17/Volumul 003

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1

/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

01

Probleme generale, financiare și instituționale

02

Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor

03

Agricultură

04

Pescuit

05

Libera circulație a lucrătorilor și politica socială

06

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii

07

Politica în domeniul transporturilor

08

Politica în domeniul concurenței

09

Impozitare

10

Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

11

Relații externe

12

Energie

13

Politica industrială și piața internă

14

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale

15

Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

16

Știință, informare și cultură

17

Legislația privind întreprinderile

18

Politica externă și de securitate comună

19

Spațiul de libertate, securitate și justiție

20

Europa cetățenilor

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)

numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

—

Legislație („L”),

—

Comunicări și informări („C”).

17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3

L 363/137

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În conformitate cu articolul 56 din Actul de aderare, atunci când actele instituțiilor rămân în vigoare după 1 ianuarie 2007 și trebuie adaptate ca urmare a aderării, iar adaptările necesare nu au fost prevăzute prin Actul de aderare sau în anexele la acesta, Consiliul adoptă actele necesare, cu excepția cazului în care actul original a fost adoptat de Comisie.

(2)

Actul final al conferinței pe parcursul căreia a fost elaborat Tratatul de aderare precizează că Înaltele Părți Contractante au ajuns la un acord politic cu privire la o serie de adaptări care, ca urmare a aderării, trebuie aduse unor acte adoptate de instituții, iar Consiliul și Comisia sunt invitate să adopte, înainte de aderare, aceste adaptări completate și actualizate, după caz, pentru a ține seama de evoluția dreptului Uniunii.

(3)

Este necesar, prin urmare, să se modifice în consecință directivele 68/151/CEE (2), 77/91/CEE (3), 78/660/CEE (4), 78/855/CEE (5), 83/349/CEE (6) și 89/667/CEE (7),

1.

31968 L 0151: prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților și terților (JO L 65, 14.3.1968, p. 8), astfel cum a fost modificată prin:

Articolul 1 se completează cu următorul text:

„—   în Bulgaria:

акционерно дружество, дружество с ограничена отговорност, командитно дружество с акции;

—   în România:

societate pe acțiuni, societate cu răspundere limitată, societate în comandită pe acțiuni.”

2.

31977 L 0091: A doua Directivă 77/91/CEE a Consiliului din 13 decembrie 1976 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților comerciale în statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților și terților, în ceea ce privește constituirea societăților comerciale pe acțiuni și menținerea și modificarea capitalului acestora (JO L 26, 31.1.1977, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

La articolul 1 alineatul (1), se adaugă următorul text:

„—   în Bulgaria:

акционерно дружество;

—   în România:

societate pe acțiuni.”

3.

31978 L 0855: A treia Directivă 78/855/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind fuziunile societăților comerciale pe acțiuni (JO L 295, 20.10.1978, p. 36), astfel cum a fost modificată prin:

La articolul 1 alineatul (1), se adaugă următorul text:

„—   în Bulgaria:

акционерно дружество;

—   în România:

societate pe acțiuni.”

4.

31989 L 0667: A douăsprezecea Directivă 89/667/CEE în materie de drept al societăților comerciale a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic (JO L 395, 30.12.1989, p. 40), astfel cum a fost modificată prin:

Articolul 1 se completează cu următorul text:

„—   în Bulgaria:

дружество с ограничена отговорност, акционерно дружество;

—   în România:

societate cu răspundere limitată.”

1.

31978 L 0660: A patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale (JO L 222, 14.8.1978, p. 11), astfel cum a fost modificată prin:

2.

31983 L 0349: A șaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate (JO L 193, 18.7.1983, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

La articolul 4 alineatul (1), se adaugă următorul text:

17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

7

L 372/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Directiva 93/98/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind armonizarea duratei de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe (3) a fost modificată substanțial (4). Din motive de claritate și raționalitate, directiva menționată ar trebui codificată.

(2)

Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice și Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune (Convenția de la Roma) nu prevăd decât durate minime de protecție a drepturilor la care se referă, lăsând astfel statelor contractante posibilitatea de a acorda durate mai lungi. Anumite state membre au făcut uz de această posibilitate. În plus, unele state membre nu au devenit încă părți la Convenția de la Roma.

(3)

Prin urmare, există diferențe între legislațiile naționale care reglementează duratele de protecție ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe, diferențe care pot să împiedice libera circulație a mărfurilor și libera prestare de servicii și să denatureze condițiile de concurență pe piața comună. Se impune, în consecință, pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, armonizarea legislațiilor statelor membre astfel încât duratele de protecție să fie identice în întreaga Comunitate.

(4)

Este important să se stabilească nu numai durata de protecție, ci și anumite modalități de aplicare, cum ar fi data de la care este calculată fiecare durată de protecție.

(5)

Dispozițiile prezentei directive nu aduc atingere aplicării, de către statele membre, a dispozițiilor articolului 14a alineatul (2) literele (b), (c) și (d) și alineatul (3) din Convenția de la Berna.

(6)

Durata minimă a protecției prevăzută de Convenția de la Berna, și anume durata de viață a autorului plus cincizeci de ani după decesul acestuia, era destinată să protejeze autorul și primele două generații ale descendenților săi. Prelungirea duratelor medii de viață în Comunitate face ca durata menționată să nu mai fie suficientă pentru a acoperi două generații.

(7)

Anumite state membre au acordat prelungirea duratei de cincizeci de ani după decesul autorului în scopul de a compensa efectele războaielor mondiale asupra exploatării operelor.

(8)

În ceea ce privește durata de protecție a drepturilor conexe, unele state membre au introdus o durată de cincizeci de ani după publicarea legală sau după comunicarea publică legală.

(9)

Conferința diplomatică desfășurată în decembrie 1996, sub auspiciile Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), a condus la adoptarea Tratatului OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele, care reglementează protecția artiștilor interpreți sau executanți și a producătorilor de fonograme. Acest tratat a luat forma unei actualizări substanțiale a protecției internaționale a drepturilor conexe.

(10)

Respectarea drepturilor dobândite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului protejate prin ordinea juridică comunitară. Prin urmare, duratele de protecție a drepturilor de autor și a drepturilor conexe stabilite prin dreptul comunitar nu pot avea ca efect diminuarea protecției de care se bucurau titularii de drepturi în Comunitate înainte de intrarea în vigoare a Directivei 93/98/CEE. Pentru a reduce la minimum efectele măsurilor tranzitorii și pentru a permite buna funcționare a pieței interne, duratele de protecție ar trebui să se aplice pe perioade lungi.

(11)

Nivelul de protecție a drepturilor de autor și a drepturilor conexe ar trebui să fie ridicat, dat fiind că aceste drepturi sunt indispensabile creației intelectuale. Protecția acestora permite asigurarea menținerii și dezvoltării creativității în interesul autorilor, industriilor culturale, consumatorilor și al societății în ansamblu.

(12)

Pentru instituirea unui nivel de protecție ridicat, care să răspundă atât cerințelor pieței interne, cât și necesității de a crea un mediu juridic propice dezvoltării armonioase a creativității literare și artistice în Comunitate, se impune armonizarea duratei de protecție a dreptului de autor la 70 de ani de la decesul autorului sau după ce opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului și a duratei de protecție a drepturilor conexe la 50 de ani de la evenimentul generator.

(13)

Culegerile sunt protejate în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din Convenția de la Berna atunci când, prin alegerea și dispunerea conținutului lor, constituie creații intelectuale. Aceste opere sunt protejate ca atare, fără a aduce atingere dreptului de autor asupra fiecărei opere care face parte din aceste culegeri. Prin urmare, se poate aplica o durată de protecție specială operelor incluse în culegeri.

(14)

În toate cazurile în care una sau mai multe persoane fizice sunt identificate ca autori, se impune ca durata protecției să fie calculată de la data decesului acestora. Problema paternității ansamblului sau a unei părți dintr-o operă este o chestiune de fapt pe care instanțele naționale pot fi în măsură să o lămurească.

(15)

Duratele de protecție trebuie să fie calculate începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează faptului generator relevant, după cum se arată în Convențiile de la Berna și Roma.

(16)

Protecția fotografiilor în statele membre face obiectul unor regimuri diferite. O operă fotografică în sensul Convenției de la Berna trebuie să fie considerată originală în cazul în care este o creație intelectuală a autorului, care îi reflectă personalitatea, fără ca alte criterii, precum valoarea sau destinația, să fie luate în considerare. Protecția altor fotografii ar trebui reglementată de legislațiile interne.

(17)

Pentru evitarea diferențelor de durată a protecției în cazul drepturilor conexe, este necesar să se prevadă același punct de plecare pentru calculul duratei în ansamblul Comunității. Executarea, fixarea, difuzarea, publicarea legală și comunicarea publică legală, adică aducerea la cunoștința persoanelor în general, prin toate mijloacele adecvate, a obiectului aflat sub incidența dreptului conex, trebuie să fie luate în considerare la calculul duratei de protecție, oricare ar fi țara în care se produce această execuție, fixare, difuzare, publicare legală sau comunicare publică legală.

(18)

Drepturile organismelor de radiodifuziune și televiziune asupra emisiunilor lor, fie că acestea sunt difuzate cu sau fără fir, inclusiv prin cablu sau satelit, nu trebuie să fie permanente. Prin urmare, este necesar ca perioada de protecție să înceapă numai odată cu prima difuzare a unei anumite emisiuni. Această dispoziție are ca scop evitarea ca o nouă durată de protecție să se deruleze atunci când o emisiune este identică cu una precedentă.

(19)

Statele membre trebuie să-și păstreze facultatea de a menține sau de a introduce alte drepturi conexe, în special în ceea ce privește protecția edițiilor critice și științifice. Cu toate acestea, pentru asigurarea transparenței la nivel comunitar, este necesar ca statele membre care introduc noi drepturi conexe să informeze Comisia în această privință.

(20)

Ar trebui să se precizeze că prezenta directivă nu se aplică drepturilor morale.

(21)

Pentru operele a căror țară de origine în sensul Convenției de la Berna este o țară terță și al căror autor nu este un resortisant al Comunității, ar trebui să se aplice comparația duratelor de protecție, cu condiția ca durata acordată în Comunitate să nu o depășească pe cea prevăzută în prezenta directivă.

(22)

Atunci când un titular de drepturi care nu este resortisant al Comunității întrunește condițiile pentru a beneficia de protecție în temeiul unui acord internațional, se impune ca durata de protecție a drepturilor conexe să fie aceeași cu cea prevăzută de prezenta directivă. Cu toate acestea, această durată nu trebuie să o depășească pe aceea din țara terță al cărei titular este resortisant.

(23)

Compararea duratelor de protecție nu trebuie să aibă drept consecință intrarea în conflict a statelor membre cu obligațiile lor internaționale.

(24)

Statele membre ar trebui să-și păstreze facultatea de a adopta dispoziții cu privire la interpretarea, adaptarea și executarea ulterioară a contractelor privind exploatarea operelor și a altor obiecte protejate, care au fost încheiate înainte de prelungirea duratei de protecție care rezultă din prezenta directivă.

(25)

Respectarea drepturilor dobândite și a așteptărilor legitime din partea terților este garantată de ordinea juridică comunitară. Statele membre pot prevedea în special ca, în anumite împrejurări, dreptul de autor și drepturile conexe care sunt restabilite în conformitate cu prezenta directivă să nu poată da naștere unor plăți din partea persoanelor care au întreprins cu bună-credință exploatarea operelor în momentul în care acestea făceau parte din domeniul public.

(26)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele stabilite pentru transpunerea în legislația lor națională și aplicarea directivelor prevăzute în partea B din anexa I,

17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

14

L 376/28

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale (2) a fost modificată substanțial de mai multe ori (3). Din motive de claritate și raționalitate, directiva menționată ar trebui codificată.

(2)

Închirierea și împrumutul de opere care fac obiectul dreptului de autor și de obiecte protejate prin drepturi conexe capătă o importanță crescândă, în special pentru autorii, artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme și de filme. Pirateria devine o amenințare din ce în ce mai gravă.

(3)

Protecția corespunzătoare, prin drepturile de închiriere și de împrumut, a operelor care fac obiectul dreptului de autor și a obiectelor protejate prin drepturi conexe, precum și protecția obiectelor prin dreptul de fixare, dreptul de distribuție, dreptul de radiodifuziune și televiziune și dreptul de comunicare publică pot fi considerate, în consecință, ca având o importanță fundamentală pentru dezvoltarea economică și culturală a Comunității.

(4)

Dreptul de autor și protecția conferită prin drepturile conexe trebuie să se adapteze realităților economice noi, cum ar fi noile forme de exploatare.

(5)

Pentru continuitatea activității creatoare și artistice a autorilor și artiștilor interpreți sau executanți este necesar ca aceștia să primească un venit corespunzător, iar investițiile necesare, în special pentru producția de fonograme și de filme, sunt extrem de ridicate și de riscante. Numai o protecție juridică adecvată a titularilor de drepturi permite garantarea efectivă a posibilităților de a primi acest venit și de a amortiza aceste investiții.

(6)

Aceste activități creatoare, artistice și de impresariat sunt desfășurate, în mare măsură, de persoane care desfășoară activități independente. Exercitarea acestor activități trebuie să fie ușurată prin asigurarea unei protecții armonizate din punct de vedere juridic în Comunitate. În măsura în care aceste activități constituie în principal servicii, prestarea acestora trebuie să fie facilitată în egală măsură prin crearea unui cadru juridic armonizat în Comunitate.

(7)

Se impune armonizarea legislațiilor statelor membre într-un mod care să nu contravină respectării convențiilor internaționale pe care sunt fondate legislațiile referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe din numeroase state membre.

(8)

Cadrul juridic comunitar privind drepturile de închiriere și de împrumut, precum și unele drepturi conexe dreptului de autor, poate fi limitat la dispoziții prin care statele membre să fie obligate să prevadă drepturi de închiriere și de împrumut pentru anumite grupuri de titulari și, în plus, drepturile de fixare, distribuție, radiodifuziune și televiziune și comunicare publică pentru anumite grupuri de titulari în domeniul protecției drepturilor conexe.

(9)

Este necesar să se definească noțiunile de închiriere și de împrumut în sensul prezentei directive.

(10)

Este de dorit, pentru o mai mare claritate, să se excludă de la închiriere și de la împrumut, în sensul prezentei directive, anumite forme de punere la dispoziție, de exemplu, punerea la dispoziție de fonograme sau de filme în scopul reprezentării publice sau radiodifuziunii, punerea la dispoziție în scop de expunere sau punerea la dispoziție în scopul consultării imediate. Împrumutul în sensul prezentei directive nu ar trebui să includă punerea la dispoziție între unități accesibile publicului.

(11)

Atunci când împrumutul efectuat de o unitate accesibilă publicului presupune o plată al cărei cuantum nu depășește necesarul pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale unității, nu există avantaj economic sau comercial direct sau indirect în sensul prezentei directive.

(12)

Este necesar să se introducă un regim care să asigure o remunerație echitabilă, la care nu se poate renunța, a autorilor și artiștilor interpreți sau executanți, care trebuie să-și păstreze posibilitatea de a încredința gestiunea acestui drept unor societăți de gestiune colectivă care îi reprezintă.

(13)

Această remunerație echitabilă poate fi achitată pe baza uneia sau mai multor plăți în orice moment la încheierea contractului sau ulterior. Ea trebuie să ia în considerare importanța contribuției autorilor și artiștilor interpreți sau executanți în cauză la fonogramă sau film.

(14)

Este necesar, de asemenea, să se protejeze cel puțin drepturile autorilor în cazul împrumutului public prin prevederea unor dispoziții specifice. Cu toate acestea, orice măsuri adoptate prin derogare de la dreptul exclusiv de împrumut public ar trebui să respecte în special articolul 12 din tratat.

(15)

Dispozițiile prevăzute de prezenta directivă cu privire la drepturile conexe dreptului de autor nu ar trebui să împiedice statele membre să extindă asupra acestor drepturi exclusive prezumția menționată în prezenta directivă cu privire la contractele pentru producția de film încheiate, individual sau colectiv, de artiștii interpreți sau executanți cu un producător de film. În plus, aceste dispoziții nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă o prezumție simplă de autorizație de exploatare pentru drepturile exclusive ale artiștilor interpreți sau executanți, prevăzute prin dispozițiile pertinente ale prezentei directive, în măsura în care această prezumție este compatibilă cu Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune (denumită în continuare „Convenția de la Roma”).

(16)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să prevadă, pentru titularii de drepturi conexe dreptului de autor, dispoziții de protecție mai amplă decât dispozițiile prezentei directive cu privire la radiodifuziune sau televiziune și la comunicarea publică.

(17)

Drepturile de închiriere și de împrumut armonizate și protecția armonizată în domeniul drepturilor conexe dreptului de autor nu ar trebui să fie exercitate astfel încât să constituie restricții deghizate în comerțul între statele membre sau să fie contrare regulii de exploatare cronologică a mijloacelor de informare în masă, recunoscută în hotărârea pronunțată în Cauza „Société Cinéthèque c. FNCF” (4).

(18)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele pentru transpunerea în legislația lor națională a directivelor stabilite în anexa I partea B,

(a)

„închiriere” înseamnă punerea la dispoziție în scopul utilizării, pentru o perioadă limitată și în vederea unui avantaj economic sau comercial direct sau indirect;

(b)

„împrumut” înseamnă punerea la dispoziție în scopul utilizării, pentru o perioadă limitată și fără vreun avantaj economic sau comercial direct sau indirect, atunci când aceasta se realizează prin intermediul unor unități accesibile publicului;

(c)

„film” înseamnă o operă cinematografică sau audiovizuală sau o secvență animată de imagini, însoțită sau nu de sunet.

(a)

autorului, în ceea ce privește originalul și copiile operei sale;

(b)

artistului interpret sau executant, în ceea ce privește fixările interpretării sale;

(c)

producătorului de fonograme, în ceea ce privește fonogramele sale;

(d)

producătorului primei fixări a unui film, în ceea ce privește originalul și copiile filmului său.

(a)

pentru artiștii interpreți sau executanți, în privința fixărilor interpretărilor lor;

(b)

pentru producătorii de fonograme, în privința fonogramelor lor;

(c)

pentru producătorii primelor fixări de filme, în privința originalului și a copiilor filmelor lor;

(d)

pentru organismele de radiodifuziune, în privința fixărilor emisiunilor lor, după cum se prevede la articolul 7 alineatul (2).

(a)

unei utilizări personale;

(b)

utilizării a scurte extrase în scopul informării asupra unor evenimente de actualitate;

(c)

unei fixări efemere efectuată de către un organism de radiodifuziune prin propriile sale mijloace și pentru propriile sale emisiuni;

(d)

utilizării numai în scop educativ sau de cercetare științifică.

17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22

L 386/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele comunitare (1) a instituit sistemul desenelor sau modelelor comunitare, care conferă întreprinderilor dreptul de a dobândi, în conformitate cu o procedură unică, desene și modele comunitare care beneficiază de o protecție uniformă și produc efecte pe întregul teritoriu al Comunității.

(2)

În urma pregătirilor inițiate și desfășurate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) cu participarea statelor membre care sunt parte la Uniunea de la Haga, a statelor membre care nu sunt parte la Uniunea de la Haga și a Comunității Europene, conferința diplomatică ce a fost convocată în acest scop la Geneva a adoptat, la 2 iulie 1999, Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale (denumit în continuare „Actul de la Geneva”).

(3)

Prin Decizia 2006/954/CE a Consiliului (2), Consiliul a aprobat aderarea Comunității Europene la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale și l-a autorizat pe președintele Consiliului să depună instrumentul de aderare la Directorul General al OMPI începând cu data la care Consiliul adoptă măsurile necesare pentru ca aderarea Comunității la Actul de la Geneva să producă efecte. Aceste măsuri sunt prevăzute de prezentul regulament.

(4)

Este necesară includerea unor măsuri corespunzătoare în Regulamentul (CE) nr. 6/2002, prin adăugarea unui nou titlu privind „Înregistrarea internațională a desenelor și modelelor”.

(5)

Normele materiale și procedurale referitoare la înregistrările internaționale care desemnează Comunitatea ar trebui, în principiu, să fie identice cu cele care se aplică cererilor de desene și modele comunitare. În conformitate cu acest principiu, înregistrările internaționale care desemnează Comunitatea Europeană ar trebui supuse unei examinări privind motivele de respingere înainte ca acestea să producă aceleași efecte ca și desenele comunitare înregistrate. De asemenea, o înregistrare internațională care produce același efect ca un desen sau model comunitar înregistrat ar trebui supus acelorași norme în materie de invalidare ca și un desen sau model comunitar înregistrat.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 6/2002 ar trebui modificat în consecință.

(7)

Aderarea Comunității la Actul de la Geneva va crea o nouă sursă de venituri pentru Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci de comerț, Desene și Modele industriale). Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (3) ar trebui modificat în consecință,

1.

Articolul 25 alineatul (1) litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

2.

După titlul XI se introduce următorul titlu:

„TITLUL XIa:

ÎNREGISTRAREA INTERNAȚIONALĂ A DESENELOR ȘI MODELELOR

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 106a

Aplicarea dispozițiilor

(1)   Cu excepția dispozițiilor contrare din prezentul titlu, prezentul regulament și orice regulamente de punere în aplicare a acestuia adoptate în temeiul articolului 109 se aplică, mutatis mutandis, oricăror înregistrări de desene și modele industriale din registrul internațional ținut de Biroul Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (denumite în continuare «înregistrare internațională» și «Biroul Internațional») care desemnează Comunitatea, în temeiul Actului de la Geneva.

(2)   Înscrierea în registrul internațional a unei înregistrări internaționale care desemnează Comunitatea produce aceleași efecte ca și când ar fi fost efectuată în registrul desenelor și modelelor comunitare al oficiului, iar publicarea în Buletinul Biroului Internațional a unei înregistrări internaționale care desemnează Comunitatea produce aceleași efecte ca și când ar fi fost publicată în Buletinul Desenelor și Modelelor Comunitare.

Secțiunea 2

Înregistrări internaționale care desemnează Comunitatea

Articolul 106b

Procedura de depunere a cererilor internaționale

Cererile internaționale în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Actul de la Geneva se depun direct la Biroul Internațional.

Articolul 106c

Taxe de desemnare

Taxele de desemnare prescrise, prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Actul de la Geneva, sunt înlocuite cu o taxă de desemnare individuală.

Articolul 106d

Efectele unei înregistrări internaționale care desemnează Comunitatea Europeană

(1)   O înregistrare internațională care desemnează Comunitatea produce, de la data înregistrării sale prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Actul de la Geneva, aceleași efecte ca și o cerere de desen sau model comunitar înregistrat.

(2)   În cazul în care nu a fost notificat niciun refuz sau în cazul în care refuzul respectiv a fost retras, înregistrarea internațională a unui desen sau model care desemnează Comunitatea produce, de la data prevăzută la alineatul (1), aceleași efecte ca și înregistrarea unui desen sau model ca desen sau model comunitar înregistrat.

(3)   Oficiul furnizează informații cu privire la înregistrările internaționale prevăzute la alineatul (2), în conformitate cu condițiile prevăzute în regulamentul de punere în aplicare.

Articolul 106e

Refuzul

(1)   Oficiul comunică Biroului Internațional notificarea de refuz în termen de cel mult șase luni de la data publicării înregistrării internaționale dacă, în cursul examinării unei înregistrări internaționale, oficiul constată că desenul sau modelul pentru care se solicită protecția nu corespunde definiției prevăzute la articolul 3 litera (a) sau este contrar ordinei publice sau bunelor moravuri.

Notificarea precizează motivele pe care se bazează refuzul.

(2)   Efectele unei înregistrări internaționale în Comunitate nu sunt refuzate înainte de a i se acorda ocazia titularului de a renunța la înregistrarea internațională în ceea ce privește Comunitatea sau de a formula observații.

(3)   Condițiile analizei privind motivele refuzului sunt prevăzute în regulamentul de punere în aplicare.

Articolul 106f

Anularea efectelor unei înregistrări internaționale

(1)   O înregistrare internațională în Comunitate poate fi declarată nulă în totalitate sau în parte, în conformitate cu procedura prevăzută la titlurile VI și VII sau de către o instanță în materia desenelor și modelelor comunitare, pe baza unei cereri reconvenționale în cadrul unei acțiuni în contrafacere.

(2)   În cazul în care oficiul are cunoștință de nulitatea respectivă, acesta informează în acest sens Biroul Internațional.”.

17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

25

L 386/28

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (1), întemeiat pe articolul 308 din tratat, urmărește crearea unei piețe care să funcționeze corespunzător și să ofere condiții asemănătoare celor existente pe o piață națională. Pentru a permite realizarea unei astfel de piețe și pentru a o transforma din ce în ce mai mult într-o piață unică, regulamentul menționat anterior a instituit sistemul desenelor și modelelor comunitare, care permite întreprinderilor să obțină, în conformitate cu o procedură unică, desene și modele comunitare care beneficiază de o protecție uniformă și produc efecte pe întregul teritoriu al Comunității.

(2)

În urma pregătirilor inițiate și desfășurate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) cu participarea statelor membre care sunt membre ale Uniunii de la Haga, a statelor membre care nu sunt membre ale Uniunii de la Haga și a Comunității Europene, conferința diplomatică ce a fost convocată în acest scop la Geneva adoptă Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale (denumit în continuare „Actul de la Geneva”), la 2 iulie 1999.

(3)

Actul de la Geneva a fost adoptat în vederea introducerii anumitor inovații în sistemul de înregistrare internațională a desenelor și modelelor industriale prevăzut de Actul de la Londra, care a fost adoptat la 2 iunie 1934, și de Actul de la Haga, care a fost adoptat la 28 noiembrie 1960.

(4)

Obiectivele Actului de la Geneva sunt extinderea sistemului de înregistrare internațională de la Haga la noi membri și creșterea atractivității sistemului pentru solicitanți. Comparativ cu Actul de la Londra și cu Actul de la Haga, una dintre principalele inovații constă în faptul că o organizație interguvernamentală care are un oficiu autorizat să acorde protecție desenelor și modelelor cu efect pe teritoriul organizației poate deveni parte la Actul de la Geneva.

(5)

Posibilitatea acordată unei organizații interguvernamentale care are un oficiu regional pentru înregistrarea desenelor și modelelor de a deveni parte la Actul de la Geneva a fost introdusă, în special, pentru a permite Comunității să adere la actul respectiv și, prin urmare, la Uniunea de la Haga.

(6)

Actul de la Geneva a intrat în vigoare la 23 decembrie 2003 și a devenit operațional la 1 aprilie 2004. De la 1 ianuarie 2003, Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci de comerț, desene și modele industriale) a început să accepte cereri de desene și modele comunitare înregistrate, prima dată de depunere fiind acordată la 1 aprilie 2003.

(7)

Sistemul desenelor și modelelor comunitare și sistemul de înregistrare internațională instituit prin Actul de la Geneva sunt complementare. Sistemul desenelor și modelelor comunitare prevede un sistem complet și unificat de înregistrare regională a desenelor și modelelor, care acoperă întregul teritoriu al Comunității. Aranjamentul de la Haga constituie un tratat care centralizează procedurile de obținere a protecției desenelor și modelelor pe teritoriul părților contractante desemnate.

(8)

Stabilirea unei legături între sistemul desenelor și modelelor comunitare și sistemul de înregistrare internațională în temeiul Actului de la Geneva ar permite creatorilor să obțină, printr-o cerere internațională unică, protecția pentru desenele și modelele lor în Comunitate în baza sistemului desenelor și modelelor comunitare și în teritoriile Actului de la Geneva din interiorul și din afara Comunității.

(9)

În plus, stabilirea unei legături între sistemul desenelor și modelelor comunitare și sistemul de înregistrare internațională în temeiul Actului de la Geneva promovează o dezvoltare armonioasă a activităților economice, elimină denaturarea concurenței, reduce costurile și crește nivelul de integrare și de funcționare a pieței interne. Prin urmare, Comunitatea trebuie să adere la Actul de la Geneva pentru ca sistemul desenelor și modelelor comunitare să devină mai atractiv.

(10)

Comisia ar trebui să fie autorizată să reprezinte Comunitatea în Adunarea Uniunii de la Haga după aderarea Comunității la Actul de la Geneva.

(11)

Prezenta decizie nu aduce atingere dreptului statelor membre de a participa la Adunarea Uniunii de la Haga în ceea ce privește desenele și modelele lor naționale,

(a)

poziția pe care o poate adopta Comunitatea în cadrul Adunării este pregătită de către grupul de lucru competent al Consiliului sau, atunci când acest lucru nu este posibil, în timpul reuniunilor la fața locului convocate în cursul activității din cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale;

(b)

în ceea ce privește deciziile care implică modificarea Regulamentului (CE) nr. 6/2002 sau a oricărui alt act al Consiliului și care necesită unanimitate, poziția Comunității este adoptată de către Consiliu, hotărând în unanimitate, pe baza unei propuneri a Comisiei;

(c)

în ceea ce privește alte decizii care afectează dreptul comunitar al desenelor și modelelor, poziția Comunității este adoptată de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată, pe baza unei propuneri a Comisiei.

Articolul 1:

Articolul 2:

Articolul 3:

Articolul 4:

Articolul 5:

Articolul 6:

Articolul 7:

Articolul 8:

Articolul 9:

Articolul 10:

Articolul 11:

Articolul 12:

Articolul 13:

Articolul 14:

Articolul 15:

Articolul 16:

Articolul 17:

Articolul 18:

Articolul 19:

Articolul 20:

Articolul 21:

Articolul 22:

Articolul 23:

Articolul 24:

Articolul 25:

Articolul 26:

Articolul 27:

Articolul 28:

Articolul 29:

Articolul 30:

Articolul 31:

Articolul 32:

Articolul 33:

Articolul 34:

(i)

„Aranjamentul de la Haga” înseamnă Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, denumit în cele ce urmează Aranjamentul de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale;

(ii)

„prezentul act” înseamnă Aranjamentul de la Haga, astfel cum a fost stabilit prin prezentul act;

(iii)

„regulament de aplicare” înseamnă regulamentul de aplicare a prezentului act;

(iv)

„prescris” și „prescrieri” înseamnă prescris în regulamentul de aplicare și, respectiv, prescrierile regulamentului de aplicare;

(v)

„Convenția de la Paris” înseamnă Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale, semnată la Paris la 20 martie 1883, astfel cum a fost revizuită și modificată;

(vi)

„înregistrare internațională” înseamnă înregistrarea internațională a unui desen sau model industrial, efectuată în temeiul prezentului act;

(vii)

„cerere internațională” înseamnă o cerere de înregistrare internațională;

(viii)

„registru internațional” înseamnă culegerea oficială de date privind înregistrările internaționale, asigurată de către Biroul internațional, date a căror înscriere este solicitată sau autorizată de prezentul act ori de regulamentul de aplicare, oricare ar fi suportul pe care aceste date sunt păstrate;

(ix)

„persoană” înseamnă o persoană fizică sau o persoană juridică;

(x)

„solicitant” înseamnă persoana în numele căreia se depune o cerere internațională;

(xi)

„titular” înseamnă persoana pe numele căreia se înscrie o înregistrare internațională în registrul internațional;

(xii)

„organizație interguvernamentală” înseamnă o organizație interguvernamentală care îndeplinește condițiile cerute în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) punctul (ii) pentru a deveni parte la prezentul act;

(xiii)

„parte contractantă” înseamnă un stat sau o organizație interguvernamentală parte la prezentul act;

(xiv)

„partea contractantă a solicitantului” înseamnă partea contractantă sau una dintre părțile contractante de la care derivă dreptul solicitantului de a depune o cerere internațională, cu condiția să îndeplinească, în privința respectivei părți contractante, cel puțin una dintre condițiile enunțate la articolul 3; atunci când există două sau mai multe părți contractante de la care poate deriva, în temeiul articolului 3, dreptul solicitantului de a depune o cerere internațională, se înțelege prin parte contractantă a solicitantului aceea care, printre aceste părți contractante, este indicată ca atare în cererea internațională;

(xv)

„teritoriul unei părți contractante” înseamnă atunci când partea contractantă este un stat, teritoriul acestui stat, și, atunci când partea contractantă este o organizație interguvernamentală, teritoriul în care se aplică tratatul constitutiv al acestei organizații interguvernamentale;

(xvi)

„oficiu” înseamnă organismul însărcinat de o parte contractantă să acorde protecție desenelor și modelelor industriale pe teritoriul acestei părți contractante;

(xvii)

„oficiu care efectuează examinarea” înseamnă un oficiu care examinează din oficiu cererile de protecție a desenelor și modelelor industriale depuse la acesta pentru a stabili cel puțin dacă aceste desene sau modele îndeplinesc condiția de noutate;

(xviii)

„desemnare” înseamnă o cerere care are drept scop ca o înregistrare internațională să producă efecte într-o parte contractantă; acest termen se aplică și înscrierii acestei cereri în registrul internațional;

(xix)

„parte contractantă desemnată” și „oficiu desemnat” înseamnă partea contractantă și, respectiv, oficiul părții contractante cărora li se aplică o desemnare;

(xx)

„Actul din 1934” înseamnă actul, semnat la Londra la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga;

(xxi)

„Actul din 1960” înseamnă actul, semnat la Haga la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga;

(xxii)

„Actul adițional din 1961” înseamnă actul, semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, adițional la Actul din 1934;

(xxiii)

„Actul complementar din 1967” înseamnă actul complementar, semnat la Stockholm la 14 iulie 1967, astfel cum a fost modificat, al Aranjamentului de la Haga;

(xxiv)

„Uniune” înseamnă Uniunea de la Haga creată prin Aranjamentul de la Haga din 6 noiembrie 1925 și menținută prin Actele din 1934 și 1960, Actul adițional din 1961, Actul complementar din 1967 și prezentul act;

(xxv)

„Adunare” înseamnă Adunarea menționată la articolul 21 alineatul (1) litera (a) sau orice organism care înlocuiește această adunare;

(xxvi)

„Organizație” înseamnă Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale;

(xxvii)

„director general” înseamnă directorul general al Organizației;

(xxviii)

„Birou internațional” înseamnă Biroul internațional al Organizației;

(xxix)

„instrument de ratificare”, include, de asemenea, instrumentele de acceptare sau de aprobare.

(a)

Cererea internațională poate fi depusă, la alegerea solicitantului, fie direct la Biroul internațional, fie prin intermediul oficiului părții contractante a solicitantului.

(b)

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), orice parte contractantă are posibilitatea să notifice, printr-o declarație, directorului general faptul că nu se pot depune cereri internaționale prin intermediul oficiului său.

(i)

o cerere de înregistrare internațională în conformitate cu prezentul act;

(ii)

datele prescrise referitoare la solicitant;

(iii)

numărul prescris de exemplare dintr-o reproducere sau, la alegerea solicitantului, din mai multe reproduceri diferite ale desenului sau modelului industrial care face obiectul cererii internaționale, prezentate în modul indicat; cu toate acestea, în cazul unui desen industrial (cu două dimensiuni), pentru care o cerere de amânare a publicării este făcută în temeiul alineatului (5), cererea internațională poate fi însoțită de numărul prescris de specimene ale desenului în loc să conțină reproduceri;

(iv)

indicarea produsului sau produselor care constituie desenul sau modelul industrial sau în legătură cu care desenul sau modelul trebuie utilizat, în modul prescris;

(v)

o indicare a părților contractante desemnate;

(vi)

taxele prescrise;

(vii)

orice alte indicații prescrise.

(a)

Orice parte contractantă al cărei oficiu este un oficiu care efectuează examinarea și a cărei legislație în momentul în care devine parte la prezentul act solicită ca o cerere de protecție a unui desen sau model industrial să conțină unul sau mai multe dintre elementele menționate la litera (b) pentru atribuirea, în temeiul acestei legislații, a unei date de depozit pentru această cerere, poate notifica aceste elemente directorului general printr-o declarație.

(b)

Elementele care pot fi notificate în temeiul literei (a) sunt următoarele:

(c)

În cazul în care cererea internațională conține desemnarea unei părți contractante care a făcut o notificare în temeiul literei (a), aceasta trebuie să conțină, de asemenea, în modul prescris, orice element care a făcut obiectul acestei notificări.

(a)

Cererea internațională poate conține o declarație prin care se revendică, în temeiul articolului 4 din Convenția de la Paris, prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare depuse într-o țară care este parte la această convenție sau pentru o astfel de țară ori la un membru al Organizației Mondiale a Comerțului sau pentru un astfel de membru.

(b)

Regulamentul de aplicare poate prevedea ca declarația menționată la litera (a) să poată fi făcută după depunerea cererii internaționale. În acest caz, regulamentul de punere în aplicare prescrie în ce moment această declarație poate fi efectuată cel mai târziu.

(a)

În cazul în care solicitantul nu dă curs invitației în termenul prescris, cererea internațională este considerată abandonată, sub rezerva literei (b).

(b)

În eventualitatea unei nereguli cu privire la articolul 5 alineatul (2) sau la o cerință specială notificată directorului general de către o parte contractantă în conformitate cu regulamentul de aplicare, în cazul în care solicitantul nu dă curs invitației în termenul prescris, se consideră că respectiva cerere internațională nu conține desemnarea acestei părți contractante.

(a)

Sub rezerva literei (b), data înregistrării internaționale este data de depozit a cererii internaționale.

(b)

În cazul în care, la data la care este primită de Biroul internațional, cererea internațională prezintă o neregulă cu privire la articolul 5 alineatul (2), data înregistrării internaționale este data la care corectarea acestei nereguli este primită de către Biroul internațional sau, în cazul în care data de depozit a cererii internaționale este ulterioară respectivei date, data de depozit a cererii internaționale.

(a)

Înregistrarea internațională este publicată de Biroul internațional. Publicarea este considerată în toate părțile contractante ca fiind o publicitate suficientă și nici o altă publicitate nu poate fi solicitată din partea titularului.

(b)

Biroul internațional trimite fiecărui oficiu desemnat un exemplar al înregistrării internaționale publicate.

(a)

Imediat după ce înregistrarea a fost efectuată, Biroul internațional trimite o copie a înregistrării internaționale, precum și orice declarație, document sau specimen relevant care însoțește cererea internațională fiecărui oficiu care i-a notificat solicitarea de a primi o astfel de copie și care a fost desemnat în cererea internațională.

(b)

Până la publicarea înregistrării internaționale de Biroul internațional, oficiul păstrează secretă orice înregistrare internațională a cărei copie i-a fost trimisă de către Biroul internațional și nu poate folosi această copie decât în scopul examinării înregistrării internaționale și a cererilor de protecție a desenelor sau modelelor industriale, depuse în partea contractantă pentru care este competent sau pentru această parte contractantă. În special, oficiul nu poate divulga conținutul unei astfel de înregistrări internaționale nici unei persoane din afara serviciilor acestuia, cu excepția titularului acestei înregistrări internaționale, în alt scop decât efectuarea unei proceduri administrative sau judiciare cu privire la un conflict referitor la dreptul de a depune cererea internațională pe care se bazează înregistrarea internațională. În cazul unei astfel de proceduri administrative sau judiciare, conținutul înregistrării internaționale poate fi divulgat numai cu caracter confidențial părților implicate în procedură, care sunt obligate să respecte caracterul confidențial al divulgării.

(a)

În cazul în care legislația unei părți contractante prevede amânarea publicării unui desen sau model industrial cu o perioadă mai mică decât perioada prescrisă, această parte contractantă notifică directorului general printr-o declarație perioada de amânare autorizată.

(b)

În cazul în care legislația unei părți contractante nu prevede amânarea publicării unui desen sau model industrial, această parte contractantă notifică acest fapt directorului general printr-o declarație.

(i)

în cazul în care nici una dintre părțile contractante desemnate în cererea internațională nu a făcut o declarație în conformitate cu alineatul (1), la expirarea perioadei prescrise

sau

(ii)

în cazul în care una dintre părțile contractante desemnate în cererea internațională a făcut o declarație, în conformitate cu alineatul (1) litera (a), la expirarea perioadei care este notificată în această declarație sau, în cazul în care mai multe părți contractante desemnate au făcut astfel de declarații, la expirarea celei mai scurte perioade care este notificată în declarațiile acestora.

(i)

sub rezerva punctului (ii), Biroul internațional notifică acest fapt solicitantului; în cazul în care, în termenul prescris, solicitantul nu informează în scris Biroul internațional despre retragerea desemnării respectivei părți contractante, Biroul internațional nu ia în considerare cererea de amânare a publicării;

(ii)

în cazul în care, în loc să conțină reproduceri ale desenului sau modelului industrial, cererea internațională este însoțită de specimene ale desenului sau modelului industrial, Biroul internațional nu ia în considerare desemnarea respectivei părți contractante și notifică acest fapt solicitantului.

(a)

Pe parcursul perioadei de amânare aplicabile în temeiul alineatului (2), titularul poate în orice moment să solicite publicarea unuia, mai multor sau a tuturor desenelor sau modelelor industriale care fac obiectul înregistrării internaționale; în acest caz, se consideră că perioada de amânare pentru acest model sau desen industrial ori pentru aceste desene sau modele industriale a expirat la data primirii acestei cereri de către Biroul internațional.

(b)

Pe parcursul perioadei de amânare aplicabile în temeiul alineatului (2), titularul poate, de asemenea, în orice moment, să solicite Biroului internațional să furnizeze unui terț pe care l-a desemnat un extras al unuia, mai multor sau al tuturor desenelor sau modelelor industriale care fac obiectul înregistrării internaționale sau să autorizeze accesul acestui terț la acest model sau desen industrial ori la aceste desene sau modele industriale.

(a)

În cazul în care, în orice moment pe parcursul perioadei de amânare aplicabile în temeiul alineatului (2), titularul renunță la înregistrarea internațională cu privire la toate părțile contractante desemnate, desenul sau modelul industrial ori desenele sau modelele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale nu sunt publicate.

(b)

În cazul în care, în orice moment pe parcursul perioadei de amânare aplicabile în temeiul alineatului (2), titularul limitează înregistrarea internațională, cu privire la toate părțile contractante desemnate, la unul sau mai multe desene ori modele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale, desenul sau modelul industrial ori desenele sau modelele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale nu sunt publicate.

(a)

La expirarea oricărei perioade de amânare aplicabile în temeiul dispozițiilor prezentului articol, Biroul internațional publică înregistrarea internațională sub rezerva efectuării plății taxelor prescrise. În cazul în care aceste taxe nu sunt plătite în modul prescris, înregistrarea internațională este radiată și publicarea nu este efectuată.

(b)

În cazul în care cererea internațională este însoțită de unul sau de mai multe specimene ale desenului industrial, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) punctul (iii), titularul transmite Biroului internațional în termenul prescris numărul prescris de exemplare ale reproducerii fiecărui desen ori model industrial care face obiectul acestei cereri. În măsura în care titularul nu face acest lucru, înregistrarea internațională este radiată și publicarea nu se efectuează.

(a)

Refuzul efectelor unei înregistrări internaționale este comunicat în termenul prescris de oficiu Biroului internațional printr-o notificare de refuz.

(b)

Orice notificare de refuz indică toate motivele pe care se bazează refuzul.

(a)

Biroul internațional transmite fără întârziere titularului o copie a notificării de refuz.

(b)

Titularul dispune de aceleași mijloace de recurs ca și în cazul în care un desen sau model industrial care face obiectul înregistrării internaționale a făcut obiectul unei cereri de protecție în temeiul legislației aplicabile la oficiul care a comunicat refuzul. Aceste mijloace de recurs cuprind, cel puțin, posibilitatea unei revizuiri sau a unei reexaminări a refuzului ori a unei acțiuni împotriva refuzului.

(a)

În fiecare parte contractantă desemnată al cărei oficiu nu a comunicat refuzul în conformitate cu articolul 12, înregistrarea internațională produce aceleași efecte ca acordarea protecției desenului sau modelului industrial în temeiul legislației acestei părți contractante, cel târziu de la data expirării termenului pe parcursul căruia aceasta poate comunica un refuz sau, în cazul în care o parte contractantă a făcut o declarație în acest sens în temeiul regulamentului de aplicare, cel târziu în momentul specificat în această declarație.

(b)

 (3) În cazul în care oficiul unei părți contractante desemnate a comunicat un refuz și a retras ulterior acest refuz, în parte sau în totalitate, înregistrarea internațională produce în această parte contractantă, în măsura în care refuzul este retras, aceleași efecte ca acordarea protecției desenului sau modelului industrial în temeiul legislației părții contractante respective, cel târziu de la data la care refuzul a fost retras.

(c)

Efectele atribuite înregistrării internaționale în temeiul prezentului alineat se aplică desenelor sau modelelor industriale care fac obiectul acestei înregistrări în modul în care au fost primite de la Biroul internațional de către oficiul desemnat sau, dacă este cazul, în modul în care au fost modificate în timpul procedurii în fața acestui oficiu.

(a)

Orice parte contractantă al cărei oficiu este un oficiu care efectuează examinarea poate, printr-o declarație, să notifice directorului general că, în cazul în care această parte contractantă este cea a solicitantului, desemnarea acestei părți contractante într-o înregistrare internațională este fără efect.

(b)

În cazul în care o parte contractantă care a făcut declarația menționată la litera (a) este indicată într-o cerere internațională ca partea contractantă a solicitantului și, în același timp, ca o parte contractantă desemnată, Biroul internațional nu ia în considerare desemnarea acestei părți contractante.

(i)

orice schimbare a titularului înregistrării internaționale cu privire la una, la mai multe sau la toate părțile contractante desemnate și cu privire la unul, la mai multe sau la toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale, sub rezerva ca noul proprietar să aibă dreptul de a depune o cerere internațională în baza articolul 3;

(ii)

orice schimbare de nume sau de adresă a titularului;

(iii)

numirea unui mandatar al solicitantului sau al titularului și orice altă dată relevantă în privința acestui mandatar;

(iv)

orice renunțare a titularului la înregistrarea internațională cu privire la una, la mai multe sau la toate părțile contractante desemnate;

(v)

orice limitare a înregistrării internaționale la unul sau la mai multe desene ori modele industriale care fac obiectul acesteia, făcută de titular cu privire la una, la mai multe sau la toate părțile contractante desemnate;

(vi)

orice invalidare de către autoritățile competente ale unei părți contractante desemnate, pe teritoriul părții contractante respective, a efectelor înregistrării internaționale cu privire la unul, la mai multe sau la toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul acestei înregistrări;

(vii)

orice altă dată relevantă indicată în regulamentul de aplicare, cu privire la drepturile asupra unuia, mai multor sau tuturor desenelor ori modelelor industriale care fac obiectul înregistrării internaționale.

(a)

Cu condiția ca înregistrarea internațională să fie reînnoită și sub rezerva literei (b), durata protecției în fiecare parte contractantă desemnată este de 15 ani de la data înregistrării internaționale.

(b)

În cazul în care legislația unei părți contractante desemnate prevede o durată de protecție mai mare de 15 ani pentru un desen sau model industrial căruia i s-a acordat protecție în temeiul acestei legislații, durata protecției este, cu condiția ca înregistrarea internațională sa fie reînnoită, aceeași cu cea prevăzută de legislația acestei părți contractante.

(c)

Fiecare parte contractantă notifică directorului general, printr-o declarație, durata maximă de protecție prevăzută de legislația acesteia.

(i)

faptul că un oficiu comun se substituie oficiului național al fiecăreia dintre acestea

și

(ii)

faptul că totalitatea teritoriilor lor respective cărora li se aplică legislația unificată este considerată ca o singură parte contractantă în scopul aplicării articolelor 1, 3-18 și 31 din prezentul act.

(i)

cu privire la statele care au intenția să devină parte la prezentul act, în momentul depunerii instrumentelor menționate la articolul 27 alineatul (2);

(ii)

cu privire la statele care sunt parte la prezentul act, în orice moment după unificarea legislațiilor lor naționale.

(i)

în cazul statelor care au intenția să devină parte la prezentul act, în momentul în care acestea se obligă prin prezentul act;

(ii)

în cazul statelor care sunt parte la prezentul act, la trei luni de la data comunicării acesteia de către directorul general celorlalte părți contractante sau la orice dată ulterioară indicată în notificare.

(a)

Părțile contractante sunt membre ale aceleiași Adunări ca și statele obligate prin articolul 2 din Actul complementar din 1967.

(b)

Fiecare membru al Adunării este reprezentat în Adunare de un delegat care poate fi asistat de supleanți, consilieri și experți și fiecare delegat nu poate reprezenta decât o singură parte contractantă.

(c)

Membrii Uniunii care nu sunt membri ai Adunării sunt admiși la reuniunile Adunării în calitate de observatori.

(a)

Adunarea

(b)

În ceea ce privește aspectele care prezintă interes și pentru alte uniuni administrate de Organizație, Adunarea decide după ce a luat cunoștință de înștiințarea Comitetului de coordonare al Organizației.

(a)

Jumătate din numărul membrilor Adunării care sunt state și care au drept de vot asupra unui anumit aspect constituie cvorumul în scopul votării asupra acestui aspect.

(b)

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), în cazul în care, în timpul unei sesiuni, numărul membrilor Adunării care sunt state, care au drept de vot asupra unui anumit aspect și care sunt reprezentați este mai mic de jumătate, dar cel puțin egal cu o treime din numărul membrilor Adunării care sunt state și care au drept de vot asupra acestui aspect, Adunarea poate adopta decizii; cu toate acestea, deciziile Adunării, cu excepția celor care se referă la procedura acesteia, nu devin executorii decât în cazul în care condițiile enunțate ulterior sunt îndeplinite. Biroul internațional comunică respectivele decizii membrilor Adunării care sunt state, care au drept de vot asupra aspectului respectiv și care nu au fost reprezentați, invitându-i să își exprime în scris, în termen de 3 luni de la data comunicării, votul sau abținerea. În cazul în care la expirarea acestui termen numărul membrilor care și-au exprimat astfel votul sau abținerea este cel puțin egal cu numărul membrilor care lipseau pentru ca cvorumul să fie atins în timpul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu condiția ca în același timp majoritatea necesară să rămână întrunită.

(a)

Adunarea depune toate eforturile pentru a adopta decizii prin consens.

(b)

În cazul în care nu este posibil să se ajungă la o decizie prin consens, decizia asupra aspectului examinat este supusă la vot. În acest caz,

(c)

În privința aspectelor care nu se referă decât la statele obligate prin articolul 2 din Actul complementar din 1967, părțile contractante care nu sunt obligate prin respectivul articol nu au drept de vot, în timp ce, în privința aspectelor care nu se referă decât la părțile contractante, numai acestea din urmă au drept de vot.

(a)

Sub rezerva articolului 24 alineatul (2) și a articolului 26 alineatul (2), deciziile Adunării sunt adoptate cu două treimi din numărul voturilor exprimate.

(b)

Abținerea nu se consideră vot.

(a)

Adunarea se reunește o dată la 2 ani în sesiune ordinară la convocarea directorului general și, cu excepția unor împrejurări excepționale, pe parcursul aceleiași perioade și în aceleași locuri ca și Adunarea Generală a Organizației.

(b)

Adunarea se reunește în sesiune extraordinară la convocarea directorului general, acesta acționând fie la solicitarea unei pătrimi din numărul membrilor Adunării, fie din proprie inițiativă.

(c)

Ordinea de zi a fiecărei sesiuni este stabilită de directorul general.

(a)

Înregistrarea internațională și sarcinile aferente, precum și celelalte sarcini administrative cu privire la Uniune sunt asigurate de Biroul internațional.

(b)

În special, Biroul internațional pregătește reuniunile și asigură secretariatul Adunării și al comitetelor de experți și grupelor de lucru pe care le poate crea.

(a)

Directorul general și persoanele desemnate de acesta iau parte fără drept de vot la toate reuniunile Adunării și ale comitetelor și grupurilor de lucru create de Adunare, precum și la orice altă reuniune convocată de directorul general sub egida Uniunii.

(b)

Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta este din oficiu secretar al Adunării și al comitetelor, grupurilor de lucru și al altor reuniuni menționate la litera (a).

(a)

Biroul internațional pregătește, în conformitate cu directivele Adunării, conferințele de revizuire.

(b)

Biroul internațional se poate consulta cu organizații interguvernamentale și cu organizații neguvernamentale internaționale și naționale cu privire la pregătirea acestor conferințe.

(c)

Directorul general și persoanele desemnate de acesta iau parte, fără drept de vot, la dezbaterile conferințelor de revizuire.

(a)

Uniunea are un buget.

(b)

Bugetul Uniunii cuprinde veniturile și cheltuielile Uniunii și contribuția acesteia la bugetul cheltuielilor comune ale uniunilor administrate de Organizație.

(c)

Sunt considerate cheltuieli comune ale uniunilor cheltuielile care nu sunt atribuite în mod exclusiv Uniunii, ci și uneia sau mai multor altor uniuni administrate de Organizație. Partea Uniunii la aceste cheltuieli comune este proporțională cu interesul prezentat de aceste cheltuieli pentru aceasta.

(i)

taxele aferente înregistrărilor internaționale;

(ii)

sume datorate pentru alte servicii prestate de Biroul internațional în legătură cu Uniunea;

(iii)

produsul vânzării publicațiilor Biroului internațional cu privire la Uniune și drepturile aferente acestor publicații;

(iv)

donațiile, moștenirile și subvențiile;

(v)

chiriile, dobânzile și alte venituri diverse.

(a)

Cuantumul taxelor menționate la alineatul (3) punctul (i) este stabilit de Adunare la propunerea directorului general. Sumele datorate menționate la alineatul (3) punctul (ii) sunt stabilite de directorul general și sunt aplicabile în mod provizoriu sub rezerva aprobării de către Adunare în sesiunea sa următoare.

(b)

Cuantumul taxelor menționate la alineatul (3) punctul (i) este stabilit astfel încât veniturile Uniunii care provin din taxe și din alte surse de venituri să permită cel puțin acoperirea tuturor cheltuielilor Biroului internațional care interesează Uniunea.

(c)

În cazul în care bugetul nu este adoptat înaintea începerii unui nou exercițiu financiar, bugetul anului precedent este reînnoit în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar.

(a)

Acordul de sediu încheiat cu statul pe teritoriul căruia Organizația își are sediul prevede ca, în cazul în care fondul de rulment nu este suficient, acest stat să acorde avansuri. Cuantumul acestor avansuri și condițiile în care sunt acordate fac obiectul, în fiecare caz, unor acorduri separate între statul în cauză și Organizație.

(b)

Statul menționat la litera (a) și Organizația au fiecare dreptul să denunțe angajamentul de a acorda avansuri prin intermediul unei notificări scrise. Denunțarea produce efecte la 3 ani de la încheierea anului în cursul căruia a fost notificată.

(i)

aspectele despre care prezentul act prevede în mod specific că trebuie prescrise;

(ii)

detalii destinate să completeze dispozițiile prezentului act sau toate detaliile utile pentru aplicarea lor;

(iii)

toate cerințele, aspectele sau procedurile de ordin administrativ.

(a)

Regulamentul de aplicare poate preciza că unele dintre dispozițiile sale pot fi modificate numai în unanimitate sau numai cu majoritate de patru cincimi.

(b)

Pentru ca cerința unanimității sau a unei majorități de patru cincimi să nu se mai aplice în viitor pentru modificarea unei dispoziții a regulamentului de aplicare, este necesară unanimitatea.

(c)

Pentru ca cerința unanimității sau a unei majorități de patru cincimi să se aplice în viitor pentru modificarea unei dispoziții a regulamentului de aplicare, este necesară o majoritate de patru cincimi.

(a)

Propunerile de modificare de către Adunare a articolelor 21, 22, 23 și a prezentului articol pot fi prezentate de orice parte contractantă sau de directorul general.

(b)

Aceste propuneri sunt comunicate de directorul general părților contractante cu cel puțin șase luni înainte de a fi supuse examinării Adunării.

(a)

Cu excepția cazului în care se aplică dispozițiile de la litera (b), orice modificare a articolelor menționate la alineatul (1) intră în vigoare la o lună după ce directorul general a primit, din partea a trei pătrimi din numărul părților contractante care erau membre ale Adunării în momentul în care modificarea a fost adoptată și care aveau drept de vot cu privire la această modificare, notificări scrise care se referă la acceptarea acestei modificări în conformitate cu regulile constituționale ale acestora.

(b)

Orice modificare a articolului 21 alineatul (3) sau alineatul (4) sau a prezentei litere nu intră în vigoare în cazul în care, în termen de șase luni de la adoptarea sa de către Adunare, o parte contractantă notifică directorului general faptul că nu acceptă modificarea respectivă.

(c)

Orice modificare ce intră în vigoare în conformitate cu dispozițiile prezentului alineat obligă toate statele și toate organizațiile interguvernamentale care sunt părți contractante în momentul în care modificarea intră în vigoare sau care devin părți contractante la o dată ulterioară.

(i)

orice stat membru al Organizației poate semna prezentul act și poate deveni parte la acesta;

(ii)

orice organizație interguvernamentală care administrează un oficiu la care protecția desenelor și modelelor industriale poate fi obținută cu efect pe teritoriul pe care se aplică tratatul constitutiv al organizației interguvernamentale poate semna prezentul act și poate deveni parte la acesta, sub rezerva ca cel puțin unul dintre statele membre ale organizației interguvernamentale să fie membru al Organizației și ca acest oficiu să nu fi făcut obiectul unei notificări în temei ul articolului 19.

(i)

un instrument de ratificare, în cazul în care a semnat prezentul act,

sau

(ii)

un instrument de aderare, în cazul în care nu a semnat prezentul act.

(a)

Sub rezerva dispozițiilor de la literele (b)-(d), data de la care depunerea unui instrument de ratificare sau de aderare produce efecte este data la care acest instrument este depus.

(b)

Data de la care depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare produce efecte, în cazul oricărui stat pentru care protecția desenelor și modelelor industriale poate fi obținută numai prin intermediul oficiului administrat de o organizație interguvernamentală la care acest stat este membru este data la care instrumentul acestei organizații interguvernamentale este depus, în cazul în care această dată este ulterioară datei la care instrumentul statului respectiv a fost depus.

(c)

Data de la care depunerea oricărui instrument de ratificare sau de aderare care conține notificarea menționată la articolul 19 sau care este însoțit de aceasta produce efecte este data la care este depus ultimul dintre instrumentele statelor membre ale grupului de state care au efectuat notificarea menționată.

(d)

Orice instrument de ratificare sau de aderare a unui stat poate conține o declarație sau poate fi însoțit de o declarație în termenii căreia nu trebuie să fie considerat depus decât în cazul în care instrumentul unui alt stat sau al unei organizații interguvernamentale ori instrumentele altor două state sau ale unui alt stat și al unei organizații interguvernamentale, ale căror nume sunt menționate și care îndeplinesc condițiile necesare pentru a deveni parte la prezentul act sunt, de asemenea, depuse. Instrumentul care conține o astfel de declarație sau care este însoțit de o astfel de declarație este considerat depus în ziua în care condiția indicată în declarație este îndeplinită. Cu toate acestea, în cazul în care un instrument indicat în declarație conține el însuși o declarație de acest tip sau este el însuși însoțit de o declarație de acest tip, acest instrument este considerat depus în ziua în care condiția indicată în declarația din urmă este îndeplinită.

(e)

Orice declarație făcută în temeiul literei (d) poate în orice moment să fie retrasă, în parte sau în totalitate. Retragerea produce efecte la data la care notificarea de retragere este primită de directorul general.

(i)

cel puțin 3 000 de cereri de protecție pentru desene și modele industriale au fost depuse în statul luat în considerare sau pentru acest stat

sau

(ii)

cel puțin 1 000 de cereri de protecție pentru desene sau modele industriale au fost depuse în statul luat în considerare sau pentru acesta de către rezidenții altor state decât acest stat.

(a)

Orice stat sau orice organizație interguvernamentală care și-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare cu cel puțin trei luni înaintea intrării în vigoare a prezentului act devine obligată prin acesta la data intrării sale în vigoare.

(b)

Orice alt stat sau organizație interguvernamentală devine obligat(ă) prin prezentul act la trei luni de la data la care și-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare ori la orice dată ulterioară indicată în acest instrument.

(i)

în momentul depunerii unui instrument menționat la articolul 27 alineatul (2), caz în care produce efecte la data la care statul sau organizația interguvernamentală care a făcut declarația devine obligată prin prezentul act

sau

(ii)

după depunerea unui instrument menționat la articolul 27 alineatul (2), caz în care produce efecte la 3 luni de la data primirii sale de către directorul general sau la orice dată ulterioară care este indicată, dar nu se aplică decât la înregistrările internaționale a căror dată este identică sau ulterioară datei la care a produs efecte.

(a)

Orice stat care este parte atât la prezentul act, cât și la Actul din 1934 este obligat să aplice dispozițiile Actului din 1934 în raporturile sale cu state care sunt parte la Actul din 1934 fără a fi în același timp parte la Actul din 1960 sau la prezentul act.

(b)

Orice stat care este parte în același timp la prezentul act și la Actul din 1960 este obligat să aplice dispozițiile Actului din 1960 în rapoturile sale cu statele care sunt parte la Actul din 1960 fără a fi în același timp parte la prezentul act.

(a)

Prezentul act se semnează într-un singur exemplar original în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă, toate textele fiind deopotrivă autentice.

(b)

Textele oficiale sunt stabilite de directorul general, după consultarea guvernelor interesate, în alte limbi oficiale pe care Adunarea le poate indica.

—

62 EUR pentru un desen sau model în etapa de cerere internațională;

—

31 EUR pentru un desen sau model în etapa de reînnoire.”