EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020DC0021

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Planul de investiții pentru o Europă durabilă Planul de investiții din cadrul Pactului ecologic european

COM/2020/21 final

Bruxelles, 14.1.2020

COM(2020) 21 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Planul de investiții pentru o Europă durabilă

Planul de investiții din cadrul Pactului ecologic european


1.Introducere

Pactul ecologic european este răspunsul Uniunii Europene la provocările legate de climă și de mediu care reprezintă responsabilitatea definitorie a acestei generații. El prezintă o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050, în care mediul și sănătatea cetățenilor să fie protejate și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.

Planul de investiții pentru o Europă durabilă este pilonul de investiții al Pactului ecologic european. O Europă durabilă necesită eforturi semnificative de investiții în toate sectoarele economiei. Atingerea obiectivelor în materie de climă și energie pentru 2030 1 va necesita investiții suplimentare de 260 de miliarde EUR pe an până în 2030 2 . Comisia și-a anunțat deja intenția de a prezenta un plan însoțit de o evaluare a impactului pentru a stabili obiective climatice mai ambițioase ale UE pentru 2030, iar pentru realizarea obiectivelor de mediu și sociale mai ample pe care UE le-a stabilit 3 sunt necesare investiții suplimentare.

Apetitul investitorilor pentru oportunități durabile cu impact măsurabil este în creștere. Emisiunea mondială anuală de obligațiuni ecologice s-a triplat din 2016, ajungând la aproximativ 225 de miliarde EUR în 2019, conform estimărilor recente. Este necesar un cadru pentru a pune în legătură obiectivele de politică și resursele financiare private semnificative disponibile.

Planul de investiții pentru o Europă durabilă va mobiliza, prin intermediul bugetului UE și al instrumentelor asociate, investiții private și publice durabile în valoare de cel puțin 1 000 de miliarde EUR pe parcursul următorului deceniu. Planul prezintă un cadru cuprinzător pentru tranziția către o economie durabilă pe întreg teritoriul UE. Acest cadru va viza investițiile în materie de climă și de mediu și în domeniul social, acestea din urmă doar în măsura în care sunt legate de tranziția durabilă.

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a face față provocărilor viitoare. Amploarea eforturilor va fi dată de actorii din sectorul privat. Prin reunirea în cadrul unui singur cadru de politici a unui set de noi inițiative de politici și a unor angajamente consolidate privind instrumentele în curs de derulare, Comisia oferă un nou impuls politic în acest domeniu și sporește impactul și coerența cadrului UE pentru investiții durabile. Comisia va continua să depună eforturi pentru a găsi noi modalități de mobilizare a resurselor în vederea atingerii obiectivelor Pactului ecologic.

Figura 1. Planul de investiții din cadrul Pactului ecologic european

Planul de investiții pentru o Europă durabilă va permite tranziția către o economie verde și neutră din punct de vedere climatic, având următoarele trei dimensiuni:

·În primul rând, planul va mobiliza investiții durabile în valoare de cel puțin 1 000 de miliarde EUR în următorul deceniu, prin intermediul bugetului UE. În cadrul bugetului UE, cota cheltuielilor publice alocate climei și mediului va fi mai mare ca oricând. El va atrage fonduri private prin intermediul garanțiilor și va contribui la o tranziție justă, facilitând investițiile în sectorul public în regiunile cele mai afectate de tranziție prin intermediul Mecanismului pentru o tranziție justă.

·În al doilea rând, planul va crea un cadru favorabil pentru investitorii privați și sectorul public. El va urmări să asigure o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor, justă, echilibrată din punct de vedere social și echitabilă. Instituțiile financiare și investitorii privați trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a identifica în mod corespunzător investițiile durabile. În special, taxonomia UE, principiul „eficiența energetică pe primul loc” și evaluarea durabilității vor fi esențiale pentru mobilizarea capacității de acțiune a acestora. În ceea ce privește sectorul public, semestrul european, evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, planurile naționale privind energia și clima din cadrul uniunii energetice, precum și planurile prevăzute de legislația sectorială de mediu (de exemplu, cele privind deșeurile, apa, biodiversitatea și aerul) vor permite identificarea adecvată a nevoilor de investiții. 

·În al treilea rând, planul va oferi sprijin adaptat administrațiilor publice și promotorilor de proiecte pentru identificarea, structurarea și executarea proiectelor durabile. Va fi consolidat sprijinul acordat autorităților publice pentru a evalua nevoile financiare și a planifica investițiile ulterioare, precum și sprijinul direct pentru promotorii de proiecte din sectorul public și privat.

Figura 2. Planul de investiții pentru o Europă durabilă

Planul de investiții pentru o Europă durabilă contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă. Acest lucru este în concordanță cu angajamentul asumat în cadrul Comunicării privind pactul ecologic european de a pune obiectivele de dezvoltare durabilă în centrul politicilor și acțiunilor UE.

2.Problema investițiilor

Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, rezilientă la schimbările climatice și durabilă din punct de vedere ecologic va necesita investiții semnificative. Pentru atingerea obiectivelor actuale în domeniul climei și al energiei pentru 2030 este nevoie de investiții suplimentare în valoare de 260 de miliarde EUR pe an 4 . Această cifră se referă în principal la investițiile legate de energie, la clădiri și la o parte a sectorului transporturilor (vehicule) 5 . Renovarea clădirilor prezintă cele mai semnificative nevoi medii de investiții pe sector 6 . Ar trebui să se asigure continuitatea acestor fluxuri de investiții de-a lungul timpului.

Vor fi necesare investiții semnificative și în alte sectoare, în special în agricultură, pentru a aborda provocările de mediu în sens larg, inclusiv pierderea biodiversității și poluarea, protejarea capitalului natural și sprijinirea economiei circulare și albastre, precum și pentru capitalul uman și investițiile sociale legate de tranziție.

Digitalizarea este un factor esențial pentru punerea în aplicare a pactului ecologic. Investițiile substanțiale în capacitățile digitale strategice europene, precum și în dezvoltarea și implementarea la scară largă a tehnologiilor digitale de vârf vor oferi soluții inteligente, inovatoare și adaptate la preocupările legate de climă.

Planul anunțat în Pactul ecologic european de a stabili obiective mai ambițioase în UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 va duce la nevoi și mai mari de investiții. Analiza aprofundată în sprijinul viziunii strategice pe termen lung a Comisiei pentru o economie a UE neutră din punct de vedere climatic a arătat deja că trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon poate necesita investiții suplimentare de până la 2 % din PIB până în 2040. Este posibil ca investițiile să fie necesare mai devreme, pentru a atinge obiective mai ambițioase până în 2030.

3.Finanțare: mobilizarea investițiilor durabile din toate sursele

Planul de investiții pentru o Europă durabilă, pilonul de investiții al Pactului ecologic european, va mobiliza investiții durabile în valoare de cel puțin 1 000 de miliarde EUR în următorul deceniu. Această finanțare pentru tranziția către o economie verde se realizează prin cheltuieli efectuate în cadrul bugetului pe termen lung al UE, destinat în proporție de 25 % unor scopuri legate de climă, și include circa 39 de miliarde EUR pentru cheltuielile de mediu. În plus, planul va atrage fonduri private suplimentare prin mobilizarea garanției de la bugetul UE în cadrul programului InvestEU.

Pe lângă cheltuielile UE legate de acțiunile climatice și de politica de mediu, Planul de investiții pentru o Europă durabilă acoperă, de asemenea, sumele utilizate în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă, care vor ajuta regiunile cele mai afectate aflate în tranziție.

Banca Europeană de Investiții va deveni banca Uniunii pentru climă. Banca a anunțat că va crește treptat ponderea finanțărilor dedicate acțiunilor climatice și durabilității de mediu, pentru a atinge 50 % din operațiunile sale în 2025. Cooperarea cu alte instituții financiare va fi, de asemenea, esențială.

Deși această contribuție demonstrează angajamentul UE de a finanța Pactul ecologic european, ea nu va fi suficientă pentru a debloca investițiile necesare. Vor fi necesare contribuții considerabile din partea bugetelor naționale și a sectorului privat.

Figura 3: Elemente de finanțare care reprezintă cel puțin 1 000 de miliarde EUR în următorul deceniu 7 în cadrul Planului de investiții pentru Europa durabilă



Cum va mobiliza bugetul UE cel puțin 1 000 de miliarde EUR în următorul deceniu?

Mobilizarea a cel puțin 1 000 de miliarde EUR în următorul deceniu necesită o combinație de fonduri furnizate de bugetul UE, conform propunerii Comisiei, precum și de investiții publice și private suplimentare atrase de aceste fonduri.

În cadrul bugetului UE vor fi alocate 503 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de climă și de mediu în perioada 2021-2030, în conformitate cu obiectivul propus de integrare a aspectelor legate de schimbările climatice de 25 % pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și incluzând cheltuielile pentru mediu în cadrul tuturor programelor 8 . Această sumă va atrage o cofinanțare națională suplimentară de 114 miliarde EUR pentru climă și mediu, în perioada respectivă.

Fondul InvestEU va mobiliza investiții private și publice legate de climă și de mediu în valoare de aproximativ 279 de miliarde EUR în perioada 2021-2030, prin furnizarea unei garanții de la bugetul UE în vederea reducerii riscului operațiunilor de finanțare și de investiții.

Pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, Mecanismul pentru o tranziție justă va include finanțare din bugetul UE, cofinanțare din partea statelor membre, precum și contribuții din partea InvestEU și BEI pentru a ajunge la investiții de 100 de miliarde EUR mobilizate în perioada 2021-2027, care, extrapolate pe o perioadă de 10 ani, vor ajunge la 143 de miliarde EUR, asigurând astfel o tranziție justă.

Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare, care nu fac parte din bugetul UE, dar care sunt finanțate printr-o parte a veniturilor obținute din licitarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon în cadrul Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, vor furniza cel puțin 25 de miliarde EUR pentru tranziția UE către neutralitatea climatică.

3.1.Stabilirea unor obiective mai ambițioase pentru bugetul UE și programele asociate

În propunerea sa privind următorul cadru financiar multianual al UE, Comisia a propus obiective mai ambițioase, și anume ca 25 % din buget să fie consacrat acțiunilor climatice. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să mențină obiective cel puțin la fel de ambițioase în negocierile aflate în curs de desfășurare.

Conform propunerii Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual al UE, diferitele programe vor include măsuri specifice de consolidare a legăturii dintre execuția bugetului UE și obiectivul unei Europe mai ecologice, fără emisii de dioxid de carbon, de exemplu:

·Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională ar trebui să investească cel puțin 108 miliarde EUR în proiecte legate de climă și de mediu în următorii șapte ani (2021-2027), peste 30 % din pachetul financiar total.

·Viitoarea politică agricolă comună va direcționa 40 % din pachetul său total pentru sprijinirea obiectivelor legate de climă. Toate plățile directe vor fi condiționate de îndeplinirea unor cerințe mai stricte privind mediul și clima.

·Cel puțin 35 % din bugetul programului Orizont Europa (estimat la 35 de miliarde EUR) va sprijini obiectivele în materie de climă. În plus, în ultimul an al programului Orizont 2020, Comisia pregătește o cerere de propuneri suplimentară de 1 miliard EUR alocată priorităților Pactului ecologic, în plus față de alocarea existentă în valoare de 1,35 miliarde EUR în 2020.

·Pachetul programului LIFE va crește cu 72 %, în comparație cu perioada 2014-2020, atingând 5,4 miliarde EUR. Peste 60 % din pachet va viza obiective în materie de climă, incluzând 0,95 miliarde EUR pentru acțiuni climatice, 1 miliard EUR pentru tranziția către o energie curată și 2,15 miliarde EUR pentru natură și biodiversitate.

·Cel puțin 60 % din bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei (sprijinirea infrastructurilor de transport, energetice și digitale) va fi orientat către sprijinirea obiectivelor climatice.

·Fondul social european + va sprijini perfecționarea și recalificarea unui număr estimat de 5 milioane de persoane pentru locuri de muncă ecologice și pentru economia verde.

Bugetul UE va contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice și pe partea de venituri. În mai 2018, Comisia a prezentat o propunere de decizie privind resursele proprii, care a inclus un pachet privind noile resurse proprii. Unul dintre elementele sale cheie constă în resursele proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate, care vor contribui la atingerea obiectivelor la nivelul UE definite în Strategia privind deșeurile. În plus, în conformitate cu propunerea Comisiei, 20 % din veniturile obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii urmează să fie alocate bugetului UE ca resursă proprie.

În plus, Fondul pentru modernizare aferent Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii și Fondul pentru inovare al UE, ambele finanțate din alte surse decât bugetul pe termen lung al UE, vor atrage fonduri suplimentare pentru tranziția către o economie verde. Fondul pentru inovare va sprijini investițiile pentru extinderea tehnologiilor și proceselor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectorul energiei din surse regenerabile și în industriile mari consumatoare de energie, incluzând captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon și stocarea energiei. Scopul este de a partaja riscurile în materie de inovare cu promotorii de proiecte, de a sprijini proiecte inovatoare de pionierat și de a transforma industria europeană într-un lider mondial în domeniul tehnologiilor curate. În prezent, Comisia pregătește prima cerere de proiecte pentru Fondul pentru inovare, care ar trebui lansată la jumătatea anului 2020, cu un volum de 1 miliard EUR. În următoarele luni vor avea loc mai multe ateliere adresate promotorilor de proiecte și altor investitori privați și publici, în vederea elaborării unui set de criterii de selecție eficace. Fondul pentru modernizare va sprijini investițiile în modernizarea sectorului energiei electrice și a sistemelor energetice mai largi și va spori eficiența energetică în 10 state membre cu venituri mai scăzute. Acesta poate sprijini, de asemenea, recalificarea și perfecționarea persoanelor afectate. Comisia va desfășura în curând o consultare cu privire la normele de punere în aplicare a Fondului pentru modernizare. Comisia va reexamina ambele instrumente în cadrul revizuirii Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii și va lua în considerare alocarea de venituri suplimentare la bugetul UE pentru a consolida finanțarea tranziției juste.

În conformitate cu Comunicarea privind Pactul ecologic european, Comisia va prezenta, până în vara anului 2020, un plan însoțit de o evaluare a impactului menit să sporească obiectivele UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, inclusiv o analiză a nevoilor de investiții. În funcție de rezultatul acestuia, ar putea fi oportun să se aibă în vedere eventuale modificări ale obiectivelor climatice în următorul cadru financiar multianual.

Comisia:

-va susține, în cadrul negocierilor interinstituționale, obiectivul ambițios de a aloca cel puțin 25 % din cadrul financiar acțiunilor climatice;

-va consolida sistemul de monitorizare pentru a urmări progresele înregistrate în vederea atingerii acestui obiectiv.

3.2.Atragerea de investiții private prin InvestEU

Unele investiții necesare pentru tranziție implică un risc prea mare pentru ca sectorul privat să-l poată suporta singur. În aceste cazuri, fondurile publice pot fi utilizate în mod țintit pentru a reduce riscurile aferente proiectelor și a atrage finanțare privată. Prin furnizarea unei garanții de la bugetul UE pentru a acoperi parțial riscul asociat operațiunilor de finanțare și de investiții, programul InvestEU, succesorul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și al altor 13 instrumente financiare ale UE, va mobiliza 650 de miliarde EUR pe o perioadă de șapte ani. InvestEU trebuie să fie utilizat la potențialul său maxim pentru a sprijini obiectivele Pactului ecologic european. Prin urmare, este esențial ca, în cadrul negocierilor interinstituționale în curs, să se ajungă la un obiectiv ambițios în materie de climă pentru InvestEU. Comisia a propus un obiectiv de cel puțin 30 %, ceea ce ar genera investiții în materie de climă în valoare de aproximativ 195 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, adică aproape 28 de miliarde EUR pe an și 280 de miliarde EUR de-a lungul a zece ani.

InvestEU va sprijini investițiile durabile în toate sectoarele economiei. De asemenea, programul va disemina practicile durabile în rândul investitorilor privați și publici. Comisia va prezenta o metodologie de monitorizare a impactului climatic pentru măsurarea contribuției operațiunilor de finanțare și de investiții specifice la atingerea obiectivelor climatice și de mediu ale programului. În plus, Comisia va pune în aplicare o metodă de „evaluare a durabilității”, pe baza căreia promotorii de proiecte care depășesc o anumită dimensiune vor fi obligați să evalueze impactul social, climatic și de mediu al acestor proiecte. Întrucât aceste metode vor fi aplicate de toți partenerii de implementare ai InvestEU (Grupul Băncii Europene de Investiții, băncile și instituțiile naționale de promovare, instituțiile financiare internaționale) și vor fi, de asemenea, punctul de referință pentru investitorii privați și intermediarii financiari care participă la program, ele ar trebui să aibă efecte și dincolo de programul InvestEU. Aceste metode vor utiliza în mod adecvat sistemul de clasificare la nivelul UE pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului („taxonomia UE”).

Comisia:

-va îmbunătăți orientările privind monitorizarea impactului climatic și de mediu și privind evaluarea durabilității în a doua jumătate a anului 2020. Aceste documente de orientare vor utiliza în mod corespunzător criteriile stabilite de taxonomia UE după intrarea sa în vigoare;

-va dezvolta, în cooperare cu partenerii de implementare ai programului InvestEU, produsele financiare care urmează să fie implementate în cadrul InvestEU, care vor viza durabilitatea de mediu, climatică și socială.

3.3.Contribuția Băncii Europene de Investiții și mobilizarea altor instituții financiare

Banca Europeană de Investiții (BEI) joacă, de asemenea, un rol esențial în finanțarea trecerii la o economie durabilă și neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Ea utilizează resurse proprii și sprijin bugetar din partea UE în cadrul mai multor programe și mecanisme pentru finanțarea investițiilor în favoarea climei și mediului, atât în interiorul, cât și în afara UE. În 2018, aproape 30 % din operațiunile semnate de BEI au contribuit la acțiuni de combatere a schimbărilor climatice, sprijinind investiții în acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și în creșterea economică cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Pentru 2019, BEI estimează că această contribuție s-a situat în intervalul 28-31 %. Pe durata Planului european de investiții durabile, care acoperă o perioadă de zece ani, se preconizează că BEI va finanța, în afara mandatelor UE, investiții în valoare de aproximativ 600 de miliarde EUR în domeniul climei în toate statele membre.

Rolul BEI în finanțarea tranziției durabile va crește, dat fiind că ea va deveni banca UE pentru climă. BEI va mări treptat cota finanțării dedicate acțiunilor climatice și durabilității de mediu, pentru a ajunge la 50 % până în 2025. O parte semnificativă a acestor finanțări va avea loc în cadrul programului InvestEU, care va permite BEI să se implice în proiecte mai inovatoare, cu o valoare adăugată mai ridicată în materie de politici, acoperind o parte din riscul operațiunilor de finanțare și de investiții. În plus, Grupul BEI își va alinia toate activitățile de finanțare la principiile și obiectivele Acordului de la Paris până la sfârșitul anului 2020. Un prim pas în această direcție a fost adoptarea noii politici de creditare în domeniul energiei la 14 noiembrie 2019, care acordă prioritate împrumuturilor în favoarea eficienței energetice, energiei regenerabile, noilor tehnologii ecologice și noilor tipuri de infrastructuri energetice necesare pentru viitorul sistem energetic cu emisii reduse de carbon. Politica revizuită de creditare în domeniul energiei prevede, de asemenea, eliminarea treptată a sprijinului pentru proiecte energetice care se bazează pe combustibili fosili după sfârșitul anului 2021, incluzând în special toate proiectele de infrastructură în domeniul gazelor naturale.

Alte instituții financiare internaționale și naționale vor juca un rol din ce în ce mai important în finanțarea durabilității, în conformitate cu obiectivele de politică ale UE. Prin urmare, Comisia va colabora cu acestea pentru a analiza modul în care activitățile lor ar putea fi aliniate mai îndeaproape la obiectivele Pactul ecologic european.

Comisia:

-se va asigura că operațiunile BEI finanțate în temeiul mandatelor UE vor oferi o valoare adăugată ridicată, atât în ceea ce privește sectoarele acoperite, cât și în ceea ce privește profilul de risc al proiectelor finanțate. Acest lucru se va realiza în special prin îmbunătățirea sistemului de raportare și monitorizare, inclusiv a metodologiei de monitorizare a impactului climatic;

-va colabora cu alte instituții financiare internaționale și naționale în scopul alinierii mai îndeaproape a activităților lor la obiectivele Pactului ecologic european.

4.Facilitare: crearea unui cadru pentru realizarea de investiții publice și private

Pactul ecologic european stabilește o direcție clară în ceea ce privește un cadru de politici cuprinzător pentru transformarea economiei UE. Obiectivul privind asigurarea neutralității climatice până în 2050 va fi consacrat în legislație și se vor urmări obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Politicile Pactului ecologic european vor utiliza o combinație de reglementări și stimulente pentru a aborda externalitățile și a pune în aplicare principiul „poluatorul plătește”, astfel încât costurile pentru societate să se reflecte în deciziile de investiții. Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii va fi revizuit și va contribui și mai mult la asigurarea unei tarifări eficace a carbonului. O serie de inițiative specifice vor aborda barierele de reglementare specifice sectoarelor, cum ar fi obstacolele în calea finanțării și a executării investițiilor în eficiența energetică în sectorul construcțiilor. De asemenea, sunt necesare piețe competitive și integrate pentru a reduce costurile și a stimula inovarea. În mod similar, Consiliul european pentru inovare din cadrul Orizont Europa va contribui la investițiile public-private în inovarea revoluționară, în sprijinul Pactului ecologic european.

În acest context mai larg, Planul de investiții pentru o Europă durabilă va facilita tranziția prin acțiuni specifice în domenii care vizează în mod direct deciziile de investiții ale investitorilor privați și ale entităților publice.

4.1.Finanțarea durabilă trebuie să stea la baza sistemului financiar

Având în vedere că cea mai mare parte a investițiilor durabile în următorul deceniu vor fi realizate de întreprinderi și gospodării private, este esențial să se instituie semnale clare pe termen lung care să orienteze investitorii către investiții durabile.

Având în vedere volumul semnificativ de investiții necesare pentru atingerea obiectivelor climatice și de durabilitate mai ample ale UE, Comisia a propus, în martie 2018, Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile 9 . Pe baza acestui plan de acțiune, care contribuie la construirea unei uniuni a piețelor de capital, au fost instituite o serie de elemente care stau la baza creării unor cadre propice mobilizării de finanțare pentru investiții durabile. Este vorba, în special, de taxonomia UE, de publicarea de informații privind durabilitatea de către sectorul financiar, precum și de indicii de referință în domeniul climei. Prin intermediul cooperării internaționale, de exemplu prin intermediul Platformei internaționale privind finanțarea durabilă, UE promovează abordări coerente și un impact sporit al finanțării durabile la nivel mondial.

Comisia salută în special acordul politic recent al colegiuitorilor cu privire la Regulamentul de stabilire a unui cadru de facilitare a investițiilor durabile (taxonomia UE), care urmează să fie detaliat prin acte delegate adoptate de Comisie. Taxonomia UE va stabili dacă o activitate economică este durabilă din punct de vedere al mediului, pe baza unor criterii de performanță pentru contribuția sa la cel puțin unul dintre cele șase obiective de mediu.

De asemenea, Comisia va analiza modul în care poate fi utilizată taxonomia UE în contextul Pactului ecologic european în sectorul public, dincolo de programul InvestEU. Deși a fost concepută inițial pentru investitorii privați, taxonomia, după ce va fi dezvoltată suficient, ar putea fi, de asemenea, utilizată de entitățile din sectorul public. Este important să existe o convergență a standardelor între sectorul privat și băncile/entitățile publice, de exemplu Banca Europeană de Investiții.

Pe baza Planului de acțiune din 2018 și ținând seama de Pactul ecologic european, Comisia va prezenta o strategie reînnoită pentru finanțarea durabilă în al treilea trimestru al anului 2020, cu scopul de a extinde și mai mult finanțarea durabilă. Întreprinderile vor trebui să facă publice mai multe date privind impactul lor asupra climei și mediului, astfel încât investitorii să fie pe deplin informați cu privire la oportunitățile de investiții durabile și să își direcționeze mai bine investițiile în sprijinul pactului ecologic. În acest sens, Comisia va revizui Directiva privind raportarea nefinanciară. În plus, strategia reînnoită va spori și mai mult oportunitățile de investiții prin facilitarea identificării investițiilor durabile prin intermediul unor etichete clare pentru o gamă largă de produse de investiții durabile și prin dezvoltarea și punerea în aplicare a unui standard UE privind obligațiunile ecologice. 

Comisia:

-va pregăti, în 2020, acte delegate referitoare la obiectivele privind schimbările climatice ale taxonomiei UE în 2020 și acte delegate referitoare la celelalte obiective de mediu ale taxonomiei UE până la sfârșitul anului 2021;

-va analiza modul în care taxonomia UE poate fi utilizată în contextul Pactului ecologic european în sectorul public, dincolo de programul InvestEU;

-va lansa o consultare publică privind o strategie reînnoită pentru finanțarea durabilă în primul trimestru al anului 2020, în vederea prezentării unei strategii reînnoite în al treilea trimestru al anului 2020;

-va institui un standard al UE privind obligațiunile ecologice în 2020 și va analiza modul în care acest standard, precum și alte cadre favorabile, poate spori finanțarea publică și privată pentru investiții durabile.

4.2.Punerea la dispoziția sectorului public a unor orientări și mijloace corespunzătoare pentru realizarea de investiții durabile

Actorii publici sunt principalii investitori în anumite sectoare, în special infrastructura și serviciile publice. În multe cazuri, autoritățile publice trebuie să joace un rol de orientare și de coordonare pentru investițiile durabile. De asemenea, autoritățile publice pot fi nevoite să investească atunci când actorii de pe piață nu pot interveni, în special atunci când beneficiile sociale și de mediu nu se reflectă în profituri private sau atunci când proiectele sunt considerate prea riscante. Dat fiind că aceste investiții au adesea un caracter transfrontalier și produc efecte de propagare în statele membre, Comisia trebuie să joace un rol de coordonare la nivelul UE.

Semestrul european oferă un cadru bine stabilit pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, care va facilita investițiile necesare pentru transformarea verde în UE și în statele sale membre. Semestrul contribuie la identificarea priorităților de investiții și a barierelor din fiecare stat membru. Rapoartele de țară vor corela sursele de finanțare disponibile prin intermediul fondurilor UE cu provocările specifice fiecărei țări identificate în rapoarte, având în vedere, printre altele, obiectivele strategice din domeniul climei, al mediului și al politicilor sociale. Efortul comun al UE și al statelor sale membre ar trebui să asigure direcționarea investițiilor către proiectele cele mai durabile.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a verifica și a stabili practicile bugetare favorabile mediului. Astfel, vom putea evalua mai ușor în ce măsură bugetele anuale și planurile bugetare pe termen mediu țin seama de considerațiile și de riscurile de mediu și vom putea învăța din bunele practici. Revizuirea cadrului european de guvernanță economică va include o trimitere la investițiile publice durabile în contextul calității finanțelor publice. Aceasta va sta la baza unei dezbateri privind modalitățile de îmbunătățire a guvernanței bugetare a UE. Rezultatul dezbaterii va sta la baza eventualelor etape viitoare, inclusiv a modului de tratare a investițiilor durabile în normele bugetare ale UE, menținându-se, în același timp, garanții împotriva riscurilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Comisia va propune criterii sau obiective ecologice minime obligatorii pentru achizițiile publice în cadrul inițiativelor sectoriale, al finanțării UE sau al legislației specifice produselor. Astfel de criterii minime vor stabili „de facto” o definiție comună a „achizițiilor ecologice”, permițând colectarea de date comparabile de la achizitorii publici și stabilind baza pentru evaluarea impactului achizițiilor publice ecologice. Autoritățile publice din întreaga Europă vor fi încurajate să integreze criterii ecologice și să utilizeze etichete în cadrul achizițiilor pe care le efectuează. Comisia va sprijini aceste eforturi prin orientări, activități de formare și diseminarea bunelor practici. În același timp, atunci când este posibil, achizitorii publici ar trebui să aplice metodologii de calculare a costurilor pe ciclu de viață. Comisia invită toate părțile implicate, inclusiv industria, să elaboreze astfel de metodologii fiabile.

Trebuie să se aplice principiul „eficiența energetică pe primul loc”, pentru a se asigura că se ține cont de eficiența energetică ori de câte ori este cazul. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la evitarea risipei de resurse legate de generarea, transportul, distribuția și utilizarea inutilă a energiei. Comisia va oferi orientări cu privire la modul de aplicare a acestui principiu.



Comisia:

-va include durabilitatea mediului ca parte integrantă a rapoartelor de țară din cadrul semestrului european începând din acest an;

-va sprijini statele membre să își identifice nevoile de investiții durabile și posibilitățile de finanțare a acestor nevoi în fiecare an începând din 2020;

-în cooperare cu statele membre, va verifica și va stabili practicile bugetare favorabile mediului;

-va propune noi acte legislative și orientări cu privire la achizițiile publice ecologice;

-va pune la dispoziție orientări cu privire la aplicarea principiului „eficiența energetică pe primul loc” ca parte a deciziilor de investiții.

4.3.Facilitarea investițiile durabile printr-un cadru pentru ajutoarele de stat care să sprijine această abordare

Normele relevante privind ajutoarele de stat vor fi revizuite până în 2021, în lumina obiectivelor de politică ale Pactului ecologic european, și vor sprijini o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor și favorabilă incluziunii sociale către neutralitatea climatică până în 2050. Normele privind ajutoarele de stat vor fi revizuite pentru a oferi un cadru clar, complet actualizat și adecvat scopului vizat, pentru ca autoritățile publice să își atingă aceste obiective, utilizând în cel mai eficient mod fondurile publice limitate. Normele privind ajutoarele de stat vor sprijini tranziția prin promovarea tipurilor adecvate de investiții și a cuantumurilor adecvate ale ajutoarelor. Normele respective vor încuraja inovarea și implementarea de tehnologii noi și ecologice la scară comercială. În acest context, Comisia va avea în vedere, de asemenea, facilitarea suplimentară a procedurilor de acordare a ajutoarelor de stat pentru regiunile vizate de tranziția justă. Acestea vor facilita, de asemenea, eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special a celor mai poluanți, asigurând astfel condiții de concurență echitabile pe piața internă. Acest proces va cuprinde, în special, orientările privind ajutoarele de stat pentru mediu și energie.

În așteptarea revizuirii, statele membre pot continua să utilizeze flexibilitatea acordată în temeiul normelor existente pentru a-și atinge obiectivele pentru 2030, dar și pentru a continua decarbonizarea sectorului energiei electrice și a economiei până în 2050. De exemplu, ele pot alege să multiplice investițiile publice în schemele pentru energia electrică din surse regenerabile vizând o energie verde mai ieftină și mai integrată, în introducerea treptată a unei infrastructuri de încărcare mai ieftine și accesibile publicului sau în sisteme de economie circulară, cum ar fi reutilizarea căldurii reziduale sau reciclarea deșeurilor.

În mod similar, statele membre pot continua să se bazeze pe normele existente privind ajutoarele de stat pentru a atenua consecințele sociale și regionale ale măsurilor de decarbonizare. De exemplu, pot alege să sprijine lucrătorii afectați de închiderea minelor de cărbune, ori să investească în întreprinderi mici și mijlocii și în întreprinderi nou-înființate sau în perfecționarea și recalificarea lucrătorilor. În ceea ce privește tehnologiile generice esențiale și inovarea revoluționară, statele membre își pot pune fondurile în comun pentru a debloca investiții private semnificative și a transforma în realitate proiecte importante de interes european comun, inclusiv în regiunile cele mai afectate de tranziția către o economie verde.

În același timp, normele vor continua să mențină integritatea pieței interne, permițând, în același timp, respectarea obiectivelor de coeziune consacrate în Tratatul UE, care se află în centrul procesului de integrare europeană. Scopul lor este de a reduce disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, sprijinind regiunile cel mai puțin favorizate în vederea diminuării decalajelor. Mai exact, acest lucru înseamnă că sprijinul pentru investiții publice productive acordat întreprinderilor mari trebuie să continue să fie doar în beneficiul regiunilor celor mai sărace care vor fi afectate de tranziția către o economie verde [articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE].

În acest context, normele actuale privind ajutoarele de stat vor fi aplicate cu flexibilitate, concentrându-se pe anumite domenii care par esențiale pentru trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic.

4.3.1.O mai mare flexibilitate a ajutoarelor de stat pentru a trece la procese de producție neutre din punct de vedere climatic

Comisia va aproba sprijinul acordat întreprinderilor de statele membre pentru decarbonizarea sau electrificarea proceselor de producție, numai dacă investiția în cauză nu e deja justificată de interese economice, iar întreprinderile își reduc impactul asupra mediului dincolo de standardele sau criteriile de referință ale Uniunii.

Pentru a reduce la minimum costurile pentru stat, sprijinul public trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar. Actualele orientări stabilesc, de regulă, valoarea maximă a ajutorului pe baza costurilor suplimentare ale investiției relevante în comparație cu o investiție alternativă teoretică care este mai puțin ecologică. Comisia va evalua dacă ar putea, în viitor, pentru investiții care sunt compatibile cu tranziția către neutralitatea climatică, să determine costurile eligibile raportându-se în schimb la deficitul de finanțare, în special în cazurile în care nu există o investiție ipotetică alternativă. Acest lucru ar putea fi justificat din perspectiva obiectivelor „pactului ecologic” și a faptului că astfel de investiții reprezintă o modalitate importantă de a reduce amprenta de carbon a instalațiilor vizate și de a contribui la atingerea neutralității climatice.

4.3.2.Ajutoare pentru ameliorarea eficienței energetice a clădirilor

Statele membre vor dispune de o sferă de acțiune mai amplă pentru a investi în eficiența energetică a clădirilor în cadrul Orientărilor privind protecția mediului și energia. Mai exact, statelor membre li se va acorda mai multă flexibilitate pentru a sprijini mecanisme de finanțare avantajoase pentru consumatorii de energie electrică, cum ar fi contractele de performanță energetică. În cadrul unui astfel de mecanism, societățile de servicii energetice investesc în modernizarea clădirilor pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic și sunt remunerate prin economiile de energie din factura de energie electrică a consumatorului.

Statele membre vor avea, de asemenea, o mai mare flexibilitate în a sprijini modernizările care să vizeze atât eficiența energetică a clădirilor, cât și investițiile în generarea de energie din surse regenerabile pentru consum propriu.

Pentru identificarea costurilor eligibile ale unor astfel de proiecte, Comisia poate lua în considerare faptul că, în multe cazuri, nu există investiții contrafactuale.

4.3.3.Ajutoare pentru încălzirea centralizată

În anumite circumstanțe, se poate considera că sprijinul, care este limitat la rețelele centralizate de distribuție a agentului termic, nu intră sub incidența controlului ajutoarelor de stat, dat fiind că este o măsură legată de infrastructură ce nu afectează concurența și schimburile comerciale. S-ar putea proceda astfel în special atunci când rețelele de termoficare sunt gestionate în același mod ca și alte infrastructuri energetice, prin separarea de generarea agentului termic, prin accesul la rețea al terților și prin tarife reglementate.

În toate celelalte cazuri în care este prezent un ajutor de stat, orientările privind protecția mediului și energia stabilesc o serie de condiții în care se poate aproba sprijinul pentru proiectele de încălzire centralizată. Mai exact, normele impun ca investiția să conducă la un sistem centralizat de termoficare eficient din punct de vedere energetic, astfel cum este definit în Directiva privind eficiența energetică. În ceea ce privește sumele care pot fi acordate, Orientările fac diferența între intensitățile ajutoarelor pentru costurile investițiilor pentru instalațiile de încălzire centralizată și așa-numita metodă a deficitului de finanțare pentru finanțarea construcției sau modernizării rețelei de distribuție.

Pentru a debloca potențialul încălzirii centralizate de a contribui la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, statele membre pot utiliza în viitor o abordare bazată pe deficitul de finanțare și pentru generarea de agent termic, ca alternativă la intensitățile maxime ale ajutoarelor stabilite în Orientările privind protecția mediului și energia.

Statele membre ar putea, de asemenea, să fie autorizate să acorde ajutoare de stat rețelelor de termoficare care nu fac parte din sisteme de termoficare eficiente din punct de vedere energetic, dacă investițiile care eficientizează generarea de energie termică vor demara în termen de trei ani de la modernizarea rețelei.

4.3.4.Ajutoare pentru închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune

Arderea lignitului este una dintre cele mai mari poluante metode de generare a energiei electrice, având cea mai mare intensitate a emisiilor de CO2. În timp ce sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii va conduce la o diminuare a producției de energie electrică cu factor de emisie de CO2 mai mare, o serie de state membre intenționează să accelereze procesul de eliminare treptată a centralelor electrice pe bază de antracit și lignit. Statele membre care aleg să acorde ajutoare pentru închiderea centralelor electrice pe cărbune în acest context, de exemplu, pentru a compensa operatorii pentru pierderile de profit deoarece nu pot continua să vândă energie electrică pe piață, trebuie să notifice aceste planuri Comisiei. Comisia va evalua ajutoarele de stat pentru astfel de proiecte direct în temeiul tratatului.

În acest context, Comisia va examina, în special, proporționalitatea sprijinului respectiv pentru a evita supracompensarea. Aceasta înseamnă că statele membre trebuie să demonstreze că compensația acordată nu depășește pierderea de profit a instalației ca urmare a închiderii anticipate a acesteia. De asemenea, este important să se asigure că măsura este structurată astfel încât să limiteze la minimum orice denaturare a concurenței pe piață.

Ar trebui reamintit faptul că orice ajutor de stat care nu are legătură cu activitatea economică, în special în beneficiul persoanelor (de exemplu, ajutor social sau pentru recalificare) sau pentru finanțarea unei infrastructuri accesibile publicului, nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat, atâta timp cât nu conferă niciun avantaj indirect vreunei întreprinderi.

4.3.5.Ajutoare pentru economia circulară

Statele membre vor dispune de o sferă de acțiune mai amplă pentru a sprijini măsurile necesare în vederea trecerii de la o economie liniară la o economie circulară: reciclarea deșeurilor, reutilizarea căldurii reziduale, reutilizarea CO2 sau colectarea separată a fluxurilor de deșeuri. Această flexibilitate se va aplica cu condiția ca valoarea ajutorului să fie determinată luând în considerare toate veniturile suplimentare pe care le pot aduce investițiile în economia circulară.

Comisia:

-va continua punerea efectivă în aplicare a normelor privind ajutoarele de stat, care sunt factori-cheie ai tranziției și va aplica normele actuale cu flexibilitate în domenii esențiale pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic;

-va revizui până în 2021 normele relevante privind ajutoarele de stat, pentru ca acestea să reflecte obiectivele strategice ale Pactului ecologic european, care vor sprijini o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către neutralitatea climatică până în 2050.

5.Executare: crearea unei rezerve de proiecte durabile

În contextul actual caracterizat de o lichiditate ridicată a pieței, provocarea constă în crearea unei rezerve solide de proiecte de investiții care să fie aliniate la Pactul ecologic european. Disponibilitatea proiectelor de investiții care să fie compatibile cu așteptările și cerințele investitorilor nu corespunde încă cererii. Resursele de finanțare disponibile nu sunt epuizate. Consultanța acordată promotorilor de proiecte s-a dovedit a fi foarte eficace în ceea ce privește reducerea decalajului dintre un concept și un proiect viabil din punct de vedere economic.

Pe baza priorităților stabilite, asistența tehnică și asistența consultativă vor contribui la identificarea și pregătirea unor proiecte durabile și la consolidarea capacităților promotorilor de proiecte în vederea facilitării accesului la finanțare. Sprijinul acordat va fi organizat la niveluri diferite, de la sprijin acordat administrațiilor publice în definirea planurilor de investiții, până la sprijin pentru promotorii individuali de proiecte din sectorul public și privat pentru elaborarea și punerea în aplicare a proiectelor lor specifice.

5.3.1.Sprijin pentru administrațiile publice

Programul de sprijin pentru reforme structurale (și succesorul acestuia, Programul de sprijin pentru reforme) va oferi asistență tehnică statelor membre pentru elaborarea și punerea în aplicare a reformelor în vederea realizării dublei tranziții, atât pe plan climatic, cât și digital. Capacitatea administrativă, sensibilizarea și expertiza limitate în materie de durabilitate a administrațiilor publice la nivel național, regional și local în statele membre reprezintă unul dintre obstacolele majore care împiedică investițiile în infrastructura durabilă și în protecția mediului. Programul va contribui la identificarea potențialului de investiții în energia curată sau a acțiunilor menite să sporească ritmul investițiilor în eficiența energetică a clădirilor. Prin intermediul Programului de sprijin pentru reforme, Comisia sprijină, de asemenea, statele membre în stabilirea unor planuri de acțiune privind economia circulară, „înverzirea” bugetelor sau finanțarea și investițiile durabile.

5.3.2.Sprijinirea promotorilor de proiecte

La nivelul promotorilor de proiecte, Platforma de consiliere InvestEU și inițiativele de consiliere elaborate în cadrul Programului InvestEU, cu un buget total de 500 de milioane EUR propus de Comisie, vor sprijini identificarea, pregătirea, dezvoltarea, structurarea, procesele de achiziții și punerea în aplicare a proiectelor de investiții. Dacă este necesar, acest dispozitiv poate consolida, de asemenea, capacitatea promotorilor și a intermediarilor financiari de a pune în aplicare operațiunile de finanțare și de investiții. Această ofertă cuprinzătoare de servicii va ține seama de aspectele legate de durabilitate.

Platforma de consiliere InvestEU va constitui un punct unic de intrare atât pentru promotorii de proiecte din sectorul public și din sectorul privat, cât și pentru intermediarii financiari, pentru a implementa operațiunile de finanțare și de investiții în beneficiul entităților care se confruntă cu dificultăți în obținerea accesului la finanțare. Jaspers, inițiativa comună a Comisiei și a Băncii Europene de Investiții privind dezvoltarea de proiecte pentru fondurile structurale, va deveni parte a platformei. Inițiativele de consiliere relevante din cadrul Platformei de consiliere InvestEU ar putea include continuarea programului european de asistență locală pentru energie în cadrul Platformei de consiliere InvestEU pentru a sprijini proiectele locale în domeniul energiei durabile și al transporturilor nepoluante. Platforma ar putea include, de asemenea, alte inițiative de consiliere în cadrul componentei pentru infrastructură durabilă, oferind sprijin pentru conceperea operațiunilor de finanțare și de investiții ale proiectelor durabile în domenii-cheie ale infrastructurii (transport, energie, mediu, bandă largă și conectivitate digitală). De asemenea, se va acorda o atenție deosebită asistenței tehnice pentru proiectele care promovează capitalul natural și soluțiile bazate pe natură.

Investitorii publici vor beneficia de sprijin adaptat pentru punerea în practică a proiectelor pe care le elaborează. Un instrument nou introdus de „verificare a achizițiilor publice durabile” — pe baza mecanismului voluntar ex-ante existent pentru proiectele mari de infrastructură — îi va ajuta să utilizeze toate posibilitățile de a-și ecologiza achizițiile publice și să garanteze durabilitatea proiectului și respectarea celor mai înalte standarde de mediu de-a lungul lanțului de aprovizionare

5.3.3.Asigurarea coerenței și a vizibilității

Comisia se va asigura că sprijinul acordat administrației publice și sprijinul acordat fiecărui proiect se vor coordona, dacă este cazul. Activitățile de consolidare a capacităților și de planificare strategică ale Comisiei dau rezultate pozitive, care ar putea fi reproduse și amplificate în scopul aplicării Pactului ecologic. Cooperarea strânsă existentă între serviciile Comisiei și sprijinul oferit de Platforma europeană de consiliere în materie de investiții pentru băncile naționale de promovare și proiectele de investiții va fi extinsă în cadrul programelor ulterioare relevante din următorul cadru financiar multianual pentru a consolida generarea și realizarea de rezerve de proiecte de investiții durabile.

Portalul InvestEU se va baza pe actualul Portal european pentru proiecte de investiții (PEPI) și va continua să ofere un portal online gratuit și ușor accesibil, care să le ofere întreprinderilor din UE și promotorilor de proiecte în căutare de finanțare vizibilitatea necesară și oportunitățile de conectare cu investitori din întreaga lume, de care au nevoie. Portalul se concentrează, de asemenea, pe furnizarea unei rezerve de proiecte de investiții pe teritoriul UE pentru partenerii care implementează InvestEU și care examinează proiectele ce se încadrează în aria lor geografică și în domeniul lor de activitate.

Comisia:

-va oferi sprijin tehnic statelor membre, prin intermediul Programului de sprijin pentru reforme, în scopul elaborării și implementării reformelor de consolidare a creșterii economice, inclusiv al elaborării unor strategii de investiții durabile;

-va oferi servicii de consiliere adaptate promotorilor publici și privați de proiecte durabile, prin intermediul Platformei de consiliere InvestEU;

-va propune un instrument de verificare a achizițiilor publice durabile, asigurând ecologizarea proiectelor de infrastructură publică.

6.Un mecanism pentru o tranziție justă

Tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic va necesita investiții substanțiale în întreaga Europă și un răspuns politic puternic la toate nivelurile. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare pentru tranziția către o economie verde, transformarea va constitui o provocare substanțială pentru anumite teritorii. Neutralitatea climatică va necesita o restructurare fundamentală a economiilor lor, schimbări structurale în modelele de afaceri și noi cerințe în materie de competențe. Acest lucru trebuie recunoscut și soluționat într-o perioadă de tranziție care să nu lase pe nimeni în urmă.

Activitățile de minerit și explorare a combustibililor fosili vor înregistra o scădere semnificativă, iar activitățile mari producătoare de gaze cu efect de seră vor suferi o transformare profundă. Regiunile și teritoriile dependente în mare măsură de aceste activități vor trebui să își restructureze industriile, să se asigure că noile activități economice pot păstra intactă textura economică și socială a zonei, și să ofere formarea necesară lucrătorilor disponibilizați pentru a găsi noi locuri de muncă. În absența măsurilor de însoțire necesare, tranziția nu va avea loc, deoarece nu va fi nici corectă, nici durabilă din punct de vedere social.

Pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă unele regiuni, Comisia propune un mecanism pentru o tranziție justă care să ofere sprijin specific pentru a genera investițiile necesare în aceste teritorii. Mecanismul pentru o tranziție justă va fi format din trei piloni:

·un fond pentru o tranziție justă,

·o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU și

·o nouă facilitate de împrumut pentru sectorul public, destinată mobilizării unor investiții suplimentare de către Banca Europeană de Investiții.

Figura 4. Finanțarea Mecanismului pentru o tranziție justă

Fiecare pilon va pune la dispoziție diferite granturi și instrumente de finanțare pentru a oferi o gamă completă de opțiuni de sprijin, în conformitate cu nevoile de mobilizare a investițiilor în favoarea regiunilor celor mai afectate. Pentru a asigura coerența între cei trei piloni, Fondul pentru o tranziție justă va fi utilizat pentru a oferi în principal granturi; schema specifică pentru tranziție din cadrul InvestEU va atrage investiții private, iar noua facilitate de împrumut pentru o tranziție justă destinată sectorului public va mobiliza finanțare publică. Aceste măsuri vor fi însoțite de consiliere și asistență tehnică specifice pentru regiunile și proiectele vizate. Mecanismul pentru o tranziție justă va include un cadru de guvernanță solid, axat pe planuri teritoriale pentru o tranziție justă.

Luate împreună, componentele Mecanismului pentru o tranziție justă ar putea contribui la mobilizarea unor investiții în regiunile cele mai expuse la provocările legate de tranziție în cuantum de 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027. Toate investițiile finanțate vor fi coerente cu obiectivele Pactului ecologic.

În plus, Comisia va propune o revizuire a regulamentelor privind Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel, pentru a permite utilizarea unei părți a activelor în lichidare ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Acest lucru va contribui la menținerea programului anual de cercetare de cel puțin 40 de milioane EUR, precum și la finanțarea unor proiecte inovatoare de mare amploare în domeniul cercetării și inovării pentru o producție curată de oțel. Activitățile de cercetare în sectorul cărbunelui se vor concentra asupra regiunilor aflate în tranziție, în conformitate cu principiile Mecanismului pentru o tranziție justă.

În plus, Fondul pentru modernizare din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii va completa Mecanismul pentru o tranziție justă. Alte 14 miliarde EUR (în funcție de nivelurile eventuale ale prețurilor pentru emisiile de carbon) în perioada 2021-2030 vor fi alocate investițiilor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în cele zece state membre beneficiare ale fondului (România, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Croația).

6.1.Pilonul 1: Fondul pentru o tranziție justă

Fondul pentru o tranziție justă va fi dotat cu un pachet financiar propriu de 7,5 miliarde EUR în cadrul bugetului UE, în plus față de propunerea pentru următorul cadru financiar multianual, prezentată de Comisie în mai 2018 10 . Fondul va avea drept obiectiv reducerea costurilor sociale și economice ale tranziției către neutralitatea climatică.

Comisia adoptă astăzi o propunere de regulament de instituire a Fondului pentru o tranziție justă, precum și o propunere de modificări specifice ale Regulamentului privind dispozițiile comune. Pentru a debloca un euro din Fondul pentru o tranziție justă, fiecare stat membru va trebui să aloce minimum 1,5 EUR și maximum 3 EUR din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul social european Plus. Aceste cheltuieli de la bugetul UE vor fi suplimentate prin cofinanțare națională, în conformitate cu normele politicii de coeziune. Valoarea totală a fondurilor publice mobilizate prin Fondul pentru o tranziție justă ar atinge astfel între 30 și 50 miliarde EUR.

Fondul pentru o tranziție justă va fi în avantajul regiunilor cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă în sectorul producției de cărbune, lignit, șisturi bituminoase și turbă, precum și în avantajul regiunilor unde sunt stabilite industrii cu emisii mari de gaze cu efect de seră, ale căror activități fie vor înceta, fie vor fi afectate grav de tranziție. Nivelul de sprijin va reflecta amploarea provocărilor cu care se confruntă aceste teritorii, atât în ceea ce privește necesitatea de diversificare economică și tranziția către activități cu emisii de carbon foarte scăzute sau chiar cu zero emisii de carbon cu potențial de creștere, cât și în ceea ce privește recalificarea lucrătorilor în vederea dobândirii competențelor necesare pentru a putea ocupa noi locuri de muncă.

Fondul pentru o tranziție justă va contribui la transformarea acestor regiuni, care este esențială pentru atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Fondul va reuni cheltuielile privind acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și sprijinul pentru reducerea diferențelor dintre statele membre și dintre regiunilor lor. Prin urmare, Fondul pentru o tranziție justă va fi pus în aplicare în cadrul politicii de coeziune, care este principala politică a UE de reducere a disparităților regionale și de abordare a schimbărilor structurale din regiunile Europei. Fondul va fi pus în aplicare prin gestiune partajată, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale, regionale și locale și cu părțile interesate. Acest lucru va asigura asumarea responsabilității pentru acțiunile desfășurate și va furniza instrumentele și structurile necesare pentru un cadru de gestionare eficient.

Fondul pentru o tranziție justă va oferi sprijin tuturor statelor membre, axându-se pe cele care se vor confrunta cu cele mai mari provocări în perioada de tranziție. Resursele vor fi alocate fiecărui stat membru în funcție de amploarea provocării pe care o reprezintă decarbonizarea regiunilor cu emisiile cele mai mari de gaze cu efect de seră (prin emisiile industriale corespunzătoare), în funcție de amploarea provocărilor sociale din perspectiva pierderii potențiale de locuri de muncă în industrie, în sectorul mineritului de cărbune și lignit, al producției de turbă și al extracției de șisturi bituminoase, precum și a nevoilor de recalificare ulterioară a lucrătorilor. Pentru a se asigura că tranziția este echitabilă și acceptabilă pentru toți, alocarea va reflecta capacitatea statelor membre de a aborda această provocare în funcție de nivelul lor de dezvoltare economică.

Statele membre vor trebui să identifice teritoriile eligibile prin intermediul unor planuri teritoriale specifice pentru o tranziție justă, în dialog cu Comisia și în conformitate cu planurile naționale în materie de energie și climă. Acest dialog se va baza pe o evaluare a teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și a provocărilor economice și de ocupare a forței de muncă cu care se vor confrunta acestea, astfel cum sunt identificate în cadrul semestrului european. Statele membre vor lua în considerare această evaluare la elaborarea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, descriind sintetic procesul de tranziție și tipurile de operațiuni avute în vedere. Aceste planuri vor fi anexate la programele din cadrul politicii de coeziune care implică sprijin pentru Fondul pentru o tranziție justă și vor fi adoptate de Comisie împreună cu programele respective.

Pentru a asigura o utilizare cât mai eficientă a resurselor, Fondul pentru o tranziție justă va putea să sprijine investițiile în transformarea instalațiilor existente, inclusiv în sectoarele incluse în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, numai atunci când aceste investiții duc la o reducere substanțială a emisiilor și au, de asemenea, o contribuție pozitivă pe termen lung la situația locurilor de muncă din teritoriile în cauză, în conformitate cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

Planurile teritoriale pentru o tranziție justă – elementul central al Mecanismului pentru o tranziție justă

Planurile teritoriale pentru o tranziție justă vor fi elementele-cheie ale Mecanismului pentru o tranziție justă și vor constitui o referință pentru toți pilonii mecanismului. Planurile respective vor defini provocările sociale, economice și de mediu care decurg din eliminarea treptată a activităților bazate pe combustibili fosili sau din decarbonizarea proceselor sau a produselor cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. De asemenea, ele vor oferi o imagine de ansamblu a procesului de tranziție până în 2030, inclusiv nevoile de dezvoltare, de recalificare și de reabilitare a mediului, precum și maniera de a aborda integrat aceste nevoi, calendarul de tranziție, tipurile de operațiuni avute în vedere și mecanismele de guvernanță. Aceasta înseamnă că măsurile care urmează să fie sprijinite prin Fondul pentru o tranziție justă ar putea să difere de la un stat membru la altul și de la un teritoriu la altul, în funcție de prioritățile și provocările identificate. Procesul de programare va fi bazat pe evaluarea furnizată în contextul semestrului european. Luând în considerare evaluarea respectivă, statele membre vor pregăti planuri teritoriale pentru o tranziție justă, care vor face parte din programele din cadrul Fondului pentru o tranziție justă. Aprobarea planurilor de către Comisie va deschide noi oportunități de finanțare specifică nu numai din Fondul pentru o tranziție justă (pilonul 1 al Mecanismului pentru o tranziție justă), ci și din schema specifică pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU (pilonul 2) și din facilitatea de împrumut pentru sectorul public creată de BEI (pilonul 3).

 

6.2.Pilonul 2: O schemă specifică pentru regiunile vizate de tranziția justă în cadrul Fondului InvestEU

Mecanismul pentru o tranziție justă va cuprinde, de asemenea, o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru a genera investiții suplimentare în beneficiul celor mai afectate regiuni. Datorită schemei respective se vor putea întreprinde activități economice noi care să le înlocuiască pe cele care trebuie eliminate treptat din cauza impactului lor asupra climei și mediului. În comparație cu Fondul pentru o tranziție justă, schema menționată va permite, de asemenea, efectuarea de investiții într-o gamă mai largă de proiecte, dată fiind sfera mai amplă de eligibilitate a investițiilor în cadrul InvestEU. Printre altele, InvestEU va putea oferi finanțare pentru infrastructura energetică și de transport, inclusiv infrastructura de gaze și încălzirea centralizată, dar și pentru proiecte de decarbonizare, pentru diversificarea economică a regiunilor, pentru infrastructura socială și pentru competențele lucrătorilor. Finanțarea respectivă va permite totodată sectoarelor afectate să se adapteze mai rapid la moduri de producție ecologice. Finanțarea în cadrul InvestEU poate sprijini investițiile viabile din punct de vedere economic în aceste domenii, asigurând complementaritatea și sinergiile cu Fondul pentru o tranziție justă.

Se preconizează că Fondul InvestEU, în forma sa actuală, va mobiliza investiții publice și private suplimentare în valoare de 650 de miliarde EUR pentru a sprijini obiectivele de politică ale UE în următorul CFM prin intermediul unei garanții de la bugetul UE în cuantum de 38 de miliarde EUR. Această garanție este susținută de o combinație între un buget UE de 15,2 miliarde EUR (și anume, o rată de provizionare de 40 %) și datorii contingente pentru suma rămasă.

Fondul InvestEU poate fi un instrument eficient de generare a unor investiții suplimentare semnificative în proiecte pentru o tranziție justă în regiunile vizate. În acest sens, o parte a finanțării din Fondul InvestEU se va concentra asupra obiectivelor de tranziție justă. În acest fel s-ar putea genera investiții în valoare de până la 45 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, pentru a sprijini tranziția în regiunile vizate, cu scopul de a reflecta cheia de repartizare națională în cadrul Fondului pentru o tranziție justă. Cu toate acestea, utilizarea finală a InvestEU va rămâne determinată de cerere și va depinde de rezerva de proiecte. Capacitatea de absorbție a regiunilor vizate va fi esențială pentru atingerea obiectivelor. Obiectivul global de a genera investiții în valoare de până la 45 de miliarde EUR corespunde unui provizion de aproximativ 1,8 miliarde EUR de la bugetul UE pentru programul InvestEU. În plus, statele membre vor putea să dedice o parte a alocării din Fondul pentru o tranziție justă pentru a sprijini investițiile prin împrumuturi garantate sau prin capitaluri proprii prin intermediul compartimentului corespunzător statelor membre. Va fi necesar un sprijin consultativ adaptat pentru dezvoltarea rezervei de proiecte. Pentru a realiza acest obiectiv, este esențial să se asigure un nivel adecvat al garanției InvestEU în cadrul negocierilor în curs privind CFM.

Proiectele din regiunile care au un plan de tranziție aprobat în temeiul Regulamentului privind Fondul pentru o tranziție justă sau proiectele care aduc beneficii regiunilor respective (chiar dacă nu sunt situate chiar în regiunile respective) pot beneficia de schemă, dar numai atunci când finanțarea în afara teritoriilor vizate de tranziția justă este esențială pentru tranziția teritoriilor respective. Acest lucru este relevant în special pentru proiectele din domeniul infrastructurii de transport sau al infrastructurii energetice care îmbunătățesc conectivitatea teritoriilor vizate de tranziția justă. Investițiile care urmăresc obiective de tranziție justă pot contribui la atingerea obiectivelor climatice și a obiectivelor de reducere a emisiilor cu 30 % stabilite pentru Programul InvestEU.

O astfel de direcționare a garanției InvestEU către obiectivele de tranziție justă va debloca investițiile eligibile în cadrul tuturor celor patru componente de politică și va fi reflectată în produsele financiare suport. Se pot oferi stimulente specifice pentru partenerii de implementare prin intermediul taxelor sau al unei acoperiri mai avantajoase a riscurilor pentru proiectele care urmează să fie implementate în regiunile de tranziție. Ținta obiectivului de tranziție justă va fi inclusă în Orientările privind investițiile InvestEU și în acordurile de garantare încheiate cu partenerii de implementare. În plus, cererile de propuneri adresate partenerilor de implementare în cadrul Fondului InvestEU vor acorda prioritate acelor parteneri de implementare care oferă produse financiare care contribuie la obiectivele de tranziție justă. Pentru ca proiectele să devină atractive pentru investitori, se va acorda asistență tehnică specifică prin intermediul Platformei de consiliere InvestEU, pentru care va fi pus la dispoziție un pachet suplimentar.

6.3.Pilonul 3: O facilitate de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Grupul Băncii Europene de Investiții

O facilitate de împrumut pentru sectorul public, creată împreună cu Banca Europeană de Investiții, va sprijini creșterea investițiilor din sectorul public în regiunile aflate în tranziție climatică. Acest sprijin va oferi împrumuturi concesionale sectorului public. Împrumuturile respective vor pune la dispoziția entităților din sectorul public resurse pentru punerea în aplicare a măsurilor de facilitare a tranziției către neutralitatea climatică. Investițiile care vor beneficia de sprijin vor fi dintre cele mai diverse, de la proiecte legate de infrastructura energetică și de transport la rețelele de termoficare, măsurile de eficiență energetică, inclusiv de renovare a clădirilor, precum și infrastructura socială și vor putea include și alte sectoare. Sprijinul UE ar putea lua forma, printre altele, a unei subvenționări a ratei dobânzii sau a unui ajutor pentru investiții, finanțate de la bugetul UE, care vor fi combinate cu împrumuturi acordate de BEI autorităților municipale, regionale și altor autorități publice.

Acoperirea geografică va fi aceeași ca și în cazul schemei pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU (pilonul 2 al Mecanismului pentru o tranziție justă), și anume proiecte din regiuni cu planuri de tranziție aprobate, dar și proiecte care aduc beneficii acestor regiuni, însă numai atunci când finanțarea în afara teritoriilor vizate de tranziția justă este esențială pentru tranziția teritoriilor respective. Facilitatea de împrumut pentru o tranziție justă, destinată sectorului public, este menită să ofere astfel de condiții de finanțare preferențială pentru a sprijini investițiile din sectorul public în beneficiul regiunilor celor mai afectate. Aceasta va include, totodată, sprijin consultativ pentru a contribui la generarea rezervei de proiecte.

Sprijinul din cadrul facilității de împrumut pentru sectorul public va fi complementar produselor oferite de schema specifică pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU. Acesta se va aplica proiectelor care nu generează suficiente fluxuri de venituri comerciale și care nu ar beneficia de finanțare în lipsa unui element de subvenție. 

Prin contribuția de la bugetul UE în cuantum de 1,5 miliarde EUR și prin acordarea de împrumuturi de către BEI în cuantum de 10 miliarde EUR pe risc propriu, facilitatea de împrumut pentru sectorul public ar putea mobiliza între 25 și 30 miliarde EUR pentru investiții publice în perioada 2021-2027. Acest lucru reflectă cheia de repartizare națională în cadrul Fondului pentru o tranziție justă, pentru a sprijini tranziția în regiunile vizate. Comisia va prezenta o propunere legislativă de instituire a acestei noi facilități de împrumut pentru sectorul public în martie 2020. În viitor, Comisia poate explora cooperarea cu parteneri de implementare suplimentari, pe măsură ce nevoile din sectorul public evoluează.

6.4.Asistența tehnică și sprijinul consultativ

Tranziția justă va depinde nu numai de fondurile disponibile pentru sprijinirea investițiilor, ci și de canalizarea acestor fonduri către proiectele potrivite. Se va acorda asistență statelor membre și regiunilor prin intermediul unei Platforme pentru o tranziție justă, care va fi gestionată de Comisie. Platforma va avea la bază și va extinde activitatea platformei existente pentru regiunile carbonifere în tranziție, care sprijină deja tranziția justă a regiunilor producătoare de combustibili fosili din întreaga UE. Ea va oferi sprijin tehnic și consultativ pentru elaborarea planurilor teritoriale de tranziție prin intermediul unei rețele de experți care să faciliteze schimbul de informații între statele membre, regiuni, agenții și părțile interesate. Comisia va lansa deja în primul trimestru al anului 2020 o cerere de propuneri în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale, pentru a sprijini statele membre în pregătirea planurilor teritoriale de tranziție acolo unde este necesar. Mecanismul pentru o tranziție justă va oferi, de asemenea, sprijin consultativ și asistență tehnică, prin aceleași mijloace ca cele descrise în secțiunea 5.1.2. 

Comisia:

- va colabora cu colegiuitorii în vederea adoptării rapide a regulamentului privind Fondul pentru o tranziție justă și a modificărilor corespunzătoare aduse Regulamentului privind dispozițiile comune;

- va conlucra cu Grupul BEI și cu alți parteneri de implementare pentru a pune în aplicare schema pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU, odată ce a fost adoptată;

- va prezenta o nouă propunere legislativă de instituire a unei facilități de împrumut pentru sectorul public în colaborare cu BEI în martie 2020;

- va oferi sprijin statelor membre și regiunilor în pregătirea planurilor teritoriale de tranziție;

- va furniza asistență tehnică și sprijin consultativ pentru a genera o rezervă de proiecte solide, în beneficiul regiunilor vizate de tranziția justă.

7.Concluzii și etapele următoare

Planul de investiții pentru o Europă durabilă are un rol esențial în mobilizarea investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor ambițioase stabilite de Pactul ecologic european. Prin angajamentul de a mobiliza investiții durabile în valoare de cel puțin o mie de miliarde EUR în următorul deceniu prin intermediul bugetului UE, Comisia își stabilește un obiectiv propriu foarte concret, în raport cu care vor fi monitorizate progresele. Planul include, de asemenea, un angajament de a utiliza toate pârghiile politice relevante pentru a oferi investitorilor publici și privați un cadru care să faciliteze, în cea mai mare măsură posibilă, investițiile durabile. Acesta implică, de asemenea, un angajament reînnoit de a pune la dispoziția autorităților și promotorilor de proiecte sprijinul necesar în materie de planificare și execuție a proiectelor. Având în vedere amploarea nevoilor de finanțare, Comisia se angajează să exploreze în continuare modalitățile de mobilizare a unor fonduri suplimentare pentru realizarea obiectivelor vizate de Pactul ecologic european.

Mecanismul pentru o tranziție justă inclus în plan va contribui la garantarea faptului că tranziția către un viitor durabil nu lasă pe nimeni în urmă. În acest proces, regiunile cele mai expuse provocărilor legate de tranziție vor fi sprijinite, atât din punct de vedere financiar, cât și administrativ.

Succesul Planului de investiții pentru o Europă durabilă va depinde de implicarea tuturor părților interesate relevante în implementarea lui. Va fi absolut indispensabil ca statele membre și Parlamentul European să susțină obiectivele extrem de ambițioase ale propunerii Comisiei pe durata negocierilor cu privire la cadrul financiar viitor. Comunitatea investitorilor, inclusiv investitorii instituționali, băncile, instituțiile de promovare și fondurile de investiții în societăți necotate, sunt invitate să utilizeze pe deplin noul cadru pentru investiții durabile. La rândul lor, autoritățile statelor membre vor trebui să joace un rol activ în identificarea, promovarea și, acolo unde este necesar, cofinanțarea acestor investiții.

Comisia va organiza în fiecare an o reuniune la nivel înalt în materie de investiții durabile, cu implicarea tuturor părților interesate relevante. Reuniunea la nivel înalt va reprezenta o ocazie de a trece în revistă progresele înregistrate de diferitele direcții de lucru incluse în Planul de investiții pentru o Europă durabilă și de a identifica noi căi de acțiune. Comisia va continua să exploreze, împreună cu partenerii relevanți, surse suplimentare care ar putea fi mobilizate pentru a răspunde nevoilor de finanțare pe termen lung ale tranziției, precum și modalități inovatoare de a face acest lucru. În plus, în conformitate cu concluziile Consiliului din decembrie 2019, Comisia va elabora și va furniza evaluări periodice ale impactului de mediu și socioeconomic al tranziției către neutralitatea climatică și investițiile aferente necesare pentru a aborda aceste aspecte atunci când este necesar.

(1)    Obiectivele principale pentru 2030 sunt: o reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (față de nivelurile din 1990), o pondere de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile și o îmbunătățire cu cel puțin 32,5 % a eficienței energetice.
(2)    În comparație cu scenariul de bază – „Uniți în realizarea uniunii energetice și a acțiunilor climatice – Stabilirea bazelor pentru o tranziție de succes către o energie curată ”, [COM(2019) 285].
(3)    Comisia estimează că, dincolo de măsurile legate de climă, deficitul în materie de investiții durabile de mediu în sens larg este cuprins între 100 de miliarde EUR și 150 de miliarde EUR anual, incluzând protecția mediului și gestionarea resurselor. În ceea ce privește investițiile sociale, grupul operativ la nivel înalt pentru investiții în infrastructura socială a estimat că vor fi necesare încă 142 de miliarde EUR pe an pentru locuințe la prețuri accesibile, asistență medicală și îngrijire pe termen lung, educație și formare pe tot parcursul vieții. Aceste investiții nu se referă doar la costurile de sprijinire a tranziției către o economie verde.
(4)    În comparație cu scenariul de referință - COM(2019) 285.
(5)    În ceea ce privește transportul, datele includ cheltuielile totale de investiții în active mobile, dar nu și investițiile în infrastructură și în sistemele de facilitare a utilizării în comun a vehiculelor etc. Cifrele nu includ ipotezele actualizate privind costurile tehnologiei utilizate pentru strategia pe termen lung.
(6)    Este vorba despre estimări prudente. Nu sunt incluse nevoile de investiții importante din agricultură sau cele legate de adaptarea la schimbările climatice sau de conservarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității, ca urmare a lipsei actuale de date.
(7)

   Cifrele estimate sunt o simplă extrapolare pe o perioadă de 10 ani a propunerii Comisiei pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, fără a aduce atingere viitorului CFM de după 2027, presupunând că obiectivele în materie de climă vor fi cel puțin tot atât de ambițioase ca până acum.

(8)    Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european de garantare agricolă, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Orizont Europa și fondurile LIFE.
(9)    COM(2018) 97 final.
(10)    COM(2019) 456 final.
Top