. 1420/2007 al Consiliului din 4 decembrie 2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de silicomangan originare din Republica Populară Chineză și Kazahstan și de încheiere a procedurii cu privire la importurile de silicomangan originare din Ucraina

OJ L 317, 5.12.2007, p. 5–31 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 11 Volume 029 P. 167 - 193

No longer in force, Date of end of validity: 06/12/2012

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/1420/oj

5.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 317/5


REGULAMENTUL (CE) NR. 1420/2007 AL CONSILIULUI

din 4 decembrie 2007

de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de silicomangan originare din Republica Populară Chineză și Kazahstan și de încheiere a procedurii cu privire la importurile de silicomangan originare din Ucraina

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,

având în vedere propunerea prezentată de către Comisie, după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Inițiere

(1)

La 6 septembrie 2006, în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a anunțat, printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de inițiere”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), inițierea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de silicomangan (inclusiv fero-silicomangan) („SiMn”) din Republica Populară Chineză („RPC”), Kazahstan și Ucraina (denumite în continuare „țările vizate”).

(2)

Procedura a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la 24 iulie 2006 de către Comité de Liaison des Industries de Ferro-Alliages (EUROALLIAGES) (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz peste 50 % din producția comunitară totală de SiMn (denumiți în continuare „producătorii reclamanți”). Plângerea cuprindea probe prima facie privind existența dumpingului în ceea ce privește SiMn originar din țările vizate și a unui prejudiciu important care rezulta din acesta, elemente considerate ca fiind suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

O parte interesată a afirmat că Comisia ar fi trebuit să deschidă această procedură și împotriva importurilor originare din India. În momentul inițierii procedurii actuale, Comisia nu avea oricum la dispoziția sa destule probe cu privire la practicile de dumping prejudiciabil care ar fi justificat inițierea unei proceduri împotriva importurilor originare din India în conformitate cu cerințele articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază.

2.   Părțile vizate de procedură

(4)

Comisia a anunțat oficial reclamantul, producătorii reclamanți și alți producători cunoscuți din cadrul Comunității, producătorii exportatori din țările vizate, importatorii/comercianții și asociațiile acestora, furnizorii și utilizatorii cunoscuți a fi interesați și reprezentanții țărilor exportatoare vizate, cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de inițiere. S-a acordat dreptul la audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori chinezi din RPC și Kazahstan să depună o cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau pentru tratamentul individual („TI”), în cazul în care doresc acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori despre care se știe că sunt interesați, precum și autorităților din RPC și Kazahstan. Patru grupuri de producători-exportatori din RPC și un producător-exportator din Kazahstan au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau TI, în cazul în care ancheta stabilește că aceștia nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(6)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC și de importatori către Comunitate, în avizul de inițiere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în cazul afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori din RPC și importatorii comunitari au fost rugați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada cuprinsă între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006.

(8)

În ceea ce privește producătorii-exportatori din RPC, dat fiind că numai patru grupuri de societăți care au realizat vânzări la export de SiMn către Comunitate în cursul perioadei de anchetă și-au exprimat dorința de a fi incluși în eșantion, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară.

(9)

În ceea ce privește importatorii în Comunitatea Europeană, numai doi importatori independenți s-au prezentat și au furnizat informațiile solicitate în timp util. În consecință, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară.

(10)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate, precum și tuturor societăților care s-au prezentat în termenul stabilit în avizul de inițiere. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la patru producători comunitari, patru grupuri de producători-exportatori din RPC, de la singurul producător-exportator kazah, trei producători-exportatori din Ucraina, doi importatori independenți și de la nouă utilizatori independenți din Comunitate. În plus, doi utilizatori au trimis comentarii, fără să fi răspuns la chestionar.

(11)

Cu toate acestea, unul dintre grupurile de producători-exportatori din RPC nu a mai fost de acord cu verificarea planificată la fața locului a informațiilor furnizate în formularele de cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață/TI și a răspunsurilor la chestionare. În consecință, după ce a informat societățile în cauză în legătură cu consecințele unui refuz de a coopera, astfel cum se menționează în articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a considerat, în conformitate cu dispozițiile articolului 18, că societățile respective nu au cooperat la procedură și toate informațiile prezentate de către aceștia nu au fost luate în considerare.

(12)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în scopul acordării statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață/TI, în cazul RPC și Kazahstan, și pentru determinarea dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității pentru toate țările vizate. S-au efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(a)

Producători comunitari:

Eramet Comilog Manganese, Paris, Franța

Ferroatlantica S.L., Madrid, Spania

Huta Łaziska SA, Łaziska Górne, Polonia

OFZ, a.s., Istebne, Slovacia.

(b)

Utilizatori din Comunitate:

Compañía Española de Laminación, S.L., Castellbisbal, Spania

Mittal Steel Poland SA (Arcelor SA), Cracovia, Polonia.

(c)

Importatori independenți:

Metalleghe S.P.A., Brescia, Italia.

(d)

Producători exportatori din RPC:

Minmetals Group

Minmetals (Guizhou) Ferro-Alloys Co., Ltd., Guiyang

Guiyang Huaxi Minmetals Ferro-Alloys Co., Ltd., Qingzhen

China Minmetals Shenzhen Co., Ltd., Shenzhen

Minmetals Shanghai Pudong Trading Co., Ltd., Shanghai

China National Minerals Co., Ltd., Beijing

Minmetals Orient Import & Export Trading Co., Ltd., Beijing.

Jilin Group

Jilin Ferroalloys Co., Ltd., Jilin City

Jilin Ferroalloy Imp & Exp Co., Ltd., Jilin City.

Shanxi Jinneng Group

Shanghai Jinneng International Trade Co. Ltd., Shanghai

Datong Jinneng Jinli Ferroalloy Co. Ltd., Datong

Shanxi Jinneng Group Jinguan Ferroalloy, Datong

Datong Jinneng Industrial Silicon Co. Ltd., Datong.

(e)

Producătorul-exportator din Kazahstan:

OJSC Kazchrome („Kazchrome”), Aktyubinsk and Aksu.

(f)

Producători-exportatori din Ucraina:

PJSC Nikopol Ferroalloys Plant („NFP”), Nikopol și comercianții săi asociați

SPIG „Interpipe” Corporation, Dniepopetrovsk

Nikopolskie Ferrosplavy LLC, Dniepopetrovsk

JSC Stakhanov Ferroalloys Plant („Stakhanov”), Stakhanov

OJSC Zaporozhye Ferroalloys Plant („Zaporozhye”), Zaporozhye.

(g)

Comercianți asociați din Elveția:

Steelex SA, Lugano, asociat lui PJSC Nikopol Ferroalloys Plant

ENRC, Kloten, asociat lui OJSC Kazchrome.

(13)

Având în vedere nevoia de a stabili o valoare normală pentru producătorii-exportatori din RPC și Kazahstan cărora nu le poate fi acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, a avut loc o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor dintr-o țară analoagă, la sediul următorului producător și al societății sale de vânzări asociate din Statele Unite ale Americii („SUA”):

Eramet Marietta, Inc., Marietta, Ohio (producător)

Eramet North America, Inc., Coraopolis, Pennsylvania (societate de vânzări asociată).

3.   Perioada de anchetă

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a cuprins perioada de la 1 iulie 2005 până la 30 iunie 2006 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada de la 1 ianuarie 2002 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(15)

Produsul în cauză este silicomanganul (inclusiv fero-silicomanganul) („SiMn”) originar din RPC, Kazahstan și Ucraina (denumit în continuare „produsul în cauză”), încadrat în mod normal la codurile NC 7202 30 00 și ex81110011.

(16)

Produsul în cauză este utilizat în industria siderurgică ca dezoxidant și aliaj. În principal, este obținut din minereu de mangan și silicon, care sunt amestecate și aduse la temperaturi de fuziune într-un furnal.

(17)

SiMn există în calități diferite și poate avea un conținut diferit de fier (Fe), mangan (Mn), siliciu (Si) și carbon (C). În ceea ce privește conținutul de carbon, se poate stabili o distincție între SiMn cu un conținut de carbon foarte scăzut, care este de o calitate mai bună (și al cărui preț este mai ridicat) și SiMn cu un conținut de carbon mai ridicat, care poate fi considerat ca fiind calitatea normală. SiMn se vinde sub formă de pudră, granule sau bulgări de diverse dimensiuni. În ciuda acestor diferențe, toate calitățile și dimensiunile au fost considerate ca un produs unic, dat fiind că acestea dețin aceleași caracteristici chimice și fizice și utilizări principale.

2.   Produsul similar

(18)

Ancheta a demonstrat că SiMn produs și vândut în Comunitate de către industria comunitară, SiMn produs și vândut pe piețele interne din RPC, Kazahstan și Ucraina și pe piața internă din SUA, care în cele din urmă a fost considerată țară analoagă, și SiMn importat în Comunitate din RPC, Kazahstan și Ucraina, au în mod esențial aceleași caracteristici chimice și fizice de bază și aceleași utilizări de bază. Acestea sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(19)

Un producător-exportator a declarat că manganul neprelucrat, încadrat în mod normal la codul NC 8111 00 11, nu ar trebui inclus în anchetă. În această privință, se confirmă că produsul vizat este silicomangan, astfel cum se menționează în considerentul 15 și nu mangan neprelucrat, dar include de asemenea silicomangan neprelucrat. În timp ce SiMn este declarat în general cu codul NC 7202 30 00, acesta poate, de asemenea, în funcție de conținutul de fier, să fie declarat ca silicomangan neprelucrat sau ca pudre de silicomangan cu codul NC 8111 00 11.

C.   DUMPINGUL

1.   Statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

(20)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC și Kazahstan, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul respectiv, pentru acei producători care au demonstrat că satisfac criteriile prevăzute de articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv acolo unde s-a demonstrat de către acești producători-exportatori că condițiile economiei de piață prevalează în ceea ce privește fabricarea și vânzarea produsului similar. Pe scurt și doar din motive de claritate, aceste criterii sunt următoarele:

1.

Deciziile economice sunt luate ca reacție la semnalele de piață, fără un amestec semnificativ din partea statului, iar costurile reflectă valorile de piață;

2.

Întreprinderile utilizează un singur set clar de registre contabile de bază, care fac obiectul unui audit independent în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și care sunt utilizate în toate scopurile;

3.

Nu există denaturări importante induse de fostul sistem de economie planificată;

4.

Legislația privind falimentul și proprietatea garantează stabilitatea și securitatea juridică;

5.

Operațiile de schimb valutar sunt realizate la cursul pieței.

(21)

Patru grupuri de producători-exportatori chinezi au solicitat inițial acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru producătorii-exportatori în termenul stabilit. Totuși, unul dintre aceste grupuri a hotărât ulterior să nu coopereze la anchetă (astfel cum se menționează în considerentul 11 de mai sus). Astfel, doar formularele de cerere ale celor trei grupuri cooperante de producători-exportatori chinezi rămase, menționate în considerentul 12, au fost luate în considerare. Toate aceste grupuri includeau atât producători ai produsului în cauză, cât și societăți asociate producătorilor și implicate în vânzarea produsului în cauză. Într-adevăr, este o practică constantă a Comisiei să examineze dacă un grup de societăți asociate, analizat în ansamblul său, îndeplinește condițiile de atribuire a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(22)

Singurul producător-exportator kazah a solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și a răspuns la formularul de cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru producători-exportatori în termenele stabilite.

(23)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a căutat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile comunicate în cererea de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, la sediul societăților vizate, după cum a considerat că este necesar.

1.1.   Determinarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în ceea ce privește producătorii-exportatori din RPC

(24)

Ancheta a demonstrat că statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață nu a putut fi acordat niciunuia dintre producătorii-exportatori chinezi enumerați în considerentul 12, deoarece niciunul dintre aceste grupuri nu a îndeplinit primul criteriu enunțat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, în plus, unul dintre aceștia nu a îndeplinit al doilea criteriu, iar altul dintre aceștia nu a îndeplinit al treilea criteriu. În continuare, pentru grupul care nu a îndeplinit primele două criterii, au rămas îndoieli semnificative în ceea ce privește al treilea criteriu și acest grup oricum nu a prezentat setul complet de formulare de cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și de răspunsuri la chestionare pentru societățile sale asociate implicate în producția și/sau comercializarea produsului în cauză.

(25)

În ceea ce privește primul criteriu, niciunul dintre grupurile chineze de societăți în cauză nu a demonstrat că îndeplinește acest criteriu. S-a constatat că toate grupurile de societăți erau deținute în final de către stat și nu au prezentat dovezi care ar putea fi considerate suficiente pentru a înlătura orice îndoieli privind intervenția semnificativă a statului în deciziile manageriale. În consecință, nu a putut fi exclus faptul că societățile se aflau sub un control și o intervenție semnificative ale statului.

(26)

Pentru un grup de societăți, în plus față de neîndeplinirea primului criteriu, s-a stabilit că acesta nu a putut demonstra faptul că nu există denaturări induse de fostul sistem de economie planificată (criteriul 3), date fiind anumite împrumuturi nerambursate pe care o societate din grup le-a primit de la societatea-mamă deținută de către stat.

(27)

În continuare, pentru alt grup de societăți, pe lângă neîndeplinirea primului criteriu, s-a stabilit că nu s-a putut demonstra faptul că nu există denaturări induse de fostul sistem de economie planificată, în special în vederea existenței barterului în timpul perioadei de anchetă. De asemenea, grupul respectiv nu a reușit să demonstreze faptul că registrele contabile ale mai multor entități ale sale, care au fost verificate, au făcut obiectul unui audit independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, dat fiind că societatea-mamă nu a ținut seama de aplicarea unor riguroase principii contabile de bază, în special în ceea ce privește deprecierea activelor fixe, iar această încălcare a fost acceptată de auditorii societății.

(28)

În plus, în cadrul aceluiași grup, cel puțin o societate care părea implicată în comercializarea produsului în cauză nu a prezentat niciun formular de cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și niciun răspuns la chestionar, punând la îndoială fiabilitatea informațiilor comunicate.

(29)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații privind constatările prezentate mai sus. Comentariile primite de la două grupuri de producători-exportatori chinezi nu au furnizat nicio dovadă nouă care ar putea schimba constatările privind determinarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(30)

Pe baza celor de mai sus, niciunul dintre grupurile de societăți de producători-exportatori chinezi nu a demonstrat că îndeplinește toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, astfel, nu a fost posibilă acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

1.2.   Determinarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în ceea ce privește singurul producător-exportator din Kazahstan

(31)

Singurul producător-exportator kazah a demonstrat că îndeplinește toate cele cinci criterii enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, prin urmare, i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Producătorului-exportator și industriei comunitare (a se vedea considerentul 91) li s-a dat posibilitatea de a prezenta observații privind constatările referitoare la statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Comentariile primite de la industria comunitară nu au furnizat nicio dovadă nouă care ar schimba constatările privind determinarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

2.   Tratamentul individual (TI)

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența acestui articol se stabilește, după caz, o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile enunțate la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(33)

În ceea ce privește RPC, toți producătorii-exportatori chinezi care au cerut acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață au solicitat, de asemenea, un tratament individual, în cazul în care nu li se acordă statutul respectiv.

(34)

Din informațiile disponibile a reieșit că toate grupurile de societăți în cauză nu au demonstrat că îndeplinesc cumulativ toate criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de tratamentul individual. Îndeosebi, s-a stabilit că societățile nu au întrunit criteriile enunțate la articolul 9 alineatul (5) litera (c) din regulamentul de bază referitor la faptul că majoritatea acțiunilor sunt deținute de persoane private pentru că, astfel cum se explică în considerentul 24, s-a constatat că toate societățile erau deținute în final de către stat. Prin urmare, cererile acestora au trebuit să fie respinse.

3.   Valoarea normală

3.1.   Metodologia generală

(i)   Reprezentativitatea globală

(35)

În ceea ce privește determinarea valorii normale, Comisia a stabilit într-o primă etapă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, pentru fiecare producător-exportator în cauză din Kazahstan și Ucraina, dacă vânzările sale interne ale produsului în cauză către clienți independenți sunt reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Comunitate.

(ii)   Comparația tipurilor de produse

(36)

Comisia a identificat ulterior printre tipurile de produse vândute pe piața internă de producătorii-exportatori cu vânzări interne globale reprezentative, pe acelea identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(iii)   Reprezentativitatea diverselor tipuri de produse

(37)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către producătorii-exportatori pe piețele interne ale acestora și despre care s-a constatat a fi direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor tipului de produs comparabil exportat către Comunitate.

(iv)   Operațiunile comerciale normale

(38)

Ulterior, Comisia a examinat, pentru fiecare producător-exportator vizat din Kazahstan și Ucraina, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs comercializat pe piața internă în cantități reprezentative ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest lucru a fost realizat prin stabilirea pentru fiecare tip de produs exportat a proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți, în cursul perioadei de anchetă.

(39)

Pentru tipurile de produse pentru care peste 80 % (în volum) din vânzările pe piața internă au fost efectuate la prețuri care nu sunt inferioare costului unitar și al căror preț de vânzare mediu ponderat este egal sau superior costului de producție mediu ponderat, valoarea normală a fiecărui tip de produs a fost calculată ca fiind media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare ale produsului respectiv pe piața internă.

(40)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs reprezentau 80 % sau mai puțin din volumul total de vânzări ale tipului respectiv sau în cazul în care prețul mediu ponderat al tipului respectiv era inferior costului de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca media ponderată a vânzărilor profitabile doar ale tipului respectiv, cu condiția ca aceste vânzări să reprezinte 10 % sau mai mult din volumul total de vânzări ale tipului în cauză.

(41)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile ale oricărui tip de produs era mai mic de 10 % din volumul total de vânzări ale tipului respectiv, s-a considerat că tipul respectiv de produs era vândut în cantități insuficiente pentru ca prețurile practicate pe piața internă să constituie o bază valabilă pentru determinarea valorii normale.

(42)

În cazul în care prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător-exportator nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a calculat în schimb o valoare normală construită, după cum urmează.

(43)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costurile de fabricare ale tipurilor exportate, ajustate acolo unde a fost cazul, a unei sume acceptabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și a unei marje de profit rezonabile.

(44)

În toate cazurile, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul au fost stabilite în conformitate cu metodele stabilite la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a examinat dacă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate și profitul realizat de către fiecare dintre producătorii-exportatori în cauză de pe piața internă constituie date fiabile.

3.2.   Țara analoagă

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în cadrul economiilor în tranziție, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață trebuie să fie stabilită pe baza prețului valorii construite într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analoagă”) sau a prețului dintr-o asemenea țară terță către alte țări sau, atunci când acest lucru nu este posibil, pe orice bază rezonabilă.

(46)

În avizul de inițiere, s-a luat în considerare posibilitatea de a folosi Brazilia ca țară analoagă corespunzătoare în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și Kazahstan, acolo unde a fost necesar, și părțile interesate au fost invitate să prezinte comentarii cu privire la această intenție. Nicio parte interesată nu s-a opus acestei propuneri.

(47)

Comisia a dorit să coopereze cu producători cunoscuți din Brazilia și ulterior cu producători din alte potențiale țări analoage, adică India, Japonia, Norvegia, Africa de Sud și SUA. Totuși, s-au obținut oferte de cooperare doar din partea unor producători din Norvegia și SUA. Pe baza informațiilor obținute de la trei societăți norvegiene, s-a concluzionat că piața internă de SiMn din Norvegia era foarte restrânsă. Prin urmare, s-a considerat că piața norvegiană nu reprezintă o piață suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale pentru RPC și Kazahstan.

(48)

În ceea ce privește singurul producător cunoscut din SUA, acestuia i s-a trimis un chestionar și datele prezentate în răspunsul acestuia au fost verificate la fața locului. S-a constatat că volumul de vânzări interne ale producătorului respectiv din SUA este semnificativ și suficient de reprezentativ în comparație cu volumul de exporturi chineze și kazahe ale produsului respectiv către Comunitate. În plus, piața americană poate fi considerată ca fiind o piață deschisă, dat fiind că nivelul taxelor de import este scăzut (taxă MFN de 3,9 % din prețul FOB). Ancheta a demonstrat că există importuri substanțiale de SiMn pe piața din SUA. Prin urmare, s-a considerat că piața americană reprezintă o piață competitivă și suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale pentru RPC și Kazahstan.

(49)

Părțile interesate au fost invitate să-și prezinte comentariile în acest sens și au fost primite comentarii de la trei părți interesate care s-au opus alegerii SUA ca țară analoagă. Un grup de producători-exportatori chinezi a argumentat în primul rând că pe piața SUA există o concurență insuficientă deoarece: (i) producătorul cooperant este singurul producător pe piața internă; și (ii) volumul de importuri pe piața americană este considerat limitat datorită măsurilor antidumping aplicate în SUA asupra importurilor de silicomangan provenind din principalele țări producătoare din lume. În al doilea rând, potrivit opiniei acestuia, faptul că producătorul american cooperant este o societate asociată unuia dintre producătorii reclamanți ridică îndoieli în ceea ce privește fiabilitatea și reprezentativitatea informațiilor acestuia privind costurile și prețurile. În al treilea rând, s-a afirmat că ar trebui să se ia în considerare faptul că accesul la materiile prime se presupune a fi diferit în SUA, unde nu există surse de aprovizionare locale pentru principala materie primă, minereul de mangan, în timp ce în RPC sursele de aprovizionare locale sunt disponibile. În al patrulea rând, s-a indicat faptul că o țară cu un nivel de dezvoltare economică mai apropiat celui din RPC ar constitui o țară analoagă mai potrivită decât SUA.

(50)

Producătorul-exportator chinez a afirmat că India sau, în al doilea rând, Ucraina, ar fi alegeri mai potrivite pentru țara analoagă, în special deoarece condițiile de concurență și de piață din aceste țări ar fi mai apropiate de situația din RPC. Ca o a treia opțiune, s-a propus ca valoarea normală pentru RPC să fie stabilită pe baza datelor prezentate de acei producători chinezi care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. În final, în cazul în care SUA ar fi aleasă ca țară analoagă, s-a afirmat că ar trebui efectuate ajustări ale valorii normale pentru a se ține seama de diferențele de acces la materiile prime și de diferențele între costurile de producție datorate costurilor de mediu și costurilor forței de muncă, ambele mai ridicate în SUA.

(51)

Comentariile făcute de alte două părți interesate nu au contribuit cu nimic în plus față de comentariile de mai sus făcute de producătorul-exportator chinez.

(52)

În ceea ce privește India, Comisia a dorit să coopereze cu mai mulți producători indieni, însă în ciuda unor semnale inițiale pozitive, nu s-a obținut, în cele din urmă, niciun fel de cooperare. Prin urmare, India nu a putut fi aleasă ca țară analoagă. În ceea ce privește Ucraina, s-au constatat, cu ocazia anchetei efectuate privind această țară, niveluri ridicate de dumping (a se vedea considerentul 87). În conformitate cu practica constantă, o țară care practică un asemenea dumping nu este considerată ca fiind o țară analoagă corespunzătoare. În ceea ce privește a treia propunere, adică de a stabili valoarea normală pentru RPC pe baza datelor prezentate de către producătorii chinezi care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, este de ajuns să se amintească faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază prevede explicit că se utilizează „o țară terță care are economie de piață” și, în plus, s-a constatat că niciunul dintre producătorii chinezi cooperanți nu poate beneficia de statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(53)

În plus, în ceea ce privește obiecțiile specifice privind caracterul adecvat al alegerii SUA ca țară analoagă, trebuie semnalate următoarele: în primul rând, în ceea ce privește pretinsa lipsă de concurență pe piața locală, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 48, ancheta a demonstrat că, deși producătorul american cooperant este singurul producător local, există substanțiale importuri de silicomangan către SUA. Într-adevăr, importurile în timpul perioadei de anchetă au fost numeroase în comparație cu volumul de vânzări interne ale producătorului american cooperant. În legătură cu acest aspect se ia, de asemenea, în considerare faptul că existența unor măsuri de protecție comercială în vigoare pentru produsul în cauză nu constituie un obstacol în calea alegerii unei anumite țări ca țară analoagă, deoarece obiectul măsurilor antidumping este tocmai acela de a restabili concurența loială pe piața în cauză.

(54)

În ceea ce privește afirmația conform căreia relația dintre societatea cooperantă din SUA și un producător european ar putea afecta fiabilitatea datelor furnizate, aceste afirmații nu au coincis cu constatările anchetei. Nu s-a găsit niciun indiciu care să dovedească că relația respectivă ar avea vreun efect de denaturare asupra prețurilor, costurilor de producție și a rentabilității producătorului din SUA, și Comisia s-a asigurat de acuratețea și fiabilitatea informațiilor furnizate în scopul acestei anchete.

(55)

În cele din urmă, argumentele privind accesul la materiile prime și diferența de costuri au fost, de asemenea, luate în considerare. Prețul principalei materii prime (minereul de mangan) utilizat în producția de silicomangan de către societatea cooperantă din SUA a fost comparat cu prețurile plătite pentru minereul de mangan de către societățile chineze și nu s-au descoperit diferențe semnificative. În plus, se menționează că producătorii chinezi cooperanți au importat, de asemenea, o parte din minereul de mangan de care aveau nevoie. Prin urmare, argumentul și solicitarea de ajustare au fost respinse.

(56)

În ceea ce privește ceilalți factori invocați, cum ar fi nivelul de dezvoltare economică sau costurile forței de muncă și cele de mediu, partea interesată nu și-a putut susține cererea în mod suficient și factorii respectivi nu au fost considerați relevanți pentru a determina dacă SUA constituie o țară analoagă corespunzătoare, nici pentru a autoriza o ajustare a valorii normale. De asemenea, se ia în considerare faptul că, dat fiind că prețurile și costurile nu sunt considerate în general ca fiind o bază viabilă pentru determinarea valorii normale în țările vizate la articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, o asemenea comparație este, de fapt, contrarie obiectivului de a recurge la metodele prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(57)

Ținând cont de cele menționate mai sus, s-a concluzionat că SUA constituie o țară analoagă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

3.3.   Republica Populară Chineză

(58)

În urma alegerii SUA ca țară analoagă și în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori chinezi, dintre care niciunul nu a obținut statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la singurul producător cooperant din SUA.

(59)

Metodologia generală descrisă în considerentele 35-44 a fost aplicată producătorului cooperant din țara analoagă. Dat fiind că vânzările interne de SiMn efectuate de către producătorul cooperant din SUA nu s-au realizat în cadrul operațiunilor comerciale normale în timpul PA, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Marja de profit utilizată pentru a construi valoarea normală a fost determinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază pe baza marjei de profit aplicabilă aceleiași categorii generale de produse pentru producătorul din SUA. Au fost utilizate costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate de către producătorul cooperant din SUA pentru toate vânzările interne în timpul PA.

3.4.   Kazahstan

(60)

Metodologia generală descrisă în considerentele 35-44 a fost aplicată singurului producător-exportator din Kazahstan, căruia i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Date fiind vânzările interne limitate, valoarea normală a trebuit să fie construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. În această privință, s-a constatat că vânzările interne ale produsului similar realizate de către Kazchrome nu erau reprezentative și că vânzările interne din aceeași categorie generală de produse efectuate de producătorul respectiv nu s-au realizat în cadrul operațiunilor comerciale normale. Prin urmare, sumele pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și pentru profit utilizate pentru a construi valoarea normală s-au bazat inițial, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, pe media ponderată a acestor sume obținute de către producătorii ucraineni cooperanți pentru vânzările lor interne ale produsului similar. În urma comunicării definitive a faptelor, producătorul-exportator a afirmat că metodologia utilizată pentru a determina costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul nu este adecvată pe motiv că a fost constatat un dumping semnificativ pentru producătorii-exportatori ucraineni cooperanți. Ca alternativă, producătorul-exportator kazah a afirmat că ar trebui utilizate sumele pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și pentru profit stabilite în țara analoagă. În urma acestor comentarii, s-a considerat într-adevăr că nu este adecvată utilizarea profiturilor producătorilor ucraineni în aceste condiții. Astfel, s-a reexaminat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, pe ce bază sumele pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și pentru profit, ar putea fi stabilite. În această privință, s-a determinat dacă vreuna dintre datele societății privind costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul referitoare la SiMn ar putea fi utilizate pentru a stabili suma respectivă. Dat fiind că se consideră că societatea operează în condiții de piață și pentru a reflecta pe cât de clar posibil situația societății kazahe pe piața internă, s-a decis utilizarea, în conformitate cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, a mediei ponderate a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale, precum și a profitului realizat din vânzările interne de SiMn către clienți asociați și neasociați. În această privință, ar trebui menționat faptul că costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul realizat din vânzările interne către clienți neasociați și asociați se situau la niveluri aproape identice, indicând astfel că nici costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și nici profitul realizat din vânzările către clienți interni asociați nu sunt afectate de către relație. În plus, s-a constatat că vânzările interne au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale și la un nivel relativ important (2,8 % din volumul exporturilor de SiMn către Comunitate). Dat fiind că partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază acordă prioritate utilizării sumelor proprii ale societății, corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitului obținut din vânzările interne în cadrul operațiunilor comerciale normale, solicitarea de a recurge la date obținute de la producătorul din țara analoagă a fost, prin urmare, respinsă.

3.5.   Ucraina

(61)

Metodologia generală descrisă în considerentele 35-44 de mai sus a fost aplicată tuturor celor trei producători-exportatori din Ucraina. Pentru cea mai mare parte din vânzări, valoarea normală a trebuit să fie construită luându-se în considerare absența vânzărilor interne suficiente de modele comparabile. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază, sumele pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și pentru profituri utilizate pentru a construi valoarea normală s-au bazat pe datele reale ale societății corespunzătoare producției și vânzărilor, în cadrul operațiunilor comerciale normale, ale aceleiași categorii generale de produse.

4.   Prețul de export

(62)

Producătorii-exportatori efectuau vânzări la export spre Comunitate fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți comerciale asociate sau independente din afara Comunității.

(63)

În cazul în care vânzările la export către Comunitate se efectuau fie direct către clienți independenți din Comunitate, fie prin intermediul societăților comerciale independente din afara Comunității, prețurile de export se stabileau pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(64)

În cazul în care vânzările la export către Comunitate se efectuau prin intermediul societăților comerciale asociate dintr-o țară terță, prețurile de export se stabileau pe baza primelor prețuri de revânzare ale comercianților asociați respectivi către clienți independenți din Comunitate.

4.1.   Republica Populară Chineză

(65)

Dat fiind că niciunuia dintre producătorii-exportatori chinezi cooperanți nu i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață/TI, datele privind vânzările la export ale acestora nu au fost folosite pentru a stabili marjele de dumping individuale, ci doar pentru a calcula taxa aplicabilă la nivel național, astfel cum se menționează în considerentul 79 de mai jos.

(66)

Toate cele trei grupuri de producători-exportatori cooperanți din RPC au efectuat toate vânzările la export către Comunitate direct către clienți independenți din Comunitate. Prin urmare, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

4.2.   Kazahstan

(67)

Singurul producător-exportator cooperant a efectuat exporturi ale produsului în cauză către Comunitate prin intermediul unei societăți comerciale asociate dintr-o țară terță. Prețul de export al acestei societăți a fost, prin urmare, stabilit pe baza prețurilor de revânzare ale acestui comerciant către primul client independent din Comunitate.

4.3.   Ucraina

(68)

Doi producători-exportatori din Ucraina au efectuat exporturi către Comunitate exclusiv prin intermediul societăților comerciale independente dintr-o țară terță din afara Comunității și cel de-al treilea producător-exportator ucrainean a efectuat unele dintre vânzările sale ale produsului în cauză în Comunitate către o societate comercială independentă din Ucraina pentru export către Comunitate. În ambele cazuri, prețul de export s-a stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produs în momentul în care acesta este vândut societății comerciale pentru export către Comunitate.

(69)

Unele dintre vânzările celui de-al treilea producător-exportator au fost efectuate prin intermediul unui lanț de societăți asociate și, în cele din urmă, prin intermediul unui comerciant asociat dintr-o țară terță. În aceste cazuri, prețul de export s-a stabilit pe baza prețurilor de revânzare către clienți independenți din Comunitate, practicate de respectiva societate comercială asociată.

5.   Comparație

(70)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe baza franco-fabrică și la același nivel comercial. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețurile de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(71)

Pe această bază, pentru toți producătorii-exportatori kazahi și ucraineni care au făcut obiectul anchetei, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, diferențele în nivelul comercial, costurile de transport și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile creditului și costurile post-vânzare (cauțiune/garanție).

(72)

Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale utilizate pentru a construi valoarea normală pentru producătorul-exportator kazah în conformitate cu metodologia enunțată în considerentul 60 de mai sus, au inclus costurile de transport intern și de asigurare. Prin urmare, cu toate că nu a fost efectuată nicio solicitare în această privință, a fost efectuată o ajustare ex officio a valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (e) pentru a reduce costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale prin cuantumul costurilor corespunzând transportului intern și asigurării.

(73)

Singurul producător-exportator cooperant din Kazahstan, Kazchrome, a indicat că forma, împreună cu comerciantul său asociat din Elveția, ENRC, ceea ce numea o „entitate economică unică”. Prin urmare, acesta a afirmat că, în timp ce prețul de vânzare al comerciantului ar trebui utilizat pentru a stabili prețul de export, nu era necesară efectuarea de ajustări pentru costurile de transport, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și pentru profitul comerciantului.

(74)

Cererea a fost examinată în mod corespunzător. S-a constatat că ENRC și Kazchrome, cu toate că erau părți asociate, erau persoane juridice separate. În plus, persoanele juridice respective acționau pe baza unei relații cumpărător-vânzător. Prin urmare, s-a concluzionat că, în circuitul de vânzări al Kazchrome către Comunitate, ENRC avea funcții similare acelora ale unui agent care lucrează pe bază de comision. În plus, s-a stabilit că, în timp ce toate vânzările lui Kazchrome către Comunitate erau efectuate prin intermediul ENRC, comerciantul respectiv nu constituia o parte în circuitul de vânzări interne al Kazchrome. În continuare, s-a concluzionat că ajustarea prețului de export ar trebui, de asemenea, să acopere costurile transportului începând de la uzină, luându-se în considerare diverse condiții de vânzare, pentru a se garanta o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală la nivel franco-fabrică.

(75)

Prin urmare, solicitarea a trebuit să fie respinsă și au fost efectuate ajustări la prețul de export pentru un comision în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază și pentru transport în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază. Nivelul comisionului a fost calculat pe baza dovezilor directe care indicau existența unor astfel de funcții. În acest context, în calculul comisionului au fost luate în considerare costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate de către ENRC pentru a vinde produsul în cauză produs de către Kazchrome, ca de asemenea și o marjă de profit pentru ENRC, bazată, în acest caz, pe marja indicată de un importator independent care a cooperat la anchetă.

(76)

Pentru producătorul ucrainean care vindea în cele din urmă prin intermediul unui comerciant asociat dintr-o țară terță (a se vedea considerentul 69) a fost efectuată o ajustare a prețului de export pentru un comision, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, pentru cazurile în care vânzările erau efectuate prin intermediul comerciantului asociat respectiv, deoarece acesta avea funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. S-a constatat că societatea în cauză, NFP, și comerciantul asociat în cauză, Steelex SA, erau persoane juridice separate și, direct sau indirect, lucrau pe baza unei relații cumpărător-vânzător. În plus, pentru vânzările la export către Comunitate prin intermediul Steelex SA se plătea un comision. Nivelul comisionului calculat de către instituțiile comunitare s-a bazat pe dovezile directe care indicau existența unor astfel de funcții. În acest context, s-au luat în considerare costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate de către Steelex SA pentru a vinde produsul în cauză fabricat de către NFP, ca de asemenea și marja de profit indicată de un importator independent care a cooperat la anchetă. În plus, o parte din vânzările lui NFP către Comunitate, efectuate de Steelex SA, au fost realizate prin intermediul unui comerciant independent dintr-o altă țară terță. Pentru aceste vânzări, în plus față de comisionul destinat lui Steelex SA, s-a considerat rezonabil să se efectueze o ajustare pentru un comision pentru comerciantul independent în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, dat fiind că acest comerciant avea, de asemenea, funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Comisionul respectiv a fost stabilit pe baza majorării sale calculată pe vânzările respective.

(77)

Un producător-exportator ucrainean a solicitat o ajustare pentru conversia monedelor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază. Solicitarea s-a bazat pe fluctuația dintre cursul de schimb la data facturării și cursul de schimb la data plății. În această privință, este important să se sublinieze faptul că data facturării este, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază, considerată a fi data vânzării și cursul de schimb care ar trebui aplicat ar trebui, astfel, să fie cursul de schimb în vigoare la data vânzării. Prin urmare, solicitarea respectivă a trebuit să fie respinsă.

6.   Marjele de dumping

6.1.   Republica Populară Chineză

(78)

În absența acordării statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau TI pentru oricare dintre producătorii-exportatori chinezi cooperanți, a fost calculată o marjă de dumping la nivel național pentru întreaga RPC, utilizându-se un factor de ponderare pentru valoarea CIF a fiecărui grup de exportatori, adică cooperanți și necooperanți.

(79)

În acest scop, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorii-exportatori chinezi cooperanți a fost stabilită în primul rând pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată pe tip de produs a țării analoage și un preț de export mediu ponderat pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(80)

Ar trebui luat în considerare faptul că importurile din RPC constau atât din SiMn cu conținut normal de carbon, cât și din SiMn cu conținut scăzut de carbon. Totuși, producătorul cooperant din țara analoagă a produs numai SiMn cu conținut normal de carbon. Prin urmare, numai datele referitoare la acest tip de produs comun au fost utilizate în comparație.

(81)

În al doilea rând, marja de dumping a fost stabilită pentru toți producătorii-exportatori necooperanți pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(82)

Pentru a determina marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți, s-a stabilit mai întâi nivelul lipsei de cooperare. În acest scop, volumul exporturilor către Comunitate indicat de către producătorii-exportatori chinezi a fost comparat cu volumul total al importurilor originare din RPC, pe baza statisticilor Eurostat privind importurile. Această comparație a indicat că nivelul de cooperare era scăzut, deoarece exporturile producătorilor cooperanți au reprezentat mai puțin de 29 % din importurile comunitare totale din RPC în cursul PA.

(83)

Prin urmare, nivelul de dumping pentru volumele de export ale producătorilor-exportatori chinezi necooperanți a fost determinat pe baza celei mai ridicate marje de dumping stabilită pentru producătorii-exportatori cooperanți pentru SiMn cu conținut normal de carbon. Această abordare a fost considerată adecvată deoarece nimic nu indica că un producător necooperant practica dumpingul la un nivel mai scăzut decât producătorii-exportatori cooperanți. Prin urmare, a fost calculată o marjă medie de dumping la nivel național utilizându-se ca factor de ponderare valoarea CIF a fiecărui grup de exportatori, adică exportatorii cooperanți și exportatorii necooperanți. Pe această bază, marja de dumping la nivel național, exprimată ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, este de 60,1 %.

6.2.   Kazahstan

(84)

Din plângere, din informațiile disponibile prezentate de către producătorul-exportator și din alte date statistice, reiese că OJSC Kazchrome este singurul producător-exportator kazah de silicomangan. Dat fiind că nu s-au constatat indicii referitoare la faptul că vreun producător-exportator nu a dorit în mod deliberat să coopereze, s-a considerat adecvat să se fixeze marja reziduală de dumping la același nivel cu nivelul stabilit pentru OJSC Kazchrome.

(85)

Marjele de dumping stabilite, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

OJSC Kazchrome: 6,5 %;

Toate celelalte societăți: 6,5 %.

6.3.   Ucraina

(86)

Din plângere, din informațiile disponibile prezentate de producătorii-exportatori și din alte date statistice, s-a concluzionat că nivelul de cooperare era de peste 80 % în cazul Ucrainei. Prin urmare, s-a considerat adecvat să se fixeze marja reziduală de dumping la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilită pentru un producător-exportator cooperant din țara în cauză.

(87)

Pe această bază, marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

PJSC Nikopol Ferroalloys Plant: 39,1 %;

JSC Stakhanov Ferroalloys Plant: 53,4 %;

OJSC Zaporozhye Ferroalloys Plant: 56,7 %;

Toate celelalte societăți: 56,7 %.

D.   PREJUDICIUL

1.   Generalități

(88)

În anul 1998, au fost instituite măsuri antidumping pentru importurile de SiMn originare din RPC și Ucraina [Regulamentul (CE) nr. 495/98 (3)]. Măsurile respective au expirat la începutul lunii martie 2003. În consecință, în prima parte a perioadei luate în considerare existau măsuri în vigoare pentru importurile din două dintre țările în cauză. Acest element a fost luat în considerare în momentul în care a fost efectuată analiza prejudiciului. După cum se specifică în considerentul 118 de mai jos, evoluția înregistrată în privința rentabilității indică în mod clar faptul că eliminarea, în martie 2003, a măsurilor antidumping nu a influențat în mod semnificativ situația industriei comunitare în cursul perioadei următoare. Prin urmare, se concluzionează că, contrar afirmațiilor anumitor părți interesate, anul 2002 poate fi considerat ca reprezentând baza pentru calculul indicilor menționați în considerentele 93-141.

(89)

SiMn reprezintă o materie primă esențială utilizată pentru producția de oțel. A existat o creștere semnificativă a cererii de oțel în întreaga lume, dar în special în Asia, această creștere începând la sfârșitul anului 2003 și continuând în cursul primei jumătăți a anului 2004. Acest aspect, combinat cu deficitul de producție de SiMn în Asia au avut drept rezultat o cerere crescută de SiMn în întreaga lume, și a dus la o creștere fără precedent a prețului în anul 2004. În momentul efectuării analizei prejudiciului, s-au luat în considerare aceste circumstanțe neobișnuite, pentru a se asigura că acestea nu afectează în mod exagerat situația prejudiciului.

2.   Producția și industria comunitară

(90)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către cinci producători. Prin urmare, se consideră că producția acestor cinci producători comunitari constituie producția comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(91)

Patru dintre cei cinci producători, fiind membri ai asociației reclamante, s-au declarat interesați să coopereze la procedură în termenul menționat în avizul de inițiere a anchetei și au cooperat în mod adecvat la aceasta. S-a constatat că acești patru producători reprezintă o proporție majoră, în acest caz de aproximativ 88 %, din producția comunitară totală a produsului similar. În consecință, se consideră că acești patru producători care au cooperat constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria comunitară”. Cel de-al cincilea producător comunitar va fi denumit în continuare „celălalt producător comunitar”. Acest producător comunitar nu s-a opus plângerii.

3.   Consumul comunitar

(92)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumelor producției realizate de industria comunitară, luându-se în considerare variația stocurilor, precum și pe baza datelor privind volumele importurilor și ale exporturilor, furnizate de Eurostat și, în cazul celuilalt producător comunitar, pe baza estimărilor efectuate de producătorii industriei comunitare.

(93)

În cursul perioadei de anchetă, piața comunitară pentru produsul în cauză și produsul similar a crescut cu aproximativ 9 % față de 2002, mai precis, cu aproximativ 914 000 tone. În cursul perioadei luate în considerare, consumul a atins o valoare de vârf în 2004 când nivelul consumului a fost cu 14 % mai ridicat decât în 2002, dar a scăzut în cursul următorilor doi ani.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Totalul consumului la nivelul CE (tone)

835 419

882 607

953 692

921 654

914 240

Indice (2002 = 100)

100

106

114

110

109

4.   Importuri din țările vizate

(a)   Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor vizate

(94)

Comisia a analizat posibilitatea evaluării cumulative a importurilor din țările vizate, pe baza criteriilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(95)

Marja de dumping constatată pentru fiecare dintre țările vizate a depășit nivelul de minimis, volumul importurilor din fiecare dintre aceste țări nu a fost neglijabil, iar evaluarea cumulativă a putut fi considerată adecvată, având în vedere condițiile de concurență dintre importurile din țările vizate și produsul similar comunitar. Aceste condiții de concurență similare au fost evidențiate de faptul că produsul vizat, importat din țările vizate și produsul similar fabricat și vândut de industria comunitară pe piața comunitară erau similare și erau distribuite prin intermediul acelorași canale de comercializare. În plus, toate importurile menționate erau substanțiale și dețineau, prin urmare, importante cote de piață. Cu toate acestea, având în vedere absența subcotării de către importurile din Ucraina, după cum se menționează la considerentul 104, se consideră că efectul importurilor din Ucraina ar trebui să fie evaluat în mod separat.

(96)

Producătorul-exportator din Kazahstan a susținut că această țară nu trebuie cumulată cu Republica Populară Chineză în evaluarea prejudiciului, având în vedere faptul că aceste două țări au comportamente pe piață diametral opuse. Producătorul-exportator respectiv a afirmat, printre altele, că evoluția cantităților și a valorilor importurilor kazahe, precum și a cotei de piață comunitare este diferită de cea aferentă celorlalte țări vizate și că există diferențe în privința gamei de produse. În ceea ce privește aceste afirmații, se recunoaște faptul că, în cursul perioadei luate în considerare, a existat o descreștere generală a volumului de importuri și a cotei de piață cu privire la Kazahstan (cota de piață a fost de 5,8 % în 2002 și, respectiv, de 4,6 % în cursul perioadei de anchetă). Cu toate acestea, atât volumul cât și cota de piață a importurilor kazahe în cursul perioadei luate în considerare au fost relativ stabile și au înregistrat niveluri care nu pot fi considerate drept nesemnificative. În plus, ancheta a demonstrat faptul că evoluția prețurilor pentru importurile kazahe nu este deosebit de diferită de cea a importurilor din celelalte țări vizate. Din acest motiv, și având în vedere cele menționate la considerentele 73-75, nu se poate concluziona că importurile din Republica Populară Chineză și cele din Kazahstan fac obiectul unor comportamente pe piață diametral opuse și, prin urmare, afirmația respectivă trebuie respinsă.

(97)

Având în vedere cele expuse anterior, se consideră că toate criteriile enunțate în articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite cu privire la Republica Populară Chineză și Kazahstan. În consecință, importurile din aceste două țări au fost examinate cumulativ, iar importurile din Ucraina au fost evaluate separat.

(b)   Volumul

(98)

Volumul importurilor către Comunitate ale produsului în cauză din Republica Populară Chineză și Kazahstan au crescut constant de la aproximativ 48 000 de tone în 2002 la aproximativ 162 000 de tone în anul 2004, după care au descrescut până la aproximativ 96 000 de tone în cursul perioadei de anchetă. Între 2002 și perioada de anchetă, volumul importurilor din aceste țări a crescut cu 99 %.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul importurilor din RPC și Kazahstan

(tone)

48 091

66 509

162 227

142 993

95 491

Indice (2002 = 100)

100

138

337

297

199

Cota de piață a importurilor din RPC și Kazahstan

5,8 %

7,5 %

17,0 %

15,5 %

10,4 %

Prețul importurilor din RPC și Kazahstan

(EUR/tonă)

462

464

829

689

564

Indice (2002 = 100)

100

101

179

149

122

(99)

Volumul importurilor către Comunitate ale produsului în cauză din Ucraina a înregistrat o ușoară descreștere de la aproximativ 154 000 de tone în 2002 la aproximativ 138 000 de tone în cursul anilor 2003 și 2004, după care a crescut până la aproximativ 180 000 de tone în 2005 și aproximativ 210 000 de tone în cursul perioadei de anchetă. Între 2002 și perioada de anchetă, volumul importurilor din această țară a crescut cu 36 %.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul importurilor din Ucraina (tone)

154 391

137 683

137 514

179 993

210 302

Indice (2002 = 100)

100

89

89

117

136

Cota de piață a importurilor din Ucraina

18,5 %

15,6 %

14,4 %

19,5 %

23,0 %

Prețul importurilor din Ucraina (EUR/tonă)

508

490

912

602

550

Indice (2002 = 100)

100

97

180

118

108

(c)   Cota de piață

(100)

Cota de piață deținută de importurile din Republica Populară Chineză și Kazahstan a fost, în mod constant, de 5,8 % în cursul anului 2002. Aceasta a crescut în anul 2003 și apoi în anul 2004, când a atins 17 %. În cursul anului 2005, cota de piață a înregistrat o ușoară descreștere până la 15,5 %, iar în cursul perioadei de anchetă a descrescut din nou până la 10,4 %. În total, între 2002 și perioada de anchetă, cota de piață a crescut cu 4,6 puncte procentuale, atingând un nivel aproape dublu față de cel din 2002.

(101)

Cota de piață deținută de importurile din Ucraina a fost, în mod constant, de 18,5 % în cursul anului 2002. Aceasta a descrescut în anul 2003 și apoi în anul 2004, când a atins 14,4 %. În cursul anului 2005, cota de piață a crescut până la 19,5 %, iar în cursul perioadei de anchetă a crescut din nou până la 23,0 %. În total, între 2002 și perioada de anchetă, cota de piață a crescut cu 4,5 puncte procentuale.

(d)   Prețurile

(i)   Evoluția prețurilor

(102)

În cursul anului 2004, prețurile pentru SiMn au crescut, la nivel mondial, până la niveluri excepționale din pricina unei cereri neobișnuit de mari și a ofertei scăzute, conform explicațiilor furnizate la considerentul 89. Această situație s-a reflectat în prețurile de import din țările vizate pentru anul 2004 și pentru o parte din anul 2005. Cu toate acestea, situația respectivă nu a afectat prețurile în cursul perioadei de anchetă. În total, prețul mediu de import al produsului în cauză originar din Republica Populară Chineză și din Kazahstan a crescut cu 22 % între 2002 și perioada de anchetă, în timp ce prețul mediu de import al produsului în cauză originar din Ucraina a crescut cu 8 % în cursul aceleiași perioade.

(ii)   Subcotarea prețurilor

(103)

O comparație a prețurilor a fost efectuată între prețul de vânzare mediu practicat în Comunitate de producătorul-exportator și cel practicat de industria comunitară. În acest scop, prețurile practicate de industria comunitară către clienți independenți au fost comparate cu prețurile practicate de producătorii-exportatori din țările vizate și care au cooperat la anchetă. În cazul în care a fost necesar, au fost aplicate ajustări pentru a se putea ține cont de diferențele privind etapa comercială și calitatea produselor.

(104)

Comparația a demonstrat faptul că, în cursul perioadei de anchetă, SiMn originar din Republica Populară Chineză și cel originar din Kazahstan, vândute în cadrul Comunității, au subcotat, fiecare în parte, cu 4,5 % prețurile practicate de industria comunitară și, în consecință, au subcotat per total cu 4,5 %, în medie ponderată. Prețurile importurilor din Ucraina s-au situat la niveluri comparabile cu cele practicate de industria comunitară (deci nu s-a produs subcotarea).

(105)

Pentru a garanta că, în calcularea subcotării, prețurile sunt comparate în aceeași etapă comercială, au fost comparate prețuri franco-fabrică ale industriei comunitare cu prețurile produselor importate la intrarea pe teritoriul fizic al Comunității, ajustate în mod corespunzător cu privire la costurile implicate de descărcarea produselor și de vămuire. Una dintre părțile interesate a contestat metodologia utilizată cu privire la societatea kazahă, afirmând că baza de calcul a prețului importurilor ar trebui să o reprezinte prețul CIF la punctul de vămuire din porturile UE și nu prețul produselor importate, la intrarea pe teritoriul fizic al Comunității (în acest caz, frontiera de uscat cu Lituania). Nu a fost prezentat niciun argument convingător care să vină în sprijinul necesității de a aplica o metodă diferită de calcul în cazul acestei societăți. Dimpotrivă, trebuie notat faptul că prețurile CIF la punctul de vămuire a importurilor kazahe includ, într-o măsură semnificativă, costurile de transport după ce produsele au trecut de frontiera comunitară cu Lituania, iar compararea acestora cu prețurile franco-fabrică ale industriei comunitare ar reprezenta o discriminare la adresa acesteia din urmă, având în vedere faptul că prețurile franco-fabrică nu includ niciun cost de transport. Din acest motiv, se concluzionează că metodologia aplicată este cea mai adecvată și, în consecință, contestația este respinsă.

5.   Situația industriei comunitare

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici relevanți care influențează situația industriei comunitare.

(a)   Producția

(107)

De la un nivel de aproximativ 241 000 de tone în 2002, producția industriei comunitare a atins un nivel de vârf în 2004, de aproximativ 255 000 de tone, datorită nivelului excepțional de ridicat al cererii, conform explicațiilor furnizate la considerentul 89, după care a scăzut în 2005 și apoi a înregistrat o ușoară creștere în cursul perioadei de anchetă. În total, producția a scăzut cu 6 % în cursul perioadei luate în considerare, până la aproximativ 226 000 de tone în perioada de anchetă. Trebuie notat faptul că un producător comunitar a încetat să producă SiMn în cursul anului 2003 și pe parcursul unei părți îndelungate a perioadei de anchetare.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Producție (tone)

241 784

220 073

255 671

221 402

226 142

Indice (2002 = 100)

100

91

106

92

94

(b)   Capacitatea și ratele de utilizare a capacității

(108)

Capacitatea de producție a industriei comunitare a rămas constantă în cursul perioadei luate în considerare, la un nivel de aproximativ 325 000 de tone.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Capacitate de producție (tone)

325 226

325 537

325 254

326 068

326 696

Indice (2002 = 100)

100

100

100

100

100

Utilizarea capacității

74 %

68 %

79 %

68 %

69 %

Indice (2002 = 100)

100

91

106

91

93

(109)

Rata de utilizare a capacității a fost de 74 % în 2002. Aceasta a scăzut la 68 % în 2003, a crescut din nou până la 79 % în 2004, apoi a scăzut până la 69 % în cursul perioadei de anchetă. Această evoluție reflectă variațiile înregistrate în privința volumului producției, conform explicațiilor furnizate la considerentul 107.

(c)   Stocurile

(110)

Nivelul stocurilor finale ale industriei comunitare a scăzut cu 45 % în 2003, dar în 2004 a revenit la aproape același nivel cu cel din 2002. Scăderea pronunțată a stocurilor la sfârșitul anului 2003 s-a datorat reacției la creșterea excepțională a cererii, menționată la considerentul 89. Stocurile finale au crescut apoi în 2005 cu 22 %, după care au scăzut considerabil în cursul perioadei de anchetă până la un nivel cu 30 % mai mic decât cele din anul 2002. Această scădere generală a stocurilor finale explică faptul că volumul vânzărilor comunitare efectuate de industria comunitară a rămas, în general, stabil (a se vedea considerentul 111), în pofida scăderii producției, după cum se menționează la considerentul 107.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Stocuri finale (tone)

21 017

11 561

20 983

25 682

14 618

Indice (2002 = 100)

100

55

100

122

70

(d)   Volumul vânzărilor

(111)

Volumul vânzărilor efectuate de industria comunitară din propria producție către clienți independenți de pe piața comunitară în cursul perioadei de anchetă a fost de aproximativ 227 000 de tone, la fel ca în anul 2002. Cu toate acestea, volumul vânzărilor din 2003 și 2005 a fost cu 6 % și, respectiv, 8 % mai scăzut. În anul 2004, volumul vânzărilor s-a ridicat la 104 % față de cel din 2002 și din perioada de anchetă și aceasta din pricina motivelor relatate la considerentul 89.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul vânzărilor comunitare către clienți (tone)

227 571

213 778

236 494

208 687

227 690

Indice (2002 = 100)

100

94

104

92

100

(e)   Cota de piață

(112)

Cota de piață deținută de industria comunitară a scăzut de la 27,2 % în 2002 la 24,2 % în 2003, apoi a crescut din nou până la 24,8 % în 2004. În 2005, cota de piață a scăzut, din nou, până la 22,6 %. În cursul perioadei de anchetă, aceasta a urcat până la 24,9 %. Pe parcursul perioadei luate în considerare, industria comunitară a pierdut 2,3 puncte procentuale din cota de piață.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Cota de piață a industriei comunitare

27,2 %

24,2 %

24,8 %

22,6 %

24,9 %

Indice (2002 = 100)

100

89

91

83

91

(f)   Creșterea

(113)

Între 2002 și perioada de anchetă, în timp ce consumul comunitar a crescut cu 9 puncte procentuale, volumul de vânzări ale industriei comunitare pe piața comunitară nu a crescut, iar cota sa de piață a scăzut cu 2,3 puncte procentuale. Pe de altă parte, în cursul aceleiași perioade, volumul vânzărilor și cota de piață a Republicii Populare Chineze și a Ucrainei au crescut. Se concluzionează, așadar, că industria comunitară nu a putut profita de nicio creștere a pieței comunitare.

(g)   Ocuparea forței de muncă

(114)

Nivelul ocupării forței de muncă în industria comunitară a scăzut mai întâi cu 32 % între 2002 și 2003, în 2004 a crescut cu 27 de puncte procentuale, iar în 2005 a scăzut cu 13 puncte procentuale și, respectiv, cu 26 puncte procentuale în cursul perioadei de anchetă. Pe parcursul perioadei luate în considerare, volumul producției a rămas relativ constant, variind între 91 % și 106 % față de nivelul din anul 2002. Cu toate acestea, pentru un producător care a încetat să producă SiMn în cursul perioadei de anchetă, conform celor prezentate la considerentul 107, variațiile volumului de producție în cursul perioadei luate în considerare au fost mai pronunțate, iar variațiile înregistrate în privința ocupării forței de muncă reflectă această situație. În total, ocuparea forței de muncă în industria comunitară a scăzut cu 44 % între 2002 și perioada de anchetă, mai precis, de la aproximativ 700 de persoane până la aproximativ 400 de persoane. Această situație dovedește faptul că eficiența industriei a crescut deoarece, în aceeași perioadă, volumul producției a scăzut cu numai 6 %.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Ocuparea forței de muncă (persoane angajate)

702

475

668

577

391

Indice (2002 = 100)

100

68

95

82

56

(h)   Productivitatea

(115)

Productivitatea forței de muncă din industria comunitară, măsurată în produse (tone) per persoană angajată, pe an, începând de la un nivel de 344 tone per angajat, a crescut în cursul perioadei luate în considerare, cu excepția anului 2004, și s-a ridicat, în cursul perioadei de anchetă, la un nivel de 68 % față de anul 2002. Aceasta reflectă faptul că ocuparea forței de muncă a scăzut cu 44 % în perioada luată în considerare, în timp ce producția a scăzut cu numai 6 %. Creșterea productivității se datorează, în parte, faptului că reducerile de personal au fost mai numeroase pentru acei producători comunitari a căror productivitate fusese, inițial, relativ scăzută.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Productivitate (tone per angajat)

344

463

383

384

578

Indice (2002 = 100)

100

135

111

111

168

(i)   Salariile

(116)

Salariul mediu, per angajat, a crescut cu 26 % între 2002 și 2003, a rămas la un nivel asemănător în 2004, iar în 2005 și în perioada de anchetă a crescut, din nou, ajungând la un nivel cu 77 % mai ridicat decât cel din 2002. Creșterea costurilor salariilor medii se datorează, în parte, faptului că reducerile de personal au fost mai numeroase pentru acei producători comunitari pentru care salariile medii fuseseră, inițial, relativ scăzute.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Costul anual al forței de muncă per angajat (EUR)

17 602

22 102

21 636

22 459

31 092

Indice (2002 = 100)

100

126

123

128

177

(j)   Factorii care influențează prețurile

(117)

Prețurile unitare pentru vânzările industriei comunitare către clienți independenți au crescut, în total, cu 14 % între 2002 și perioada de anchetă. În 2004, prețurile au fost excepțional de ridicate din pricina cererii neobișnuit de mari și a ofertei scăzute la nivel mondial, după cum se menționează la considerentul 89. Efectul acestei situații s-a resimțit, parțial, și în 2005, când prețurile au revenit la niveluri mai normale dar, în cele din urmă, în cursul perioadei de anchetă, acestea au crescut cu 14 % față de prețurile din 2002.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Preț unitar pe piața comunitară

(EUR/tonă)

521

526

928

640

593

Indice (2002 = 100)

100

101

178

123

114

(k)   Rentabilitatea și randamentul investițiilor

(118)

În cursul perioadei luate în considerare, rentabilitatea vânzărilor industriei comunitare ale produsului similar, exprimată în procente din vânzările nete, a crescut de la 0,8 % în 2002 la 3,1 % în 2003, în 2004 a crescut în mod excepțional până la 37,2 % din pricina situației descrise la considerentul 89, în 2005 a revenit la 7,0 % și a scăzut până la 2,5 % în cursul perioadei de anchetă. Rentabilitatea a crescut, în consecință, cu 1,7 puncte procentuale între 2002 și perioada de anchetă.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Rentabilitate vânzări CE către independenți (% vânzări nete)

0,8 %

3,1 %

37,2 %

7,0 %

2,5 %

 

100

385

4 668

884

313

ROI (profit în % din valoarea contabilă netă a investițiilor)

3,6 %

11,0 %

410,2 %

24,4 %

10,4 %

 

100

303

11 252

668

284

(119)

Randamentul investițiilor („ROI”), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția rentabilității. Acesta a crescut de la un nivel de 3,6 % în 2002 la 11 % în 2003, a crescut în mod excepțional la 410 % în 2004, în 2005 a revenit la 24 % pentru ca, în cele din urmă, să atingă un nivel de 10,4 % în perioada de anchetă, crescând, astfel, cu 6,8 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare.

(l)   Fluxul de numerar și capacitatea de a mobiliza capital

(120)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile operaționale a fost de aproximativ zero în anul 2002. Acesta a crescut până la aproximativ 9 milioane EUR în 2003, până la 83 de milioane EUR în 2004, iar apoi a scăzut până la aproximativ 16 milioane EUR în 2005 și, respectiv, 17 milioane EUR în perioada de anchetă. Nu au existat indicații potrivit cărora industria comunitară ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Fluxul de numerar (EUR)

132

9 551

83 701

16 445

17 092

Indice (2002 = 100)

100

7 214

63 220

12 421

12 910

(m)   Investițiile

(121)

Investițiile anuale ale industriei comunitare în producerea produsului similar au crescut de cinci ori între 2002 și 2003, iar în 2004 au scăzut până la niveluri asemănătoare cu cele din anul 2002. Investițiile au crescut din nou de aproximativ opt ori între 2004 și 2005, iar în cursul perioadei de anchetă acestea au înregistrat o ușoară scădere. În total, investițiile au crescut cu aproximativ 900 % între 2002 și perioada de anchetă. Investițiile industriei comunitare pot fi atribuite, în marea lor majoritate, unui producător comunitar și s-a stabilit faptul că acestea nu erau menite să crească capacitatea de producție, ci erau destinate întreținerii și reînnoirii echipamentului existent.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Investiții nete (mii EUR)

1 528

8 376

2 351

17 365

15 333

Indice (2002 = 100)

100

548

154

1 136

1 003

(n)   Amploarea marjei de dumping

(122)

Date fiind volumul, cota de piață și prețul importurilor din țările vizate, impactul marjelor de dumping actuale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil.

(o)   Redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(123)

După cum se specifică la considerentul 88, evoluția înregistrată în privința rentabilității indică în mod clar faptul că eliminarea, în martie 2003, a măsurilor antidumping care vizau SiMn nu a influențat în mod semnificativ situația industriei comunitare în cursul perioadei următoare.

6.   Concluzii privind prejudiciul

(124)

În contextul creșterii consumului, cota de piață a industriei comunitare a scăzut în cursul perioadei luate în considerare cu 2,3 puncte procentuale, până la un nivel de 24,9 %. În același timp, producția a scăzut cu 6 %, iar rata de utilizare a capacității a scăzut, de asemenea, cu 5 puncte procentuale. În plus, industria comunitară a fost nevoită să efectueze reduceri de personal. Pe de altă parte, anumiți indicatori de prejudiciu precum rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și prețul de vânzare, care au crescut cu 14 %, evidențiază o tendință pozitivă în cursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, o analiză mai atentă a datelor arată că, având în vedere natura acestui sector de afaceri, o marjă de profit de 2,5 % nu este considerată suficientă deoarece nu poate garanta continuarea activității industriei, pe termen lung. În ceea ce privește creșterea prețurilor, aceasta a fost suficientă pentru a acoperi creșterea prețurilor materiei prime, dar nu și pentru a crește marja de profit până la un nivel durabil. Din acest motiv, în timp ce anumiți indicatori manifestă tendințe pozitive, industria comunitară nu a putut beneficia deloc de pe urma creșterii generale a consumului pe piața comunitară, fapt care este demonstrat de scăderea cotei de piață și a producției industriei comunitare, precum și de rentabilitatea scăzută a acesteia.

(125)

Deoarece un producător comunitar nu a fabricat produsul similar în mod continuu pe parcursul perioadei luate în considerare, încetând producția în cursul anului 2003 și pentru o mare parte din perioada de anchetă, după cum se menționează la considerentul 107, a fost examinat impactul acestei întreruperi. Rezultatele analizei efectuate au arătat faptul că, datorită volumului relativ scăzut al producției asigurate de acest producător, întreruperea activității acestuia a avut numai un impact limitat asupra prejudiciului general și nu a afectat în mod semnificativ indicatorii de prejudiciu. Acest lucru este demonstrat de faptul că excluderea acestui producător din analiză ar duce la o îmbunătățire limitată a cifrelor privind performanța. Mai precis, rentabilitatea industriei comunitare ar fi departe de a fi satisfăcătoare, înregistrând un nivel de 3,2 % în cursul perioadei de anchetare, în timp ce producția și utilizarea capacității ar înregistra încă tendințe negative. În acest sens, se concluzionează că prejudiciul suferit de industria comunitară nu poate fi atribuit numai acestui producător comunitar.

(126)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

E.   CAUZALITATEA

1.   Introducere

(127)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat industriei comunitare un prejudiciu ce poate fi considerat important. Au fost verificați și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar mai putea prejudicia industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

2.   Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(128)

Între 2002 și perioada de anchetă, volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping, originare din Republica Populară Chineză și din Kazahstan, a crescut cu 99 %, iar cota de piață a acestora în cadrul Comunității a crescut cu aproximativ 4,6 puncte procentuale. Prețul mediu al importurilor menționate anterior a crescut cu 22 % între 2002 și perioada de anchetă, dar prețurile au fost, în general, mai scăzute decât cele practicate de industria comunitară în timpul perioadei luate în considerare. În cursul aceleiași perioade, volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping, originare din Ucraina, a crescut cu 36 %, iar cota lor de piață în cadrul Comunității a crescut cu aproximativ 4,5 puncte procentuale. Prețul mediu al importurilor menționate anterior a crescut cu 8 % între 2002 și perioada de anchetă, dar prețurile au fost, în general, la niveluri apropiate de cele practicate de industria comunitară în timpul perioadei luate în considerare.

(129)

După cum se menționează la considerentul 104 de mai sus, subcotarea prețurilor importurilor din Republica Populară Chineză și Kazahstan a fost de 4,5 %, în general, pe baza unei medii ponderate, în timp ce importurile din Ucraina nu au produs nicio subcotare.

(130)

Având în vedere subcotarea prețurilor industriei comunitare de importurile din Republica Populară Chineză și Kazahstan, se consideră că aceste importuri care fac obiectul unui dumping au exercitat o presiune asupra prețurilor, în sensul scăderii acestora, și au împiedicat industria comunitară să crească propriile prețuri de vânzare până la nivelul necesar în vederea realizării unui profit durabil. Din acest motiv, există o legătură de cauzalitate între importurile respective și prejudiciul suferit de industria comunitară. Pe de altă parte, având în vedere absența subcotării de către importurile din Ucraina și faptul că marja de prejudiciu pentru Ucraina este la nivelul de minimis (a se vedea considerentele 168 și 169), se consideră că nu există o legătură de cauzalitate clară între importurile din Ucraina și prejudiciul suferit de industria comunitară.

3.   Efectul altor factori

(a)   Rezultatele la export ale industriei comunitare

(131)

Conform tabelului de mai jos, volumul exporturilor a scăzut cu 40 % în decursul perioadei luate în considerare. Prețul unitar al acestor exporturi a rămas relativ stabil, cu excepția prețurilor înregistrate în cursul anului 2004.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul exporturilor (tone)

12 056

16 445

10 524

9 713

7 191

Indice (2002 = 100)

100

136

87

81

60

Prețul de vânzare la export

(EUR/tonă)

598

522

787

592

578

Indice (2002 = 100)

100

87

132

99

97

(132)

Cu toate acestea, trebuie notat faptul că nivelul vânzărilor la export nu este semnificativ în contextul vânzărilor totale ale industriei comunitare, exporturile reprezentând numai între 3 % și 7 % din totalul vânzărilor pe parcursul perioadei luate în considerare. În acest sens, se consideră că nu este posibil ca activitatea de export să fi contribuit în vreun fel la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(b)   Importurile din țări terțe

(133)

Analiza importurilor din țări terțe se bazează pe date furnizate de Eurostat. Pentru anumite țări a fost posibil să se compare aceste date cu informații verificate, furnizate de părți interesate, care au confirmat fiabilitatea datelor Eurostat.

(134)

Importurile totale din toate țările, cu excepția țărilor vizate, au scăzut în cursul perioadei luate în considerare cu aproximativ 6 %, mai precis, au scăzut de la aproximativ 377 000 tone în anul 2002 la aproximativ 354 000 tone în cursul perioadei de anchetă. Cota de piață aferentă a scăzut de la aproximativ 45 % până la aproximativ 39 %. Principalele surse de importuri din țări terțe sunt Norvegia, India, Africa de Sud și Brazilia.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Volum din toate celelalte țări terțe

(tone)

376 919

437 205

393 857

364 250

353 802

Indice (2002 = 100)

100

116

104

97

94

Cota de piață a tuturor celorlalte țări terțe

45,1 %

49,5 %

41,3 %

39,5 %

38,7 %

Preț pentru toate celelalte țări terțe

(EUR/tonă)

523

528

823

691

597

Indice (2002 = 100)

100

101

157

132

114

Sursă: Eurostat.

(135)

Importurile din Norvegia au scăzut cu aproximativ 11 %, iar cota de piață a acestor importuri a scăzut cu 4,9 puncte procentuale (perioada de anchetă = 21,9 %), în cursul perioadei luate în considerare. În general, pe parcursul perioadei luate în considerare, prețul mediu al importurilor din Norvegia a depășit prețul practicat de industria comunitară. Este posibil ca prețul importurilor de produse cu conținut scăzut de carbon din Norvegia să subcoteze, într-o oarecare măsură, prețurile practicate de industria comunitară, dar, având în vedere faptul că acest tip de produse reprezintă numai o mică parte (aproximativ 5 %) din producția totală a industriei comunitare și dată fiind absența subcotării generale și scăderea atât a volumului importurilor, cât și a cotei de piață, s-a considerat că importurile din Norvegia nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

Norvegia

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul importurilor (tone)

224 253

213 838

178 639

200 310

200 272

Indice (2002 = 100)

100

95

80

89

89

Cota de piață a importurilor

26,8 %

24,2 %

18,7 %

21,7 %

21,9 %

Prețul importurilor (EUR/tonă)

574

604

956

765

656

Indice (2002 = 100)

100

105

167

133

114

Sursă: Eurostat.

(136)

Importurile din India au crescut cu aproximativ 300 %, iar cota de piață a acestor importuri a crescut cu 7,3 puncte procentuale (perioada de anchetă = 9,7 %), în cursul perioadei luate în considerare. În același timp, prețul mediu al importurilor din India a fost cu puțin mai ridicat decât cele practicate de industria comunitară (deci nu s-a produs subcotarea). Având în vedere absența subcotării de importurile din India, se consideră că nu există dovezi clare care să ateste faptul că importurile din India au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

India

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul importurilor (tone)

19 954

33 497

31 593

48 123

89 017

Indice (2002 = 100)

100

168

158

241

446

Cota de piață a importurilor

2,4 %

3,8 %

3,3 %

5,2 %

9,7 %

Prețul importurilor (EUR/tonă)

479

449

804

591

521

Indice (2002 = 100)

100

94

168

123

109

Sursă: Eurostat.

(137)

Importurile din Africa de Sud au scăzut cu aproximativ 38 %, iar cota de piață a acestor importuri a scăzut cu 2,5 puncte procentuale (perioada de anchetă = 3,2 %), în cursul perioadei luate în considerare. Prețul mediu al importurilor din Africa de Sud a fost la un nivel mai scăzut decât cel al prețurilor practicate de industria comunitară și similar prețurilor practicate de țările vizate. Din acest motiv, se consideră că este posibil ca importurile din Africa de Sud să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. Cu toate acestea, având în vedere scăderea generală semnificativă a importurilor din Africa de Sud și cota de piață redusă a acestora, se consideră că nu există suficiente motive să se întrerupă legătura de cauzalitate dintre prejudiciul important suferit de industria comunitară și importurile care fac obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză și Kazahstan.

Africa de Sud

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul importurilor (tone)

47 808

81 330

58 753

52 640

29 531

Indice (2002 = 100)

100

170

123

110

62

Cota de piață a importurilor

5,7 %

9,2 %

6,2 %

5,7 %

3,2 %

Prețul importurilor (EUR/tonă)

417

429

660

611

501

Indice (2002 = 100)

100

103

158

147

120

Sursă: Eurostat.

(138)

Importurile din alte țări terțe, inclusiv Brazilia, au scăzut cu aproximativ 59 %, iar cota de piață a acestor importuri a scăzut cu aproximativ 6,4 puncte procentuale (perioada de anchetă = 3,8 %), în cursul perioadei luate în considerare. În același timp, prețul mediu al importurilor din alte țări terțe a fost cu puțin mai ridicat decât cel practicat de industria comunitară (deci nu s-a produs subcotarea). Având în vedere absența subcotării de importurile respective, precum și tendința descrescătoare a acestora, se consideră că aceste importuri nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

Alte țări terțe (inclusiv Brazilia)

2002

2003

2004

2005

PA

Volumul importurilor (tone)

84 904

108 539

124 872

63 178

34 982

Indice (2002 = 100)

100

128

147

74

41

Cota de piață a importurilor

10,2 %

12,3 %

13,1 %

6,9 %

3,8 %

Prețul importurilor (EUR/tonă)

460

476

713

598

528

Indice (2002 = 100)

100

104

155

130

115

Sursă: Eurostat.

(c)   Concurența din partea altor producători comunitari

(139)

În conformitate cu cele indicate la considerentul 91 de mai sus, un producător comunitar nu a cooperat la desfășurarea anchetei. Pe baza informațiilor obținute în cursul anchetei din partea producătorilor comunitari care au cooperat la aceasta, se estimează că volumul vânzărilor efectuate de acest producător în Comunitate a fost de aproximativ 30 000 de tone pe parcursul perioadei luate în considerare. În mod asemănător, cota de piață aferentă a rămas constantă, la un nivel de aproximativ 3 %, pe parcursul perioadei luate în considerare. Prin urmare, celălalt producător comunitar nu a acumulat vreun volum de vânzări sau cotă de piață în detrimentul industriei comunitare. Nicio informație cu privire la prețurile practicate de producătorul comunitar respectiv nu a fost disponibilă.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Volum vânzări CE pentru ceilalți producători comunitari (tone)

30 000

30 000

30 000

30 000

30 000

Indice (2002 = 100)

100

100

100

100

100

Cota de piață a celorlalți producători comunitari

3,6 %

3,4 %

3,1 %

3,3 %

3,3 %

Indice (2002 = 100)

100

95

88

91

91

Sursă: anchetă, plângere.

(140)

Date fiind cele de mai sus și în absența unor informații contrare, se poate concluziona că celălalt producător comunitar nu a contribuit la prejudiciul suferit de către industria comunitară.

(d)   Costul producției (materii prime)

(141)

Principalele elemente ale costului total al producției sunt materiile prime (între aproximativ 45 % și 55 %) și electricitatea (între aproximativ 20 % și 30 %). Manopera directă reprezintă aproximativ 5 % din costuri. Costul producției industriei comunitare a crescut cu 12 % între 2002 și perioada de anchetă.

 

2002

2003

2004

2005

PA

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

517

510

583

595

578

Indice (2002 = 100)

100

99

113

115

112

(142)

Unele părți interesate au pretins că prejudiciul suferit de către industria comunitară a fost imputabil creșterii costului producției. În ceea ce privește costul materiei prime, deoarece aceasta este reprezentată, în mod obișnuit, de produse care, în principiu, sunt comercializate pe piața internațională, se consideră că toți producătorii de SiMn au fost afectați de creșterea prețurilor, aceștia fiind nevoiți, în mod normal, să crească linear prețurile pe care le practicau la vânzare. Astfel, prejudiciul nu a fost provocat, în mod direct, de creșterea generală a prețurilor materiei prime, ci de faptul că, din pricina importurilor care fac obiectul unui dumping și care subcotau prețurile practicate de industria comunitară, aceasta nu a putut să vândă la un preț care i-ar fi permis să realizeze o marjă de profit suficientă. În ceea ce privește costurile forței de muncă, după cum se menționează la considerentul 115 de mai sus, datele privind productivitatea arată că, în general, industria comunitară a reușit să compenseze creșterea costurilor prin intermediul creșterii eficienței și a productivității. Unele părți implicate au invocat costurile implicate de electricitate ca motiv principal al prejudiciului suferit de industria comunitară. În acest sens, s-a stabilit faptul că prețurile electricității pentru utilizatorii industriali din țările în care își are sediul industria comunitară erau conforme cu cele practicate pe alte piețe mari de la nivel mondial și, în consecință, nu pot fi considerate drept sursă a unui prejudiciu auto-provocat. Costurile implicate de electricitate este posibil să fi avut un anumit impact asupra performanței generale, dar acest lucru numai pentru unul dintre producătorii comunitari în cazul căruia s-au produs întreruperi de furnizare a energiei electrice ca urmare a unor creșteri importante ale prețului electricității și a unei altercații pe această temă cu furnizorul de energie electrică. Se concluzionează că, în general, creșterile înregistrate de costul producției nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(e)   Prejudiciul auto-provocat

(143)

Deoarece investiția unuia dintre producătorii comunitari a crescut considerabil între 2004 și 2005 (a se vedea considerentul 121), s-a examinat posibilitatea ca prejudiciul să fi fost auto-provocat. Această investiție a avut un impact direct asupra costului producției și, prin urmare, asupra rentabilității industriei comunitare. Cu toate acestea, analiza a demonstrat faptul că, din pricina ponderii limitate deținute de această investiție în cadrul costului total al producției, impactul avut asupra rentabilității a fost unul marginal. Din acest motiv, se concluzionează că este posibil ca investiția unuia dintre producătorii comunitari să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară, dar nu într-o asemenea măsură încât să întrerupă legătura de cauzalitate.

(f)   Scăderea cantităților de silicomangan de pe piață din pricina ciclului de producție a oțelului

(144)

Unele părți au afirmat că scăderea cererii de oțel și scăderea, în consecință, a cererii de SiMn care s-au manifestat în cea de-a doua jumătate a anului 2004 și în prima jumătate a anului 2005, ca urmare a creșterii fără precedent a cererii, după cum se menționează la considerentul 89, au contribuit la situația dificilă a industriei comunitare. Cu toate acestea, ancheta a demonstrat faptul că, de-a lungul întregii perioade luate în considerare, consumul comunitar a crescut, în general, cu 9 %. Având în vedere acest fapt, argumentul prezentat este respins.

4.   Concluzii privind legătura de cauzalitate

(145)

Coincidența de timp între, pe de o parte, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză și Kazahstan, creșterea cotelor de piață și subcotarea constatată și, pe de altă parte, deteriorarea situației industriei comunitare, trimite la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping au provocat prejudiciul important suferit de industria comunitară în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(146)

Au fost analizați și alți factori, dar s-a considerat că aceștia nu reprezintă un motiv determinant al prejudiciului suferit. În ceea ce privește Ucraina, care reprezintă 23 % din cota de piață, deoarece nu s-a produs, în general, nicio subcotare, se consideră că importurile din această țară nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. Este posibil ca importurile din Africa de Sud să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară, dar, având în vedere cota de piață redusă a acestora și volumele în scădere, se consideră că această contribuție nu a fost suficientă pentru a întrerupe legătura de cauzalitate stabilită cu importurile din Republica Populară Chineză și Kazahstan. De asemenea, din pricina volumului importurilor, a cifrelor care evidențiază evoluțiile și a lipsei subcotării, nu există dovezi care să ateste faptul că India sau alte țări terțe (inclusiv Brazilia) ar fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. Este posibil ca investiția unuia dintre producătorii comunitari să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară; cu toate acestea, datorită ponderii limitate a acestei investiții, această contribuție nu a fost suficientă pentru a întrerupe legătura de cauzalitate. În plus, niciun alt factor cunoscut, precum rezultatele la export ale industriei comunitare, concurența din partea celuilalt producător comunitar, creșterea costului producției sau ciclul de piață pentru oțel nu a contribuit la prejudiciul industriei comunitare.

(147)

Pe baza analizei de mai sus, care a separat și a făcut în mod adecvat distincția dintre efectele tuturor factorilor cunoscuți care au un efect asupra situației industriei comunitare de la efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează că importurile din Republica Populară Chineză și Kazahstan au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

F.   INTERESUL COMUNITĂȚII

(148)

Comisia a analizat dacă, în ciuda concluziilor privind existența unui dumping, a prejudiciului și a unei legături de cauzalitate, există motive determinante care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri în acest caz particular. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat impactul probabil al măsurilor asupra tuturor părților implicate, precum și consecințele probabile ale absenței unor astfel de măsuri.

1.   Interesul industriei comunitare

(149)

Având în vedere cele menționate anterior, se vor impune măsuri asupra importurilor din Republica Populară Chineză și Kazahstan. Se așteaptă ca impunerea acestor măsuri să ducă la creșterea prețurilor pentru SiMn pentru țările respective și să ofere industriei comunitare o oportunitate de a-și remedia situația prin intermediul practicării unor prețuri mai ridicate și, eventual, prin creșterea volumului vânzărilor și a cotei de piață. În absența măsurilor, se preconizează că importurile vor continua să fie efectuate la prețuri scăzute din Republica Populară Chineză și Kazahstan și că industria comunitară nu ar avea oportunitatea de a-și remedia situația.

(150)

În ceea ce privește produsul cu conținut scăzut de carbon, acesta reprezintă numai 5 % din producția industriei comunitare și este importat, în principal, din Norvegia, dar și din Republica Populară Chineză. Se consideră că, în cazul în care vor fi impuse măsuri, cantitățile care sunt furnizate în prezent de Republica Populară Chineză ar putea fi înlocuite, într-o anumită măsură, de importuri din Norvegia, în timp ce măsurile ar oferi industriei comunitare ocazia de a crește producția proprie, precum și vânzările produsului cu conținut scăzut de carbon pentru a putea face față cererii.

2.   Interesele celorlalți producători comunitari

(151)

În afara industriei comunitare, mai există un singur alt producător în cadrul Comunității. Dat fiind faptul că acest producător nu a cooperat la anchetă și, din acest motiv, nu sunt disponibile date precise cu privire la activitatea acestuia, se estimează pe baza informațiilor furnizate de producătorii comunitari că producția acestuia reprezintă aproximativ 10-15 % din cea a industriei comunitare. În cazul în care ar fi adoptate măsuri antidumping, se poate preconiza pentru celălalt producător comunitar o evoluție asemănătoare cu cea estimată în considerentele 149 și 150 pentru industria comunitară.

3.   Interesul importatorilor independenți din Comunitate

(152)

Doi importatori independenți ai produsului în cauză au cooperat la anchetă prin completarea și transmiterea unor chestionare.

(153)

Acești importatori și-au exprimat preocuparea, în cazul în care vor fi impuse măsuri, cu privire la (i) impactul negativ al acestora asupra situației ofertei în cadrul Comunității, având în vedere faptul că în cadrul acesteia capacitatea totală de producție a reprezentat numai aproximativ o treime din consum și la (ii) efectul advers al acestora asupra costului produsului în cauză, care, fiind o materie primă esențială pentru fabricarea oțelului, ar afecta întreaga producție comunitară de oțel.

(154)

În ceea ce privește situația ofertei în cadrul Comunității, este adevărat faptul că în prezent consumul este de aproximativ trei ori mai ridicat decât capacitatea comunitară de producție și că industria comunitară a furnizat în cursul perioadei de anchetă numai aproximativ 25 % din cererea existentă la nivel comunitar. Cu toate acestea, industria comunitară a funcționat în cursul perioadei de anchetă la aproximativ 70 % din capacitate, și între 70 % și 80 % din capacitate în cursul perioadei luate în considerare. Din acest motiv, industria comunitară este, în prezent, în măsură să își sporească în mod considerabil producția. De asemenea, având în vedere cantitățile relativ limitate de importuri care vor face obiectul măsurilor (după cum se menționează la considerentele 149 și 150 de mai sus) și faptul că eventuala reducere a importurilor din țările vizate ar putea fi compensată de exporturile din alte țări, se consideră că impunerea unor taxe nu ar avea niciun impact sesizabil asupra aprovizionării importatorilor. De asemenea, în afara aprovizionării de către producătorii comunitari și de către țările care au făcut obiectul anchetei, piața comunitară este, de asemenea, aprovizionată în proporție de aproximativ 40 % din consum, prin importurile din alte țări, și anume Norvegia, India, Africa de Sud și Brazilia. Aceste țări au furnizat în trecut Comunității, în mod cumulativ, cantități mai semnificative.

(155)

Se recunoaște faptul că, în cazul în care ar fi introduse măsuri, este posibil să existe unele întreruperi de activitate, pe termen scurt, datorate unor eventuale întârzieri ca urmare a creșterii producției comunitare și eventualei necesități a utilizatorilor de a găsi surse de aprovizionare noi sau alternative.

(156)

În privința importatorilor, chiar și în cazul în care industria comunitară și-ar crește producția, vânzările și cota de piață din cadrul Comunității, având în vedere faptul că industria comunitară poate răspunde la numai aproximativ 30 % din cererea de pe piață, precum și tendința de creștere a consumului la nivel comunitar, ar fi încă necesare activități de import substanțiale. Se recunoaște faptul că, în general, marja de profit a importatorilor este relativ scăzută și că orice întrerupere pe termen scurt datorată căutării de către utilizatori a unor surse de aprovizionare noi sau alternative ar putea afecta în mod negativ marjele importatorilor. În acest sens, se consideră că importatorii își pot păstra marjele prin intermediul transferării către utilizatori a costurilor crescute.

4.   Interesul utilizatorilor

(157)

Zece utilizatori ai produsului în cauză din cadrul industriei metalelor au cooperat la procedură prin completarea și transmiterea unor chestionare sau a unor observații. O propunere a fost primită din partea Confederației Europene a Industriei Fierului și Oțelului (EUROFER).

(158)

Utilizatorii au exprimat preocupări similare cu cele exprimate de importatori, după cum este menționat la considerentul 153 de mai sus, cu privire la existența de suficiente oferte de aprovizionare și la creșterea costurilor pentru utilizatorii finali. Din motivele menționate la considerentul 154, se consideră că impunerea măsurilor nu ar avea un efect negativ semnificativ pe termen mediu asupra situației ofertei în cadrul Comunității.

(159)

Efectul direct al unei creșteri a prețului SiMn asupra costurilor implicate de producerea oțelului ar fi limitat, având în vedere faptul că SiMn reprezintă cel mult 1 % din costul de producție a oțelului carbon și sub 1 % din costul de producție a oțelului inoxidabil. Pe baza informațiilor furnizate de către asociația utilizatorilor industriali (EUROFER) cu privire la costul anual total aferent utilizării SiMn de către aceștia, se estimează că efectul avut chiar de o creștere semnificativă de 20 % a prețului total al SiMn ar fi de a reduce cu numai aproximativ 0,2 % rentabilitatea producătorilor de oțel (care, în prezent, realizează niveluri de profit între 10 % și 40 %). Având în vedere faptul că măsurile ar fi luate la un nivel cu mult mai scăzut și ar afecta numai maximum 10 % din consumul comunitar (în cazul în care nu se va efectua nicio înlocuire a importurilor care fac obiectul măsurilor prin importuri de altă proveniență), efectul unor eventuale măsuri asupra rentabilității industriei siderurgice ar fi foarte limitat.

(160)

S-a afirmat că piața de comercializare a SiMn este piața mondială și că cererea la nivel mondial este în creștere, odată cu creșterea cererii de oțel. În cazul în care cererea crește mai mult decât oferta, aceasta poate duce la o creștere semnificativă a prețurilor, precum s-a întâmplat în anul 2004. În cazul în care se produce o întrerupere temporară a ofertei și a cererii la nivel comunitar, după cum este menționat la considerentul 155, aceasta ar putea duce la creșterea prețurilor pe termen scurt, depășind nivelul taxei impuse. Cu toate acestea, având în vedere faptul că piața de comercializare a SiMn este piață mondială, se consideră că nivelul prețului în cadrul Comunității este stabilit prin intermediul interacțiunii dintre cerere și ofertă la nivel mondial și că prețurile comunitare nu ar trebui să le depășească în mod semnificativ și pe parcursul unei perioade de timp îndelungate pe cele stabilite la nivel mondial, din pricina prezenței semnificative pe piață a importurilor de alte origini. De asemenea, producătorii de oțel, care își desfășoară activitatea, în prezent, la niveluri de profit satisfăcătoare (între 10 % și 40 %), vor avea, în orice caz, posibilitatea de a transfera efectul creșterilor de preț al produsului în cauză care pot apărea și care vor fi limitate, având în vedere ponderea relativ minoră a SiMn în costul total al producerii oțelului.

(161)

Utilizatorii au pus la îndoială, de asemenea, eficiența impunerii măsurilor, afirmând că impunerea și apoi eliminarea măsurilor anterioare au avut un efect limitat asupra rentabilității industriei comunitare. În acest sens, cu toate că scopul impunerii măsurilor antidumping este de a reinstaura condiții de piață echitabile în vederea creării posibilității de redresare a industriei comunitare care a suferit un prejudiciu important din pricina dumpingului, faptul că această redresare nu s-a putut produce în trecut nu ar trebui să constituie un motiv de a nu lua în considerare oportunitatea impunerii măsurilor antidumping, având în vedere că redresarea este, în acest caz, garantată.

(162)

Unii utilizatori au indicat faptul că, de aproximativ 10 ani, industria siderurgică a Comunității a suferit creșteri ale costurilor datorate măsurilor antidumping care fuseseră impuse pentru o gamă variată de materii prime utilizate în exclusivitate în producerea oțelului. Aceștia au indicat, de asemenea, faptul că în afara prezentei proceduri există și alte proceduri începute privind materiile prime utilizate în producerea oțelului. Utilizatorii respectivi au afirmat că efectul general obținut în acest caz a fost de a plasa producția comunitară pe o poziție dezavantajoasă la nivel internațional. În privința măsurilor anterioare, trebuie notat faptul că, în prezent, majoritatea acestor măsuri au expirat. În ceea ce privește efectul cumulativ al măsurilor asupra unor materii prime, trebuie reținut faptul că scopul măsurilor antidumping este de a elimina impactul condițiilor de piață denaturate rezultate în urma prezenței importurilor care fac obiectul unui dumping. În acest sens, efectul măsurilor antidumping, chiar și în cazul în care acestea sunt impuse în privința unor materii prime care afectează industria respectivă, nu ar trebui să fie unul negativ. În orice caz, impactul impunerii în această situație a unor măsuri privind industria siderurgică ar fi neglijabil, conform explicațiilor furnizate la considerentul 159 de mai sus.

(163)

În urma dezvăluirilor, EUROFER a reiterat afirmația potrivit căreia impunerea unor măsuri nu ar fi în interesul general al Comunității deoarece acestea ar duce la creșterea costurilor pentru utilizatori și ar avea un efect limitat de îmbunătățire a situației industriei comunitare. Nu au fost furnizate noi informații pe această temă și, din acest motiv, se confirmă raționamentul prezentat anterior (a se vedea considerentele 157-162) și, în acest sens, se consideră că orice impact avut de impunerea unei taxe antidumping asupra situației financiare a utilizatorilor ar fi, foarte probabil, un impact, în general, neglijabil.

5.   Concluzie privind interesul comunitar

(164)

În încheiere, se preconizează că impunerea de măsuri privind importurile din Republica Populară Chineză și Kazahstan – în pofida disponibilității pe piață a unor cantități limitate și din ce în ce mai reduse de SiMn provenite din alte țări (și anume: Africa de Sud și Norvegia, în cazul SiMn cu conținut scăzut de carbon) și de la furnizori care nu fac obiectul măsurilor, la prețuri similare cu cele practicate de Republica Populară Chineză și Kazahstan înaintea impunerii taxelor – va oferi industriei comunitare și celuilalt producător comunitar posibilitatea de a-și îmbunătăți situația prin intermediul creșterii volumului vânzărilor, a prețurilor de vânzare și a cotei de piață. Cu toate că este posibil să se producă unele efecte negative sub forma creșterii costurilor pentru utilizatori din cauza eventualei necesități de a găsi surse de aprovizionare noi sau alternative, se consideră că efectul general avut asupra utilizatorilor de impunerea măsurilor privind Republica Populară Chineză și Kazahstan ar fi unul neglijabil. Ținând seama de cele menționate anterior, se concluzionează că, în cazul de față, nu există un motiv absolut necesar care să împiedice instituirea măsurilor și că aceasta ar fi conformă interesului Comunității.

G.   MĂSURILE DEFINITIVE

(165)

Nivelul măsurilor antidumping ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să realizeze un profit dinainte de impozitare egal cu cel pe care aceasta ar putea să-l obțină în mod rezonabil în condiții normale de concurență, respectiv în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(166)

Industria comunitară a afirmat că o marjă de profit de 8 % din cifra de afaceri ar trebui considerată drept un nivel adecvat care s-ar fi putut realiza în absența dumpingului prejudiciabil. Această afirmație a fost analizată și s-a constatat că marja de profit menționată ar permite recuperarea investițiilor capitale pe o perioadă relativ scurtă de timp. De asemenea, ancheta a arătat faptul că industria comunitară însăși și-a depreciat, în general, propriile investiții capitale de-a lungul unei perioade de timp îndelungate. Având în vedere cele menționate, se consideră că o marjă de profit de 5 %, care este conformă cu marja care a fost utilizată în cadrul anchetei care a dus la impunerea măsurilor antidumping anterioare, reprezintă un nivel adecvat pe care se preconizează că industria comunitară îl poate realiza în absența dumpingului prejudiciabil.

(167)

Majorarea de preț necesară a fost determinată prin compararea, pe tip de produse, a prețului de import mediu ponderat, utilizat pentru a calcula subcotarea, cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de către industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzare al industriei comunitare astfel încât să reflecte marja de profit menționată anterior. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procent din totalul valorii de import CIF. Având în vedere faptul că niciunuia dintre producătorii-exportatori chinezi care au cooperat la anchetă nu i-a fost acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau dreptul la tratament individual, a fost calculată o marjă de prejudiciu națională pentru Republica Populară Chineză, utilizându-se în acest scop prețuri furnizate de Comext.

(168)

Comparația prețurilor menționată anterior a evidențiat următoarele marje de prejudiciu:

Ucraina: toate societățile

1,6 %

OJSC Kazchrome

7,3 %

Republica Populară Chineză

8,2 %

(169)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping definitivă în cazul importurilor de SiMn originare din Kazahstan și Republica Populară Chineză, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping și prejudiciu, în conformitate cu norma care prevede cea mai redusă taxă. Prin analogie cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, având în vedere faptul că marja de prejudiciu pentru Ucraina este sub nivelul de minimis, ar trebui ca ancheta referitoare la această țară să fie închisă.

(170)

Prin urmare, și din motivele deja prezentate la considerentele 165-169, taxele antidumping ar trebui să fie stabilite după cum urmează:

Țara

Societatea

Nivelul taxei

Kazahstan

Toate societățile

6,5 %

Republica Populară Chineză

Toate societățile

8,2 %

H.   ANGAJAMENTE

(171)

În urma dezvăluirii unor fapte și a unor observații esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande impunerea unor taxe antidumping definitive, producătorul-exportator din Kazahstan a oferit un angajament de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Produsul în cauză a demonstrat în cursul ultimilor ani o volatilitate considerabilă a prețului și, din acest motiv, nu este adecvat pentru un angajament de preț fix. Pentru a soluționa această problemă, producătorul-exportator respectiv s-a oferit să indexeze prețul minim de import în raport cu prețul materiei prime principale, și anume minereul de mangan. Cu toate acestea, fluctuația prețului produsului în cauză nu poate fi explicată prin fluctuația prețului materiei prime principale și, din acest motiv, nu este posibil să se indexeze prețurile minime de import în raport cu prețul materiei prime. Ca alternativă, producătorul-exportator s-a oferit, de asemenea, să indexeze prețul minim de import pe baza propriului său cost de producție, astfel cum este înscris în evidențele sale contabile auditate. Cu toate acestea, această abordare nu poate fi acceptată deoarece evoluția costurilor nu corespunde, în mod necesar, evoluției prețurilor. De asemenea, un astfel de angajament nu este considerat practic deoarece Comisiei i-ar fi extrem de greu să monitorizeze în mod constant evoluția costurilor. Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat că angajamentul oferit de exportatorul respectiv nu poate fi acceptat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de silicomangan (inclusiv fero-silicomangan) înregistrate cu codurile NC 7202 30 00 și ex81110011 (cod TARIC 8111001110), originare din Republica Populară Chineză și Kazahstan.

(2)   Nivelul taxei antidumping aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, al produselor prezentate la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos este fixat după cum urmează:

Țara

Producătorul

Nivelul taxei

Kazahstan

Toate societățile

6,5 %

Republica Populară Chineză

Toate societățile

8,2 %

(3)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Procedura privind importurile de silicomangan originare din Ucraina se închide.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 decembrie 2007.

Pentru Consiliu

Președintele

F. TEIXEIRA DOS SANTOS


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2)  JO C 214, 6.9.2006, p. 14.

(3)  JO L 62, 3.3.1998, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 154/2003 (JO L 25, 30.1.2003, p. 25).


Top