23.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 318/6

1.1

CESE sprijină obiectivele materializate în cei patru piloni ai Strategiei pentru regiunea Mării Baltice, cu privire la prosperitatea regiunii, siguranța și securitatea acesteia, dezvoltarea durabilă a regiunii din punct de vedere al protecției mediului, precum și atractivitatea și accesibilitatea acesteia.

1.2

CESE recunoaște procesul amplu de consultare care a precedat finalizarea strategiei, precum și rolul jucat în acest proces de partenerii sociali și de părțile interesate. CESE evidențiază din nou rolul crucial al societății civile organizate în punerea în aplicare a Strategiei pentru regiunea Mării Baltice și își reafirmă sprijinul pentru crearea unui Forum al societății civile din regiunea Mării Baltice, care ar contribui la implicarea societății civile în evoluția strategiei.

1.3

CESE salută planul de acțiune din cadrul strategiei, care cuprinde 15 măsuri prioritare, a căror punere în aplicare intră în responsabilitatea câte unui stat membru din regiunea baltică.

1.4

Strategia pentru regiunea Mării Baltice are atât puncte forte, cât și puncte slabe. Principalele puncte forte sunt sfera de acțiune cuprinzătoare și faptul că va fi revizuită în mod regulat de către Comisie și Consiliul European. Punctele slabe sunt complexitatea strategiei și problemele de guvernanță legate de punerea în aplicare a acesteia. Strategia intră în sfera de competență a 21 de direcții generale, precum și a opt state membre, plus Rusia. Luând în considerare cei patru piloni, cele 15 măsuri prioritare și numeroasele acțiuni orizontale, miezul strategiei se caracterizează printr-o „geometrie variabilă” complexă, care o poate face inoperabilă. CESE consideră că ar trebui depuse toate eforturile necesare pentru simplificarea sistemului de guvernanță pentru punerea în aplicare a strategiei.

1.5

CESE joacă un rol important în asigurarea unui spirit de cooperare pe parcursul dezvoltării și punerii în aplicare a strategiei. Prin crearea Forumului societății civile din regiunea Mării Baltice, societății civile organizate îi revine un rol însemnat în evoluția viitoare a strategiei.

1.6

Strategia pentru regiunea Mării Baltice reprezintă o provocare importantă pentru CESE în general, dar în special pentru membrii Comitetului din regiunea baltică. Aceasta îi obligă să preia inițiativa în reprezentarea societății civile organizate în dezvoltarea strategiei, prin intermediul activităților Forumului societății civile. Având în vedere faptul că Strategia pentru regiunea Mării Baltice va fi în vigoare mai mulți ani, există argumente puternice pentru constituirea unui grup permanent în cadrul CESE, prin care să se asigure participarea eficientă a Comitetului la ceea ce ar putea deveni un model de cooperare macroregională în Uniunea Europeană.

2.1

Importanța aspectelor legate de cooperarea macroregională a crescut în ultimii ani. În cadrul UE, macroregiunile sunt considerate în prezent ca având potențialul necesar pentru a contribui în mod semnificativ la politica de coeziune și la atingerea unor niveluri comparabile de dezvoltare în statele membre. Europa a adoptat deja diferite forme de cooperare macroregională. Grupul Visegrad, de exemplu, care cuprinde Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia, reprezintă efortul depus de țările din Europa Centrală pentru a colabora în câteva domenii de interes comun în spiritul integrării europene (1) Recent, în 2008, în cadrul Reuniunii la nivel înalt pentru Mediterana de la Paris, s-a relansat Parteneriatul euromediteraneean, cunoscut anterior ca Procesul de la Barcelona. Acest parteneriat cuprinde toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și 16 state partenere sud-mediteraneene și din Orientul Mijlociu. Obiectivul acestuia este de a aborda probleme comune, cum ar fi poluarea maritimă și siguranța maritimă, aspecte legate de energie și dezvoltarea mediului de afaceri (2)

2.2

În noiembrie 2006, Parlamentul European a adoptat o rezoluție pentru elaborarea unei strategii pentru Marea Baltică. Această strategie pentru așa-numita macroregiune a Mării Baltice a fost adoptată de Comisie la 10 iunie 2009 și a fost prezentată Consiliului European la 19 iunie 2009. Președinția suedeză va prelua continuarea dezbaterilor înaintea adoptării strategiei de către Consiliu la sfârșitul lunii octombrie 2009. Prezentul aviz exploratoriu a fost solicitat de Președinția suedeză, întrucât strategia reprezintă un element important al programului său de lucru. Obiectivul acestui aviz este de a evalua strategia propusă pentru Marea Baltică, pregătirea și structura acesteia, precum și planul de acțiune din punctul de vedere al societății civile organizate. Avizul se bazează pe analiza prezentată în Avizul CESE „Regiunea Mării Baltice: rolul societății civile organizate în îmbunătățirea cooperării regionale și în identificarea unei strategii regionale” (3)

2.3

Inițiativa pentru o strategie pentru Marea Baltică decurge din ideea că este necesară o coordonare mai intensă și mai eficientă între Comisia Europeană, statele membre, regiuni, autoritățile locale și alte părți interesate, în vederea utilizării mai eficiente a programelor și a politicilor. Marea Baltică este una dintre regiunile maritime cele mai frecventate și aglomerate din lume, după cum se poate observa pe harta deplasărilor zilnice ale navelor, anexată prezentului aviz. Regiunea Mării Baltice cuprinde opt state membre cu ieșire la Marea Baltică (Finlanda, Suedia, Danemarca, Germania, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania), plus Rusia. În momentul în care a solicitat Comisiei elaborarea unei strategii, Consiliul European a estimat că aspectele privind relațiile externe incluse în strategie ar trebui legate de cadrul existent al Dimensiunii Nordice (4). CESE sprijină inițiativa de a elabora o strategie de dezvoltare macroregională care să cuprindă toate statele de la Marea Baltică.

2.4

Procesul care a condus la elaborarea strategiei este fără precedent. Comisia pornește de la premisa că, în cazul în care Strategia pentru Marea Baltică se dovedește valabilă și realizabilă în această regiune, se poate aplica o abordare similară și altor macroregiuni, cum ar fi regiunea Dunării (5), cea a Alpilor și cea mediteraneeană.

2.5

Strategia este însoțită de un plan de acțiune care cuprinde 15 domenii prioritare grupate în jurul celor patru piloni. Fiecare domeniu prioritar este coordonat de un stat membru din regiunea Mării Baltice, urmând ca acesta să colaboreze cu toate părțile interesate relevante în vederea punerii în aplicare (6)

2.6

Strategia pentru Marea Baltică și măsurile propuse vor fi finanțate din resursele existente, și anume, fondurile structurale ale UE (55 de miliarde de euro în perioada 2007-2013), participarea financiară a fiecărui stat din regiunea Mării Baltice, ONG-uri, resurse private, precum și finanțarea din partea instituțiilor financiare, cum ar fi BEI, BNI și BERD.

2.7

Pe lângă cei patru piloni, strategia cuprinde, de asemenea, acțiuni orizontale destinate dezvoltării coeziunii teritoriale, printre care:

3.6.1

Cu toate acestea, între timp, strategia ar trebui să utilizeze posibilitățile oferite de inițiativele europene existente, cum ar fi cea de programare în comun a cercetării, care a fost puternic susținută de CESE. Această inițiativă va contribui la urmarea recomandării Comisiei, cuprinsă în Strategia pentru Marea Baltică, referitoare la exploatarea întregului potențial al regiunii Mării Baltice în domeniul cercetării și al inovării, astfel încât aceasta să devină o regiune prosperă.

4.1

CESE a prezentat deja o propunere de instituire a unui Forum al societății civile din regiunea Mării Baltice și și-a semnalat disponibilitatea pentru a începe lucrările pregătitoare pentru un astfel de forum (10). Forumul ar trebui să funcționeze în paralel cu strategia și să contribuie la revizuirea bianuală a acesteia. Succesul conferințelor de consultare care au condus la pregătirea strategiei conferă și mai multă importanță necesității de a continua dezbaterile publice și sensibilizarea opiniei publice cu privire la punerea în aplicare a strategiei.

4.2

CESE, împreună cu consiliile economice și sociale din statele membre din regiunea Mării Baltice joacă un rol important în asigurarea unei atmosfere de cooperare și de colaborare pe parcursul punerii în aplicare a strategiei. În vederea consolidării instituțiilor și a structurilor participative ale societății civile, în special în noile state membre și în țările vecine, cum ar fi Rusia, ar putea fi utilă stabilirea unor relații și a unei cooperări transfrontaliere între organizațiile pereche, cum ar fi sindicatele, asociațiile consumatorilor și organizațiile din comunitate și cele de voluntariat. În special, membrii CESE din cele opt state membre din regiunea Mării Baltice ar trebui să își asume rolurile de emisari, interlocutori și raportori, astfel încât Comitetul să fie tot timpul informat cu privire la progresul strategiei, succesul acesteia și provocările întâmpinate, putând astfel să sprijine îndeplinirea obiectivelor.

4.3

CESE salută eforturile susținute din cadrul Strategiei pentru regiunea Mării Baltice pentru dezvoltarea unei abordări integrate a cooperării macroregionale. Comitetul pledează de mai mult timp pentru o astfel de abordare, la fel ca și Parlamentul European.

4.4

CESE susține abordarea vastă privind punerea în aplicare pentru care pledează strategia. Această abordare prevede ca statele membre să preia coordonarea punerii în aplicare a celor 15 domenii prioritare, precum și a proiectelor-cheie asociate.

4.5

S-ar putea argumenta că Strategia pentru regiunea Mării Baltice reprezintă un test important pentru rolul CESE. Aceasta reprezintă o provocare pentru Comitet, în sensul implicării depline în evoluția strategiei, în ciuda aspectelor dificile privind guvernanța dezbătute anterior în prezentul aviz. Provocarea se adresează în special membrilor CESE din cele opt state membre din regiunea Mării Baltice incluse în strategie, obligându-i să preia inițiativa în reprezentarea societății civile organizate în procesul de punere în aplicare a strategiei, prin intermediul activităților Forumului societății civile din regiunea Mării Baltice. Având în vedere faptul că strategia va fi în vigoare mulți ani de acum înainte, există argumente puternice în favoarea constituirii în cadrul CESE a unui observator ad-hoc pentru regiunea Mării Baltice sau a unui grup de studiu, astfel încât CESE, în ansamblul său, să poată participa în mod eficient la ceea ce va deveni, cu siguranță, un model de cooperare macroregională în întreaga Uniune Europeană.