EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012AE1393

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului COM(2012) 496 final – 2011/0276 (COD)

OJ C 44, 15.2.2013, p. 76–82 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

15.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 44/76


Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

COM(2012) 496 final – 2011/0276 (COD)

2013/C 44/13

Raportor: dl Stefano MALLIA

Coraportor: dl Gerfried GRUBER

La 27 septembrie și la 22 octombrie 2012, în conformitate cu articolele 177 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul și respectiv Parlamentul European au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

COM(2012) 496 final – 2011/0276 (COD).

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 21 noiembrie 2012.

În cea de-a 485-a sesiune plenară, care a avut loc la 12 și 13 decembrie 2012 (ședința din 12 decembrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 154 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1

Politica de coeziune este o politică fundamentală a UE, care are ca obiectiv principal realizarea convergenței economice, sociale și teritoriale în întreaga UE și între toate statele membre ale acesteia. CESE recunoaște că obiectivele și țintele politice ale fondurilor cadrului strategic comun (CSC) ar trebui aliniate cu Strategia Europa 2020. Totuși, această aliniere nu trebuie să se realizeze cu prețul slăbirii obiectivului principal al politicii de coeziune a UE, care este convergența.

1.2

Deoarece politica de coeziune reprezintă principala sursă de creștere și un instrument esențial de îndeplinire a obiectivelor Strategiei Europa 2020, mai ales în cazul țărilor celor mai afectate de criza actuală, finanțarea trebuie menținută măcar la nivelul existent, în condițiile unei repartizări corecte între statele membre, astfel încât fondurile destinate celor mai puțin dezvoltate dintre acestea să nu fie reduse.

1.3

CESE sprijină crearea unui cadru strategic comun, care să vizeze creșterea coordonării și complementarității dintre principalele instrumente de finanțare ale UE. De asemenea, un CSC eficient va elimina separarea inutilă și ineficientă care există în prezent între principalele fonduri.

1.4

CESE este îngrijorat că întârzierile înregistrate în obținerea unui acord politic cu privire la pachetul legislativ privind coeziunea, inclusiv CSC, vor avea un impact negativ asupra pregătirii contractelor de parteneriat și, prin urmare, vor submina demararea eficientă a perioadei de programare 2014-2020.

1.5

Acțiunile indicative cu înaltă valoare adăugată europeană identificate în cadrul fiecărui obiectiv tematic trebuie să acorde prioritate investițiilor care vor consolida convergența socioeconomică și teritorială în întreaga UE. De asemenea, este important ca lista acțiunilor indicative să nu aibă un caracter exclusiv, astfel încât să permită includerea unor răspunsuri adaptate particularităților fiecărei țări.

1.6

CSC pune un accent puternic pe realizarea proiectelor multifond. Aceasta este o îmbunătățire importantă în raport cu perioada de programare 2007-2013. Totuși, nu se face nicio referire la realizarea proiectelor multitematice, care au un potențial considerabil de a crea valoare adăugată. Această posibilitate ar trebui prevăzută în mod explicit în CSC.

1.7

Gradul mai înalt de coordonare impus de CSC trebuie să ducă însă la reducerea sarcinilor administrative pentru autoritățile de management și de punere în aplicare, precum și pentru beneficiari. Coordonarea trebuie consolidată atât în interiorul statelor membre, cât și al Comisiei, pentru a valorifica sinergiile dintre politici și instrumente și a reduce suprapunerile, complexitatea și birocrația. Înaintea implementării propriu-zise, Comisia trebuie să efectueze o analiză amănunțită a noilor proceduri administrative.

1.8

Societatea civilă organizată (1) trebuie implicată în mod constructiv în elaborarea contractelor de parteneriat. Deși se recunoaște că fiecare stat membru și regiune dispune de propriile mecanisme și structuri de colaborare cu societatea civilă, Comisia Europeană trebuie să monitorizeze aceste procese. Dacă se constată că societatea civilă nu a fost implicată în mod constructiv, Comisia nu ar trebui să accepte încheierea contractului de parteneriat până când nu a avut loc o participare adecvată.

1.9

Oricum, conceptul de parteneriat nu trebuie să se rezume la etapa de programare, principiul trebuind să se aplice în toate fazele (implementare, monitorizare și evaluare).

1.10

Centrarea contractelor de parteneriat pe Strategia Europa 2020 nu ar trebui să se rezume la recomandările specifice fiecărei țări (RST). De fapt, contractele de parteneriat ar trebui să se sprijine pe elemente diferite, precum programele naționale de reformă (PNR), care sunt elaborate pe baza situației specifice din fiecare stat membru, spre deosebire de RST, care nu sunt neapărat adaptate la particularitățile fiecărei țări. De asemenea, contractele de parteneriat ar trebui să se concentreze pe strategiile naționale de reducere a sărăciei și de asigurare a egalității de gen, pe strategiile naționale ce vizează persoanele cu handicap și pe dezvoltarea durabilă.

1.11

Este nevoie de mai multă flexibilitate pentru a permite statelor membre și regiunilor să urmărească în modul cel mai eficient și eficace țintele comune stabilite, respectând totodată particularitățile teritoriale, economice și sociale. De asemenea, CSC trebuie să recunoască în mod explicit specificitățile teritoriale care au impact asupra punerii în aplicare a fondurilor CSC.

2.   Introducere

2.1

Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) sunt cele cinci fonduri ale UE gestionate de statele membre și de Comisie. Comisia propune ca obiectivele fiecărui fond să fie urmărite mai eficient, printr-o mai bună coordonare a fondurilor, pentru a se evita suprapunerile și a se maximiza sinergiile.

2.2

Pentru a facilita dezvoltarea contractelor de parteneriat și a programelor operaționale, Comisia propune crearea unui cadru strategic comun (CSC) care să sporească coerența dintre cele cinci fonduri în ce privește angajamentele politice asumate în cadrul Strategiei Europa 2020 și investițiile pe teren. CSC se întemeiază pe cele 11 obiective tematice identificate în Regulamentul privind dispozițiile comune (RPDC).

2.3

CSC urmărește să îmbunătățească coordonarea și să asigure o utilizare mai precis orientată a fondurilor europene. De asemenea, va elimina separarea inutilă și ineficientă care există în prezent între fonduri. Aceasta este o evoluție pozitivă, care ar trebui să ducă la creșterea eficienței politicii de coeziune și, implicit, la un impact mai puternic al acesteia. CESE sprijină cu tărie o asemenea evoluție.

3.   Lansarea și adoptarea CSC

3.1

Este nevoie de orientări clare cu privire la modalitatea în care fondurile CSC pot viza mai eficient creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în cadrul contractelor de parteneriat.

3.2

Ca răspuns la preocupările exprimate de Parlament și de Consiliu, Comisia propune împărțirea elementelor CSC în: i) o nouă anexă la RPDC și ii) un act delegat care va conține în principal „acțiuni indicative cu înaltă valoare adăugată europeană”.

3.3

CESE sprijină abordarea Comisiei, în măsura în care aceasta permite:

adoptarea mai rapidă a CSC;

o mai bună clarificare cu privire la ce se poate sau nu finanța;

statelor membre să poată întreprinde acțiuni care abordează probleme teritoriale specifice.

3.4

Cu toate acestea, Comisia propune de asemenea ca toate elementele CSC, cuprinse atât în anexă, cât și în actul delegat, să poată fi modificate la rândul lor printr-un act delegat. CESE consideră că această propunere este inacceptabilă, întrucât zădărnicește scopul includerii elementelor principale ale CSC într-o anexă la RPDC.

3.5

Regulamentul ar trebui să stabilească cu claritate rolul Comisiei în ce privește determinarea caracterului tehnic sau de fond al unei modificări, pentru a se evita apariția unor probleme de interpretare.

3.6

CESE își exprimă îngrijorarea în legătură cu întârzierile înregistrate în ajungerea la un acord politic asupra pachetului de măsuri legislative privind coeziunea, inclusiv CSC. Prelungirea întârzierii va avea impact asupra pregătirii contractelor de parteneriat și, în consecință, va afecta demararea eficientă a perioadei de programare 2014-2020.

3.7

Trebuie să se clarifice natura și forma contractului de parteneriat propus. Deși RPDC oferă informații cu privire la elementele care ar trebui incluse în contractul de parteneriat, forma precisă a acestui document rămâne încă necunoscută.

4.   Stabilirea unei legături între politica de coeziune și Strategia Europa 2020

4.1

Strategia Europa 2020 a fost adoptată cu scopul de a stimula creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Este limpede că fondurile CSC pot avea o contribuție pozitivă la îndeplinirea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 și, prin urmare, este logic ca obiectivele și țintele politice ale fondurilor CSC să fie aliniate la Strategia Europa 2020.

4.2

Strategia Europa 2020 este unul dintre elementele esențiale pentru atingerea unui bun echilibru între o disciplină bugetară sănătoasă și creștere economică și dezvoltare în Uniunea Europeană. Realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 va reprezenta cea mai mare provocare pentru statele membre mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene. Țările care aplică scrupulos disciplina bugetară sunt primele care vor avea nevoie de sprijinul și de solidaritatea UE, care se manifestă prin intermediul politicii ei de coeziune. Finanțarea acesteia trebuie menținută cel puțin la nivelul actual și nicio formă de limitare nu va fi considerată acceptabilă.

4.3

CESE sprijină această abordare și își reiterează opinia că toate politicile UE trebuie să se concentreze pe realizarea creșterii atât de necesare. Exprimând această poziție, CESE este de asemenea ferm convins că obiectivele-cheie ale integrării economice, sociale și teritoriale trebuie să rămână cele mai înalte priorități ale politicii de coeziune a UE. Valoarea adăugată a politicii de coeziune nu trebuie să fie nicio clipă pusă în pericol.

4.4

CESE crede cu tărie că acțiunile indicative cu înaltă valoare adăugată europeană din cadrul fiecărui obiectiv tematic trebuie să acorde prioritate inițiativelor care vor consolida dezvoltarea socioeconomică și teritorială în întreaga UE.

5.   Abordarea tematică

5.1

Propunerile Comisiei privind concentrarea tematică ca mijloc de a reduce fragmentarea eforturilor sunt bine-venite. Este nevoie de o strânsă coordonare a eforturilor între diversele fonduri ale CSC, precum și între toate celelalte programe și inițiative ale UE.

5.2

Ar trebui ca CSC să precizeze clar și să întărească faptul că, în cadrul fiecărui domeniu tematic, statele membre au libertatea de a decide care fond ar urma să joace rolul principal în atingerea țintelor și obiectivelor-cheie.

5.3

Obiectivele principale stabilite în CSC sunt valide, însă flexibilitatea trebuie să joace un rol important. Contractele de parteneriat trebuie să țină seama de interesele locale și regionale. Trebuie să existe posibilitatea de a aloca fonduri priorităților regionale specifice. CESE susține cu tărie ideea că principiile subsidiarității și proporționalității trebuie să joace în continuare un rol central în punerea în aplicare a politicii de coeziune a UE.

5.4

Fiecare obiectiv tematic indică acțiunile care ar trebui întreprinse în cadrul fiecărui fond, însă trebuie clarificat aspectul complementarității, întrucât nu reiese precis care instrumente propuse în cadrul diverselor fonduri și care acțiuni se completează reciproc în fapt. CESE consideră că acțiunile propuse în cadrul fiecărui obiectiv tematic trebuie să acorde prioritate investițiilor care accelerează coeziunea economică și socială. Este important să poată fi adăugate și alte acțiuni indicative, pentru a permite răspunsuri adaptate particularităților fiecărei țări.

5.5

CESE consideră că, deși toate cele 11 teme prevăzute în RPDC sunt valide, ar trebui să se stabilească un set de teme centrale, acestea trebuind să fie abordate de fiecare stat membru. În afara temelor centrale, fiecare stat membru ar trebui să aibă libertatea să-și orienteze contractele de parteneriat către alte teme (din lista prestabilită) care sunt adecvate situației sale specifice.

5.6

Alte teme specifice care ar trebui adăugate celor 11 teme actuale sunt următoarele:

1.

îmbunătățirea accesibilității, pentru persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă;

2.

consolidarea capacităților părților implicate în politica de coeziune (2);

3.

rezolvarea problemei demografice.

Aceste noi domenii tematice ar trebui incluse în RPDC.

5.7

Acțiunile legate de modurile durabile de transport și de sistemele de gestionare a transporturilor sunt excluse în prezent din obiectivul tematic 4 (sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon). Având în vedere rolul transportului în generarea de emisii, această omisiune ar trebui rectificată.

5.8

Obiectivele tematice sunt stabilite la articolul 9 din RPDC, în vreme ce prioritățile de investiții ale fiecărui fond care face obiectul CSC sunt fixate în proiectele de regulament respective. Obiectivele tematice și prioritățile de investiții specifice fiecărui fond nu se potrivesc în totalitate, apărând astfel un oarecare grad de incertitudine, dacă nu de confuzie, cu privire la obiectivele care trebuie urmărite. Această chestiune trebuie rezolvată urgent, mai ales în lumina procesului de încheiere a contractelor de parteneriat, care a început deja în unele state membre.

5.9

În vreme ce CSC pune un accent puternic pe realizarea proiectelor multifond, nu face nicio referire la realizarea proiectelor multitematice, care au un potențial considerabil de a crea valoare adăugată. Această posibilitate ar trebui prevăzută în mod explicit în CSC.

6.   Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

6.1

CESE și-a prezentat deja în detaliu punctele de vedere cu privire la cele două fonduri, în avizele sale „Fondul european de dezvoltare regională” (3) și „Fondul de coeziune” (4).

6.2

FEDER este destinat să contribuie la toate cele 11 obiective tematice.

6.3

Impactul precis al acestei „concentrări” este neclar. Se va acorda prioritate unui domeniu vizat în raport cu celelalte sau se va lăsa fiecărui stat membru libertatea de a decide? CESE pledează ferm în favoarea celei de-a doua soluții, întrucât permite adoptarea unor abordări specifice fiecărei țări sau regiuni.

6.4

CESE crede cu tărie că, înainte de orice, FEDER trebuie să continue să acorde sprijin esențial IMM-urilor. Acest sprijin ar trebui să se traducă prin acordarea de instrumente de finanțare, prin înființarea unor rețele de IMM-uri, precum și prin crearea infrastructurilor esențiale (5).

6.5

CESE este totuși îngrijorat cu privire la propunerea de a exclude complet întreprinderile mari de la eligibilitatea pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER). Întreprinderile mari reprezintă surse importante de cercetare și dezvoltare și, prin urmare, practicarea acestor activități de cercetare-dezvoltare ar trebui să fie eligibilă; în caz contrar, riscăm să agravăm situația deja critică în care se găsește Europa, care a rămas în urmă în raport cu țări concurente, cum ar fi SUA și Japonia.

6.6

Dat fiind că nivelul resurselor financiare nu poate fi sporit semnificativ în niciun fel, CESE consideră că trebuie valorificat potențialul prezent în definirea mai clară a obiectivelor și corelarea cu mai multă precizie a priorităților investiționale cu obiectivele (6).

6.7

Fondul de coeziune este destinat să contribuie la 4 domenii tematice legate de mediu, dezvoltarea durabilă și transporturi (TEN-T).

6.8

Pentru a evita greșelile din trecut, și anume dispersarea Fondului de coeziune în prea multe proiecte, CESE dorește să lanseze încă o dată un apel la o mai mare concentrare asupra proiectelor mai ample, care, după toate probabilitățile, vor avea un impact mai puternic în ce privește reducerea disparităților dintre statele membre și realizarea coeziunii sociale, teritoriale și economice.

6.9

La conceperea acestor proiecte ample, statele membre trebuie să asigure coerența și complementaritatea cu alte fonduri și inițiative ale UE (cum ar fi mecanismul Conectarea Europei, programul LIFE și diversele strategii macroregionale), pentru a garanta deplina valorificare a potențialului diferitelor fonduri și inițiative. Acest aspect este deosebit de important, de exemplu, în dezvoltarea infrastructurilor energetice și de transport. Este esențial ca între diferitele instrumente să existe mai degrabă compatibilitate, decât concurență.

7.   Fondul social european

7.1

Fondul social european este destinat să contribuie la patru obiective tematice: ocuparea și mobilitatea forței de muncă; educația, competențele și învățarea pe tot parcursul vieții; promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; consolidarea capacităților administrative. Totuși, se așteaptă ca FSE să contribuie și la celelalte obiective tematice.

7.2

Aceste dispoziții concordă cu punctul de vedere al CESE exprimat în Avizul privind Fondul social european (7), unde se afirma că FSE trebuie să fie instrumentul de predilecție pentru punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special a celor referitoare la ocuparea forței de muncă, educație, incluziune socială și combaterea sărăciei. Acest punct de vedere este deosebit de relevant în situația actuală, caracterizată prin creșterea șomajului și o pierdere de locuri de muncă fără precedent.

7.3

Comitetul sprijină ferm propunerea Comisiei Europene, ca cel puțin 20 % din creditele FSE la nivel național să fie alocate incluziunii sociale și combaterii sărăciei.

8.   Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

8.1

În contextul reformei PAC în perspectiva anului 2020, al propunerii de cadru financiar multianual (CFM) 2014-2020 și al situației economice actuale, Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere de regulament privind FEADR (8). Noul FEADR susține prioritățile Strategiei Europa 2020, se bazează pe propunerea de regulament privind dispozițiile comune (RPDC) și este în conformitate cu cadrul de guvernanță economică al UE.

8.2

În avizul său privind pachetul de reformă a PAC (9), CESE a salutat propunerea privind o mai bună aliniere a PAC cu Strategia Europa 2020 și cu strategia de durabilitate în domeniul dezvoltării rurale.

8.3

Cu toate acestea, este important ca statele membre să fie în măsură să-și stabilească prioritățile în mod flexibil, pentru a atinge echilibrul între asumarea obiectivelor specifice ale PAC, așa cum sunt stabilite în tratate, și consolidarea Strategiei Europa 2020. Trebuie să se garanteze în orice moment coerența dintre cei doi piloni.

8.4

În prezent, nu este clar în ce măsură prioritățile FEADR se vor integra în cele ale CSC. Prin urmare, măsurile adoptate în cadrul FEADR ar trebui să acorde stimulente agricultorilor, proprietarilor de păduri și altora pentru a contribui la crearea și menținerea locurilor de muncă și la creșterea economică, realizând totodată o dezvoltare durabilă și desfășurând acțiuni de combatere a schimbărilor climatice.

8.5

Ar trebui stabilită o legătură puternică între aceste măsuri și parteneriatul european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”, pentru a consolida creșterea ecologică în toate zonele rurale ale UE.

8.6

FEADR prevede o cotă minimă de 25 % pentru măsurile legate de mediu și de schimbările climatice, fapt pe care CESE îl apreciază. Totuși, alocarea unui procent de 20 % pentru măsurile legate de climă pare a fi excesivă în acest sens, motiv pentru care acest aspect trebuie examinat mai în profunzime în CSC.

9.   Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

9.1

La 2 decembrie 2011, Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament prin care se stabilește – în conformitate cu CFM și Strategia UE 2020 – un nou fond, care constituie cadrul financiar pentru politica comună în domeniul pescuitului (PCP) și politica maritimă integrată a UE pentru perioada 2014-2020 (10).

9.2

Comitetul sprijină în principiu acțiunile-cheie propuse. Este esențial să se adopte o abordare integrată cu toate celelalte domenii de politică.

9.3

Ca și în cazul FEADR, CSC ar trebui să contribuie la corelarea obiectivelor în mod flexibil, menținând totodată coerența între obiectivele specifice ale PCP și cele ale Strategiei Europa 2020.

9.4

CSC ar putea aduce mai multă transparență în eventualele conflicte dintre politicile UE, ca de exemplu între Directiva-cadru privind apa și dispozițiile în materie de igienă a animalelor.

10.   Principiile orizontale și obiectivele politice

10.1

CSC stabilește principii orizontale – promovarea egalității dintre bărbați și femei și nediscriminarea, asigurarea accesibilității pentru persoanele cu handicap, precum și dezvoltarea durabilă – care să fie aplicate în cadrul tuturor fondurilor și, prin urmare, în toate programele operaționale. CESE sprijină aceste principii și încurajează analizarea eficientă a tuturor propunerilor de proiecte și monitorizarea eficientă a tuturor programelor, pentru a se garanta integrarea corespunzătoare a acestor principii.

10.2

CESE consideră că ar trebui aplicat încă un principiu orizontal, și anume cel al „comunicării privind Europa”. Având în vedere subminarea cu care se confruntă proiectul european și pierderea încrederii generale în acesta, fiecare proiect desfășurat în cadrul politicii de coeziune ar trebui să ilustreze cu claritate, prin valoarea sa adăugată, modalitățile prin care UE poate face diferența în viețile cetățenilor săi.

11.   Nevoia de flexibilitate, simplificare și dinamism

11.1

Simplificarea procedurilor trebuie să ocupe un loc central atât pe agenda Comisiei, cât și pe cea a autorităților de management din statele membre. Deși recunoaște că fiecare euro cheltuit trebuie contabilizat corespunzător, CESE consideră inacceptabil faptul că procesul de gestionare a fondurilor UE și de solicitare de sprijin din acestea continuă să rămână atât de greoi încât beneficiarii care au cel mai mult nevoie de fonduri (de exemplu, IMM-urile și ONG-urile) sfârșesc prin a renunța (11). De asemenea, trebuie întreprinse toate eforturile necesare pentru a garanta că sunt selectate în vederea finanțării doar proiectele care prezintă o reală valoare adăugată.

11.2

Pentru a genera valoare adăugată, CSC trebuie să ducă la o reducere reală a sarcinilor și costurilor administrative, atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile însărcinate cu punerea în aplicare. Gradul ridicat de coordonare impus de CSC ar putea duce însă la creșterea sarcinilor administrative pentru autoritățile de management și de punere în aplicare, care, la rândul lor, s-ar putea traduce în sarcini și complexități suplimentare pentru beneficiari. Înaintea implementării propriu-zise, Comisia trebuie să efectueze o analiză formală amănunțită a procedurilor administrative actuale și a celor noi.

11.3

Trebuie consolidată cooperarea atât în interiorul statelor membre, cât și al Comisiei, pentru a valorifica sinergiile dintre politici și instrumente și a reduce suprapunerile, complexitatea și birocrația. Acest lucru necesită o coordonare mai strânsă între și în cadrul serviciilor Comisiei răspunzătoare pentru fondurile CSC, în toate etapele negocierilor și implementării, pentru a se asigura o abordare mai coerentă și mai armonizată. Acest deziderat trebuie realizat în așa fel încât sarcina administrativă să nu sporească.

11.4

Propunerea privind utilizarea guvernanței electronice în vederea creșterii eficienței este bine-venită. Totuși, acest sistem nu ar trebui restrâns numai la fondurile CSC, ci ar trebui să includă toate sursele de finanțare ale UE și să fie accesibil tuturor.

11.5

În prezent se prevede ca Parlamentul European și Consiliul să poată solicita Comisiei să prezinte o propunere de revizuire a CSC în cazul în care se efectuează modificări substanțiale ale Strategiei Europa 2020. În opinia CESE, această dispoziție este prea restrictivă. CESE consideră că ar trebui să existe posibilitatea de a adapta CSC la circumstanțele în schimbare, în special dacă se produc modificări semnificative în mediul socioeconomic care să justifice un răspuns la nivelul UE.

11.6

Statele membre ar trebui să dispună de o flexibilitate asemănătoare pentru a-și adapta programele naționale la o gamă de circumstanțe mai largă decât obiectivele tematice ale politicii.

11.7

CESE solicită Comisiei să introducă o revizuire periodică obligatorie a CSC, care să permită efectuarea modificărilor pertinente.

12.   Abordarea contractelor de parteneriat

12.1

Principiul parteneriatului, care figurează la articolul 5 din RPDC, este un principiu fundamental, care va contribui la îmbunătățirea eficienței politicii de coeziune a UE, motiv pentru care trebuie să beneficieze de susținere fermă, atât din partea Consiliului, cât și a Parlamentului.

12.2

Consultarea cu părțile interesate relevante la elaborarea contractelor de parteneriat va fi esențială pentru a garanta transpunerea obiectivelor tematice în acțiuni și ținte concrete în favoarea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii.

12.3

Contractele de parteneriat ar trebui să transpună elementele prevăzute în CSC în contextul național și să prevadă angajamente ferme privind realizarea priorităților stabilite în regulamentele privind fondurile CSC. Pentru a se putea aplica în practică principiul parteneriatului, trebuie adoptată o abordare ascendentă în procesul decizional, luându-se în considerare în mod adecvat punctele de vedere ale societății civile înainte de semnarea contractelor de parteneriat între Comisia Europeană și statele membre.

12.4

Comisia a prezentat o propunere de cod de conduită pentru elaborarea contractelor de parteneriat. Acesta este un document valabil, care oferă statelor membre orientări utile pentru colaborarea cu societatea civilă. CESE nu înțelege motivul pentru care Consiliul a respins codul de conduită și îi solicită acestuia reintroducerea lui.

12.5

Deși statelor membre le revine sarcina de a-și adapta procesele în vederea implicării societății civile, este de datoria Comisiei să se asigure că toții actorii relevanți sunt implicați în mod activ și constructiv. Totuși, CESE consideră că în prezent Comisia nu dispune de instrumentele și mecanismele de monitorizare necesare pentru a realiza acest lucru. În cazul în care un stat membru nu reușește să implice societatea civilă într-un mod constructiv, consecința ar trebui să fie neîncheierea contractului de parteneriat. În plus, conceptul de parteneriat ar trebui să meargă dincolo de etapa de programare, urmând să se aplice și fazelor de implementare, monitorizare și evaluare.

12.6

CESE subliniază necesitatea de a se furniza societății civile toate informațiile privind „noua abordare” adoptată de Comisie în ce privește fondurile CSC și contractele de parteneriat. Trebuie să se ofere explicații cu privire la acest proces și la modul în care societatea civilă va fi implicată în toate etapele elaborării și punerii în aplicare a contractelor de parteneriat, printr-o comunicare clară și eficientă, astfel încât să se garanteze participarea efectivă a societății civile la procesul de parteneriat.

12.7

Centrarea contractelor de parteneriat pe Strategia Europa 2020 nu ar trebui să se rezume la recomandările specifice fiecărei țări (RST). De fapt, contractele de parteneriat trebuie să se sprijine pe elemente diferite, precum programele naționale de reformă (PNR), care sunt elaborate pe baza situației specifice din fiecare stat membru, spre deosebire de RST, care nu sunt neapărat adaptate la particularitățile fiecărei țări. De asemenea, contractele de parteneriat ar trebui să se concentreze pe strategiile naționale de reducere a sărăciei și de asigurare a egalității de gen, pe strategiile naționale ce vizează persoanele cu handicap, precum și pe dezvoltarea durabilă.

13.   Dimensiunea teritorială a CSC

13.1

CSC trebuie să recunoască în mod explicit specificitățile teritoriale – legate în principal de dimensiunea și profilul structurilor economice, sociale și teritoriale – care au impact asupra punerii în aplicare a fondurilor CSC. Acesta este un aspect important al CSC, deoarece pornind de aici statele membre vor fi în măsură să garanteze că parteneriatul va fi conceput astfel încât să răspundă cerințelor specifice legate de propriile necesități de dezvoltare și, prin urmare, de propriile teritorii.

13.2

Pentru a garanta angajamentele asumate în cadrul Strategiei Europa 2020, este nevoie de mai multă flexibilitate, pentru a permite statelor membre și regiunilor să urmărească în modul cel mai eficient și eficace țintele comune stabilite, respectând totodată diversitatea și particularitățile teritoriale, economice și sociale.

13.3

Așadar, CSC ar trebui să ofere mai multe orientări cu privire la modul în care trebuie abordate provocările teritoriale și nevoile specifice în cadrul contractului de parteneriat. Aceasta se aplică în special teritoriilor menționate la articolul 174 TFUE.

13.4

CESE recomandă ca în formula de alocare utilizată pentru fondurile CSC să se țină seama în mai mare măsură de disparitățile teritoriale.

Bruxelles, 12 decembrie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON


(1)  Societatea civilă organizată este acea parte a societății civile care se manifestă prin intermediul unor organizații, văzute ca elemente constitutive ale societății. Cu alte cuvinte, societatea civilă organizată cuprinde toate organizațiile neguvernamentale înființate prin inițiative private, ai căror membri sunt implicați activ în modelarea afacerilor publice pe baza propriilor lor preocupări și pornind de la cunoștințele, capacitățile și raza lor specifică de acțiune. Această definiție acoperă o gamă largă de organizații: federații ale angajatorilor, sindicate, asociații înființate în scopul promovării anumitor chestiuni de interes general, precum și organizațiile cunoscute sub numele de „neguvernamentale” (ONG).

(2)  Propunerile 1 și 2 sunt formulate în Avizul CESE privind dispozițiile comune privind fondurile structurale, JO C 191, 29.6.2012, p. 30.

(3)  JO C 191, 29.6.2012, p. 44.

(4)  JO C 191, 29.6.2012, p. 38.

(5)  De exemplu, crearea de parcuri industriale.

(6)  A se vedea avizul CESE „Fondul european de dezvoltare regională”, JO C 191, 29.6.2012, p. 44.

(7)  JO C 143, 22.5.2012, p. 82.

(8)  COM(2011) 627 final, 19.10.2011.

(9)  JO C 191, 29.6.2012, p. 116.

(10)  COM(2011) 804 final - 2011/0380 (COD).

(11)  Conform Uniunii Europene a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME), doar între 2 % și 3 % din totalul IMM-urilor beneficiază de finanțare europeană, aceasta reprezentând numai 1-2 % din totalul fondurilor disponibile pentru IMM-uri.


Top