Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 156/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Sidra da Madeira”

Nr. UE: PGI-PT-02641 — 14.10.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile)

„Sidra da Madeira”

2.   Statul membru sau țara terță

Portugalia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.8. Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Sidra da Madeira” este băutura care se obține prin fermentarea sucului natural presat din fructe proaspete din soiuri tradiționale de mere și din alte soiuri de mere (Malus domestica Borkh.) și, uneori, din amestecuri de mere și de pere (Pyrus communis L.), cultivate în mod exclusiv pe insula Madeira. Această băutură este fabricată conform metodelor de producție tradiționale sau specifice insulei.

Este vorba despre un cidru natural produs exclusiv prin fermentarea sucului obținut prin tăierea, măcinarea, zdrobirea și presarea merelor cultivate la nivel local și, uneori, a perelor, ceea ce înseamnă că conținutul de zahăr și de dioxid de carbon al acestuia este de origine pur endogenă. De asemenea, acesta poate fi întâlnit sub formă cidru natural carbogazos, care poate deveni efervescent, total sau parțial, prin adăugarea de dioxid de carbon.

În termeni generali, produsul are următoarele caracteristici: tărie alcoolică minimă de 5 % (în volume la 20 °C); conținut de zaharuri fermentabile mai mic de 15 g/l; aciditate totală minimă (în acid malic) de 3 g/l și de până la 10 g/l; aciditate volatilă maximă (exprimată în acid acetic) de 1,8 g/l și conținut maxim total de dioxid de sulf (exprimat în SO2) de 200 mg/l.

În funcție de combinația de specii și de soiuri de fructe utilizate, „Sidra da Madeira” are o culoare care variază de la galben-lămâie strălucitor până la galben-pai, cu reflexe portocalii, cu aspect limpede în cazul în care produsul este filtrat sau cu anumite sedimente în cazul în care nu este filtrat.

Are o aromă proaspătă, autentică, ce dezvăluie un caracter fructat de intensitate medie spre puternică, cu note pronunțate de mere verzi, de mere coapte, de gutui și/sau de citrice, care formează un întreg echilibrat și agreabil.

De obicei, este liniștit și are un gust delicat, nu foarte dulce, ceea ce determină un echilibru armonios între notele acide și cele amare, cu un gust rezidual sec. Se distinge printr-o aromă și un gust puternic de mere, iar prospețimea cidrului se datorează acidității sale deosebite.

Produsul este comercializat sub formă de cidru îmbuteliat sau sub formă de cidru ambalat în recipiente adecvate (butoaie sau bidoane) pentru a fi vândut în unitățile în care se servesc băuturi și mâncare, precum și pentru a fi vândut cu amănuntul către consumatorul final.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Soiurile tradiționale utilizate pentru producția de „Sidra da Madeira” sunt merele „Barral”, „Cara-de-dama”, „Branco”, „Bico de melro”, „Da Festa”, „Domingos”, „Da Ponta do Pargo”, „Calhau”, „Focinho de rato” și „Vime” și, în unele cazuri, perele „Do Santo” și „Tenra de São Jorge”.

Practica străveche a fermierilor din Madeira care constă în înmulțirea și partajarea materialului genetic provenit de la pomii și fructele cu cele mai bune caracteristici pentru consumul în stare proaspătă și/sau pentru producția de cidru implică și cultivarea în continuare a altor soiuri de mere și de pere, în special merele „Baunesa”, „Camacha”, „Espelho”, „Parda”, „Rajada”, „Reineta Tenra da Camacha”; „Santa Isabel”, „Ázimo”, „Amarelo”, „Amargo”, „Camoesa”, „De vinho”, „Ouro”, „Pevide”, „Rajado”, „Rijo”, „Riscado” și „Serra” și perele „Santa Isabel ou de Santana”, „São João”, „Curé” și „Pardas”, care sunt și ele utilizate, deși într-o măsură mai mică, în loturile destinate producției de „Sidra da Madeira”.

Întrucât unii producători au intenționat, încă de la început, să își diversifice livezile cu soiuri exotice destinate consumului în stare proaspătă, cum ar fi merele „Golden”, „Fuji”, „Starking”, „Royal Gala” și „Reineta” și perele „Rocha”, multe dintre acestea fiind deja identificate pe insulă de Vieira Natividade în 1947, aceste fructe pot fi utilizate și pentru producția de „Sidra da Madeira” în cazul în care sunt disponibile în cadrul exploatației sau în cazul în care au fost cultivate exclusiv pe insulă.

Amestecarea sau „combinarea” acestei game largi de soiuri tradiționale de mere și de pere și, uneori, a altor soiuri de mere și de pere, care pot fi mai mult sau mai puțin acide, amare sau dulci și care sunt cultivate pe insulă, determină bogăția de culori, arome și gusturi a „Sidra da Madeira”, precum și aciditatea răcoritoare specifică cidrului produs în diferite localități ale insulei de diverși producători.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de fabricare a cidrului, de la producerea materiei prime, extragerea sucului natural și fermentare până la învechire și conservare, se desfășoară pe insula Madeira.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Ambalarea produsului „Sidra da Madeira” în sticle sau recipiente adecvate (butoaie sau bidoane) pentru vânzarea cu amănuntul către consumatorul final are loc pe insula Madeira, pentru a se asigura conservarea culorilor, a aromelor și a gusturilor specifice acestui cidru natural (uneori carbogazos), evitându-se orice oxidare sau contaminare care ar putea afecta caracteristicile organoleptice ale produsului și pentru a se garanta deplina trasabilitate a produsului.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Insula Madeira.

5.   Legătura cu aria geografică

Cererea de înregistrare a cidrului „Sidra da Madeira” este întemeiată pe legătura dintre caracteristicile sale legate de culoare, aromă și gust și de aciditatea pronunțată a acestuia și gama largă de combinații de fructe din soiuri tradiționale și din alte soiuri de mere și de pere cultivate exclusiv pe insula Madeira, utilizate pentru producerea cidrului, pe de o parte, și condițiile pedoclimatice din localitățile în care sunt cultivate fructele proaspete, pe de altă parte. Reputația deosebită de care se bucură „Sidra da Madeira” și importanța care i se acordă în diferitele localități de pe insulă în care este fabricat contribuie, de asemenea, la legătură.

Specificitatea produsului

„Sidra da Madeira” se distinge prin faptul că este un cidru natural (uneori carbogazos), cu o gamă largă de culori, arome și gusturi și cu o aciditate care îi conferă vioiciune, caracteristici care au făcut ca produsul să devină foarte popular în rândul consumatorilor și care rezultă din fermentarea sucului natural presat obținut din diferite „amestecuri” sau combinații de fructe proaspete din soiuri tradiționale și alte soiuri de mere și, uneori, de pere, care sunt cultivate și culese în livezile situate în diferite localități de pe insula Madeira cu microclimate mai temperate și soluri mai acide care determină caracteristicile organoleptice specifice ale fructelor.

Cidrul este foarte cunoscut, de asemenea, de către producători și de către consumatori, deoarece a fost întotdeauna foarte important pentru locuitorii din localitățile de pe insulă care prezintă condiții favorabile pentru cultivarea fructelor proaspete din care se produce, unde s-a dezvoltat cea mai tradițională metodă de fabricare a cidrului și s-au introdus noi practici autorizate pentru acest tip de băutură, pentru a se îmbunătăți și a se diferenția producerea acestuia. De asemenea, aceste localități organizează anual „festivaluri” și evenimente folclorice pentru a-și promova „Sidra da Madeira”, precum și merele și perele din care este produs.

Specificitatea ariei geografice

Factori naturali. Madeira este o insulă vulcanică din regiunea subtropicală a Atlanticului de Nord. Relieful este foarte neuniform, cu munți abrupți, separați de văi adânci, care formează un lanț muntos central ce se întinde de la est la vest, perpendicular pe direcția vânturilor predominante, cu altitudini care depășesc 1 200 m. Grație poziției sale geografice, Madeira are o climă blândă, doar cu mici fluctuații de temperatură, cu excepția terenurilor mai înalte, unde temperaturile sunt mai scăzute. Relieful muntos al insulei și expunerea la vânturile alizee au produs o mare varietate de microclimate, partea sudică fiind însorită și protejată, în timp ce partea nordică este umbroasă, mai răcoroasă și umedă.

Caracteristicile solurilor bazaltice dominante se schimbă odată cu creșterea altitudinii și cu modificarea rezultată a climei, care devine mai umedă și mai rece. Acesta este motivul pentru care fructele utilizate pentru producția de „Sidra da Madeira” sunt cultivate în principal în zonele insulei care au microclimate mai temperate și mai umede, în principal la altitudini de peste 400 m în partea sudică și de 300 m în partea nordică, unde predomină cambisolurile și andosolurile semiacide până la acide, cu o bună aerare și drenare.

Factori umani. Printre pomii fructiferi introduși de primii coloniști portughezi în anii 1420 se numărau numeroase soiuri de mere și de pere aduse din Portugalia, care au găsit condiții de creștere ideale în zonele cu microclimat mai temperat și soluri predominant argilo-nisipoase, cu aciditate medie spre ridicată.

Se crede că producția de „Sidra da Madeira” a început imediat după ce livezile au produs suficiente fructe pentru consum și pentru prelucrare. Acest lucru este confirmat de relatările cronicarului Gomes Eanes de Zurara (1410-1474) și de alte evidențe care indică faptul că „vinul din mere” putea fi găsit printre proviziile pe care flotele portugheze au început să le colecteze de pe insula Madeira începând cu mijlocul secolului al XV-lea.

Se cunoaște, de asemenea, faptul că „vinul din mere” era produs alături de vinul de Madeira de la începutul secolului al XVII-lea, utilizându-se aceleași prese, și că, în unele cazuri, a fost utilizat chiar pentru contrafacerea acestuia până când a fost introdusă, la începutul secolului al XX-lea, o interdicție privind producerea de vin din mere pentru vinul de Madeira contrafăcut. Această interdicție i-a determinat pe producătorii locali să înceapă să fermenteze sucul lor de mere pentru a fabrica „o băutură nouă”, denumită inițial „cidra” sau „sidra” și apoi „Sidra da Madeira”, pentru a-l diferenția de cidrul produs în altă parte.

Articolul publicat în 1906 de către agronomul João da Mota Prego (1859-1931), care descrie metodele care trebuie utilizate pentru a „fabrica cidru în Madeira” și care invită producătorii locali să adopte producția de cidru, a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea produsului, numeroși producători urmând în continuare recomandările sale și în prezent. În plus, atunci când a descris evoluția cultivării fructelor în Madeira, în 1947, agronomul Vieira Natividade (1899-1968) a cartografiat gama largă de soiuri de mere și de pere de pe insulă și a identificat parohiile în care se continua tradiția fabricării cidrului.

Ușurința cu care se răspândesc pomii fructiferi semințoși și practica tradițională de înmulțire și de partajare a materialului genetic al fructelor care au cele mai bune caracteristici au condus la apariția a numeroase soiuri tradiționale de mere și de pere provenind din soiurile introduse inițial de portughezi și, ulterior, de britanicii care au trăit pe insulă între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea. Acestea au fost selecționate și conservate în diferite părți ale insulei, în care au fost păstrate soiurile care se adaptaseră cel mai bine la condițiile pedoclimatice locale și care produceau cele mai bune fructe pentru consum în stare proaspătă și pentru fabricarea cidrului, acestea fiind înmulțite ulterior prin altoire și plantate în alte părți ale insulei cu caracteristici similare.

De-a lungul secolelor, această practică a permis nu numai dezvoltarea principalelor soiuri tradiționale de semințoase, ci și introducerea mai recentă a unor soiuri exotice de mere și pere, care sunt cultivate și recoltate în livezile din Madeira. Aceste soiuri au, de asemenea, o aciditate remarcabilă și sunt utilizate de unii producători și pentru fabricarea cidrului, care este obținut prin metode de producție tradiționale sau specifice dezvoltate în diferite localități de pe insulă.

De mult timp, consumul de „Sidra da Madeira” a fost limitat la locurile în care era produs, cidrul fiind consumat în primul rând de cei care l-au produs și de familiile lor. În ultimele decenii, situația s-a schimbat, înregistrându-se o creștere substanțială a vânzărilor în restaurante și în baruri, pe piața regională, precum și o creștere a vânzărilor directe către consumatorii finali cu ocazia piețelor și a târgurilor locale, precum și a „festivalurilor” sau a evenimentelor folclorice organizate pentru a promova cidrul și merele din care este produs.

Interesul față de tradiție și de calitatea acestui produs a condus, la jumătatea anului 2016, la înființarea Asociației producătorilor de cidru din Madeira (APSRAM), care reunește aproximativ 30 de producători de cidru și care are scopul de a promova și de a proteja calitatea și autenticitatea cidrului „Sidra da Madeira”, încurajând activitățile de cercetare și de popularizare a produsului.

Legătura dintre aria geografică și caracteristicile și reputația produsului

Caracteristicile pedoclimatice specifice ale localităților de pe insulă, care au favorizat adaptarea și plantarea livezilor și a pomilor individuali, incluzând o gamă largă de soiuri de mere și de pere, conferă fructelor o aciditate unică și caracteristici senzoriale distinctive, care sunt transmise, într-o măsură mai mare sau mai mică, și cidrului „Sidra da Madeira”, în funcție de combinația de fructe utilizate pentru producerea sa.

Datorită caracteristicilor sale în ceea ce privește culoarea, aroma și gustul, care sunt determinate de caracteristicile specifice ale „amestecurilor” sau ale combinațiilor de fructe din soiuri tradiționale și din alte soiuri de mere și, uneori, de pere, precum și acidității sale deosebite, care este determinată, în principal, de condițiile pedoclimatice ale localităților în care se cultivă fructele, „Sidra da Madeira” a câștigat mai multe premii naționale, cum ar fi „Concurso Nacional de Cervejas e Sidras Tradicionais Portuguesas” (Concursul național de bere și cidru tradiționale portugheze) și „Great Taste – Portugal”. Cu toate acestea, consumatorii locali și, într-o măsură din ce în ce mai mare, turiștii care vizitează insula sunt cei care îi conferă o reputație excelentă.

Evidențele istorice care atestă importanța producției de „vin de mere”, „cidra”, „sidra” și „Sidra da Madeira” din ultimii 600 de ani au determinat producătorii locali să afirme că cidrul a fost produs pe insulă în zonele în care condițiile sunt cele mai potrivite pentru plantarea livezilor care furnizează fructele încă de la popularea insulei. Acesta este motivul pentru care există pe toată insula o tradiție puternică în ceea ce privește fabricarea și consumul de cidru, dar în special în São Roque do Faial – Santana, Santo António da Serra – Machico, Camacha – Santa Cruz, Jardim da Serra – Câmara de Lobos, Ponta do Pargo – Calheta și Prazeres – Calheta, unde, datorită rivalității deosebite dintre comunitățile insulei, se organizează anual evenimente folclorice și socioculturale pentru a se promova producția și consumul de „Sidra da Madeira”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://tradicional.dgadr.gov.pt/pt/cat/bebidas-espirituosas/outras-bebidas/1084-sidra-da-madeira-igp

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.