Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52015XG1215(02)

Raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) – Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale

OJ C 417, 15.12.2015, p. 25–35 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

15.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 417/25


Raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)

Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale

(2015/C 417/04)

1.   CONTEXT

Europa se confruntă cu o serie de sarcini urgente: reluarea creării de locuri de muncă și a redresării economice; obținerea unei creșteri durabile; reducerea deficitului de investiții; sporirea coeziunii sociale; coordonarea unui răspuns la fluxul de migrație; acordarea unei atenții prioritare prevenirii radicalizării și violenței. În același timp, Europa trebuie să găsească soluții la provocări pe termen lung, precum îmbătrânirea populației, adaptarea la era digitală și păstrarea competitivității într-o economie globalizată și bazată pe cunoaștere.

Răspunsul bazat pe politică al Europei, definit în cadrul orientărilor politice ale Comisiei Europene, „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice (1)”, marchează un nou început. Există argumente economice solide în favoarea utilizării educației și formării profesionale drept sector favorabil creșterii economice pentru realizarea obiectivelor acestei noi agende. Orice investiție în capitalul uman este o investiție înțeleaptă. Educația și formarea profesională de bună calitate contribuie la promovarea unei creșteri economice susținute, precum și a dezvoltării durabile, alimentând cercetarea și dezvoltarea, inovarea, productivitatea și competitivitatea. Statele membre ar trebui să realizeze investițiile necesare în toate sistemele de educație și de formare profesională pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea acestora în ridicarea nivelului de aptitudini și competențe ale forței de muncă, pentru a le permite astfel acestora să anticipeze și să răspundă mai bine necesităților aflate în schimbare rapidă ale piețelor dinamice ale muncii, într-o economie din ce în ce mai digitală și în contextul schimbărilor tehnologice, de mediu și demografice. Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți accesul tuturor la învățare de calitate pe tot parcursul vieții și pentru a pune în aplicare strategii de îmbătrânire activă care permit prelungirea vieții profesionale.

Izbucnirile de extremism violent cu consecințe tragice de la începutul anului 2015 ne-au reamintit cu putere că societățile noastre sunt vulnerabile. Educația și formarea profesională au un rol important în asigurarea faptului că valorile umane și civice pe care le împărtășim sunt păstrate și transmise generațiilor viitoare, pentru a promova libertatea de gândire și de exprimare, incluziunea socială și respectul pentru ceilalți, precum și pentru a preveni și a combate discriminarea sub toate formele sale, pentru a consolida predarea și acceptarea acestor valori comune fundamentale și punând bazele unor societăți mai favorabile incluziunii prin intermediul educației – începând de la o vârstă fragedă. (2) Educația și formarea profesională pot contribui la prevenirea și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, la promovarea respectului reciproc și la construirea fundamentului unei societăți deschise și democratice pe care se întemeiază cetățenia activă.

În același timp, sistemele de educație și formare profesională se confruntă cu provocarea de a asigura accesul egal la o educație de înaltă calitate, în special prin faptul că sunt deschise persoanelor defavorizate și integrează persoane care provin din medii diferite, inclusiv prin integrarea adecvată o migranților sosiți de curând (3), în mediul de învățare, favorizând astfel o convergență socială ascendentă.

În acest context, educația și formarea profesională reprezintă o componentă semnificativă pentru multe din strategiile și inițiativele UE, cum ar fi Strategia Europa 2020, Garanția pentru tineret, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Inițiativa privind piața unică digitală, Agendele europene privind securitatea și migrația și Planul de investiții pentru Europa, respectându-se totodată integral competența statelor membre în ceea ce privește propriile sisteme de educație și formare profesională. Cooperarea în cadrul ET 2020 completează acțiunile naționale și sprijină statele membre prin schimburi colegiale, învățarea reciprocă, colectarea probelor și a datelor, în aplicarea unor reforme menite să le îmbunătățească rezultatele.

Educația și formarea profesională le asigură persoanelor cunoștințele, aptitudinile și competențele care le permit să se dezvolte și să influențeze situația fiecăruia, prin lărgirea perspectivelor acestora, prin dotarea favorabilă a cetățenilor pentru viitor, punând bazele pentru o cetățenie activă și valori democratice și pentru promovarea incluziunii, a echității și a egalității.

Monitorul educației și formării 2015 al Comisiei Europene arată că există încă provocări importante:

În UE, 22 % dintre tinerii de 15 ani obțin la matematică rezultate slabe. În rândul elevilor cu situație socioeconomică precară, această valoare are un nivel îngrijorător de 36,6 %. În plus, 18 % dintre tinerii de 15 ani din UE au rezultate slabe la citire și 17 % obțin rezultate slabe la științe. Rezultatele slabe în aceste domenii de studiu sunt cu aproximativ 60 % mai frecvente în rândul băieților decât în rândul fetelor; (4)

Unul din patru adulți din Europa este prins în capcana competențelor reduse, care limitează accesul la piața muncii și, în același timp, blochează opțiunile de continuare a educației sau a formării profesionale. Numai 4,4 % din cele 66 de milioane de adulți, care în cel mai bun caz au absolvit învățământul secundar inferior, participă la învățarea în rândul adulților; (5)

Părăsirea timpurie a școlii (6) se ridică în prezent la 11,1 %. Deși s-au realizat progrese importante pentru atingerea obiectivului principal comun al Strategiei Europa 2020, există încă peste 4,4 milioane de persoane care au părăsit timpuriu școala în Europa, iar aproximativ 60 % dintre aceștia sunt fie inactivi, fie șomeri, ceea ce înseamnă riscuri mai mari de excluziune socială și un angajament civic mai scăzut;

Numărul de absolvenți de învățământ superior (7) continuă să crească, proporția lor reprezentând în prezent 37,9 %. De asemenea, s-au făcut progrese importante în direcția îndeplinirii obiectivului principal comun al Strategiei Europa 2020, dar șansele de angajare ale acestor absolvenți stagnează în întreaga UE.

Evaluarea cuprinzătoare la jumătatea perioadei a cadrului strategic ET 2020, care oferă o bază pentru prezentul raport și a fost efectuată în 2014 cu participarea statelor membre și a principalelor părți interesate, a condus la trei concluzii principale referitoare la politici:

A fost confirmată valoarea unui cadru integrat care să acopere toate nivelurile și formele de educație și formare profesională. Astăzi, nevoia de flexibilitate și permeabilitate între experiențele de învățare necesită o abordare coerentă de la educația copiilor preșcolari până la universitate, de la învățământul profesional și tehnic până la programele de învățare în rândul adulților, asigurându-se astfel respectarea principiului învățării pe tot parcursul vieții.

Cele patru obiective strategice ale cadrului ET 2020 (care constituie în prezent criterii de referință în UE) rămân valabile, întrucât au fost formulate într-o manieră cuprinzătoare și orientată spre viitor în cadrul concluziilor Consiliului privind ET 2020 din 2009. Ele furnizează o bază solidă pentru activitățile ET 2020 până în 2020. În schimb, accentul politicilor trebuie să fie regândit, pentru a include nu numai provocările presante în materie de economie și de ocupare a forței de muncă, ci și rolul educației în promovarea echității și a incluziunii și în transmiterea valorilor comune europene, a competențelor interculturale și a cetățeniei active.

ET 2020 constituie o contribuție importantă la agenda globală a UE privind locurile de muncă, creșterea economică și investițiile, inclusiv la semestrul european. În acest sens, ar putea fi consolidate învățarea pe baza unor elemente concrete și învățarea reciprocă pe temele problematice care țin de reforme, precum și relevanța cadrului specific pentru fiecare țară în parte, după caz.

Ținând cont de provocările și de concluziile politice menționate mai sus și pentru a alinia mai bine ET 2020 cu mandatul politic și prioritățile politice ale UE, prezentul raport comun propune ca acțiunile de cooperare europeană să se realizeze în acest cadru până în 2020, crescând astfel ciclul de lucru de la 3 la 5 ani.

2.   PRINCIPALELE PROVOCĂRI CARE DETERMINĂ ALEGEREA PRIORITĂȚILOR VIITOARE

Pe baza bilanțului și în același timp plecând de la diferențele constatate între statele membre, acest capitol prezintă principalele evoluții și provocări în domeniul educației și formării profesionale în Europa care au condus la identificarea noilor domenii prioritare și aspecte concrete care trebuie abordate până în 2020.

Noile domenii prioritare sunt:

Dobândirea de cunoștințe, aptitudini și competențe relevante și de înaltă calitate, în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, cu accent pe rezultatele învățării, pentru a spori capacitatea de inserție profesională și a stimula inovarea, cetățenia activă și bunăstarea;

Educația favorabilă incluziunii, egalitatea, echitatea, nediscriminarea și promovarea competențelor civice;

Educația și formarea profesională deschisă și inovatoare, inclusiv prin valorificarea la maximum a erei digitale;

Sprijin ferm pentru cadre didactice, formatori, directori de unități de învățământ și alți membri ai personalului din învățământ;

Transparența și recunoașterea aptitudinilor și calificărilor, pentru a facilita mobilitatea în scop educațional și mobilitatea forței de muncă;

Investiții sustenabile, calitate și eficiență pentru sistemele de educație și formare profesională.

Aceste domenii prioritare și aspectele concrete legate de acestea sunt evidențiate în anexă.

2.1.   Calitatea și relevanța rezultatelor învățării sunt esențiale pentru dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor

În Europa, nivelul scăzut de aptitudini și cunoștințe de bază împiedică progresul economic și limitează mult perspectivele de împlinire personală, socială și profesională a persoanelor. Pentru a spori capacitatea de inserție profesională, inovarea și cetățenia activă și bazându-se pe Recomandarea din 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, aptitudinile de bază trebuie să fie însoțite de alte competențe-cheie și atitudini, cum ar fi creativitatea, spiritul antreprenorial și spiritul de inițiativă, competențele digitale (8), competențele lingvistice, gândirea critică, inclusiv prin alfabetizarea digitală și educația în domeniul mass-mediei, precum și aptitudinile care reflectă nevoile aflate în expansiune, cum ar fi cele din cadrul economiei verzi și al sectorului digital și al sănătății.

Calitatea rezultatelor învățării care trebuie stimulate într-o perspectivă pe întreg parcursul vieții. Deși majoritatea statelor membre aplică strategii ample de învățare pe tot parcursul vieții, toate țările ar trebui să dezvolte astfel de strategii și să asigure permeabilitatea între diferitele forme și niveluri de învățământ, de pe băncile școlii până la locul de muncă. Acest lucru necesită eforturi continue de coordonare și de parteneriat între diferitele sectoare de învățământ și între instituțiile de învățământ și părțile interesate relevante.

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (EICP) este punctul de plecare și unul dintre cele mai eficace mijloace de sporire a competențelor-cheie, dar acest sector se confruntă cu o dublă provocare privind extinderea accesului și creșterea calității. Furnizarea de servicii pentru copiii în vârstă de până la 3 ani este deosebit de problematică în unele țări. Astfel cum se propune în cadrul de calitate pentru EICP elaborat de experți din statele membre în ciclul de lucru anterior, aspecte esențiale pentru viitoarele lucrări ar putea include îmbunătățirea accesului, axându-se pe persoanele defavorizate, profesionalizarea personalului și eficientizarea guvernanței, programele de învățământ, finanțarea și sistemele de monitorizare.

Toate statele membre au introdus măsuri care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii , dar acestea nu sunt întotdeauna încadrate în strategii mai ample, așa cum cere recomandarea Consiliului din 2011 (9), sau în politici echivalente bazate pe elemente concrete. Pentru un succes garantat, este nevoie de angajamente pe termen lung și de cooperare transsectorială, cu un accent special pe combinația adecvată de măsuri de prevenire, intervenție timpurie și compensare. Politicile la nivel de școală pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii ar trebui să includă abordări bazate pe colaborare, implicarea activă a părinților, parteneriate cu părți interesate externe și cu restul comunității, măsuri de sprijinire a bunăstării elevilor și îndrumare și consiliere de înaltă calitate, asigurându-se că fiecare elev are aceeași șansă de a accesa, de a participa la și de a beneficia de o educație de înaltă calitate și permițând tuturor cursanților să își realizeze pe deplin potențialul.

Sistemele de învățământ superior ar trebui să stimuleze economia bazată pe cunoaștere și să răspundă nevoilor societății. Învățământul superior trebuie să răspundă în mod eficient necesităților unei societăți în schimbare și ale pieței muncii, prin creșterea aptitudinilor și capitalului uman al Europei și prin consolidarea contribuției sale la creșterea economică. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui să se asigure că modernizarea se concentrează asupra sinergiilor între educație, cercetare, inovare și ocuparea forței de muncă, creând legături între instituțiile de învățământ superior și mediul local și regiuni, punând în aplicare abordări inovatoare în ceea ce privește îmbunătățirea relevanței programelor de învățământ, inclusiv utilizând tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), îmbunătățind tranzițiile către ocuparea forței de muncă, precum și consolidând colaborarea internațională. În timp ce reducerea ratelor de părăsire timpurie a școlii și creșterea ratelor de absolvire rămân o provocare pentru multe state membre, în special în rândul grupurilor defavorizate, este prioritară necesitatea de a garanta că toate formele de învățământ superior le asigură studenților cunoștințe, aptitudini și competențe relevante de nivel înalt care să îi pregătească pentru viitoarea lor carieră. Învățământul superior trebuie să contribuie, de asemenea, la pregătirea studenților pentru cetățenia activă, bazată pe o atitudine deschisă și pe gândire critică, precum și la sprijinirea dezvoltării personale, jucând pe deplin un rol în transmiterea și producerea de cunoștințe.

Învățământul profesional și tehnic joacă un rol esențial în dezvoltarea aptitudinilor relevante . Absolvenții instituțiilor de învățământ profesional și tehnic deja se încadrează ușor pe piața muncii în majoritatea statelor membre. Acest lucru se datorește și măsurilor care vizează îmbunătățirea performanței, a calității și a atractivității învățământului profesional și tehnic, care au fost luate în perioada 2011-2014 în vederea punerii în aplicare a rezultatelor definite în Comunicatul de la Bruges din 2010, în cadrul procesului de la Copenhaga. Ar trebui să fie adoptate în continuare și alte reforme, pe baza obiectivelor pe termen mediu definite în concluziile de la Riga din 22 iunie 2015 (a se vedea anexa). Dezvoltarea aptitudinilor relevante ar trebui să fie urmărită prin promovarea în continuare a tuturor formelor de învățare la locul de muncă, cum ar fi stagiile, uceniciile și sistemele de învățământ profesional și tehnic în alternanță, consolidând Alianța europeană pentru ucenicii, dezvoltând în continuare parteneriate cu toate părțile interesate la nivel local, regional și național și consolidând procesul de anticipare a nevoilor în materie de aptitudini. În același timp, ar trebui consolidată dezvoltarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice, a formatorilor și a mentorilor din cadrul VET, inclusiv prin intermediul unor stagii în întreprinderi și industrie pentru a ține pasul cu evoluțiile în domeniu.

Învățarea în rândul adulților ca bază pentru perfecționarea aptitudinilor, recalificare profesională, cetățenia activă și coeziunea socială. Având în vedere sondajele recente (10) care indică un nivel scăzut al aptitudinilor de bază în rândul adulților, precum și impactul globalizării asupra necesităților în materie de aptitudini și a ratelor ridicate ale șomajului, este necesar să se consolideze punerea în aplicare a Planului european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților. Prioritățile ar trebui să includă o guvernanță mai eficace, creșterea semnificativă a ofertei și a numărului celor care valorifică această ofertă, o ofertă mai flexibilă, accesul mai larg, o monitorizare mai strictă și un proces mai eficient de garantare a calității (a se vedea anexa). Învățarea în rândul adulților oferă migranților sosiți recent și persoanelor care provin din familii de migranți o oportunitate pentru continuarea educației sau reconversie profesională și crește oportunitățile acestor persoane de a se stabili pe piața muncii și de a se integra în societate.

2.2.   Educația și formarea profesională sunt esențiale pentru promovarea coeziunii sociale, a egalității, a nediscriminării și a competențelor civice

Inegalitatea înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani în majoritatea țărilor din Europa și din cadrul OCDE și are un impact negativ asupra rezultatelor școlare, întrucât sistemele de învățământ urmează, în general, tendințele statutului socioeconomic. Întreruperea ciclului intergenerațional de calificări insuficiente trebuie să fie deci o prioritate. Majoritatea statelor membre au luat măsuri pentru a îmbunătăți accesul la educație pentru cursanții defavorizați. Cu toate acestea, continuă să existe diferențe semnificative la nivel educațional, iar accesul la o educație și o formare profesională de calitate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, este în continuare o provocare în mai multe părți ale UE. Sunt necesare acțiuni eficiente pentru a lua în considerare diversitatea sub toate formele sale și accesul tuturor cursanților la educație și formare profesională favorabile incluziunii, axate pe grupurile de persoane defavorizate, cum ar fi cursanții cu nevoi speciale, migranții sosiți de curând, persoanele provenite din familii de migranți și romii. Garanția pentru tineret ar trebui să fie mobilizată integral (de exemplu, plasamente pe piața locurilor de muncă, ucenicii și educație și formare profesională de tipul „a doua șansă”).

Disparitatea de gen în domeniul educației și al formării profesionale, care se bazează, de asemenea, pe menținerea stereotipurilor de gen, trebuie abordată, inclusiv diferențele de gen în ceea ce privește alegerile educaționale. Intimidarea, hărțuirea și violența în mediul de învățare, inclusiv cea legată de gen, nu poate fi tolerată. Instituțiile de învățământ și cadrele didactice, formatorii, directorii de unități de învățământ și alți membri ai personalului din învățământ trebuie să beneficieze de facilități și de tot sprijinul necesar pentru a le permite cursanților să beneficieze de experiența incluziunii, egalității, echității, nediscriminării și cetățeniei democratice în mediile de învățare. Mediile de învățare deschise, cum ar fi bibliotecile publice, centrele de învățământ pentru adulți și universitățile deschise, ar trebui să fie împuternicite ca mijloc de promovare a incluziunii sociale.

Declarația de la Paris a miniștrilor educației din 17 martie 2015 a făcut apel la acțiune la toate nivelurile pentru a consolida rolul educației în promovarea spiritului civic și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, consolidând coeziunea socială și ajutând tinerii să devină membri responsabili, flexibili și activi ai societății noastre diversificate și favorabile incluziunii (11). Educația este importantă în lupta împotriva marginalizării și a radicalizării și pentru prevenirea acestora. Acțiunile întreprinse ca urmare a declarației reprezintă o prioritate-cheie în noul ciclu de lucru. Acestea vor fi sub formă de analize comune, învățare reciprocă, reuniuni, diseminarea bunelor practici și măsuri concrete sprijinite financiar prin programul Erasmus+, în conformitate cu cele patru domenii identificate în declarație: (i) asigurarea că copiii și tinerii dobândesc competențe sociale, civice și interculturale prin promovarea valorilor democratice și a drepturilor fundamentale, prin incluziune socială și nediscriminare, precum și prin cetățenia activă (ii) îmbunătățirea gândirii critice și a educației în domeniul mass-mediei (iii) promovarea educării copiilor și a tinerilor defavorizați și (iv) promovarea dialogului intercultural prin toate formele de învățare în cooperare cu alte politici relevante și cu părțile interesate.

Importanța domeniilor de acțiune menționate mai sus este întărită de actualul flux de migranți în Europa. Sosirea persoanelor având situații diferite creează o provocare pentru sectorul educației și al formării profesionale, precum și pentru părțile interesate ale acestuia peste tot în Europa. În cazul migranților care rămân în țările noastre, integrarea acestora în educație și formare profesională este o etapă esențială în direcția integrării sociale a acestora, a capacității de inserție profesionale, precum și a dezvoltării personale și profesionale și a cetățeniei active. În acest context, facilitarea dobândirii eficiente a limbii/limbilor țării gazdă reprezintă o primă prioritate. În plus, integrarea cu succes a migranților depinde, de asemenea, de dezvoltarea aptitudinilor interculturale ale cadrelor didactice, ale formatorilor, ale directorilor de instituții de învățământ, ale altor membri ai personalului din învățământ, ale cursanților și ale părinților, pentru a asigura o mai bună pregătire pentru diversitatea multiculturală în mediul de învățare. Dimensiunea europeană a migrației subliniază pertinența sprijinirii pe deplin a statelor membre în acțiunile lor de integrare, de exemplu prin includerea analizei comune, a învățării reciproce, a conferințelor și a diseminării bunelor practici.

2.3.   Pentru un proces de învățare relevant și de înaltă calitate este nevoie de …

Utilizarea mai activă a metodelor pedagogice inovatoare și a instrumentelor de dezvoltare a competențelor digitale: Educația și formarea profesională – la toate nivelurile – pot beneficia de introducerea unor practici pedagogice și materiale didactice inovatoare și bine rodate care și-au demonstrat capacitatea de a contribui în mod concret la învățarea angajată și favorabilă incluziunii a diverșilor cursanți. Mai multe state membre au lansat inițiative de îmbunătățire a competențelor digitale în rândul cadrelor didactice și al cursanților și o treime au introdus strategii naționale de digitalizare a educației. Provocările rămân însă majore. Societățile devin din ce în ce mai digitale, stimulând astfel cererea de competențe digitale. Educația și formarea profesională trebuie să răspundă acestei nevoi, ceea ce presupune investiții în infrastructură, schimbări organizaționale, dispozitive digitale și competențe digitale ale cadrelor didactice, ale formatorilor, ale directorilor de instituții de învățământ, ale altor membri ai personalului din învățământ, precum și crearea unor resurse educaționale digitale (și deschise) și a unor softuri educaționale de înaltă calitate. Educația și formarea profesională ar trebui să valorifice beneficiile noilor evoluții în domeniul TIC și să adopte metode pedagogice inovatoare și active, care să utilizeze metode participative și bazate pe proiecte. Mediile de învățare deschise, cum ar fi bibliotecile publice, centrele de învățământ pentru adulți și universitățile deschise, pot susține colaborarea dintre sectoarele educaționale, inclusiv pentru cursanții defavorizați.

Sprijin ferm pentru cadrele didactice, formatorii, directorii de unități de învățământ și alți membri ai personalului din învățământ, care joacă un rol esențial în asigurarea succesului cursanților și în punerea în aplicare a politicii în domeniul educației: Numeroase state membre au raportat măsuri de îmbunătățire a formării cadrelor didactice și au subliniat că atât formarea inițială, cât și dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice și a formatorilor ar trebui să fie adecvate scopului, combinând obiectul de studiu, pedagogia și practica. Rămâne o prioritate dotarea personalului relevant la toate nivelurile și în toate sectoarele educației și formării profesionale cu aptitudini și competențe pedagogice solide, pe bază de cercetare și practică solidă. Aceștia ar trebui să fie instruiți astfel încât să abordeze nevoile individuale ale cursanților și diversitatea din ce în ce mai mare a mediilor sociale, culturale, economice și geografice din care provin aceștia, să prevină părăsirea timpurie a școlii și să utilizeze metode pedagogice inovatoare și instrumente TIC în mod optim, beneficiind totodată de un sprijin de „integrare” la începutul carierei lor.

În multe țări, calitatea învățământului are de suferit din ce în ce mai mult din lipsă de personal suficient, iar interesul pentru o carieră în învățământ este preponderent în scădere. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a spori atractivitatea și statutul profesiei de cadru didactic. (12) Sunt necesare politici cuprinzătoare și pe termen lung, pentru a se asigura că sunt selectați cei mai potriviți candidați, având situații și experiențe diferite, și că cadrele didactice beneficiază de oportunități atractive de dezvoltare a carierei, având în vedere, de asemenea, compensarea discriminării acute pe criterii de gen existente în prezent.

Facilitarea mobilității în scop educațional la toate nivelurile: Primul tablou de bord al mobilității (2014), elaborat în urma recomandării Consiliului din 2011 privind mobilitatea în scop educațional, arată că mediul de mobilitate în scop educațional variază mult între statele membre, prezentând în continuare bariere considerabile în materie de informare, sprijin pentru studenți și recunoaștere. Trebuie monitorizate și continuate acțiunile privind transparența, asigurarea calității, precum și validarea și recunoașterea aptitudinilor și a calificărilor. Sunt necesare date mai viabile pentru monitorizarea datelor privind mobilitatea.

Sprijinirea internaționalizării învățământului superior și a învățământului profesional și tehnic va rămâne o prioritate. Acest lucru ar putea include cooperarea la nivel de politică cu alte regiuni ale lumii privind asigurarea calității și promovarea rezultatelor învățării, dezvoltarea parteneriatelor strategice și a cursurilor comune, precum și promovarea mobilității studenților, a personalului și a cercetătorilor, precum și lucrările privind facilitarea utilizării calificărilor obținute în afara UE.

Consolidarea și simplificarea instrumentelor UE de transparență și recunoaștere, precum și o mai mare sinergie între acestea: Instrumentele de transparență și de recunoaștere sunt esențiale pentru mobilitate, capacitatea de inserție profesională și învățarea pe tot parcursul vieții. Unele dintre acestea, precum Europass, sunt utilizate pe scară largă. Pentru a asigura o mai mare transparență, majoritatea statelor membre au elaborat cadre naționale ale calificărilor (CNC), pe care le-au aliniat la Cadrul european al calificărilor (CEC). Mai multe state membre au pus în aplicare Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și Cadrul de calificări al Spațiului european al învățământului superior (QF-EHEA).

Activitatea viitoare ar trebui să promoveze validarea învățării nonformale și informale, precum și să faciliteze transparența și comparabilitatea calificărilor în întreaga Europă. În ceea ce îi privește pe migranții sosiți de curând, instrumentele existente în materie de transparență ar putea contribui, de asemenea, la o mai bună înțelegere în UE a calificărilor obținute în străinătate și invers. Recunoașterea și validarea adecvate pot sprijini dezvoltarea unor practici de învățare deschise și inovatoare, inclusiv a celor care folosesc tehnologia digitală.

Lucrările viitoare ar trebui să se concentreze și pe punerea în aplicare a CEC (Cadrul european al calificărilor) și a CNC (cadrele naționale ale calificărilor) în mod mai eficient, precum și pe dezvoltarea în continuare a Cadrului european al calificărilor pentru a îmbunătăți transparența și comparabilitatea calificărilor. Utilizarea CNC și CEC poate sprijini practicile existente de recunoaștere și, astfel, poate facilita procesul de recunoaștere.

După o evaluare preliminară a impactului, ar trebui acordată, de asemenea, o atenție deosebită simplificării și raționalizării actualelor instrumente ale UE, precum instrumente, portaluri și alte servicii privind aptitudini și calificări destinate publicului larg, în vederea consolidării impactului acestora.

Reducerea deficitului de investiții: Investițiile eficiente în educație și formare profesională de calitate reprezintă o sursă de creștere economică durabilă. Cu toate acestea, din cauza crizei, bugetele publice au rămas restrânse și mai multe state membre și-au redus cheltuielile în materie de educație și formare profesională în termeni reali. Prin urmare, este necesară sprijinirea statelor membre în procesul de elaborare a unor reforme care să ofere mai eficient educație și formare profesională de calitate, într-un context societal amplu. Planul de investiții pentru Europa, Erasmus+, fondurile structurale și de investiții europene, inclusiv inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și programul Orizont 2020, pot ajuta la stimularea investițiilor și la sprijinirea priorităților de politică ale ET 2020, asigurând totodată legături strânse cu politicile.

3.   GUVERNANȚĂ ȘI METODE DE LUCRU

După publicarea raportului comun din 2012, guvernanța ET 2020 s-a îmbunătățit, în special prin consolidarea procesului de colectare a datelor (Monitorul educației și formării) și a caracterului operațional al grupurilor de lucru și prin elaborarea unor platforme pentru schimburi între principalele părți interesate, cum ar fi Forumul „Educație, formare profesională, tineret”. Bilanțul indică un consens referitor la abordarea de mai jos pentru următorul ciclu de lucru:

Pentru a asigura eficiența cadrului ET 2020, este nevoie de date analitice solide și de monitorizarea progreselor. Acest obiectiv va fi realizat în colaborare cu Eurostat, rețeaua Eurydice, Cedefop, OCDE și alte organizații.

Simplificarea și raționalizarea raportării în cadrul ET 2020 rămân o prioritate care va fi susținută prin extinderea ciclului de lucru la 5 ani. Se vor utiliza în mod optim faptele și cifrele analitice și actualizate furnizate, de exemplu, prin intermediul rețelei Eurydice și al Cedefop (ReferNet). În plus, în capitolele dedicate fiecărei țări ale Monitorului educației și formării, vor fi luate de asemenea în considerare date naționale actualizate, dacă sunt solide din punct de vedere metodologic.

Stabilirea unor legături mai strânse între educație, mediul de afaceri și cercetare, precum și implicarea partenerilor sociali și a societății civile vor consolida impactul ET 2020 și relevanța sistemelor de învățare, astfel încât capacitatea de inovare a Europei să sporească. Alianțele cunoașterii și alianțele pentru aptitudini sectoriale din cadrul programului Erasmus+, acțiunile Marie Skłodowska-Curie și Institutul European de Inovare și Tehnologie din cadrul programului Orizont 2020 instituie noi direcții în acest sens. Colaborarea cu părțile interesate va fi stimulată și prin intermediul Forumului „Educație, formare profesională, tineret”, al Forumului european „Universități–mediul de afaceri”, al Forumului „VET-mediul de afaceri” și al forurilor tematice din statele membre. Se va continua cooperarea cu reprezentanții societății civile europene și cu partenerii sociali europeni, pentru a permite o utilizare optimă a expertizei și a capacității lor de informare.

Instrumentele ET 2020 și-au dovedit utilitatea, însă nu au avut întotdeauna un impact efectiv la nivel național, în special din cauza lipsei de sincronizare a activităților, a deficiențelor în ceea ce privește diseminarea și a gradului scăzut de conștientizare la nivel național a utilității rezultatelor. Setul de instrumente ET 2020 va fi consolidat:

Pentru a îmbunătăți transparența și coerența activităților ET 2020, Comisia – în cooperare cu statele membre (inclusiv cu trioul de președinții ale Consiliului) – va pregăti un plan de lucru continuu orientativ al ET 2020, care să cuprindă și să prevadă o prezentare generală clară a activităților-cheie și a evenimentelor de învățare reciprocă planificate pentru reuniunile informale ale înalților funcționari, de exemplu în timpul reuniunilor directorilor generali pentru școli, pentru învățământul profesional și tehnic și pentru învățământul superior („reuniunile directorilor generali”) și în cadrul Grupului la nivel înalt pentru educație și formare profesională, al grupurilor de lucru din cadrul ET 2020, al Grupului consultativ CEC și al Grupului permanent pentru indicatori și criterii de referință.

Din 2016, o nouă generație de grupuri de lucru  (13) va depune activități referitoare la aspectele concrete ale ET 2020 enumerate în anexă. Mandatele acestora vor fi propuse de Comisie și modificate în funcție de observațiile formulate de statele membre, în special prin intermediul Comitetului pentru educație. Grupurile vor raporta în mod periodic grupurilor informale relevante de înalți funcționari (de exemplu, reuniunile directorilor generali și Grupul la nivel înalt pentru educație și formare profesională), care vor oferi orientare, și Comitetului pentru educație care aduce rezultatele relevante în atenția Consiliului. Vor fi încurajate metodele de lucru inovatoare, iar rezultatele grupurilor vor fi mai bine difuzate astfel încât să se permită o reală partajare a cunoștințelor, precum și să se faciliteze acțiunile ulterioare.

Activitățile de învățare reciprocă din cadrul ET 2020, desfășurate de obicei în cadrul grupurilor de lucru, vor fi consolidate și vor permite statelor membre care se confruntă cu provocări de politică similare să lucreze în grupuri. Evaluările reciproce , organizate în vederea punerii în aplicare a raportului comun din 2012 pe bază voluntară și axate pe provocările specifice fiecărei țări, s-au dovedit utile în contextul reuniunilor informale ale directorilor generali, dar necesită o pregătire mai îndelungată și un dialog interactiv mai intens. Consilierea reciprocă personalizată poate fi de asemenea utilizată pentru a susține o anumită agendă națională de reformă. (14)

Difuzarea bunelor practici și a lecțiilor învățate, utilizând date internaționale dacă este cazul, va fi consolidată prin evenimente tematice, schimburi referitoare la învățare în cadrul politicilor și orice altă formulă de transfer și schimburi de cunoștințe cu privire la soluțiile optime din domeniul educației. Pentru a facilita o preluare efectivă a anumitor rezultate-cheie ale ET 2020 de către părțile interesate din domeniul educației și al formării profesionale, va fi acordată o atenție deosebită diseminării mesajelor esențiale în limbile oficiale ale UE, în măsura în care resursele o permit. În plus, modalitățile de diseminare vor fi incluse în mandatele grupurilor de lucru din cadrul ET 2020 și vor fi reflectate în planul de lucru continuu.

Monitorul educației și formării , sincronizat cu semestrul european și care furnizează date actualizate referitoare la diverse teme și țări, va fi utilizat în mod sistematic pentru informarea dezbaterilor de orientare la nivelul Consiliului, precum și pentru informarea Parlamentului European în cadrul dezbaterilor privind provocările și reformele în materie de educație.

Se va valorifica la maximum potențialul oferit de programul Erasmus+ pentru creșterea impactului instrumentelor ET 2020, inclusiv prin integrarea pregătirii pentru experimente în materie de politică în cadrul grupurilor de lucru și prin utilizarea informațiilor colectate în cadrul unor proiecte de excelență.

Deși au fost luate măsuri pozitive pentru a promova cooperarea în domeniul educației și al formării profesionale cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă ca urmare a raportului comun din 2012, se mai pot încă analiza modalități de îmbunătățire și de structurare mai bună a acestei relații, de exemplu prin încurajarea unei dezbateri bazate mai mult pe dovezi privind aspecte legate de capitalul uman, în conformitate cu concluziile Consiliului (EPSCO) din 9 martie 2015.

Consolidarea cooperării atât în cadrul Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, cât și cu alte formațiuni ale Consiliului.


(1)  Prezentate de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în fața Parlamentului European la 15 iulie 2014 la Strasbourg.

(2)  Declarația cu privire la promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație, Paris, 17 martie 2015.

(3)  Următoarele elemente se aplică atunci când se face referire în acest text la migranți:

Acest fapt nu aduce atingere situației juridice privind accesul la educație și formare profesională pentru diferite categorii de migranți, astfel cum este definit în dreptul internațional aplicabil, în dreptul Uniunii Europene și în dreptul național.

(4)  Rezultatele PISA ale OCDE din 2012: Excelența prin echitate.

(5)  Studiu al competențelor adulților: implicații pentru politicile de educație și formare profesională în Europa, Comisia Europeană (2013).

(6)  Ponderea populației cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care a absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu mai urmează niciun program educațional sau de formare profesională.

(7)  Procentul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au încheiat cu succes învățământul de nivel terțiar (Eurostat).

(8)  Învățarea și dobândirea competențelor digitale depășesc nivelul aptitudinilor legate exclusiv de TIC și presupun utilizarea în condiții de siguranță, bazată pe colaborare și utilizarea creativă a TIC, inclusiv pentru codificare.

(9)  Regatul Unit a votat împotriva acestei recomandări.

(10)  A se vedea, în special, Studiul competențelor adulților al OCDE, realizat în cadrul Programului pentru evaluarea internațională a competențelor adulților (PIAAC).

(11)  Educația nonformală este importantă în promovarea participării sociale și democratice a tinerilor, care reprezintă o prioritate a Cadrului de cooperare al UE în domeniul tineretului (Raportul UE privind tineretul pentru 2015).

(12)  Măsuri de politică în vederea îmbunătățirii atractivității profesiei de cadru didactic în Europa, Comisia Europeană (2013).

(13)  Aceste grupuri de lucru, înființate inițial de Comisie în cadrul programului de lucru Educație și formare profesională 2010 pentru a implementa metoda deschisă de coordonare în educația și formarea profesională, oferă un forum pentru schimbul de cele mai bune practici în aceste domenii. Ele reunesc, pe bază de voluntariat, experți din statele membre.

(14)  Consilierea reciprocă este un instrument care reunește, pe bază de voluntariat și de transparență, profesioniști din cadrul unui număr mic de administrații naționale pentru a furniza consiliere externă unei țări aflate în curs de a elabora o politică semnificativă. Aceasta este destinată să meargă dincolo de schimbul de informații și să constituie un forum pentru găsirea de soluții la provocările naționale în cadrul unui atelier participativ.


ANEXĂ

DOMENII PRIORITARE PENTRU COOPERAREA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI ȘI FORMĂRII PROFESIONALE

Evaluarea la jumătatea perioadei a confirmat relevanța celor patru obiective strategice ale ET 2020 stabilite în 2009 de Consiliu, și anume:

1.

Realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității;

2.

Îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării profesionale;

3.

Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active;

4.

Stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și formare profesională.

În cadrul acestor obiective strategice, exercițiul de evaluare a subliniat obiectivul comun al statelor membre de a simplifica actualele domenii prioritare de acțiune. Tabelul de mai jos propune o reducere a domeniilor prioritare de la 13 la 6; fiecare dintre acestea poate contribui la unul sau mai multe obiective strategice pentru perioada până în 2020 și este pe deplin coerent cu prioritățile politice generale ale UE, la realizarea cărora contribuie.

Ca răspuns la solicitarea Consiliului de a prezenta subiectele mai concret în vederea acțiunilor viitoare, domeniile prioritare sunt prezentate, în tabelul de mai jos, sub forma unor aspecte concrete . Aceste domenii vor fi monitorizate prin intermediul metodelor de lucru ale ET 2020 și al setului aferent de instrumente; acestea (i) reflectă o provocare comună pentru statele membre; și (ii) demonstrează valoarea adăugată a abordării acestora la nivel european. Aspectele concrete vor constitui baza pentru mandatele următoarei generații de grupuri de lucru din cadrul ET 2020.

Statele membre vor alege, în conformitate cu prioritățile naționale, aspectele și domeniile de acțiune și cooperare la care vor să participe.

Domenii prioritare

Aspecte concrete

1

Dobândirea de cunoștințe, aptitudini și competențe relevante și de înaltă calitate, în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, cu accent pe rezultatele învățării, pentru a spori capacitatea de inserție profesională și a stimula inovarea, cetățenia activă și bunăstarea

i.

Intensificarea acțiunilor de politică dedicate reducerii rezultatelor slabe în ceea ce privește aptitudinile de bază în întreaga Europă, acoperind aptitudinile lingvistice, alfabetizarea, matematica, științele și alfabetizarea digitală

ii.

Consolidarea dezvoltării de abilități transversale și de competențe-cheie, în conformitate cu Cadrul de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, în special a competențelor digitale, antreprenoriale și lingvistice

iii.

Relansarea și continuarea strategiilor de învățare pe tot parcursul vieții și abordarea etapelor de tranziție din cadrul educației și al formării profesionale, promovând în același timp, prin orientări de înaltă calitate, tranzițiile către și între învățământul profesional și tehnic, învățământul superior și învățarea în rândul adulților, inclusiv învățarea nonformală și informală, precum și tranzițiile de la educație și formare profesională către locul de muncă

iv.

Stimularea accesului generalizat și echitabil la o educație și îngrijire de înaltă calitate și accesibilă financiar a copiilor preșcolari, în special pentru persoanele defavorizate, și realizarea de progrese în ceea ce privește cadrul de calitate în acest domeniu

v.

Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin sprijinirea strategiilor bazate pe școală, cu o viziune de ansamblu cuprinzătoare asupra educației, axată pe cursant, și oferirea unei „a doua șanse”, punând accentul pe metode pedagogice și medii de învățare eficiente

vi.

Promovarea relevanței învățământului superior pentru piața forței de muncă și pentru societate, inclusiv prin intermediul unor informații mai bune și al unei mai bune anticipări a nevoilor și rezultatelor pieței forței de muncă, de exemplu urmărirea carierelor absolvenților, încurajarea elaborării de programe de învățământ, mai multe oportunități de învățare la locul de muncă și o cooperare sporită între instituții și angajatori

vii.

Punerea în aplicare a obiectivelor pe termen mediu stabilite la Riga în ceea ce privește VET(a se vedea detaliile la sfârșitul textului), consolidând totodată Alianța europeană pentru ucenicii și îmbunătățind anticiparea nevoilor de aptitudini de pe piața forței de muncă

viii.

Punerea în aplicare a Planului european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (a se vedea detaliile la sfârșitul textului)

2

Educația favorabilă incluziunii, egalitatea, echitatea, nediscriminarea și promovarea competențelor civice

i.

Abordarea diversității în creștere a cursanților și sporirea accesului la educația și formarea profesională generală de calitate și favorabilă incluziunii pentru toți cursanții, inclusiv pentru grupurile defavorizate, cum ar fi cursanții cu nevoi speciale, migranții sosiți de curând, persoanele provenite din familii de migranți și romii, combătând totodată discriminarea, rasismul, segregarea, intimidarea (inclusiv comportamentul agresiv pe internet), violența și stereotipurile

ii.

Abordarea chestiunii disparității de gen în educație și formarea profesională și a oportunităților inegale pentru femei și bărbați, precum și promovarea unor alegeri în materie de educație mai echilibrate din punctul de vedere al genului

iii.

Facilitarea dobândirii efective a limbii (limbilor) de predare și de desfășurare a activității profesionale de către migranți prin intermediul învățării formale și nonformale

iv.

Promovarea competențelor civice, interculturale și sociale, a înțelegerii și respectului reciproc, precum și a însușirii valorilor democratice și a drepturilor fundamentale la toate nivelurile de educație și de formare profesională

v.

Îmbunătățirea gândirii critice, alături de educația în domeniul cibernetic și în domeniul mass-mediei

3

Educația și formarea profesională deschisă și inovatoare, inclusiv prin valorificarea la maximum a erei digitale

i.

Analizarea în continuare a potențialului oferit de metodele pedagogice inovatoare și active, cum ar fi metodele de predare bazate pe colaborare și interdisciplinare, pentru a stimula dezvoltarea de aptitudini și competențe relevante, de nivel ridicat, promovând totodată o educație favorabilă incluziunii, care să se adreseze și cursanților defavorizați și celor cu handicap

ii.

Promovarea cooperării prin stimularea implicării cursanților, a cadrelor didactice, a formatorilor, a directorilor de unități de învățământ și a altor membri ai personalului din învățământ, a părinților și a comunității locale mai ample, cum ar fi grupurile societății civile, partenerii sociali și mediul de afaceri

iii.

Sporirea sinergiilor dintre activitățile legate de educație, cercetare și inovare, având drept scop o creștere economică durabilă și bazându-se pe evoluția învățământului superior, cu o axare nouă asupra învățământului profesional și tehnic și a școlilor

iv.

Promovarea utilizării TIC, în vederea sporirii calității și a relevanței educației la toate nivelurile

v.

Îmbunătățirea disponibilității și a calității resurselor educaționale și a metodelor pedagogice deschise și digitale la toate nivelurile de învățământ, în cooperare cu comunitățile Open Source din Europa

vi.

Abordarea dezvoltării de competențe digitale la toate nivelurile de învățare, inclusiv nonformală și informală, ca răspuns la revoluția digitală

4

Sprijin ferm pentru cadrele didactice, formatori, directori de unități de învățământ și alți membri ai personalului din învățământ

i.

Consolidarea procedurilor de recrutare, de selecție și de integrare inițială a celor mai buni și mai potriviți candidați pentru profesia de cadru didactic

ii.

Sporirea atractivității, atât pentru femei cât și pentru bărbați, și îmbunătățirea statutului profesiei de cadru didactic

iii.

Sprijinirea educației inițiale și a dezvoltării profesionale continue la toate nivelurile, în special pentru a face față diversității tot mai mari a cursanților, părăsirii timpurii a școlii, învățării la locul de muncă, competențelor digitale și metodelor pedagogice inovatoare, inclusiv prin instrumente ale UE precum eTwinning, portalul educației școlare (School Education Gateway) și Platforma electronică pentru învățarea în rândul adulților în Europa (EPALE)

iv.

Sprijinirea promovării excelenței în cadrul predării la toate nivelurile, în cadrul elaborării programelor din învățământul pedagogic și în cadrul organizării învățării și al structurilor de stimulare, precum și explorarea unor noi modalități de evaluare a calității învățământului pedagogic

5

Transparența și recunoașterea aptitudinilor și calificărilor, pentru a facilita mobilitatea în scop educațional și mobilitatea forței de muncă

i.

Încurajarea transparenței, a metodelor de asigurare a calității, a validării și, prin urmare, a recunoașterii aptitudinilor și/sau calificărilor, inclusiv a celor dobândite prin intermediul unor resurse digitale, on-line și deschise, precum și a învățării nonformale și informale

ii.

Simplificarea și raționalizarea instrumentelor de asigurare a transparenței, de documentare, de validare și de recunoaștere care presupun implicarea directă a cursanților, a lucrătorilor și a angajatorilor și punerea în aplicare în continuare a Cadrului european al calificărilor (CEC) și a cadrelor naționale ale calificărilor (CNC)

iii.

Sprijinirea mobilității elevilor, ucenicilor, studenților, cadrelor didactice, membrilor personalului din învățământ și cercetătorilor

iv.

Dezvoltarea de parteneriate strategice și cursuri comune, în special prin sporirea internaționalizării învățământului superior și a învățământului profesional și tehnic

6

Investiții sustenabile, calitate și eficiență pentru sistemele de educație și formare profesională

i.

Explorarea potențialului Planului de investiții pentru Europa în domeniul educației și al formării profesionale, inclusiv prin promovarea unor modele de finanțare care să atragă actori privați și capital privat

ii.

Încurajarea statelor membre să folosească tehnici de elaborare a politicilor bazate pe dovezi, inclusiv evaluarea sistemelor de educație și de formare profesională, pentru a monitoriza politicile și a elabora reforme care să ofere o educație de calitate într-un mod mai eficient

iii.

Încurajarea unor modalități inovatoare pentru a asigura investiții sustenabile în educație și formarea profesională, analizarea unor forme de finanțare bazate pe performanță și de partajare a costurilor, după caz

PRIORITĂȚILE SPECIFICE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC ȘI PENTRU ÎNVĂȚAREA ÎN RÂNDUL ADULȚILOR PÂNĂ ÎN 2020

Agendele sectoriale pentru învățământul profesional și tehnic (procesul Copenhaga-Bruges) și pentru învățarea în rândul adulților necesită o identificare mai clară – și aprobarea prin intermediul prezentului raport comun – a obiectivelor/priorităților pentru perioada până în 2020.

I.   ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC (VET)

În concluziile de la Riga din 22 iunie 2015 a fost propus următorul nou set de obiective pe termen mediu (1) în domeniul VET pentru perioada 2015-2020:

Promovarea învățării la locul de muncă în toate formele sale, acordându-se o atenție specială uceniciilor, prin implicarea partenerilor sociali, a întreprinderilor, a camerelor profesionale și a furnizorilor de VET, precum și prin stimularea inovării și a spiritului antreprenorial.

Dezvoltarea în continuare a mecanismelor de asigurare a calității în cadrul VET, în conformitate cu recomandarea EQAVET (2) și, ca parte a sistemelor de asigurare a calității, stabilirea unui circuit în care informațiile și reacțiile să fie integrate continuu în sistemele de învățământ profesional și tehnic (VET) inițial (I-VET) și continuu (C-VET)  (3) , pe baza rezultatelor învățării.

Îmbunătățirea accesului la VET și la calificări pentru toți, prin sisteme mai flexibile și mai permeabile, în special prin furnizarea de servicii de orientare integrate și eficiente și prin punerea la dispoziție a unor modalități de validare a învățării nonformale și informale.

Consolidarea în continuare a competențelor-cheie în programa VET și oferirea mai multor posibilități efective de a dobândi sau dezvolta aceste aptitudini prin I-VET și C-VET.

Introducerea unor abordări sistematice și dezvoltarea unor oportunități pentru dezvoltarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice, a formatorilor și a mentorilor din cadrul VET, atât în mediul școlar, cât și în mediul de lucru.

II.   ÎNVĂȚAREA ÎN RÂNDUL ADULȚILOR

Planul european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (4), adoptat de Consiliu în 2011, a evidențiat o serie de domenii prioritare pentru perioada 2012-2014, dar le-a încadrat într-o perspectivă pe termen mai lung, aliniată la cele patru obiective strategice ale ET 2020. Prioritățile specifice asupra cărora statele membre, cu sprijin din partea Comisiei Europene, ar trebui să se concentreze până în 2020 în vederea realizării viziunii pe termen mai lung a planului, sunt următoarele:

Guvernanță: asigurarea coerenței între învățarea în rândul adulților și alte domenii de politică; îmbunătățirea coordonării, a eficienței și a relevanței în funcție de nevoile societății, ale economiei și ale mediului; sporirea, după caz, atât a investițiilor private, cât și a celor publice.

Oferta și valorificarea ofertei: creșterea semnificativă a ofertei de posibilități de învățare de înaltă calitate în rândul adulților, în special privind alfabetizarea, competențele numerice și competențele digitale și sporirea numărului celor care valorifică această ofertă, prin strategii eficiente de informare, orientare și motivare vizând grupurile care au cel mai mult nevoie de învățare.

Flexibilitate și acces: îmbunătățirea accesului prin creșterea disponibilității posibilităților de învățare la locul de muncă și utilizarea eficientă a TIC; implementarea unor proceduri de identificare și evaluare a aptitudinilor adulților slab calificați și furnizarea unui număr suficient de oportunități care să le dea o a doua șansă celor cu calificări inferioare nivelului 4 CEC și să le permită să obțină o calificare CEC recunoscută.

Calitate: îmbunătățirea procesului de asigurare a calității, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea impactului; îmbunătățirea educației inițiale și continue a formatorilor care lucrează cu adulți și colectarea datelor necesare privind nevoia de oferte de învățare mai bine concepute și orientate.


(1)  http://ec.europa.eu/education/policy/vocational-policy/doc/2015-riga-conclusions_en.pdf

(2)  JO C 155, 8.7.2009.

(3)  JO C 324, 1.12.2010, p. 5.

(4)  JO C 372, 20.12.2011, p. 1.


Top