EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document DD_2007_17_003_RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Ediție specială 2007
17.Legislația privind întreprinderile
Volumul 03

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

-

European flag

Ediţia în limba română

17.   Legislația privind întreprinderile

Volumul 003

 


Referințe

 

Cuprins

 

Anul

JO

Pagina

 

 

 

 

Notă introductivă

1

2006

L 363

137

 

 

32006L0099

 

 

 

Directiva 2006/99/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 de adaptare a anumitor directive în domeniul dreptului societăților comerciale, ca urmare a aderării Bulgariei și a României

3

2006

L 372

12

 

 

32006L0116

 

 

 

Directiva 2006/116/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind durata de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe (versiune codificată)

7

2006

L 376

28

 

 

32006L0115

 

 

 

Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale (versiune codificată)

14

2006

L 386

14

 

 

32006R1891(01)

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1891/2006 al Consiliului din 18 decembrie 2006 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 6/2002 și (CE) nr. 40/94 pentru ca aderarea Comunității Europene la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale să producă efecte

22

2006

L 386

28

 

 

32006D0954

 

 

 

Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006 de aprobare a aderării Comunității Europene la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale, adoptat la Geneva la 2 iulie 1999

25


17/Volumul 003

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

1




/

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


Notă introductivă

În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.

În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.

Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:

01

Probleme generale, financiare și instituționale

02

Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor

03

Agricultură

04

Pescuit

05

Libera circulație a lucrătorilor și politica socială

06

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii

07

Politica în domeniul transporturilor

08

Politica în domeniul concurenței

09

Impozitare

10

Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor

11

Relații externe

12

Energie

13

Politica industrială și piața internă

14

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale

15

Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății

16

Știință, informare și cultură

17

Legislația privind întreprinderile

18

Politica externă și de securitate comună

19

Spațiul de libertate, securitate și justiție

20

Europa cetățenilor

Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.

Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.

În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.

De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.

Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)

numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.

De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:

Legislație („L”),

Comunicări și informări („C”).

La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.


17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

3


32006L0099


L 363/137

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/99/CE A CONSILIULUI

din 20 noiembrie 2006

de adaptare a anumitor directive în domeniul dreptului societăților comerciale, ca urmare a aderării Bulgariei și a României

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Tratatul de aderare a Bulgariei și a României (1), în special articolul 4 alineatul (3),

având în vedere Actul de aderare a Bulgariei și a României, în special articolul 56,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 56 din Actul de aderare, atunci când actele instituțiilor rămân în vigoare după 1 ianuarie 2007 și trebuie adaptate ca urmare a aderării, iar adaptările necesare nu au fost prevăzute prin Actul de aderare sau în anexele la acesta, Consiliul adoptă actele necesare, cu excepția cazului în care actul original a fost adoptat de Comisie.

(2)

Actul final al conferinței pe parcursul căreia a fost elaborat Tratatul de aderare precizează că Înaltele Părți Contractante au ajuns la un acord politic cu privire la o serie de adaptări care, ca urmare a aderării, trebuie aduse unor acte adoptate de instituții, iar Consiliul și Comisia sunt invitate să adopte, înainte de aderare, aceste adaptări completate și actualizate, după caz, pentru a ține seama de evoluția dreptului Uniunii.

(3)

Este necesar, prin urmare, să se modifice în consecință directivele 68/151/CEE (2), 77/91/CEE (3), 78/660/CEE (4), 78/855/CEE (5), 83/349/CEE (6) și 89/667/CEE (7),

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directivele 68/151/CEE, 77/91/CEE, 78/660/CEE, 78/855/CEE, 83/349/CEE și 89/667/CEE se modifică în conformitate cu anexa.

Articolul 2

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la data aderării Bulgariei și a României la Uniunea Europeană. Acestea comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective, precum și un tabel de corespondență între aceste dispoziții și prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare sub rezerva și la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Bulgariei și a României.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 noiembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA


(1)  JO L 157, 21.6.2005, p. 11.

(2)  JO L 65, 14.3.1968, p. 8.

(3)  JO L 26, 31.1.1977, p. 1.

(4)  JO L 222, 14.8.1978, p. 11.

(5)  JO L 295, 20.10.1978, p. 36.

(6)  JO L 193, 18.7.1983, p. 1.

(7)  JO L 395, 30.12.1989, p. 40.


ANEXĂ

DREPTUL SOCIETĂȚILOR COMERCIALE

A.   DREPTUL SOCIETĂȚILOR COMERCIALE

1.

31968 L 0151: prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților și terților (JO L 65, 14.3.1968, p. 8), astfel cum a fost modificată prin:

11972 B: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit (JO L 73, 27.3.1972, p. 14),

11979 H: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 17),

11985 I: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 23),

11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21),

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33),

32003 L 0058: Directiva 2003/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2003 (JO L 221, 4.9.2003, p. 13).

Articolul 1 se completează cu următorul text:

„—   în Bulgaria:

акционерно дружество, дружество с ограничена отговорност, командитно дружество с акции;

—   în România:

societate pe acțiuni, societate cu răspundere limitată, societate în comandită pe acțiuni.”

2.

31977 L 0091: A doua Directivă 77/91/CEE a Consiliului din 13 decembrie 1976 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților comerciale în statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților și terților, în ceea ce privește constituirea societăților comerciale pe acțiuni și menținerea și modificarea capitalului acestora (JO L 26, 31.1.1977, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

11979 H: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 17),

11985 I: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 23),

31992 L 0101: Directiva 92/101/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1992 (JO L 347, 28.11.1992, p. 64),

11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21),

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

La articolul 1 alineatul (1), se adaugă următorul text:

„—   în Bulgaria:

акционерно дружество;

—   în România:

societate pe acțiuni.”

3.

31978 L 0855: A treia Directivă 78/855/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind fuziunile societăților comerciale pe acțiuni (JO L 295, 20.10.1978, p. 36), astfel cum a fost modificată prin:

11979 H: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 17),

11985 I: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 23),

11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21),

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

La articolul 1 alineatul (1), se adaugă următorul text:

„—   în Bulgaria:

акционерно дружество;

—   în România:

societate pe acțiuni.”

4.

31989 L 0667: A douăsprezecea Directivă 89/667/CEE în materie de drept al societăților comerciale a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic (JO L 395, 30.12.1989, p. 40), astfel cum a fost modificată prin:

11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21),

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).

Articolul 1 se completează cu următorul text:

„—   în Bulgaria:

дружество с ограничена отговорност, акционерно дружество;

—   în România:

societate cu răspundere limitată.”

B.   STANDARDE CONTABILE

1.

31978 L 0660: A patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale (JO L 222, 14.8.1978, p. 11), astfel cum a fost modificată prin:

11979 H: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 17),

31983 L 0349: A șaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 (JO L 193, 18.7.1983, p. 1),

31984 L 0569: Directiva 84/569/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1984 (JO L 314, 4.12.1984, p. 28),

11985 I: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 23),

31989 L 0666: A unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 (JO L 395, 30.12.1989, p. 36),

31990 L 0604: Directiva 90/604/CEE a Consiliului din 8 noiembrie 1990 (JO L 317, 16.11.1990, p. 57),

31990 L 0605: Directiva 90/605/CEE a Consiliului din 8 noiembrie 1990 (JO L 317, 16.11.1990, p. 60),

31994 L 0008: Directiva 94/8/CE a Consiliului din 21 martie 1994 (JO L 82, 25.3.1994, p. 33),

11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21),

31999 L 0060: Directiva 1999/60/CE a Consiliului din 17 iunie 1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 65),

32001 L 0065: Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 (JO L 283, 27.10.2001, p. 28),

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33),

32003 L 0038: Directiva 2003/38/CE a Consiliului din 13 mai 2003 (JO L 120, 15.5.2003, p. 22),

32003 L 0051: Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2003 (JO L 178, 17.7.2003, p. 16),

32006 L 0043: Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 (JO L 157, 9.6.2006, p. 87),

32006 L 0046: Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 (JO L 224, 16.8.2006, p. 1).

(a)

La articolul 1 alineatul (1), primul paragraf se completează cu următorul text:

„—   în Bulgaria:

акционерно дружество, дружество с ограничена отговорност, командитно дружество с акции;

—   în România:

societate pe acțiuni, societate cu răspundere limitată, societate în comandită pe acțiuni.”

(b)

La articolul 1 alineatul (1) al doilea paragraf se adaugă următorul text:

„—

(z)

în Bulgaria:

събирателно дружество, командитно дружество;

(aa)

în România:

asocietate în nume colectiv, societate în comandită simplă.”

2.

31983 L 0349: A șaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate (JO L 193, 18.7.1983, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:

11985 I: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 23),

31989 L 0666: A unsprezecea Directivă 89/666/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 (JO L 395, 30.12.1989, p. 36),

31990 L 0604: Directiva 90/604/CEE a Consiliului din 8 noiembrie 1990 (JO L 317, 16.11.1990, p. 57),

31990 L 0605: Directiva 90/605/CEE a Consiliului din 8 noiembrie 1990 (JO L 317, 16.11.1990, p. 60),

11994 N: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21),

32001 L 0065: Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 (JO L 283, 27.10.2001, p. 28),

12003 T: Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor – Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33),

32003 L 0051: Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2003 (JO L 178, 17.7.2003, p. 16),

32006 L 0043: Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 (JO L 157, 9.6.2006, p. 87),

32006 L 0046: Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 (JO L 224, 16.8.2006, p. 1).

La articolul 4 alineatul (1), se adaugă următorul text:

„(z)

în Bulgaria:

акционерно дружество, дружество с ограничена отговорност, командитно дружество с акции;

(aa)

în România:

societate pe acțiuni, societate cu răspundere limitată, societate în comandită pe acțiuni.”


17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

7


32006L0116


L 372/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/116/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 12 decembrie 2006

privind durata de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe

(versiune codificată)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2), articolele 55 și 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Directiva 93/98/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind armonizarea duratei de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe (3) a fost modificată substanțial (4). Din motive de claritate și raționalitate, directiva menționată ar trebui codificată.

(2)

Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice și Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune (Convenția de la Roma) nu prevăd decât durate minime de protecție a drepturilor la care se referă, lăsând astfel statelor contractante posibilitatea de a acorda durate mai lungi. Anumite state membre au făcut uz de această posibilitate. În plus, unele state membre nu au devenit încă părți la Convenția de la Roma.

(3)

Prin urmare, există diferențe între legislațiile naționale care reglementează duratele de protecție ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe, diferențe care pot să împiedice libera circulație a mărfurilor și libera prestare de servicii și să denatureze condițiile de concurență pe piața comună. Se impune, în consecință, pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, armonizarea legislațiilor statelor membre astfel încât duratele de protecție să fie identice în întreaga Comunitate.

(4)

Este important să se stabilească nu numai durata de protecție, ci și anumite modalități de aplicare, cum ar fi data de la care este calculată fiecare durată de protecție.

(5)

Dispozițiile prezentei directive nu aduc atingere aplicării, de către statele membre, a dispozițiilor articolului 14a alineatul (2) literele (b), (c) și (d) și alineatul (3) din Convenția de la Berna.

(6)

Durata minimă a protecției prevăzută de Convenția de la Berna, și anume durata de viață a autorului plus cincizeci de ani după decesul acestuia, era destinată să protejeze autorul și primele două generații ale descendenților săi. Prelungirea duratelor medii de viață în Comunitate face ca durata menționată să nu mai fie suficientă pentru a acoperi două generații.

(7)

Anumite state membre au acordat prelungirea duratei de cincizeci de ani după decesul autorului în scopul de a compensa efectele războaielor mondiale asupra exploatării operelor.

(8)

În ceea ce privește durata de protecție a drepturilor conexe, unele state membre au introdus o durată de cincizeci de ani după publicarea legală sau după comunicarea publică legală.

(9)

Conferința diplomatică desfășurată în decembrie 1996, sub auspiciile Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), a condus la adoptarea Tratatului OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele, care reglementează protecția artiștilor interpreți sau executanți și a producătorilor de fonograme. Acest tratat a luat forma unei actualizări substanțiale a protecției internaționale a drepturilor conexe.

(10)

Respectarea drepturilor dobândite constituie unul dintre principiile generale ale dreptului protejate prin ordinea juridică comunitară. Prin urmare, duratele de protecție a drepturilor de autor și a drepturilor conexe stabilite prin dreptul comunitar nu pot avea ca efect diminuarea protecției de care se bucurau titularii de drepturi în Comunitate înainte de intrarea în vigoare a Directivei 93/98/CEE. Pentru a reduce la minimum efectele măsurilor tranzitorii și pentru a permite buna funcționare a pieței interne, duratele de protecție ar trebui să se aplice pe perioade lungi.

(11)

Nivelul de protecție a drepturilor de autor și a drepturilor conexe ar trebui să fie ridicat, dat fiind că aceste drepturi sunt indispensabile creației intelectuale. Protecția acestora permite asigurarea menținerii și dezvoltării creativității în interesul autorilor, industriilor culturale, consumatorilor și al societății în ansamblu.

(12)

Pentru instituirea unui nivel de protecție ridicat, care să răspundă atât cerințelor pieței interne, cât și necesității de a crea un mediu juridic propice dezvoltării armonioase a creativității literare și artistice în Comunitate, se impune armonizarea duratei de protecție a dreptului de autor la 70 de ani de la decesul autorului sau după ce opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului și a duratei de protecție a drepturilor conexe la 50 de ani de la evenimentul generator.

(13)

Culegerile sunt protejate în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din Convenția de la Berna atunci când, prin alegerea și dispunerea conținutului lor, constituie creații intelectuale. Aceste opere sunt protejate ca atare, fără a aduce atingere dreptului de autor asupra fiecărei opere care face parte din aceste culegeri. Prin urmare, se poate aplica o durată de protecție specială operelor incluse în culegeri.

(14)

În toate cazurile în care una sau mai multe persoane fizice sunt identificate ca autori, se impune ca durata protecției să fie calculată de la data decesului acestora. Problema paternității ansamblului sau a unei părți dintr-o operă este o chestiune de fapt pe care instanțele naționale pot fi în măsură să o lămurească.

(15)

Duratele de protecție trebuie să fie calculate începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează faptului generator relevant, după cum se arată în Convențiile de la Berna și Roma.

(16)

Protecția fotografiilor în statele membre face obiectul unor regimuri diferite. O operă fotografică în sensul Convenției de la Berna trebuie să fie considerată originală în cazul în care este o creație intelectuală a autorului, care îi reflectă personalitatea, fără ca alte criterii, precum valoarea sau destinația, să fie luate în considerare. Protecția altor fotografii ar trebui reglementată de legislațiile interne.

(17)

Pentru evitarea diferențelor de durată a protecției în cazul drepturilor conexe, este necesar să se prevadă același punct de plecare pentru calculul duratei în ansamblul Comunității. Executarea, fixarea, difuzarea, publicarea legală și comunicarea publică legală, adică aducerea la cunoștința persoanelor în general, prin toate mijloacele adecvate, a obiectului aflat sub incidența dreptului conex, trebuie să fie luate în considerare la calculul duratei de protecție, oricare ar fi țara în care se produce această execuție, fixare, difuzare, publicare legală sau comunicare publică legală.

(18)

Drepturile organismelor de radiodifuziune și televiziune asupra emisiunilor lor, fie că acestea sunt difuzate cu sau fără fir, inclusiv prin cablu sau satelit, nu trebuie să fie permanente. Prin urmare, este necesar ca perioada de protecție să înceapă numai odată cu prima difuzare a unei anumite emisiuni. Această dispoziție are ca scop evitarea ca o nouă durată de protecție să se deruleze atunci când o emisiune este identică cu una precedentă.

(19)

Statele membre trebuie să-și păstreze facultatea de a menține sau de a introduce alte drepturi conexe, în special în ceea ce privește protecția edițiilor critice și științifice. Cu toate acestea, pentru asigurarea transparenței la nivel comunitar, este necesar ca statele membre care introduc noi drepturi conexe să informeze Comisia în această privință.

(20)

Ar trebui să se precizeze că prezenta directivă nu se aplică drepturilor morale.

(21)

Pentru operele a căror țară de origine în sensul Convenției de la Berna este o țară terță și al căror autor nu este un resortisant al Comunității, ar trebui să se aplice comparația duratelor de protecție, cu condiția ca durata acordată în Comunitate să nu o depășească pe cea prevăzută în prezenta directivă.

(22)

Atunci când un titular de drepturi care nu este resortisant al Comunității întrunește condițiile pentru a beneficia de protecție în temeiul unui acord internațional, se impune ca durata de protecție a drepturilor conexe să fie aceeași cu cea prevăzută de prezenta directivă. Cu toate acestea, această durată nu trebuie să o depășească pe aceea din țara terță al cărei titular este resortisant.

(23)

Compararea duratelor de protecție nu trebuie să aibă drept consecință intrarea în conflict a statelor membre cu obligațiile lor internaționale.

(24)

Statele membre ar trebui să-și păstreze facultatea de a adopta dispoziții cu privire la interpretarea, adaptarea și executarea ulterioară a contractelor privind exploatarea operelor și a altor obiecte protejate, care au fost încheiate înainte de prelungirea duratei de protecție care rezultă din prezenta directivă.

(25)

Respectarea drepturilor dobândite și a așteptărilor legitime din partea terților este garantată de ordinea juridică comunitară. Statele membre pot prevedea în special ca, în anumite împrejurări, dreptul de autor și drepturile conexe care sunt restabilite în conformitate cu prezenta directivă să nu poată da naștere unor plăți din partea persoanelor care au întreprins cu bună-credință exploatarea operelor în momentul în care acestea făceau parte din domeniul public.

(26)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele stabilite pentru transpunerea în legislația lor națională și aplicarea directivelor prevăzute în partea B din anexa I,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Durata drepturilor de autor

(1)   Dreptul de autor asupra unei opere literare sau artistice, în sensul articolului 2 din Convenția de la Berna, se aplică pe întreaga durată de viață a autorului și 70 de ani după decesul său, indiferent de data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului.

(2)   În cazul în care dreptul de autor aparține în comun colaboratorilor la o operă, durata menționată la alineatul (1) se calculează de la data decesului ultimului supraviețuitor dintre colaboratori.

(3)   În cazul operelor anonime sau publicate sub pseudonim, durata protecției este de 70 de ani de la data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului. Cu toate acestea, în cazul în care pseudonimul adoptat de autor nu lasă nici o îndoială asupra identității sale sau în cazul în care autorul își dezvăluie identitatea în perioada menționată în prima teză, atunci durata de protecție care se aplică este cea indicată la alineatul (1).

(4)   În cazul în care un stat membru prevede dispoziții speciale privind drepturile de autor asupra operelor colective sau privind desemnarea unei persoane juridice ca titular al drepturilor, durata de protecție se calculează în conformitate cu alineatul (3), cu excepția cazului în care persoanele fizice care au creat opera sunt identificate ca atare în versiunile operei aduse la cunoștința publicului. Prezentul alineat nu aduce atingere drepturilor care revin unor autori identificați, ale căror contribuții identificabile sunt incluse în asemenea opere și cărora li se aplică alineatul (1) sau (2).

(5)   În cazul în care o operă este publicată în volume, părți, fascicule, numere sau episoade și în cazul în care durata de protecție se aplică din momentul în care opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului, durata de protecție se aplică separat pentru fiecare element în parte.

(6)   În cazul operelor a căror durată de protecție nu se calculează începând de la decesul autorului sau autorilor și care nu au fost în mod legal aduse la cunoștința publicului timp de 70 de ani de la crearea lor, protecția încetează.

Articolul 2

Opere cinematografice sau audiovizuale

(1)   Este considerat ca autor sau unul dintre autori realizatorul principal al unei opere cinematografice sau audiovizuale. Statele membre sunt libere să desemneze și alți coautori.

(2)   Durata de protecție a unei opere cinematografice sau audiovizuale încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supraviețuitor dintre următoarele persoane, indiferent dacă acestea au fost sau nu desemnate drept coautori: realizatorul principal, autorul scenariului, autorul dialogului și compozitorul muzicii create special pentru a fi utilizată în opera cinematografică sau audiovizuală.

Articolul 3

Durata drepturilor conexe

(1)   Drepturile artiștilor interpreți sau executanți expiră la 50 ani de la data executării. Cu toate acestea, în cazul în care fixarea executării face, în decursul acestei perioade, obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări publice legale, drepturile expiră la 50 ani de la data primului dintre aceste acte.

(2)   Drepturile producătorilor de fonograme expiră la 50 ani de la fixare. Cu toate acestea, în cazul în care în această perioadă fonograma face obiectul unei publicări legale, drepturile expiră după 50 ani de la data primei publicări legale. În cazul în care nu a avut loc o publicare legală în perioada menționată la prima teză, iar fonograma face obiectul unei comunicări publice legale în această perioadă, aceste drepturi expiră la 50 de ani de la data primei comunicări publice legale.

Cu toate acestea, prezentul alineat nu are ca efect reînnoirea protecției drepturilor producătorilor de fonograme în cazul în care, prin expirarea perioadei de protecție acordată acestora în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Directiva 93/98/CEE în versiunea anterioară modificării aduse prin Directiva 2001/29/CEE, acestea nu mai beneficiau de protecție la 22 decembrie 2002.

(3)   Drepturile producătorilor primei fixări a unui film expiră după 50 ani de la data fixării. Cu toate acestea, în cazul în care, în această perioadă, filmul face obiectul unei publicări legale sau a unei comunicări publice legale, drepturile încetează la 50 ani de la data primului dintre aceste acte. Noțiunea „film” desemnează o operă cinematografică sau audiovizuală sau o secvență animată de imagini, însoțite sau nu de sunet.

(4)   Drepturile organismelor de radiodifuziune expiră la 50 ani de la prima difuzare a unei emisiuni, indiferent dacă această emisiune a fost difuzată cu sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit.

Articolul 4

Protecția operelor nepublicate anterior

Orice persoană care, după încetarea protecției drepturilor de autor, publică legal sau comunică legal către public pentru prima oară o operă nepublicată anterior beneficiază de o protecție echivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale de autor. Durata protecției acestor drepturi este de 25 ani începând cu data la care opera a fost publicată legal sau comunicată legal către public pentru prima oară.

Articolul 5

Ediții critice și științifice

Statele membre pot proteja edițiile critice și științifice ale operelor care aparțin domeniului public. Durata maximă a protecției unor astfel de drepturi este de 30 ani din momentul în care ediția a fost publicată legal pentru prima oară.

Articolul 6

Protecția fotografiilor

Fotografiile care sunt originale, în sensul că reprezintă o creație intelectuală proprie autorului, sunt protejate în conformitate cu articolul 1. Nu se aplică nici un alt criteriu pentru a stabili dacă acestea pot beneficia de protecție. Statele membre pot prevedea și protecția altor fotografii.

Articolul 7

Protecția față de țări terțe

(1)   În cazul în care țara de origine a unei opere, în sensul Convenției de la Berna, este o țară terță, iar autorul nu este resortisant al Comunității, durata de protecție acordată de statele membre încetează odată cu expirarea duratei protecției acordate în țara de origine a operei, dar nu poate depăși durata prevăzută la articolul 1.

(2)   Duratele de protecție prevăzute la articolul 3 se aplică, de asemenea, în cazul titularilor care nu sunt resortisanți ai Comunității, cu condiția ca statele membre să le acorde protecție. Cu toate acestea, fără a aduce atingere obligațiilor internaționale ale statelor membre, durata de protecție acordată de statele membre expiră cel târziu la data încetării protecției acordate în țara al cărei resortisant este titularul de drepturi, dar nu poate depăși durata prevăzută la articolul 3.

(3)   Statele membre care, la 29 octombrie 1993, au acordat, în special în aplicarea obligațiilor lor internaționale, o durată de protecție mai lungă decât cea care ar rezulta din dispozițiile alineatelor (1) și (2), pot menține această protecție până la încheierea unor acorduri internaționale privind durata protecției drepturilor de autor sau a drepturilor conexe.

Articolul 8

Calculul termenelor

Duratele prevăzute în prezenta directivă se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor faptului generator.

Articolul 9

Drepturi morale

Prezenta directivă nu aduce atingere dispozițiilor din statele membre care reglementează drepturile morale.

Articolul 10

Aplicarea în timp

(1)   În cazul în care o durată de protecție mai lungă decât durata de protecție corespunzătoare prevăzută de prezenta directivă începuse deja să se aplice într-un stat membru la 1 iulie 1995, prezenta directivă nu are ca efect reducerea acelei durate în statul membru respectiv.

(2)   Duratele de protecție prevăzute de prezenta directivă se aplică tuturor operelor și obiectelor care, la data prevăzută la alineatul (1), erau protejate în cel puțin un stat membru în cadrul aplicării dispozițiilor naționale privind dreptul de autor sau drepturile conexe sau care îndeplinesc criteriile de protecție prevăzute de [Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale] (5).

(3)   Prezenta directivă nu aduce atingere actelor de exploatare derulate înainte de data menționată la alineatul (1). Statele membre adoptă dispozițiile necesare pentru a proteja în special drepturile dobândite de terți.

(4)   Nu este necesar ca statele membre să aplice dispozițiile articolului 2 alineatul (1) în privința operelor cinematografice sau audiovizuale create înainte de 1 iulie 1994.

Articolul 11

Notificare și comunicare

(1)   Statele membre notifică de îndată Comisiei orice proiect guvernamental care urmărește acordarea de noi drepturi conexe, precizând motivele principale care justifică introducerea lor, precum și durata de protecție preconizată.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 12

Abrogare

Directiva 93/98/CEE se abrogă, fără a se aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele prevăzute în partea B din anexa I pentru transpunerea directivelor în legislația lor națională și pentru punerea lor în aplicare.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 13

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasburg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

M. PEKKARINEN


(1)  Avizul din 26 octombrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul Parlamentului European din 12 octombrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 30 noiembrie 2006.

(3)  JO L 290, 24.11.1993, p. 9. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 22.6.2001, p. 10).

(4)  A se vedea partea A din anexa I.

(5)  JO L 346, 27.11.1992, p. 61. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/29/CE.


ANEXA I

PARTEA A

Directiva abrogată cu modificarea sa

Directiva 93/98/CEE a Consiliului

(JO L 290, 24.11.1993, p. 9)

Numai articolul 11 alineatul (2)

Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 167, 22.6.2001, p. 10)

PARTEA B

Termene pentru transpunere în legislația națională și pentru punere în aplicare

(menționate la articolul 12)

Directivă

Termenul pentru transpunere

Data punerii în aplicare

93/98/CEE

1 iulie 1995 (articolele 1-11)

19 noiembrie 1993 (articolul 12)

Până la 1 iulie 1997 în ceea ce privește articolul 2 alineatul (1) [articolul 10 alineatul (5)]

2001/29/CE

22 decembrie 2002

 


ANEXA II

Tabel de corespondență

Directiva 93/98/CEE

Prezenta directivă

Articolele 1-9

Articolele 1-9

Articolul 10 alineatele (1)-(4)

Articolul 10 alineatele (1)-(4)

Articolul 10 alineatul (5)

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 13 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 13 alineatul (1) al treilea paragraf

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 13 alineatul (2)

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 14

Anexa I

Anexa II


17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

14


32006L0115


L 376/28

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2006/115/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 12 decembrie 2006

privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale

(versiune codificată)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) și articolele 55 și 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (1),

întrucât:

(1)

Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale (2) a fost modificată substanțial de mai multe ori (3). Din motive de claritate și raționalitate, directiva menționată ar trebui codificată.

(2)

Închirierea și împrumutul de opere care fac obiectul dreptului de autor și de obiecte protejate prin drepturi conexe capătă o importanță crescândă, în special pentru autorii, artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme și de filme. Pirateria devine o amenințare din ce în ce mai gravă.

(3)

Protecția corespunzătoare, prin drepturile de închiriere și de împrumut, a operelor care fac obiectul dreptului de autor și a obiectelor protejate prin drepturi conexe, precum și protecția obiectelor prin dreptul de fixare, dreptul de distribuție, dreptul de radiodifuziune și televiziune și dreptul de comunicare publică pot fi considerate, în consecință, ca având o importanță fundamentală pentru dezvoltarea economică și culturală a Comunității.

(4)

Dreptul de autor și protecția conferită prin drepturile conexe trebuie să se adapteze realităților economice noi, cum ar fi noile forme de exploatare.

(5)

Pentru continuitatea activității creatoare și artistice a autorilor și artiștilor interpreți sau executanți este necesar ca aceștia să primească un venit corespunzător, iar investițiile necesare, în special pentru producția de fonograme și de filme, sunt extrem de ridicate și de riscante. Numai o protecție juridică adecvată a titularilor de drepturi permite garantarea efectivă a posibilităților de a primi acest venit și de a amortiza aceste investiții.

(6)

Aceste activități creatoare, artistice și de impresariat sunt desfășurate, în mare măsură, de persoane care desfășoară activități independente. Exercitarea acestor activități trebuie să fie ușurată prin asigurarea unei protecții armonizate din punct de vedere juridic în Comunitate. În măsura în care aceste activități constituie în principal servicii, prestarea acestora trebuie să fie facilitată în egală măsură prin crearea unui cadru juridic armonizat în Comunitate.

(7)

Se impune armonizarea legislațiilor statelor membre într-un mod care să nu contravină respectării convențiilor internaționale pe care sunt fondate legislațiile referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe din numeroase state membre.

(8)

Cadrul juridic comunitar privind drepturile de închiriere și de împrumut, precum și unele drepturi conexe dreptului de autor, poate fi limitat la dispoziții prin care statele membre să fie obligate să prevadă drepturi de închiriere și de împrumut pentru anumite grupuri de titulari și, în plus, drepturile de fixare, distribuție, radiodifuziune și televiziune și comunicare publică pentru anumite grupuri de titulari în domeniul protecției drepturilor conexe.

(9)

Este necesar să se definească noțiunile de închiriere și de împrumut în sensul prezentei directive.

(10)

Este de dorit, pentru o mai mare claritate, să se excludă de la închiriere și de la împrumut, în sensul prezentei directive, anumite forme de punere la dispoziție, de exemplu, punerea la dispoziție de fonograme sau de filme în scopul reprezentării publice sau radiodifuziunii, punerea la dispoziție în scop de expunere sau punerea la dispoziție în scopul consultării imediate. Împrumutul în sensul prezentei directive nu ar trebui să includă punerea la dispoziție între unități accesibile publicului.

(11)

Atunci când împrumutul efectuat de o unitate accesibilă publicului presupune o plată al cărei cuantum nu depășește necesarul pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale unității, nu există avantaj economic sau comercial direct sau indirect în sensul prezentei directive.

(12)

Este necesar să se introducă un regim care să asigure o remunerație echitabilă, la care nu se poate renunța, a autorilor și artiștilor interpreți sau executanți, care trebuie să-și păstreze posibilitatea de a încredința gestiunea acestui drept unor societăți de gestiune colectivă care îi reprezintă.

(13)

Această remunerație echitabilă poate fi achitată pe baza uneia sau mai multor plăți în orice moment la încheierea contractului sau ulterior. Ea trebuie să ia în considerare importanța contribuției autorilor și artiștilor interpreți sau executanți în cauză la fonogramă sau film.

(14)

Este necesar, de asemenea, să se protejeze cel puțin drepturile autorilor în cazul împrumutului public prin prevederea unor dispoziții specifice. Cu toate acestea, orice măsuri adoptate prin derogare de la dreptul exclusiv de împrumut public ar trebui să respecte în special articolul 12 din tratat.

(15)

Dispozițiile prevăzute de prezenta directivă cu privire la drepturile conexe dreptului de autor nu ar trebui să împiedice statele membre să extindă asupra acestor drepturi exclusive prezumția menționată în prezenta directivă cu privire la contractele pentru producția de film încheiate, individual sau colectiv, de artiștii interpreți sau executanți cu un producător de film. În plus, aceste dispoziții nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă o prezumție simplă de autorizație de exploatare pentru drepturile exclusive ale artiștilor interpreți sau executanți, prevăzute prin dispozițiile pertinente ale prezentei directive, în măsura în care această prezumție este compatibilă cu Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune (denumită în continuare „Convenția de la Roma”).

(16)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să prevadă, pentru titularii de drepturi conexe dreptului de autor, dispoziții de protecție mai amplă decât dispozițiile prezentei directive cu privire la radiodifuziune sau televiziune și la comunicarea publică.

(17)

Drepturile de închiriere și de împrumut armonizate și protecția armonizată în domeniul drepturilor conexe dreptului de autor nu ar trebui să fie exercitate astfel încât să constituie restricții deghizate în comerțul între statele membre sau să fie contrare regulii de exploatare cronologică a mijloacelor de informare în masă, recunoscută în hotărârea pronunțată în Cauza „Société Cinéthèque c. FNCF” (4).

(18)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele pentru transpunerea în legislația lor națională a directivelor stabilite în anexa I partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DREPTUL DE ÎNCHIRIERE ȘI DE ÎMPRUMUT

Articolul 1

Obiectul armonizării

(1)   În conformitate cu dispozițiile din prezentul capitol, statele membre prevăd, sub rezerva articolului 6, dreptul de a autoriza sau de a interzice închirierea și împrumutul originalelor și copiilor operelor protejate prin dreptul de autor, precum și al altor obiecte menționate la articolul 3 alineatul (1).

(2)   Drepturile menționate în alineatul (1) nu se epuizează prin vânzare sau orice alt act de difuzare de originale și de copii de opere protejate de dreptul de autor sau de alte obiecte menționate la articolul 3 alineatul (1).

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(a)

„închiriere” înseamnă punerea la dispoziție în scopul utilizării, pentru o perioadă limitată și în vederea unui avantaj economic sau comercial direct sau indirect;

(b)

„împrumut” înseamnă punerea la dispoziție în scopul utilizării, pentru o perioadă limitată și fără vreun avantaj economic sau comercial direct sau indirect, atunci când aceasta se realizează prin intermediul unor unități accesibile publicului;

(c)

„film” înseamnă o operă cinematografică sau audiovizuală sau o secvență animată de imagini, însoțită sau nu de sunet.

(2)   Realizatorul principal al unei opere cinematografice sau audiovizuale este considerat autorul său sau unul dintre autorii săi. Statele membre pot să prevadă ca alte persoane să fie considerate coautori.

Articolul 3

Titularii și obiectul dreptului de închiriere și de împrumut

(1)   Dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice închirierea și împrumutul aparține:

(a)

autorului, în ceea ce privește originalul și copiile operei sale;

(b)

artistului interpret sau executant, în ceea ce privește fixările interpretării sale;

(c)

producătorului de fonograme, în ceea ce privește fonogramele sale;

(d)

producătorului primei fixări a unui film, în ceea ce privește originalul și copiile filmului său.

(2)   Prezenta directivă nu reglementează drepturile de închiriere și de împrumut în ceea ce privește operele de arhitectură și operele de artă aplicată.

(3)   Drepturile prevăzute la alineatul (1) pot fi transferate, cedate sau pot face obiectul unei licențe contractuale.

(4)   Fără a aduce atingere alineatului (6), atunci când un contract privind producerea unui film este încheiat, individual sau colectiv, de artiști interpreți sau executanți cu un producător de film se prezumă, sub rezerva unor clauze contractuale contrare, că artistul interpret sau executant parte la acest contract a cedat dreptul său de închiriere, sub rezerva articolului 5.

(5)   Statele membre pot prevedea o prezumție similară celei prevăzute la alineatul (4) în ceea ce privește autorii.

(6)   Statele membre pot să prevadă că semnarea unui contract încheiat între un artist interpret sau executant și un producător de film pentru realizarea unui film implică autorizația de închiriere, cu condiția ca acest contract să prevadă o remunerație echitabilă în sensul articolului 5. Statele membre pot să prevadă în egală măsură că prezentul alineat se aplică mutatis mutandis drepturilor incluse în capitolul II.

Articolul 4

Închirierea programelor pentru calculator

Prezenta directivă nu aduce atingere dispozițiilor articolului 4 litera (c) din Directiva 91/250/CEE a Consiliului din 14 mai 1991 privind protecția juridică a programelor pentru calculator (5).

Articolul 5

Dreptul la o remunerație echitabilă care nu poate face obiectul unei renunțări

(1)   În cazul în care un autor sau un artist interpret sau executant a transferat sau cedat dreptul său de închiriere în ceea ce privește o fonogramă sau un original sau o copie a unui film unui producător de fonograme sau de filme, autorul sau artistul interpret sau executant păstrează dreptul de a obține o remunerație echitabilă pentru închiriere.

(2)   Dreptul de a obține o remunerație echitabilă pentru închiriere nu poate face obiectul unei renunțări din partea autorilor sau a artiștilor interpreți sau executanți.

(3)   Gestionarea dreptului de a obține o remunerație echitabilă poate fi încredințată unor organisme de gestiune colectivă reprezentând autori sau artiști interpreți sau executanți.

(4)   Statele membre pot reglementa dacă și în ce măsură gestionarea prin organisme de gestiune colectivă a dreptului de a obține o remunerație echitabilă poate fi impusă, precum și de la cine poate fi solicitată sau percepută această remunerație.

Articolul 6

Derogare de la dreptul exclusiv de împrumut public

(1)   Statele membre pot deroga de la dreptul exclusiv pentru împrumutul public prevăzut la articolul 1, cu condiția ca cel puțin autorii să obțină o remunerație în temeiul acestui împrumut. Statele membre au libertatea de a determina această remunerație, luând în considerare obiectivele lor de promovare culturală.

(2)   În cazul în care statele membre nu aplică dreptul exclusiv de împrumut prevăzut la articolul 1 cu privire la fonograme, filme și programe pentru calculator, acestea introduc o remunerație, cel puțin pentru autori.

(3)   Statele membre pot excepta anumite categorii de unități de la plata remunerației menționate la alineatele (1) și (2).

CAPITOLUL II

DREPTURI CONEXE DREPTULUI DE AUTOR

Articolul 7

Dreptul de fixare

(1)   Statele membre prevăd pentru artiștii interpreți sau executanți dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice fixarea interpretării lor.

(2)   Statele membre prevăd pentru organismele de radiodifuziune dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice fixarea emisiunilor lor, fie că sunt difuzate cu sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit.

(3)   Dreptul prevăzut la alineatul (2) nu este prevăzut pentru un distribuitor prin cablu, în cazul în care acesta se limitează la retransmiterea prin cablu a emisiunilor organismelor de radiodifuziune.

Articolul 8

Radiodifuziunea și comunicarea publică

(1)   Statele membre prevăd pentru artiștii interpreți sau executanți dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice radiodifuziunea prin intermediul undelor radioelectrice și comunicarea publică a interpretării lor, cu excepția cazului în care interpretarea este ea însăși deja o interpretare radiodifuzată sau efectuată pornind de la o fixare.

(2)   Statele membre prevăd un drept pentru a asigura că o remunerație echitabilă unică este plătită de utilizator, atunci când o fonogramă publicată în scopuri comerciale sau o reproducere a acestei fonograme este utilizată în scopul unei radiodifuzări prin intermediul undelor radioelectrice sau pentru orice comunicare publică și că această remunerație este repartizată între artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme în cauză. În absența unui acord între artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme, statele membre pot stabili condițiile repartizării remunerației între aceștia.

(3)   Statele membre prevăd pentru organismele de radiodifuziune dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice retransmiterea emisiunilor lor prin intermediul undelor radioelectrice, precum și comunicarea publică a emisiunilor lor, în cazul în care această comunicare este făcută în locuri accesibile publicului prin plata unei taxe de intrare.

Articolul 9

Dreptul de distribuție

(1)   Statele membre prevăd dreptul exclusiv de punere la dispoziția publicului, prin vânzare sau altfel, a obiectelor indicate la literele (a)-(d), inclusiv a copiilor acestora, denumit în continuare „drept de distribuție”:

(a)

pentru artiștii interpreți sau executanți, în privința fixărilor interpretărilor lor;

(b)

pentru producătorii de fonograme, în privința fonogramelor lor;

(c)

pentru producătorii primelor fixări de filme, în privința originalului și a copiilor filmelor lor;

(d)

pentru organismele de radiodifuziune, în privința fixărilor emisiunilor lor, după cum se prevede la articolul 7 alineatul (2).

(2)   Dreptul de distribuție referitor la un obiect menționat la alineatul (1) nu este epuizat în cadrul Comunității, cu excepția cazului în care prima vânzare a acestui obiect în cadrul Comunității se face de către titularul dreptului sau cu consimțământul acestuia.

(3)   Dreptul de distribuție nu trebuie să aducă atingere dispozițiilor specifice ale capitolului I, în special ale articolului 1 alineatul (2).

(4)   Dreptul de distribuție poate fi transferat, cedat sau poate constitui obiectul unei licențe contractuale.

Articolul 10

Limitarea drepturilor

(1)   Statele membre au posibilitatea de a prevedea limitări ale drepturilor menționate în prezentul capitolul în cazul:

(a)

unei utilizări personale;

(b)

utilizării a scurte extrase în scopul informării asupra unor evenimente de actualitate;

(c)

unei fixări efemere efectuată de către un organism de radiodifuziune prin propriile sale mijloace și pentru propriile sale emisiuni;

(d)

utilizării numai în scop educativ sau de cercetare științifică.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), orice stat membru poate să prevadă, în ceea ce privește protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme, a organismelor de radiodifuziune și a producătorilor primelor fixări de filme, limitări de aceeași natură ca și cele prevăzute de legislația pentru protecția dreptului de autor privind operele literare și artistice.

Cu toate acestea, licențe obligatorii nu pot fi prevăzute decât în măsura în care sunt compatibile cu Convenția de la Roma.

(3)   Limitările menționate la alineatele (1) și (2) se aplică numai în anumite cazuri speciale, care nu contravin unei exploatări normale a obiectului protejat și nu prejudiciază în mod nerezonabil interesele legitime ale titularului de drepturi.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 11

Aplicarea în timp

(1)   Prezenta directivă se aplică tuturor operelor protejate de dreptul de autor, interpretărilor, fonogramelor, emisiunilor și primelor fixări de filme menționate în prezenta directivă care la 1 iulie 1994 erau încă protejate de legislația statelor membre în domeniul dreptului de autor sau al drepturilor conexe sau care, la data respectivă, îndeplineau criteriile de protecție prevăzute de prezenta directivă.

(2)   Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere actelor de exploatare realizate înainte de 1 iulie 1994.

(3)   Statele membre pot să prevadă că titularii de drepturi sunt prezumați a fi autorizat închirierea sau împrumutul unui obiect menționat la articolul 3 alineatul (1) literele (a)-(d) în cazul în care se dovedește că a fost pus la dispoziția unor terți în acest scop sau în cazul în care a fost dobândit înainte de 1 iulie 1994.

Cu toate acestea, în special în cazul în care acest obiect este o înregistrare digitală, statele membre pot să prevadă că titularii de drepturi au dreptul de a obține o remunerație adecvată pentru închirierea sau împrumutarea acestui obiect.

(4)   Statele membre pot să nu aplice dispozițiile articolului 2 alineatul (2) operelor cinematografice sau audiovizuale create înainte de 1 iulie 1994.

(5)   Fără a aduce atingere alineatului (3) și sub rezerva alineatului (7), prezenta directivă nu aduce atingere contractelor încheiate înainte de 19 noiembrie 1992.

(6)   Statele membre pot să prevadă, sub rezerva dispozițiilor alineatului (7), că atunci când titularii care dobândesc noi drepturi în temeiul dispozițiilor naționale adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive și-au dat consimțământul, înainte de 1 iulie 1994, pentru exploatare, se prezumă că aceștia și-au cedat noile drepturi exclusive.

(7)   În ceea ce privește contractele încheiate înainte de 1 iulie 1994, dreptul la o remunerație echitabilă, drept care nu poate face obiectul unei renunțări, prevăzut la articolul 5, nu se aplică decât atunci când autorul sau artistul interpret sau executant sau cei care îl reprezintă au înaintat o cerere în acest scop înainte de 1 ianuarie 1997. În absența unui acord între titularii de drepturi cu privire la nivelul remunerației, statele membre pot fixa nivelul remunerației echitabile.

Articolul 12

Relația dintre dreptul de autor și drepturile conexe

Protecția drepturilor conexe dreptului de autor în temeiul prezentei directive păstrează intactă și nu aduce în nici un fel atingere protecției dreptului de autor.

Articolul 13

Comunicarea

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 14

Abrogarea

Directiva 92/100/CEE se abrogă, fără a se aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele pentru transpunerea directivelor în legislația lor națională, stabilite în anexa I partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 16

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasburg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

M. PEKKARINEN


(1)  Avizul Parlamentului European din 12 octombrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 346, 27.11.1992, p. 61. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 22.6.2001, p. 10).

(3)  A se vedea partea A din anexa I.

(4)  Cauzele conexate nr. 60/84 și nr. 61/84, Culegere 1985, p. 2605.

(5)  JO L 122, 17.5.1991, p. 42. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/98/CEE (JO L 290, 24.11.1993, p. 9).


ANEXA I

PARTEA A

Directiva abrogată cu modificările sale succesive

Directiva 92/100/CEE a Consiliului

(JO L 346, 27.11.1992, p. 61)

 

Directiva 93/98/CEE a Consiliului

(JO L 290, 24.11.1993, p. 9)

Numai articolul 11 alineatul (2)

Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 167, 22.6.2001, p. 10)

Numai articolul 11 alineatul (1)

PARTEA B

Lista termenelor pentru transpunerea în legislația națională

(menționate la articolul 14)

Directivă

Termen pentru transpunere

92/100/CEE

1 iulie 1994

93/98/CEE

30 iunie 1995

2001/29/CE

21 decembrie 2002


ANEXA II

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 92/100/CEE

Prezenta directivă

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (1) cuvintele introductive și litera (a)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (1) litera (b)

Articolul 1 alineatul (4)

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (1) cuvintele introductive

Articolul 3 alineatul (1) cuvintele introductive

Articolul 2 alineatul (1) prima liniuță

Articolul 3 alineatul (1) litera (a)

Articolul 2 alineatul (1) a doua liniuță

Articolul 3 alineatul (1) litera (b)

Articolul 2 alineatul (1) a treia liniuță

Articolul 3 alineatul (1) litera (c)

Articolul 2 alineatul (1) a patra liniuță prima teză

Articolul 3 alineatul (1) litera (d)

Articolul 2 alineatul (1) a patra liniuță a doua teză

Articolul 2 alineatul (1) litera (c)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (4)

Articolul 3 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (5)

Articolul 3 alineatul (4)

Articolul 2 alineatul (6)

Articolul 3 alineatul (5)

Articolul 2 alineatul (7)

Articolul 3 alineatul (6)

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5 alineatele (1)-(3)

Articolul 6 alineatele (1)-(3)

Articolul 5 alineatul (4)

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9 alineatul (1) cuvintele introductive și cuvintele finale

Articolul 9 alineatul (1) cuvintele introductive

Articolul 9 alineatul (1) prima liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (a)

Articolul 9 alineatul (1) a doua liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (b)

Articolul 9 alineatul (1) a treia liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (c)

Articolul 9 alineatul (1) a patra liniuță

Articolul 9 alineatul (1) litera (d)

Articolul 9 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 9 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (2) prima teză

Articolul 10 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 10 alineatul (2) a doua teză

Articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 13 alineatele (1) și (2)

Articolul 11 alineatele (1) și (2)

Articolul 13 alineatul (3) prima teză

Articolul 11 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 13 alineatul (3) a doua teză

Articolul 11 alineatul (3) al doilea paragraf

Articolul 13 alineatul (4)

Articolul 11 alineatul (4)

Articolul 13 alineatul (5)

Articolul 13 alineatul (6)

Articolul 11 alineatul (5)

Articolul 13 alineatul (7)

Articolul 11 alineatul (6)

Articolul 13 alineatul (8)

Articolul 13 alineatul (9)

Articolul 11 alineatul (7)

Articolul 14

Articolul 12

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 16

Anexa I

Anexa II


17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22


32006R1891(01)


L 386/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1891/2006 AL CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 6/2002 și (CE) nr. 40/94 pentru ca aderarea Comunității Europene la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale să producă efecte

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 308,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele comunitare (1) a instituit sistemul desenelor sau modelelor comunitare, care conferă întreprinderilor dreptul de a dobândi, în conformitate cu o procedură unică, desene și modele comunitare care beneficiază de o protecție uniformă și produc efecte pe întregul teritoriu al Comunității.

(2)

În urma pregătirilor inițiate și desfășurate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) cu participarea statelor membre care sunt parte la Uniunea de la Haga, a statelor membre care nu sunt parte la Uniunea de la Haga și a Comunității Europene, conferința diplomatică ce a fost convocată în acest scop la Geneva a adoptat, la 2 iulie 1999, Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale (denumit în continuare „Actul de la Geneva”).

(3)

Prin Decizia 2006/954/CE a Consiliului (2), Consiliul a aprobat aderarea Comunității Europene la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale și l-a autorizat pe președintele Consiliului să depună instrumentul de aderare la Directorul General al OMPI începând cu data la care Consiliul adoptă măsurile necesare pentru ca aderarea Comunității la Actul de la Geneva să producă efecte. Aceste măsuri sunt prevăzute de prezentul regulament.

(4)

Este necesară includerea unor măsuri corespunzătoare în Regulamentul (CE) nr. 6/2002, prin adăugarea unui nou titlu privind „Înregistrarea internațională a desenelor și modelelor”.

(5)

Normele materiale și procedurale referitoare la înregistrările internaționale care desemnează Comunitatea ar trebui, în principiu, să fie identice cu cele care se aplică cererilor de desene și modele comunitare. În conformitate cu acest principiu, înregistrările internaționale care desemnează Comunitatea Europeană ar trebui supuse unei examinări privind motivele de respingere înainte ca acestea să producă aceleași efecte ca și desenele comunitare înregistrate. De asemenea, o înregistrare internațională care produce același efect ca un desen sau model comunitar înregistrat ar trebui supus acelorași norme în materie de invalidare ca și un desen sau model comunitar înregistrat.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 6/2002 ar trebui modificat în consecință.

(7)

Aderarea Comunității la Actul de la Geneva va crea o nouă sursă de venituri pentru Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci de comerț, Desene și Modele industriale). Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (3) ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 134 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Veniturile conțin, fără a aduce atingere altor tipuri de venituri, produsul taxelor datorate în temeiul regulamentului privind taxele, produsul taxelor datorate în temeiul Protocolului de la Madrid prevăzut la articolul 140 din prezentul regulament pentru o înregistrare internațională care desemnează Comunitățile Europene și alte plăți efectuate către părțile contractante ale Protocolului de la Madrid, produsul taxelor datorate în temeiul Actului de la Geneva prevăzut la articolul 106c din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 pentru o înregistrare internațională care desemnează Comunitatea Europeană și alte plăți efectuate către părțile contractante ale Actului de la Geneva și, în caz de nevoie, o subvenție înscrisă în bugetul general al Comunităților Europene, secția Comisie, sub o linie bugetară specifică.”

Articolul 2

Regulamentul (CE) nr. 6/2002 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 25 alineatul (1) litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

în cazul în care desenul sau modelul comunitar se află în conflict cu un desen sau model anterior care a fost făcut public după data depunerii cererii de înregistrare sau, în cazul în care se revendică o prioritate, după data de prioritate a desenului sau modelului comunitar și care este protejat începând cu o dată anterioară

(i)

prin înregistrarea unui desen sau model comunitar sau printr-o cerere de înregistrare a unui astfel de desen sau model

sau

(ii)

prin înregistrarea unui desen sau model într-un stat membru sau printr-o cerere de obținere a dreptului aferent,

sau

(iii)

prin înregistrarea unui desen sau model în temeiul Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale din 2 iulie 1999, denumit în continuare «Actul de la Geneva», care a fost aprobat prin Decizia 2006/954/CE a Consiliului și care produce efecte în Comunitate, sau printr-o cerere de obținere a dreptului aferent;”.

2.

După titlul XI se introduce următorul titlu:

„TITLUL XIa:

ÎNREGISTRAREA INTERNAȚIONALĂ A DESENELOR ȘI MODELELOR

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 106a

Aplicarea dispozițiilor

(1)   Cu excepția dispozițiilor contrare din prezentul titlu, prezentul regulament și orice regulamente de punere în aplicare a acestuia adoptate în temeiul articolului 109 se aplică, mutatis mutandis, oricăror înregistrări de desene și modele industriale din registrul internațional ținut de Biroul Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (denumite în continuare «înregistrare internațională» și «Biroul Internațional») care desemnează Comunitatea, în temeiul Actului de la Geneva.

(2)   Înscrierea în registrul internațional a unei înregistrări internaționale care desemnează Comunitatea produce aceleași efecte ca și când ar fi fost efectuată în registrul desenelor și modelelor comunitare al oficiului, iar publicarea în Buletinul Biroului Internațional a unei înregistrări internaționale care desemnează Comunitatea produce aceleași efecte ca și când ar fi fost publicată în Buletinul Desenelor și Modelelor Comunitare.

Secțiunea 2

Înregistrări internaționale care desemnează Comunitatea

Articolul 106b

Procedura de depunere a cererilor internaționale

Cererile internaționale în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Actul de la Geneva se depun direct la Biroul Internațional.

Articolul 106c

Taxe de desemnare

Taxele de desemnare prescrise, prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Actul de la Geneva, sunt înlocuite cu o taxă de desemnare individuală.

Articolul 106d

Efectele unei înregistrări internaționale care desemnează Comunitatea Europeană

(1)   O înregistrare internațională care desemnează Comunitatea produce, de la data înregistrării sale prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Actul de la Geneva, aceleași efecte ca și o cerere de desen sau model comunitar înregistrat.

(2)   În cazul în care nu a fost notificat niciun refuz sau în cazul în care refuzul respectiv a fost retras, înregistrarea internațională a unui desen sau model care desemnează Comunitatea produce, de la data prevăzută la alineatul (1), aceleași efecte ca și înregistrarea unui desen sau model ca desen sau model comunitar înregistrat.

(3)   Oficiul furnizează informații cu privire la înregistrările internaționale prevăzute la alineatul (2), în conformitate cu condițiile prevăzute în regulamentul de punere în aplicare.

Articolul 106e

Refuzul

(1)   Oficiul comunică Biroului Internațional notificarea de refuz în termen de cel mult șase luni de la data publicării înregistrării internaționale dacă, în cursul examinării unei înregistrări internaționale, oficiul constată că desenul sau modelul pentru care se solicită protecția nu corespunde definiției prevăzute la articolul 3 litera (a) sau este contrar ordinei publice sau bunelor moravuri.

Notificarea precizează motivele pe care se bazează refuzul.

(2)   Efectele unei înregistrări internaționale în Comunitate nu sunt refuzate înainte de a i se acorda ocazia titularului de a renunța la înregistrarea internațională în ceea ce privește Comunitatea sau de a formula observații.

(3)   Condițiile analizei privind motivele refuzului sunt prevăzute în regulamentul de punere în aplicare.

Articolul 106f

Anularea efectelor unei înregistrări internaționale

(1)   O înregistrare internațională în Comunitate poate fi declarată nulă în totalitate sau în parte, în conformitate cu procedura prevăzută la titlurile VI și VII sau de către o instanță în materia desenelor și modelelor comunitare, pe baza unei cereri reconvenționale în cadrul unei acțiuni în contrafacere.

(2)   În cazul în care oficiul are cunoștință de nulitatea respectivă, acesta informează în acest sens Biroul Internațional.”.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare la data intrării în vigoare a Actului de la Geneva în ceea ce privește Comunitatea Europeană.

Data intrării în vigoare a prezentului regulament se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM


(1)  JO L 3, 5.1.2002, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2005.

(2)  JO L 386, 29.12.2006, p. 28.

(3)  JO L 11, 14.1.1994, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2005.


17/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

25


32006D0954


L 386/28

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

de aprobare a aderării Comunității Europene la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale, adoptat la Geneva la 2 iulie 1999

(2006/954/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 308 coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf a doua teză și articolul 300 alineatul (3) primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vederea avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (1), întemeiat pe articolul 308 din tratat, urmărește crearea unei piețe care să funcționeze corespunzător și să ofere condiții asemănătoare celor existente pe o piață națională. Pentru a permite realizarea unei astfel de piețe și pentru a o transforma din ce în ce mai mult într-o piață unică, regulamentul menționat anterior a instituit sistemul desenelor și modelelor comunitare, care permite întreprinderilor să obțină, în conformitate cu o procedură unică, desene și modele comunitare care beneficiază de o protecție uniformă și produc efecte pe întregul teritoriu al Comunității.

(2)

În urma pregătirilor inițiate și desfășurate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) cu participarea statelor membre care sunt membre ale Uniunii de la Haga, a statelor membre care nu sunt membre ale Uniunii de la Haga și a Comunității Europene, conferința diplomatică ce a fost convocată în acest scop la Geneva adoptă Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale (denumit în continuare „Actul de la Geneva”), la 2 iulie 1999.

(3)

Actul de la Geneva a fost adoptat în vederea introducerii anumitor inovații în sistemul de înregistrare internațională a desenelor și modelelor industriale prevăzut de Actul de la Londra, care a fost adoptat la 2 iunie 1934, și de Actul de la Haga, care a fost adoptat la 28 noiembrie 1960.

(4)

Obiectivele Actului de la Geneva sunt extinderea sistemului de înregistrare internațională de la Haga la noi membri și creșterea atractivității sistemului pentru solicitanți. Comparativ cu Actul de la Londra și cu Actul de la Haga, una dintre principalele inovații constă în faptul că o organizație interguvernamentală care are un oficiu autorizat să acorde protecție desenelor și modelelor cu efect pe teritoriul organizației poate deveni parte la Actul de la Geneva.

(5)

Posibilitatea acordată unei organizații interguvernamentale care are un oficiu regional pentru înregistrarea desenelor și modelelor de a deveni parte la Actul de la Geneva a fost introdusă, în special, pentru a permite Comunității să adere la actul respectiv și, prin urmare, la Uniunea de la Haga.

(6)

Actul de la Geneva a intrat în vigoare la 23 decembrie 2003 și a devenit operațional la 1 aprilie 2004. De la 1 ianuarie 2003, Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci de comerț, desene și modele industriale) a început să accepte cereri de desene și modele comunitare înregistrate, prima dată de depunere fiind acordată la 1 aprilie 2003.

(7)

Sistemul desenelor și modelelor comunitare și sistemul de înregistrare internațională instituit prin Actul de la Geneva sunt complementare. Sistemul desenelor și modelelor comunitare prevede un sistem complet și unificat de înregistrare regională a desenelor și modelelor, care acoperă întregul teritoriu al Comunității. Aranjamentul de la Haga constituie un tratat care centralizează procedurile de obținere a protecției desenelor și modelelor pe teritoriul părților contractante desemnate.

(8)

Stabilirea unei legături între sistemul desenelor și modelelor comunitare și sistemul de înregistrare internațională în temeiul Actului de la Geneva ar permite creatorilor să obțină, printr-o cerere internațională unică, protecția pentru desenele și modelele lor în Comunitate în baza sistemului desenelor și modelelor comunitare și în teritoriile Actului de la Geneva din interiorul și din afara Comunității.

(9)

În plus, stabilirea unei legături între sistemul desenelor și modelelor comunitare și sistemul de înregistrare internațională în temeiul Actului de la Geneva promovează o dezvoltare armonioasă a activităților economice, elimină denaturarea concurenței, reduce costurile și crește nivelul de integrare și de funcționare a pieței interne. Prin urmare, Comunitatea trebuie să adere la Actul de la Geneva pentru ca sistemul desenelor și modelelor comunitare să devină mai atractiv.

(10)

Comisia ar trebui să fie autorizată să reprezinte Comunitatea în Adunarea Uniunii de la Haga după aderarea Comunității la Actul de la Geneva.

(11)

Prezenta decizie nu aduce atingere dreptului statelor membre de a participa la Adunarea Uniunii de la Haga în ceea ce privește desenele și modelele lor naționale,

DECIDE:

Articolul 1

Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale, adoptat la Geneva la 2 iulie 1999 (denumit în continuare „Actul de la Geneva”), se aprobă în numele Comunității în ceea ce privește aspectele care sunt de competența sa.

Textul Actului de la Geneva se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

(1)   Președintele Consiliului este autorizat să depună instrumentul de aderare la directorul general al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale începând cu data la care Consiliul și Comisia au adoptat măsurile necesare pentru stabilirea unei legături între dreptul comunitar al desenelor și modelelor și Actul de la Geneva.

(2)   Declarațiile anexate la prezenta decizie se fac în instrumentul de aderare.

Articolul 3

(1)   Comisia este autorizată să reprezinte Comunitatea Europeană la reuniunile Adunării Uniunii de la Haga desfășurate sub auspiciile Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale.

(2)   Cu privire la toate chestiunile care intră în competența Comunității legate de desenele și modelele comunitare, Comisia negociază în Adunarea Uniunii de la Haga în numele Comunității și în conformitate cu următoarele proceduri:

(a)

poziția pe care o poate adopta Comunitatea în cadrul Adunării este pregătită de către grupul de lucru competent al Consiliului sau, atunci când acest lucru nu este posibil, în timpul reuniunilor la fața locului convocate în cursul activității din cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale;

(b)

în ceea ce privește deciziile care implică modificarea Regulamentului (CE) nr. 6/2002 sau a oricărui alt act al Consiliului și care necesită unanimitate, poziția Comunității este adoptată de către Consiliu, hotărând în unanimitate, pe baza unei propuneri a Comisiei;

(c)

în ceea ce privește alte decizii care afectează dreptul comunitar al desenelor și modelelor, poziția Comunității este adoptată de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată, pe baza unei propuneri a Comisiei.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM


(1)  JO L 3, 5.1.2002, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2003.


ANEXĂ

Actul de la Geneva din 2 iulie 1999

CUPRINS

DISPOZIȚII INTRODUCTIVE

Articolul 1:

Expresii prescurtate

Articolul 2:

Altă protecție care decurge din legislația părților contractante și din anumite tratate internaționale

CAPITOLUL I

CEREREA INTERNAȚIONALĂ ȘI ÎNREGISTRAREA INTERNAȚIONALĂ

Articolul 3:

Dreptul de a depune o cerere internațională

Articolul 4:

Procedura de depunere a cererii internaționale

Articolul 5:

Conținutul cererii internaționale

Articolul 6:

Prioritatea

Articolul 7:

Taxele de desemnare

Articolul 8:

Corectarea neregulilor

Articolul 9:

Data de depozit a cererii internaționale

Articolul 10:

Înregistrarea internațională, data înregistrării internaționale, publicarea și copiile confidențiale ale înregistrării internaționale

Articolul 11:

Amânarea publicării

Articolul 12:

Refuzul

Articolul 13:

Cerințe speciale privind unitatea desenului sau modelului

Articolul 14:

Efectele înregistrării internaționale

Articolul 15:

Invalidarea

Articolul 16:

Înscrierea de modificări și alte aspecte privind înregistrările internaționale

Articolul 17:

Perioada inițială, reînnoirea înregistrării internaționale și durata protecției

Articolul 18:

Informații referitoare la înregistrările internaționale publicate

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE

Articolul 19:

Oficiu comun pentru mai multe state

Articolul 20:

Apartenența la Uniunea de la Haga

Articolul 21:

Adunarea

Articolul 22:

Biroul internațional

Articolul 23:

Finanțe

Articolul 24:

Regulamentul de aplicare

CAPITOLUL III

REVIZUIRE ȘI MODIFICARE

Articolul 25:

Revizuirea prezentului act

Articolul 26:

Modificarea unor articole de către Adunare

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 27:

Condiții și modalități pentru a deveni parte la prezentul act

Articolul 28:

Data de la care ratificările și aderările produc efecte

Articolul 29:

Interzicerea de a face rezerve

Articolul 30:

Declarații ale părților contractante

Articolul 31:

Aplicabilitatea Actelor din 1934 și din 1960

Articolul 32:

Denunțarea prezentului act

Articolul 33:

Limbile prezentului act; semnarea

Articolul 34:

Depozitarul

DISPOZIȚII INTRODUCTIVE

Articolul 1

Expresii prescurtate

În sensul prezentului act:

(i)

„Aranjamentul de la Haga” înseamnă Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, denumit în cele ce urmează Aranjamentul de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale;

(ii)

„prezentul act” înseamnă Aranjamentul de la Haga, astfel cum a fost stabilit prin prezentul act;

(iii)

„regulament de aplicare” înseamnă regulamentul de aplicare a prezentului act;

(iv)

„prescris” și „prescrieri” înseamnă prescris în regulamentul de aplicare și, respectiv, prescrierile regulamentului de aplicare;

(v)

„Convenția de la Paris” înseamnă Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale, semnată la Paris la 20 martie 1883, astfel cum a fost revizuită și modificată;

(vi)

„înregistrare internațională” înseamnă înregistrarea internațională a unui desen sau model industrial, efectuată în temeiul prezentului act;

(vii)

„cerere internațională” înseamnă o cerere de înregistrare internațională;

(viii)

„registru internațional” înseamnă culegerea oficială de date privind înregistrările internaționale, asigurată de către Biroul internațional, date a căror înscriere este solicitată sau autorizată de prezentul act ori de regulamentul de aplicare, oricare ar fi suportul pe care aceste date sunt păstrate;

(ix)

„persoană” înseamnă o persoană fizică sau o persoană juridică;

(x)

„solicitant” înseamnă persoana în numele căreia se depune o cerere internațională;

(xi)

„titular” înseamnă persoana pe numele căreia se înscrie o înregistrare internațională în registrul internațional;

(xii)

„organizație interguvernamentală” înseamnă o organizație interguvernamentală care îndeplinește condițiile cerute în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) punctul (ii) pentru a deveni parte la prezentul act;

(xiii)

„parte contractantă” înseamnă un stat sau o organizație interguvernamentală parte la prezentul act;

(xiv)

„partea contractantă a solicitantului” înseamnă partea contractantă sau una dintre părțile contractante de la care derivă dreptul solicitantului de a depune o cerere internațională, cu condiția să îndeplinească, în privința respectivei părți contractante, cel puțin una dintre condițiile enunțate la articolul 3; atunci când există două sau mai multe părți contractante de la care poate deriva, în temeiul articolului 3, dreptul solicitantului de a depune o cerere internațională, se înțelege prin parte contractantă a solicitantului aceea care, printre aceste părți contractante, este indicată ca atare în cererea internațională;

(xv)

„teritoriul unei părți contractante” înseamnă atunci când partea contractantă este un stat, teritoriul acestui stat, și, atunci când partea contractantă este o organizație interguvernamentală, teritoriul în care se aplică tratatul constitutiv al acestei organizații interguvernamentale;

(xvi)

„oficiu” înseamnă organismul însărcinat de o parte contractantă să acorde protecție desenelor și modelelor industriale pe teritoriul acestei părți contractante;

(xvii)

„oficiu care efectuează examinarea” înseamnă un oficiu care examinează din oficiu cererile de protecție a desenelor și modelelor industriale depuse la acesta pentru a stabili cel puțin dacă aceste desene sau modele îndeplinesc condiția de noutate;

(xviii)

„desemnare” înseamnă o cerere care are drept scop ca o înregistrare internațională să producă efecte într-o parte contractantă; acest termen se aplică și înscrierii acestei cereri în registrul internațional;

(xix)

„parte contractantă desemnată” și „oficiu desemnat” înseamnă partea contractantă și, respectiv, oficiul părții contractante cărora li se aplică o desemnare;

(xx)

„Actul din 1934” înseamnă actul, semnat la Londra la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga;

(xxi)

„Actul din 1960” înseamnă actul, semnat la Haga la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga;

(xxii)

„Actul adițional din 1961” înseamnă actul, semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, adițional la Actul din 1934;

(xxiii)

„Actul complementar din 1967” înseamnă actul complementar, semnat la Stockholm la 14 iulie 1967, astfel cum a fost modificat, al Aranjamentului de la Haga;

(xxiv)

„Uniune” înseamnă Uniunea de la Haga creată prin Aranjamentul de la Haga din 6 noiembrie 1925 și menținută prin Actele din 1934 și 1960, Actul adițional din 1961, Actul complementar din 1967 și prezentul act;

(xxv)

„Adunare” înseamnă Adunarea menționată la articolul 21 alineatul (1) litera (a) sau orice organism care înlocuiește această adunare;

(xxvi)

„Organizație” înseamnă Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale;

(xxvii)

„director general” înseamnă directorul general al Organizației;

(xxviii)

„Birou internațional” înseamnă Biroul internațional al Organizației;

(xxix)

„instrument de ratificare”, include, de asemenea, instrumentele de acceptare sau de aprobare.

Articolul 2

Altă protecție care decurge din legislația părților contractante și din anumite tratate internaționale

(1)   [Legislația părților contractante și anumite tratate internaționale] Dispozițiile prezentului aranjament nu aduce atingere aplicării oricărei protecții mai extinse care poate fi acordată de legislația unei părți contractante și nu aduce atingere în nici un mod protecției acordate operelor artistice și operelor de artă prin tratatele și convențiile internaționale cu privire la dreptul de autor și nici protecției acordate desenelor și modelelor industriale în temeiul Acordului privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, anexat la Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului.

(2)   [Obligația de a se conforma Convenției de la Paris] Fiecare parte contractantă se conformează dispozițiilor Convenției de la Paris care se referă la desenele și modelele industriale.

CAPITOLUL I

CEREREA INTERNAȚIONALĂ ȘI ÎNREGISTRAREA INTERNAȚIONALĂ

Articolul 3

Dreptul de a depune o cerere internațională

Orice resortisant al unui stat care este o parte contractantă ori al unui stat membru al unei organizații interguvernamentale care este parte contractantă sau orice persoană care își are domiciliul, reședința obișnuită sau o întreprindere industrială sau comercială reală și efectivă pe teritoriul unei părți contractante are dreptul să depună o cerere internațională.

Articolul 4

Procedura de depunere a cererii internaționale

(1)   [Depunerea directă sau indirectă]

(a)

Cererea internațională poate fi depusă, la alegerea solicitantului, fie direct la Biroul internațional, fie prin intermediul oficiului părții contractante a solicitantului.

(b)

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), orice parte contractantă are posibilitatea să notifice, printr-o declarație, directorului general faptul că nu se pot depune cereri internaționale prin intermediul oficiului său.

(2)   [Taxă de transmitere în cazul depunerii indirecte] Oficiul oricărei părți contractante poate cere ca solicitantul să-i plătească o taxă de transmitere, în beneficiul său, pentru orice cerere internațională depusă prin intermediul său.

Articolul 5

Conținutul cererii internaționale

(1)   [Conținutul obligatoriu al cererii internaționale] Cererea internațională este redactată în limba prescrisă sau într-una dintre limbile prescrise; trebuie să cuprindă sau să fie însoțită de:

(i)

o cerere de înregistrare internațională în conformitate cu prezentul act;

(ii)

datele prescrise referitoare la solicitant;

(iii)

numărul prescris de exemplare dintr-o reproducere sau, la alegerea solicitantului, din mai multe reproduceri diferite ale desenului sau modelului industrial care face obiectul cererii internaționale, prezentate în modul indicat; cu toate acestea, în cazul unui desen industrial (cu două dimensiuni), pentru care o cerere de amânare a publicării este făcută în temeiul alineatului (5), cererea internațională poate fi însoțită de numărul prescris de specimene ale desenului în loc să conțină reproduceri;

(iv)

indicarea produsului sau produselor care constituie desenul sau modelul industrial sau în legătură cu care desenul sau modelul trebuie utilizat, în modul prescris;

(v)

o indicare a părților contractante desemnate;

(vi)

taxele prescrise;

(vii)

orice alte indicații prescrise.

(2)   [Conținutul suplimentar obligatoriu al cererii internaționale]

(a)

Orice parte contractantă al cărei oficiu este un oficiu care efectuează examinarea și a cărei legislație în momentul în care devine parte la prezentul act solicită ca o cerere de protecție a unui desen sau model industrial să conțină unul sau mai multe dintre elementele menționate la litera (b) pentru atribuirea, în temeiul acestei legislații, a unei date de depozit pentru această cerere, poate notifica aceste elemente directorului general printr-o declarație.

(b)

Elementele care pot fi notificate în temeiul literei (a) sunt următoarele:

(i)

indicații privind identitatea creatorului desenului sau modelului industrial care face obiectul cererii respective;

(ii)

o scurtă descriere a reproducerii sau a elementelor caracteristice ale desenului sau modelului industrial care face obiectul cererii respective;

(iii)

o revendicare.

(c)

În cazul în care cererea internațională conține desemnarea unei părți contractante care a făcut o notificare în temeiul literei (a), aceasta trebuie să conțină, de asemenea, în modul prescris, orice element care a făcut obiectul acestei notificări.

(3)   [Alt conținut posibil al cererii internaționale] Cererea internațională poate conține orice alte elemente menționate în regulamentul de aplicare sau poate fi însoțită de acestea.

(4)   [Mai multe desene și modele industriale în aceeași cerere internațională] Sub rezerva condițiilor prescrise, o cerere internațională poate conține mai multe desene sau modele industriale.

(5)   [Cererea de amânare a publicării] Cererea internațională poate conține o cerere de amânare a publicării.

Articolul 6

Prioritatea

(1)   [Revendicarea de prioritate]

(a)

Cererea internațională poate conține o declarație prin care se revendică, în temeiul articolului 4 din Convenția de la Paris, prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare depuse într-o țară care este parte la această convenție sau pentru o astfel de țară ori la un membru al Organizației Mondiale a Comerțului sau pentru un astfel de membru.

(b)

Regulamentul de aplicare poate prevedea ca declarația menționată la litera (a) să poată fi făcută după depunerea cererii internaționale. În acest caz, regulamentul de punere în aplicare prescrie în ce moment această declarație poate fi efectuată cel mai târziu.

(2)   [Cererea internațională pe care se bazează o revendicare de prioritate] De la data depunerii sale, cererea internațională are valoarea unui depozit reglementar în sensul articolului 4 din Convenția de la Paris, oricare ar fi situația sa ulterioară.

Articolul 7

Taxele de desemnare

(1)   [Taxa de desemnare prescrisă] Taxele prescrise includ, sub rezerva alineatului (2), o taxă de desemnare pentru fiecare parte contractantă desemnată.

(2)   [Taxa de desemnare individuală] Orice parte contractantă al cărei oficiu este un oficiu care efectuează examinarea și orice parte contractantă care este o organizație interguvernamentală pot să notifice directorului general printr-o declarație că, pentru orice cerere internațională în care sunt desemnate, precum și pentru reînnoirea oricărei înregistrări internaționale care decurge dintr-o astfel de cerere internațională, taxa de desemnare prescrisă, menționată la alineatul (1), este înlocuită cu o taxă de desemnare individuală al cărei cuantum este indicat în declarație, care poate fi modificat în declarațiile ulterioare. Acest cuantum poate fi stabilit de respectiva parte contractantă pentru perioada inițială de protecție și pentru fiecare perioadă de reînnoire sau pentru durata maximă de protecție pe care aceasta o autorizează. Cu toate acestea, nu poate depăși cuantumul echivalent celui pe care oficiul respectivei părți contractante ar avea dreptul să îl primească de la solicitant pentru o protecție acordată pentru o durată echivalentă aceluiași număr de desene și modele industriale, cuantumul în cauză fiind diminuat cu cuantumul economiilor rezultate din procedura internațională.

(3)   [Transferul taxelor de desemnare] Taxele de desemnare menționate la alineatele (1) și (2) sunt transferate de Biroul internațional părților contractante pentru care au fost plătite taxele respective.

Articolul 8

Remedierea neregulilor

(1)   [Examinarea cererii internaționale] În cazul în care Biroul internațional constată că, la momentul primirii de către Biroul internațional, cererea internațională nu îndeplinește cerințele prezentului act și ale regulamentului de aplicare, acesta invită solicitantul să o remedieze în termenul prescris.

(2)   [Absența remedierii]

(a)

În cazul în care solicitantul nu dă curs invitației în termenul prescris, cererea internațională este considerată abandonată, sub rezerva literei (b).

(b)

În eventualitatea unei nereguli cu privire la articolul 5 alineatul (2) sau la o cerință specială notificată directorului general de către o parte contractantă în conformitate cu regulamentul de aplicare, în cazul în care solicitantul nu dă curs invitației în termenul prescris, se consideră că respectiva cerere internațională nu conține desemnarea acestei părți contractante.

Articolul 9

Data de depozit a cererii internaționale

(1)   [Cerere internațională depusă direct] În cazul în care cererea internațională este depusă direct la Biroul internațional, data de depozit este, sub rezerva alineatului (3), data la care Biroul internațional primește cererea internațională.

(2)   [Cerere internațională depusă indirect] În cazul în care cererea internațională este depusă prin intermediul oficiului părții contractante a solicitantului, data de depozit este stabilită în modul prescris.

(3)   [Cerere internațională cu anumite nereguli] În cazul în care, la data la care este primită de Biroul internațional, cererea internațională prezintă o neregulă care este prescrisă ca o neregulă care determină amânarea datei de depozit a cererii internaționale, data de depozit este data la care corectarea acestei nereguli este primită de Biroul internațional.

Articolul 10 (1)

Înregistrarea internațională, data înregistrării internaționale, publicarea și copiile confidențiale ale înregistrării internaționale

(1)   [Înregistrarea internațională] Biroul internațional înregistrează fiecare desen sau model industrial care face obiectul cererii internaționale în momentul primirii de către acesta a cererii internaționale sau, în cazul în care solicitantul este invitat să corecteze cererea în temeiul articolului 8, de la primirea elementelor necesare pentru corectarea ei. Înregistrarea este efectuată, indiferent că publicarea este sau nu amânată în temeiul articolului 11.

(2)   [Data înregistrării internaționale]

(a)

Sub rezerva literei (b), data înregistrării internaționale este data de depozit a cererii internaționale.

(b)

În cazul în care, la data la care este primită de Biroul internațional, cererea internațională prezintă o neregulă cu privire la articolul 5 alineatul (2), data înregistrării internaționale este data la care corectarea acestei nereguli este primită de către Biroul internațional sau, în cazul în care data de depozit a cererii internaționale este ulterioară respectivei date, data de depozit a cererii internaționale.

(3)   [Publicarea]

(a)

Înregistrarea internațională este publicată de Biroul internațional. Publicarea este considerată în toate părțile contractante ca fiind o publicitate suficientă și nici o altă publicitate nu poate fi solicitată din partea titularului.

(b)

Biroul internațional trimite fiecărui oficiu desemnat un exemplar al înregistrării internaționale publicate.

(4)   [Păstrarea confidențialității înaintea publicării] Sub rezerva alineatului (5) și a articolului 11 alineatul (4) litera (b), Biroul internațional tine în regim secret fiecare cerere internațională și fiecare înregistrare internațională până la publicare.

(5)   [Copiile confidențiale]

(a)

Imediat după ce înregistrarea a fost efectuată, Biroul internațional trimite o copie a înregistrării internaționale, precum și orice declarație, document sau specimen relevant care însoțește cererea internațională fiecărui oficiu care i-a notificat solicitarea de a primi o astfel de copie și care a fost desemnat în cererea internațională.

(b)

Până la publicarea înregistrării internaționale de Biroul internațional, oficiul păstrează secretă orice înregistrare internațională a cărei copie i-a fost trimisă de către Biroul internațional și nu poate folosi această copie decât în scopul examinării înregistrării internaționale și a cererilor de protecție a desenelor sau modelelor industriale, depuse în partea contractantă pentru care este competent sau pentru această parte contractantă. În special, oficiul nu poate divulga conținutul unei astfel de înregistrări internaționale nici unei persoane din afara serviciilor acestuia, cu excepția titularului acestei înregistrări internaționale, în alt scop decât efectuarea unei proceduri administrative sau judiciare cu privire la un conflict referitor la dreptul de a depune cererea internațională pe care se bazează înregistrarea internațională. În cazul unei astfel de proceduri administrative sau judiciare, conținutul înregistrării internaționale poate fi divulgat numai cu caracter confidențial părților implicate în procedură, care sunt obligate să respecte caracterul confidențial al divulgării.

Articolul 11

Amânarea publicării

(1)   [Dispozițiile legislative ale părților contractante referitoare la amânarea publicării]

(a)

În cazul în care legislația unei părți contractante prevede amânarea publicării unui desen sau model industrial cu o perioadă mai mică decât perioada prescrisă, această parte contractantă notifică directorului general printr-o declarație perioada de amânare autorizată.

(b)

În cazul în care legislația unei părți contractante nu prevede amânarea publicării unui desen sau model industrial, această parte contractantă notifică acest fapt directorului general printr-o declarație.

(2)   [Amânarea publicării] În cazul în care cererea internațională conține o cerere de amânare a publicării, publicarea intervine:

(i)

în cazul în care nici una dintre părțile contractante desemnate în cererea internațională nu a făcut o declarație în conformitate cu alineatul (1), la expirarea perioadei prescrise

sau

(ii)

în cazul în care una dintre părțile contractante desemnate în cererea internațională a făcut o declarație, în conformitate cu alineatul (1) litera (a), la expirarea perioadei care este notificată în această declarație sau, în cazul în care mai multe părți contractante desemnate au făcut astfel de declarații, la expirarea celei mai scurte perioade care este notificată în declarațiile acestora.

(3)   [Tratamentul cererilor de amânare în cazul în care amânarea nu este posibilă în temeiul legislației aplicabile] În cazul în care amânarea publicării a fost solicitată și dacă una dintre părțile contractante desemnate în cererea internațională a făcut, în temeiul alineatului (1) litera (b), o declarație conform căreia amânarea publicării nu este posibilă în temeiul legislației sale,

(i)

sub rezerva punctului (ii), Biroul internațional notifică acest fapt solicitantului; în cazul în care, în termenul prescris, solicitantul nu informează în scris Biroul internațional despre retragerea desemnării respectivei părți contractante, Biroul internațional nu ia în considerare cererea de amânare a publicării;

(ii)

în cazul în care, în loc să conțină reproduceri ale desenului sau modelului industrial, cererea internațională este însoțită de specimene ale desenului sau modelului industrial, Biroul internațional nu ia în considerare desemnarea respectivei părți contractante și notifică acest fapt solicitantului.

(4)   [Cererea de publicare anticipată a înregistrării internaționale sau de autorizare specială de acces la aceasta]

(a)

Pe parcursul perioadei de amânare aplicabile în temeiul alineatului (2), titularul poate în orice moment să solicite publicarea unuia, mai multor sau a tuturor desenelor sau modelelor industriale care fac obiectul înregistrării internaționale; în acest caz, se consideră că perioada de amânare pentru acest model sau desen industrial ori pentru aceste desene sau modele industriale a expirat la data primirii acestei cereri de către Biroul internațional.

(b)

Pe parcursul perioadei de amânare aplicabile în temeiul alineatului (2), titularul poate, de asemenea, în orice moment, să solicite Biroului internațional să furnizeze unui terț pe care l-a desemnat un extras al unuia, mai multor sau al tuturor desenelor sau modelelor industriale care fac obiectul înregistrării internaționale sau să autorizeze accesul acestui terț la acest model sau desen industrial ori la aceste desene sau modele industriale.

(5)   [Renunțarea și limitarea]

(a)

În cazul în care, în orice moment pe parcursul perioadei de amânare aplicabile în temeiul alineatului (2), titularul renunță la înregistrarea internațională cu privire la toate părțile contractante desemnate, desenul sau modelul industrial ori desenele sau modelele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale nu sunt publicate.

(b)

În cazul în care, în orice moment pe parcursul perioadei de amânare aplicabile în temeiul alineatului (2), titularul limitează înregistrarea internațională, cu privire la toate părțile contractante desemnate, la unul sau mai multe desene ori modele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale, desenul sau modelul industrial ori desenele sau modelele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale nu sunt publicate.

(6)   [Publicarea și furnizarea de reproduceri]

(a)

La expirarea oricărei perioade de amânare aplicabile în temeiul dispozițiilor prezentului articol, Biroul internațional publică înregistrarea internațională sub rezerva efectuării plății taxelor prescrise. În cazul în care aceste taxe nu sunt plătite în modul prescris, înregistrarea internațională este radiată și publicarea nu este efectuată.

(b)

În cazul în care cererea internațională este însoțită de unul sau de mai multe specimene ale desenului industrial, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) punctul (iii), titularul transmite Biroului internațional în termenul prescris numărul prescris de exemplare ale reproducerii fiecărui desen ori model industrial care face obiectul acestei cereri. În măsura în care titularul nu face acest lucru, înregistrarea internațională este radiată și publicarea nu se efectuează.

Articolul 12

Refuzul

(1)   [Dreptul de refuz] Oficiul unei părți contractante desemnate poate, în cazul în care condițiile de acordare a protecției în temeiul legislației părții contractante respective nu sunt îndeplinite în ceea ce privește unul, mai multe sau toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul unei înregistrări internaționale, să refuze, în parte sau în totalitate, efectele înregistrării internaționale pe teritoriul respectivei părți contractante; cu toate acestea, nici un oficiu nu poate refuza, în parte sau în totalitate, efectele unei înregistrări internaționale pe motiv că cererea internațională nu îndeplinește în privința formei sau a conținutului său, în temeiul legislației părții contractante respective, cerințele enunțate în prezentul act sau în regulamentul de aplicare ori cerințele suplimentare sau diferite de acestea.

(2)   [Notificarea refuzului]

(a)

Refuzul efectelor unei înregistrări internaționale este comunicat în termenul prescris de oficiu Biroului internațional printr-o notificare de refuz.

(b)

Orice notificare de refuz indică toate motivele pe care se bazează refuzul.

(3)   [Transmiterea notificării de refuz; mijloace de recurs]

(a)

Biroul internațional transmite fără întârziere titularului o copie a notificării de refuz.

(b)

Titularul dispune de aceleași mijloace de recurs ca și în cazul în care un desen sau model industrial care face obiectul înregistrării internaționale a făcut obiectul unei cereri de protecție în temeiul legislației aplicabile la oficiul care a comunicat refuzul. Aceste mijloace de recurs cuprind, cel puțin, posibilitatea unei revizuiri sau a unei reexaminări a refuzului ori a unei acțiuni împotriva refuzului.

(4)    (2) [Retragerea refuzului] Orice refuz poate fi retras, în parte sau în totalitate, în orice moment, de către oficiul care l-a comunicat.

Articolul 13

Cerințe speciale privind unitatea desenului sau modelului

(1)   [Notificarea cerințelor speciale] Orice parte contractantă a cărei legislație în momentul în care devine parte la prezentul act solicită ca desenele sau modelele industriale care fac obiectul aceleiași cereri să îndeplinească regula de unitate de concepție, de unitate de producție sau de unitate de utilizare ori să aparțină aceluiași ansamblu de articole sau aceleiași compoziții de articole sau ca un singur desen ori model industrial independent și distinct să poată fi revendicat în aceeași cerere poate notifica această cerință directorului general printr-o declarație. Cu toate acestea, o astfel de declarație nu afectează dreptul solicitantului unei cereri internaționale de a include mai multe desene sau modele industriale în cerere, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4), chiar dacă această cerere desemnează partea contractantă care a făcut această declarație.

(2)   [Efectul declarației] Această declarație permite oficiului părții contractante care a făcut-o să refuze efectele înregistrării internaționale în temeiul articolului 12 alineatul (1) până în momentul în care se îndeplinește cerința notificată de această parte contractantă.

(3)   [Taxe suplimentare datorate în cazul divizării unei înregistrări] În cazul în care, în urma unei notificări de refuz în temeiul alineatului (2), o înregistrare internațională este divizată la oficiul în cauză pentru a remedia un motiv de refuz indicat în notificare, acest oficiu are dreptul de a percepe o taxă pentru fiecare cerere internațională suplimentară care ar fi fost necesară pentru evitarea acestui motiv de refuz.

Articolul 14

Efectele înregistrării internaționale

(1)   [Efectele identice cu cele ale unei cereri în conformitate cu legislația aplicabilă] De la data înregistrării internaționale aceasta produce în fiecare parte contractantă desemnată cel puțin aceleași efecte ca o cerere depusă în mod reglementar în vederea obținerii protecției desenului sau modelului industrial în temeiul legislației acestei părți contractante.

(2)   [Efectele identice cu cele ale acordării unei protecții în conformitate cu legislația aplicabilă]

(a)

În fiecare parte contractantă desemnată al cărei oficiu nu a comunicat refuzul în conformitate cu articolul 12, înregistrarea internațională produce aceleași efecte ca acordarea protecției desenului sau modelului industrial în temeiul legislației acestei părți contractante, cel târziu de la data expirării termenului pe parcursul căruia aceasta poate comunica un refuz sau, în cazul în care o parte contractantă a făcut o declarație în acest sens în temeiul regulamentului de aplicare, cel târziu în momentul specificat în această declarație.

(b)

 (3) În cazul în care oficiul unei părți contractante desemnate a comunicat un refuz și a retras ulterior acest refuz, în parte sau în totalitate, înregistrarea internațională produce în această parte contractantă, în măsura în care refuzul este retras, aceleași efecte ca acordarea protecției desenului sau modelului industrial în temeiul legislației părții contractante respective, cel târziu de la data la care refuzul a fost retras.

(c)

Efectele atribuite înregistrării internaționale în temeiul prezentului alineat se aplică desenelor sau modelelor industriale care fac obiectul acestei înregistrări în modul în care au fost primite de la Biroul internațional de către oficiul desemnat sau, dacă este cazul, în modul în care au fost modificate în timpul procedurii în fața acestui oficiu.

(3)   [Declarația privind efectul desemnării părții contractante a solicitantului]

(a)

Orice parte contractantă al cărei oficiu este un oficiu care efectuează examinarea poate, printr-o declarație, să notifice directorului general că, în cazul în care această parte contractantă este cea a solicitantului, desemnarea acestei părți contractante într-o înregistrare internațională este fără efect.

(b)

În cazul în care o parte contractantă care a făcut declarația menționată la litera (a) este indicată într-o cerere internațională ca partea contractantă a solicitantului și, în același timp, ca o parte contractantă desemnată, Biroul internațional nu ia în considerare desemnarea acestei părți contractante.

Articolul 15

Invalidarea

(1)   [Posibilitatea titularului de a-și apăra drepturile] Invalidarea parțială sau totală de către autoritățile competente ale unei părți contractante desemnate a efectelor înregistrării internaționale pe teritoriul acestei părți contractante nu poate fi pronunțată fără ca titularului să i se fi acordat, în timp util, posibilitatea de a-și apăra drepturile.

(2)   [Notificarea invalidării] Oficiul părții contractante pe teritoriul căreia efectele înregistrării internaționale au fost invalidate notifică invalidarea Biroului internațional în momentul în care a luat cunoștință de aceasta.

Articolul 16

Înscrierea de modificări și alte aspecte privind înregistrările internaționale

(1)   [Înscrierea de modificări și alte aspecte] Biroul internațional înscrie în registrul internațional, în modul prescris:

(i)

orice schimbare a titularului înregistrării internaționale cu privire la una, la mai multe sau la toate părțile contractante desemnate și cu privire la unul, la mai multe sau la toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale, sub rezerva ca noul proprietar să aibă dreptul de a depune o cerere internațională în baza articolul 3;

(ii)

orice schimbare de nume sau de adresă a titularului;

(iii)

numirea unui mandatar al solicitantului sau al titularului și orice altă dată relevantă în privința acestui mandatar;

(iv)

orice renunțare a titularului la înregistrarea internațională cu privire la una, la mai multe sau la toate părțile contractante desemnate;

(v)

orice limitare a înregistrării internaționale la unul sau la mai multe desene ori modele industriale care fac obiectul acesteia, făcută de titular cu privire la una, la mai multe sau la toate părțile contractante desemnate;

(vi)

orice invalidare de către autoritățile competente ale unei părți contractante desemnate, pe teritoriul părții contractante respective, a efectelor înregistrării internaționale cu privire la unul, la mai multe sau la toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul acestei înregistrări;

(vii)

orice altă dată relevantă indicată în regulamentul de aplicare, cu privire la drepturile asupra unuia, mai multor sau tuturor desenelor ori modelelor industriale care fac obiectul înregistrării internaționale.

(2)   [Efectele înscrierii în registrul internațional] Orice înscriere menționată la alineatul (1) punctele (i), (ii), (iv), (v), (vi) și (vii) produce aceleași efecte dacă ar fi fost efectuată în registrul oficiului fiecăreia dintre părțile contractante în cauză, cu excepția cazului în care o parte contractantă poate, printr-o declarație, să notifice directorului general că o înscriere menționată la alineatul (1) punctul (i) nu produce efectele menționate în această parte contractantă atât timp cât oficiul acestei părți contractante nu a primit declarațiile sau documentele specificate în declarația menționată anterior.

(3)   [Taxele] Orice înscriere făcută în temeiul alineatului (1) poate fi supusă plății unei taxe.

(4)   [Publicarea] Biroul internațional publică o înștiințare cu privire la orice înscriere efectuată în baza alineatului (1). Biroul internațional trimite un exemplar al publicării înștiințării la oficiul fiecărei părți contractante implicate.

Articolul 17

Perioada inițială, reînnoirea înregistrării internaționale și durata protecției

(1)   [Perioada inițială a înregistrării internaționale] Înregistrarea internațională este efectuată pentru o perioadă inițială de cinci ani de la data înregistrării internaționale.

(2)   [Reînnoirea înregistrării internaționale] Înregistrarea internațională poate fi reînnoită pentru perioade suplimentare de cinci ani, în conformitate cu procedura prescrisă și sub rezerva plății taxelor prescrise.

(3)   [Durata protecției în părțile contractante desemnate]

(a)

Cu condiția ca înregistrarea internațională să fie reînnoită și sub rezerva literei (b), durata protecției în fiecare parte contractantă desemnată este de 15 ani de la data înregistrării internaționale.

(b)

În cazul în care legislația unei părți contractante desemnate prevede o durată de protecție mai mare de 15 ani pentru un desen sau model industrial căruia i s-a acordat protecție în temeiul acestei legislații, durata protecției este, cu condiția ca înregistrarea internațională sa fie reînnoită, aceeași cu cea prevăzută de legislația acestei părți contractante.

(c)

Fiecare parte contractantă notifică directorului general, printr-o declarație, durata maximă de protecție prevăzută de legislația acesteia.

(4)   [Posibilitatea de reînnoire limitată] Reînnoirea înregistrării internaționale poate fi efectuată pentru una, mai multe sau toate părțile contractante desemnate și pentru unul, mai multe sau toate desenele și modelele industriale care fac obiectul înregistrării internaționale.

(5)   [Înscrierea și publicarea reînnoirii] Biroul internațional înscrie reînnoirile în registrul internațional și publică o înștiințare cu privire la acest lucru. Biroul internațional trimite un exemplar al publicării înștiințării la oficiul fiecărei părți contractante în cauză.

Articolul 18

Informații referitoare la înregistrările internaționale publicate

(1)   [Accesul la informații] Biroul internațional furnizează oricărei persoane solicitante, în schimbul plății taxei prescrise, extrase din registrul internațional sau informații cu privire la conținutul registrului internațional în ceea ce privește orice înregistrare internațională publicată.

(2)   [Scutirea de legalizare] Extrasele din registrul internațional furnizate de Biroul internațional sunt scutite de orice cerință de legalizare în fiecare parte contractantă.

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE

Articolul 19

Oficiu comun pentru mai multe state

(1)   [Notificarea referitoare la un oficiu comun] În cazul în care mai multe state care intenționează să devină parte la prezentul act au efectuat unificarea legislației lor naționale privind desenele și modelele industriale sau în cazul în care mai multe state care sunt parte la prezentul act convin să efectueze o astfel de unificare, acestea pot notifica directorului general

(i)

faptul că un oficiu comun se substituie oficiului național al fiecăreia dintre acestea

și

(ii)

faptul că totalitatea teritoriilor lor respective cărora li se aplică legislația unificată este considerată ca o singură parte contractantă în scopul aplicării articolelor 1, 3-18 și 31 din prezentul act.

(2)   [Momentul efectuării notificării] Notificarea menționată la alineatul (1) este efectuată,

(i)

cu privire la statele care au intenția să devină parte la prezentul act, în momentul depunerii instrumentelor menționate la articolul 27 alineatul (2);

(ii)

cu privire la statele care sunt parte la prezentul act, în orice moment după unificarea legislațiilor lor naționale.

(3)   [Data de la care notificarea produce efecte] Notificarea menționată la alineatele (1) și (2) produce efecte,

(i)

în cazul statelor care au intenția să devină parte la prezentul act, în momentul în care acestea se obligă prin prezentul act;

(ii)

în cazul statelor care sunt parte la prezentul act, la trei luni de la data comunicării acesteia de către directorul general celorlalte părți contractante sau la orice dată ulterioară indicată în notificare.

Articolul 20

Apartenența la Uniunea de la Haga

Părțile contractante sunt membre ale aceleiași uniuni ca și statele care sunt parte la Actul din 1934 sau la Actul din 1960.

Articolul 21

Adunarea

(1)   [Componența]

(a)

Părțile contractante sunt membre ale aceleiași Adunări ca și statele obligate prin articolul 2 din Actul complementar din 1967.

(b)

Fiecare membru al Adunării este reprezentat în Adunare de un delegat care poate fi asistat de supleanți, consilieri și experți și fiecare delegat nu poate reprezenta decât o singură parte contractantă.

(c)

Membrii Uniunii care nu sunt membri ai Adunării sunt admiși la reuniunile Adunării în calitate de observatori.

(2)   [Atribuțiile]

(a)

Adunarea

(i)

se ocupă de toate aspectele cu privire la menținerea și dezvoltarea Uniunii și la aplicarea prezentului act;

(ii)

își exercită drepturile care îi sunt conferite în mod special și îndeplinește sarcinile care îi sunt atribuite în mod special în temeiul prezentului act sau al Actului complementar din 1967;

(iii)

dă directive directorului general cu privire la pregătirea conferințelor de revizuire și decide convocarea acestor conferințe;

(iv)

modifică regulamentul de aplicare;

(v)

examinează și aprobă rapoartele și activitățile directorului general referitoare la Uniune și îi dă toate instrucțiunile necesare cu privire la aspectele care țin de competența acesteia;

(vi)

stabilește programul, adoptă bugetul bienal al Uniunii și aprobă situațiile financiare ale acesteia;

(vii)

adoptă regulamentul financiar al Uniunii;

(viii)

creează comitetele și grupele de lucru pe care le consideră utile pentru a se permite îndeplinirea obiectivelor Uniunii;

(ix)

sub rezerva alineatului (1) litera (c), stabilește care state, organizații interguvernamentale și organizații neguvernamentale sunt admise la reuniunile sale în calitate de observatori;

(x)

întreprinde orice altă acțiune corespunzătoare în vederea atingerii obiectivelor Uniunii și îndeplinește orice alte funcții utile în cadrul prezentului act.

(b)

În ceea ce privește aspectele care prezintă interes și pentru alte uniuni administrate de Organizație, Adunarea decide după ce a luat cunoștință de înștiințarea Comitetului de coordonare al Organizației.

(3)   [Cvorumul]

(a)

Jumătate din numărul membrilor Adunării care sunt state și care au drept de vot asupra unui anumit aspect constituie cvorumul în scopul votării asupra acestui aspect.

(b)

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), în cazul în care, în timpul unei sesiuni, numărul membrilor Adunării care sunt state, care au drept de vot asupra unui anumit aspect și care sunt reprezentați este mai mic de jumătate, dar cel puțin egal cu o treime din numărul membrilor Adunării care sunt state și care au drept de vot asupra acestui aspect, Adunarea poate adopta decizii; cu toate acestea, deciziile Adunării, cu excepția celor care se referă la procedura acesteia, nu devin executorii decât în cazul în care condițiile enunțate ulterior sunt îndeplinite. Biroul internațional comunică respectivele decizii membrilor Adunării care sunt state, care au drept de vot asupra aspectului respectiv și care nu au fost reprezentați, invitându-i să își exprime în scris, în termen de 3 luni de la data comunicării, votul sau abținerea. În cazul în care la expirarea acestui termen numărul membrilor care și-au exprimat astfel votul sau abținerea este cel puțin egal cu numărul membrilor care lipseau pentru ca cvorumul să fie atins în timpul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu condiția ca în același timp majoritatea necesară să rămână întrunită.

(4)   [Adoptarea deciziilor în cadrul Adunării]

(a)

Adunarea depune toate eforturile pentru a adopta decizii prin consens.

(b)

În cazul în care nu este posibil să se ajungă la o decizie prin consens, decizia asupra aspectului examinat este supusă la vot. În acest caz,

(i)

fiecare parte contractantă care este stat are dreptul la un vot și votează numai în nume propriu

și

(ii)

orice parte contractantă care este o organizație interguvernamentală poate participa la vot în locul statelor sale membre cu un număr de voturi egal cu numărul statelor sale membre care sunt parte la prezentul act; nici o organizație interguvernamentală nu participă la vot în cazul în care unul dintre statele sale membre își exercită dreptul de vot și invers.

(c)

În privința aspectelor care nu se referă decât la statele obligate prin articolul 2 din Actul complementar din 1967, părțile contractante care nu sunt obligate prin respectivul articol nu au drept de vot, în timp ce, în privința aspectelor care nu se referă decât la părțile contractante, numai acestea din urmă au drept de vot.

(5)   [Majoritatea]

(a)

Sub rezerva articolului 24 alineatul (2) și a articolului 26 alineatul (2), deciziile Adunării sunt adoptate cu două treimi din numărul voturilor exprimate.

(b)

Abținerea nu se consideră vot.

(6)   [Sesiunile]

(a)

Adunarea se reunește o dată la 2 ani în sesiune ordinară la convocarea directorului general și, cu excepția unor împrejurări excepționale, pe parcursul aceleiași perioade și în aceleași locuri ca și Adunarea Generală a Organizației.

(b)

Adunarea se reunește în sesiune extraordinară la convocarea directorului general, acesta acționând fie la solicitarea unei pătrimi din numărul membrilor Adunării, fie din proprie inițiativă.

(c)

Ordinea de zi a fiecărei sesiuni este stabilită de directorul general.

(7)   [Regulamentul de procedură] Adunarea își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 22

Biroul internațional

(1)   [Atribuțiile administrative]

(a)

Înregistrarea internațională și sarcinile aferente, precum și celelalte sarcini administrative cu privire la Uniune sunt asigurate de Biroul internațional.

(b)

În special, Biroul internațional pregătește reuniunile și asigură secretariatul Adunării și al comitetelor de experți și grupelor de lucru pe care le poate crea.

(2)   [Directorul general] Directorul general este cel mai înalt funcționar al Uniunii și reprezintă Uniunea.

(3)   [Alte reuniuni decât sesiunile Adunării] Directorul general convoacă orice comitet sau grup de lucru creat de Adunare și orice altă reuniune care se ocupă de aspecte care interesează Uniunea.

(4)   [Rolul Biroului internațional la Adunare și la alte reuniuni]

(a)

Directorul general și persoanele desemnate de acesta iau parte fără drept de vot la toate reuniunile Adunării și ale comitetelor și grupurilor de lucru create de Adunare, precum și la orice altă reuniune convocată de directorul general sub egida Uniunii.

(b)

Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta este din oficiu secretar al Adunării și al comitetelor, grupurilor de lucru și al altor reuniuni menționate la litera (a).

(5)   [Conferințele]

(a)

Biroul internațional pregătește, în conformitate cu directivele Adunării, conferințele de revizuire.

(b)

Biroul internațional se poate consulta cu organizații interguvernamentale și cu organizații neguvernamentale internaționale și naționale cu privire la pregătirea acestor conferințe.

(c)

Directorul general și persoanele desemnate de acesta iau parte, fără drept de vot, la dezbaterile conferințelor de revizuire.

(6)   [Alte atribuții] Biroul internațional îndeplinește orice alte sarcini ce-i sunt atribuite în legătură cu prezentul act.

Articolul 23

Finanțe

(1)   [Bugetul]

(a)

Uniunea are un buget.

(b)

Bugetul Uniunii cuprinde veniturile și cheltuielile Uniunii și contribuția acesteia la bugetul cheltuielilor comune ale uniunilor administrate de Organizație.

(c)

Sunt considerate cheltuieli comune ale uniunilor cheltuielile care nu sunt atribuite în mod exclusiv Uniunii, ci și uneia sau mai multor altor uniuni administrate de Organizație. Partea Uniunii la aceste cheltuieli comune este proporțională cu interesul prezentat de aceste cheltuieli pentru aceasta.

(2)   [Coordonarea cu bugetele altor uniuni] Bugetul Uniunii este stabilit ținând seama de cerințele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de Organizație.

(3)   [Sursele de finanțare a bugetului] Bugetul Uniunii este finanțat din următoarele surse:

(i)

taxele aferente înregistrărilor internaționale;

(ii)

sume datorate pentru alte servicii prestate de Biroul internațional în legătură cu Uniunea;

(iii)

produsul vânzării publicațiilor Biroului internațional cu privire la Uniune și drepturile aferente acestor publicații;

(iv)

donațiile, moștenirile și subvențiile;

(v)

chiriile, dobânzile și alte venituri diverse.

(4)   [Stabilirea taxelor și a sumelor datorate; cuantumul bugetului]

(a)

Cuantumul taxelor menționate la alineatul (3) punctul (i) este stabilit de Adunare la propunerea directorului general. Sumele datorate menționate la alineatul (3) punctul (ii) sunt stabilite de directorul general și sunt aplicabile în mod provizoriu sub rezerva aprobării de către Adunare în sesiunea sa următoare.

(b)

Cuantumul taxelor menționate la alineatul (3) punctul (i) este stabilit astfel încât veniturile Uniunii care provin din taxe și din alte surse de venituri să permită cel puțin acoperirea tuturor cheltuielilor Biroului internațional care interesează Uniunea.

(c)

În cazul în care bugetul nu este adoptat înaintea începerii unui nou exercițiu financiar, bugetul anului precedent este reînnoit în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar.

(5)   [Fondul de rulment] Uniunea are un fond de rulment constituit din excedentul de venit și, în cazul în care acest excedent nu este suficient, dintr-o plată unică efectuată de fiecare membru al Uniunii. Dacă fondul devine insuficient, Adunarea decide creșterea acestuia. Proporția și modalitățile de plată sunt stabilite de Adunare la propunerea directorului general.

(6)   [Avansurile aprobate de statul gazdă]

(a)

Acordul de sediu încheiat cu statul pe teritoriul căruia Organizația își are sediul prevede ca, în cazul în care fondul de rulment nu este suficient, acest stat să acorde avansuri. Cuantumul acestor avansuri și condițiile în care sunt acordate fac obiectul, în fiecare caz, unor acorduri separate între statul în cauză și Organizație.

(b)

Statul menționat la litera (a) și Organizația au fiecare dreptul să denunțe angajamentul de a acorda avansuri prin intermediul unei notificări scrise. Denunțarea produce efecte la 3 ani de la încheierea anului în cursul căruia a fost notificată.

(7)   [Verificarea conturilor] Verificarea conturilor este asigurată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar, de către unul sau mai multe state membre ale Uniunii sau de auditori externi care sunt desemnați de Adunare, cu consimțământul acestora.

Articolul 24

Regulamentul de aplicare

(1)   [Obiectul] Regulamentul de aplicare reglementează normele de aplicare a prezentului act. Acesta cuprinde, în special, dispoziții privind

(i)

aspectele despre care prezentul act prevede în mod specific că trebuie prescrise;

(ii)

detalii destinate să completeze dispozițiile prezentului act sau toate detaliile utile pentru aplicarea lor;

(iii)

toate cerințele, aspectele sau procedurile de ordin administrativ.

(2)   [Modificarea unor dispoziții ale regulamentului de aplicare]

(a)

Regulamentul de aplicare poate preciza că unele dintre dispozițiile sale pot fi modificate numai în unanimitate sau numai cu majoritate de patru cincimi.

(b)

Pentru ca cerința unanimității sau a unei majorități de patru cincimi să nu se mai aplice în viitor pentru modificarea unei dispoziții a regulamentului de aplicare, este necesară unanimitatea.

(c)

Pentru ca cerința unanimității sau a unei majorități de patru cincimi să se aplice în viitor pentru modificarea unei dispoziții a regulamentului de aplicare, este necesară o majoritate de patru cincimi.

(3)   [Divergență între prezentul act și regulamentul de aplicare] În cazul unei divergențe între dispozițiile prezentului act și cele ale regulamentului de aplicare, primele au prioritate.

CAPITOLUL III

REVIZUIRE ȘI MODIFICARE

Articolul 25

Revizuirea prezentului act

(1)   [Conferințele de revizuire] Prezentul act poate fi revizuit printr-o conferință a părților contractante.

(2)   [Revizuirea sau modificarea anumitor articole] Articolele 21, 22, 23 și 26 pot fi modificate fie printr-o conferință de revizuire, fie de către Adunare, în conformitate cu dispozițiile articolului 26.

Articolul 26

Modificarea unor articole de către Adunare

(1)   [Propunerile de modificare]

(a)

Propunerile de modificare de către Adunare a articolelor 21, 22, 23 și a prezentului articol pot fi prezentate de orice parte contractantă sau de directorul general.

(b)

Aceste propuneri sunt comunicate de directorul general părților contractante cu cel puțin șase luni înainte de a fi supuse examinării Adunării.

(2)   [Majoritatea] Adoptarea oricărei modificări a articolelor menționate la alineatul (1) necesită o majoritate de trei pătrimi; cu toate acestea, adoptarea oricărei modificări a articolului 21 sau a prezentului alineat necesită o majoritate de patru cincimi.

(3)   [Intrarea în vigoare]

(a)

Cu excepția cazului în care se aplică dispozițiile de la litera (b), orice modificare a articolelor menționate la alineatul (1) intră în vigoare la o lună după ce directorul general a primit, din partea a trei pătrimi din numărul părților contractante care erau membre ale Adunării în momentul în care modificarea a fost adoptată și care aveau drept de vot cu privire la această modificare, notificări scrise care se referă la acceptarea acestei modificări în conformitate cu regulile constituționale ale acestora.

(b)

Orice modificare a articolului 21 alineatul (3) sau alineatul (4) sau a prezentei litere nu intră în vigoare în cazul în care, în termen de șase luni de la adoptarea sa de către Adunare, o parte contractantă notifică directorului general faptul că nu acceptă modificarea respectivă.

(c)

Orice modificare ce intră în vigoare în conformitate cu dispozițiile prezentului alineat obligă toate statele și toate organizațiile interguvernamentale care sunt părți contractante în momentul în care modificarea intră în vigoare sau care devin părți contractante la o dată ulterioară.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 27

Condiții și modalități pentru a deveni parte la prezentul act

(1)   [Condiții de îndeplinit] Sub rezerva alineatelor (2) și (3) și a articolului 28,

(i)

orice stat membru al Organizației poate semna prezentul act și poate deveni parte la acesta;

(ii)

orice organizație interguvernamentală care administrează un oficiu la care protecția desenelor și modelelor industriale poate fi obținută cu efect pe teritoriul pe care se aplică tratatul constitutiv al organizației interguvernamentale poate semna prezentul act și poate deveni parte la acesta, sub rezerva ca cel puțin unul dintre statele membre ale organizației interguvernamentale să fie membru al Organizației și ca acest oficiu să nu fi făcut obiectul unei notificări în temei ul articolului 19.

(2)   [Ratificarea sau aderarea] Orice stat sau organizație interguvernamentală menționat(ă) la alineatul (1) poate depune

(i)

un instrument de ratificare, în cazul în care a semnat prezentul act,

sau

(ii)

un instrument de aderare, în cazul în care nu a semnat prezentul act.

(3)   [Data producerii de efecte a depunerii]

(a)

Sub rezerva dispozițiilor de la literele (b)-(d), data de la care depunerea unui instrument de ratificare sau de aderare produce efecte este data la care acest instrument este depus.

(b)

Data de la care depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare produce efecte, în cazul oricărui stat pentru care protecția desenelor și modelelor industriale poate fi obținută numai prin intermediul oficiului administrat de o organizație interguvernamentală la care acest stat este membru este data la care instrumentul acestei organizații interguvernamentale este depus, în cazul în care această dată este ulterioară datei la care instrumentul statului respectiv a fost depus.

(c)

Data de la care depunerea oricărui instrument de ratificare sau de aderare care conține notificarea menționată la articolul 19 sau care este însoțit de aceasta produce efecte este data la care este depus ultimul dintre instrumentele statelor membre ale grupului de state care au efectuat notificarea menționată.

(d)

Orice instrument de ratificare sau de aderare a unui stat poate conține o declarație sau poate fi însoțit de o declarație în termenii căreia nu trebuie să fie considerat depus decât în cazul în care instrumentul unui alt stat sau al unei organizații interguvernamentale ori instrumentele altor două state sau ale unui alt stat și al unei organizații interguvernamentale, ale căror nume sunt menționate și care îndeplinesc condițiile necesare pentru a deveni parte la prezentul act sunt, de asemenea, depuse. Instrumentul care conține o astfel de declarație sau care este însoțit de o astfel de declarație este considerat depus în ziua în care condiția indicată în declarație este îndeplinită. Cu toate acestea, în cazul în care un instrument indicat în declarație conține el însuși o declarație de acest tip sau este el însuși însoțit de o declarație de acest tip, acest instrument este considerat depus în ziua în care condiția indicată în declarația din urmă este îndeplinită.

(e)

Orice declarație făcută în temeiul literei (d) poate în orice moment să fie retrasă, în parte sau în totalitate. Retragerea produce efecte la data la care notificarea de retragere este primită de directorul general.

Articolul 28

Data de la care ratificările și aderările produc efecte

(1)   [Instrumentele care trebuie luate în considerare] În sensul prezentului articol, sunt luate în considerare numai instrumentele de ratificare sau de aderare care sunt depuse de statele ori de organizațiile interguvernamentale menționate la articolul 27 alineatul (1) și pentru care condițiile prevăzute la articolul 27 alineatul (3), care determină data de la care se produc efectele, sunt îndeplinite.

(2)   [Intrarea în vigoare a prezentului act] Prezentul act intră în vigoare la trei luni după ce cele șase state și-au depus instrumentul de ratificare sau de aderare, cu condiția ca, după statisticile anuale cele mai recente, reunite de Biroul internațional, cel puțin 3 dintre aceste state să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții:

(i)

cel puțin 3 000 de cereri de protecție pentru desene și modele industriale au fost depuse în statul luat în considerare sau pentru acest stat

sau

(ii)

cel puțin 1 000 de cereri de protecție pentru desene sau modele industriale au fost depuse în statul luat în considerare sau pentru acesta de către rezidenții altor state decât acest stat.

(3)   [Intrarea în vigoare a ratificărilor și aderărilor]

(a)

Orice stat sau orice organizație interguvernamentală care și-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare cu cel puțin trei luni înaintea intrării în vigoare a prezentului act devine obligată prin acesta la data intrării sale în vigoare.

(b)

Orice alt stat sau organizație interguvernamentală devine obligat(ă) prin prezentul act la trei luni de la data la care și-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare ori la orice dată ulterioară indicată în acest instrument.

Articolul 29

Interzicerea formulării oricăror rezerve

Nu poate fi formulată nici o rezervă cu privire la prezentul act.

Articolul 30

Declarații ale părților contractante

(1)   [Momentul efectuării declarațiilor] Orice declarație în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (b), al articolului 5 alineatul (2) litera (a), al articolului 7 alineatul (2), al articolului 11 alineatul (1), al articolului 13 alineatul (1), al articolului 14 alineatul (3), al articolului 16 alineatul (2) sau al articolului 17 alineatul (3) litera (c) poate fi făcută

(i)

în momentul depunerii unui instrument menționat la articolul 27 alineatul (2), caz în care produce efecte la data la care statul sau organizația interguvernamentală care a făcut declarația devine obligată prin prezentul act

sau

(ii)

după depunerea unui instrument menționat la articolul 27 alineatul (2), caz în care produce efecte la 3 luni de la data primirii sale de către directorul general sau la orice dată ulterioară care este indicată, dar nu se aplică decât la înregistrările internaționale a căror dată este identică sau ulterioară datei la care a produs efecte.

(2)   [Declarațiile statelor care au un oficiu comun] Fără a aduce atingere alineatului (1), orice declarație menționată la alineatul respectiv care a fost făcută de un stat care a notificat directorului general, în același timp cu unul sau mai multe alte state, în temeiul articolului 19 alineatul (1), înlocuirea cu un oficiu comun a oficiilor lor naționale nu produce efecte decât dacă acest alt stat sau aceste alte state fac o declarație corespunzătoare.

(3)   [Retragerea declarațiilor] Orice declarație menționată la alineatul (1) poate fi retrasă în orice moment printr-o notificare adresată directorului general. O astfel de retragere produce efecte la trei luni de la data primirii notificării de către directorul general sau la orice dată ulterioară indicată în notificare. În cazul unei declarații în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), retragerea nu are repercusiuni asupra cererilor internaționale depuse înaintea producerii de efecte a retragerii respective.

Articolul 31

Aplicarea Actelor din 1934 și din 1960

(1)   [Relațiile dintre statele care sunt parte în același timp la prezentul act și la Actul din 1934 sau la Actul din 1960] Prezentul act este singurul care se aplică în ceea ce privește rapoturile dintre statele care sunt parte atât la prezentul act, cât și la Actele din 1934 și din 1960. Cu toate acestea, aceste state aplică, în raporturile dintre ele, dispozițiile Actului din 1934 sau ale Actului din 1960, după caz, cu privire la desenele și modelele industriale depuse la Biroul internațional înainte de data la care prezentul act se aplică în raporturile dintre ele.

(2)   [Raporturile între statele care sunt parte în același timp la prezentul act și la Actul din 1934 sau la Actul din 1960 și statele care sunt parte la Actul din 1934 sau la Actul din 1960 și nu sunt parte la prezentul act]

(a)

Orice stat care este parte atât la prezentul act, cât și la Actul din 1934 este obligat să aplice dispozițiile Actului din 1934 în raporturile sale cu state care sunt parte la Actul din 1934 fără a fi în același timp parte la Actul din 1960 sau la prezentul act.

(b)

Orice stat care este parte în același timp la prezentul act și la Actul din 1960 este obligat să aplice dispozițiile Actului din 1960 în rapoturile sale cu statele care sunt parte la Actul din 1960 fără a fi în același timp parte la prezentul act.

Articolul 32

Denunțarea prezentului act

(1)   [Notificarea] Orice parte contractantă poate denunța prezentul act prin notificare adresată directorului general.

(2)   [Data la care produce efecte] Denunțarea produce efecte la un an de la data la care directorul general a primit notificarea sau la orice dată ulterioară indicată în notificare. Denunțarea nu are nici o repercusiune asupra aplicării prezentului act la cererile internaționale care sunt în instanță și la înregistrările internaționale care sunt în vigoare, în ceea ce privește partea contractantă în cauză, în momentul producerii de efecte ale denunțării.

Articolul 33

Regimul lingvistic; semnarea

(1)   [Texte originale; texte oficiale]

(a)

Prezentul act se semnează într-un singur exemplar original în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă, toate textele fiind deopotrivă autentice.

(b)

Textele oficiale sunt stabilite de directorul general, după consultarea guvernelor interesate, în alte limbi oficiale pe care Adunarea le poate indica.

(2)   [Termenul de semnare] Prezentul act rămâne deschis semnării la sediul Organizației timp de un an de la adoptarea sa.

Articolul 34

Depozitarul

Directorul general este depozitarul prezentului act.

DECLARAȚIE

privind depunerea directă

La depunerea prezentului instrument de aderare la directorul general al OMPI, președintele Consiliului anexează următoarea declarație la instrumentul de aderare:

„Comunitatea Europeană declară că nu pot fi depuse cereri internaționale prin intermediul oficiului său.”

DECLARAȚIE

privind sistemul taxei individuale

La depunerea prezentului instrument de aderare la directorul general al OMPI, președintele Consiliului anexează următoarea declarație la instrumentul de aderare:

„Comunitatea Europeană declară că pentru orice cerere internațională în care a fost desemnată și pentru reînnoirea oricărei înregistrări internaționale rezultate ca urmare a unei astfel de cereri internaționale, taxa de desemnare indicată, prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Actul de la Geneva, este înlocuită cu o taxă individuală de desemnare, a cărei valoare este de:

62 EUR pentru un desen sau model în etapa de cerere internațională;

31 EUR pentru un desen sau model în etapa de reînnoire.”

DECLARAȚIE

privind durata protecției în Comunitatea Europeană

La depunerea prezentului instrument de aderare la directorul general al OMPI, președintele Consiliului anexează următoarea declarație la instrumentul de aderare:

„Comunitatea Europeană declară că durata maximă a protecției prevăzute de legislația sa este de 25 de ani.”


(1)  La adoptarea articolului 10, conferința diplomatică a considerat că nici una dintre dispozițiile prezentului articol nu împiedică accesul la cererea internațională sau la înregistrarea internațională pentru solicitant sau titular sau pentru orice persoană care deține acordul solicitantului sau titularului.

(2)  La adoptarea articolului 12 alineatul (4), a articolului 14 alineatul (2) litera (b) și a Normei 18 alineatul (4), conferința diplomatică a considerat că o retragere a refuzului de către un oficiu care a comunicat o notificare de refuz poate lua forma unei declarații conform căreia oficiul în cauză a hotărât să accepte efectele înregistrării internaționale cu privire la desenele și modelele industriale sau la anumite desene și modele industriale la care se referea notificarea de refuz. De asemenea, s-a considerat că un oficiu poate, în termenul acordat pentru comunicarea unei notificări de refuz, să trimită o declarație care arată că a hotărât să accepte efectele înregistrării internaționale chiar și atunci când nu a comunicat o astfel de notificare de refuz.

(3)  A se vedea nota de subsol de la articolul 12 alineatul (4).


Top