EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010XG1203(05)

Concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2010 privind inițiativa „Tineretul în mișcare” – o abordare integrată ca răspuns la provocările cu care se confruntă tinerii

OJ C 326, 3.12.2010, p. 9–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

3.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/9


Concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2010 privind inițiativa „Tineretul în mișcare” – o abordare integrată ca răspuns la provocările cu care se confruntă tinerii

2010/C 326/05

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

AVÂND ÎN VEDERE:

1.

Strategia „Europa 2020”, care stabilește obiective ambițioase pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii care trebuie să fie îndeplinite pe parcursul deceniului următor, punând un accent deosebit pe nevoia de măsuri pentru a îmbunătăți nivelurile de studii, pentru a crește ratele de ocupare a forței de muncă și pentru a promova incluziunea socială; de asemenea, Strategia „Europa 2020” identifică un obiectiv principal al UE specific pentru domeniul educației (1), precum și alte obiective privind ocuparea forței de muncă (2), incluziunea socială (3) și cercetarea și inovarea (4);

2.

Concluziile Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (5), care rămân baza pentru o astfel de cooperare și care vin în completarea Strategiei „Europa 2020” în evidențierea rolului crucial pe care educația și formarea profesională trebuie să îl aibă în confruntarea cu numeroasele provocări socioeconomice, demografice, de mediu și tehnologice cu care se confruntă Europa în prezent; concluziile „ET 2020” stabilesc de asemenea patru obiective strategice (6) menite să asigure prosperitatea economică durabilă și capacitatea de integrare profesională, precum și împlinirea pe plan personal, social și profesional a tuturor cetățenilor;

3.

Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (7), care recunoaște că promovarea integrării sociale și profesionale a tinerilor este o componentă esențială pentru atingerea obiectivelor strategiei Europei pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, concomitent cu promovarea realizării personale, a coeziunii sociale și a cetățeniei active. Este de o importanță vitală să oferim tuturor tinerilor posibilitatea de a-și realiza la maximum potențialul. Prin urmare, rezoluția lansează un apel în sensul unor inițiative specifice în domeniul tineretului – adică politici și acțiuni care să vizeze în mod concret tinerii în domenii precum învățarea non-formală, participarea și activitățile de voluntariat, activitățile pentru tineret, mobilitatea și informațiile, incluziunea socială, cultura și sănătatea. Aceasta invită de asemenea la inițiative de integrare – adică inițiative care să permită o abordare transsectorială între politicile din domeniul tineretului și alte domenii de politici relevante.

4.

În cadrul Strategiei „Europa 2020”, statele membre și Uniunea Europeană ar trebui să pună în aplicare reforme orientate către o creștere inteligentă și favorabilă incluziunii, și anume către o creștere economică determinată de cunoaștere și inovare, care să permită participarea maximă. Acestea ar trebui să vizeze îmbunătățirea calității educației și formării profesionale, consolidarea cercetării și promovarea inovării și a transferului de cunoștințe în întreaga Uniune Europeană. Acestea ar trebui să încurajeze spiritul întreprinzător și să ajute la transformarea ideilor creatoare în produse, servicii și procese inovatoare, care să poată genera creștere, locuri de muncă de calitate și durabile, coeziune teritorială, economică și socială și să poată aborda mai eficient și mai eficace provocările europene și globale la nivel de societate.

SALUTĂ:

Comunicarea Comisiei „Tineretul în mișcare: O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană” (8), care plasează tinerii în centrul unui program-cadru pentru UE,

AȘTEPTÂND CU NERĂBDARE:

luarea în considerare a propunerilor din cadrul acestei inițiative, care include acțiuni principale noi și consolidează activitățile existente atât în cadrul statelor membre, cât și la nivel european, pentru a-i ajuta pe tineri să răspundă numeroaselor provocări socioeconomice cu care se confruntă și să reușească în societatea cunoașterii,

RECUNOAȘTE CĂ:

1.

Deși prosperitatea viitoare a Europei depinde în mare măsură de tinerii săi, prea mulți dintre aceștia se confruntă încă cu dificultăți considerabile în ceea ce privește fructificarea propriului potențial și contribuția lor în societate: prea mulți devin absolvenți fără calificări sau cu competențe insuficiente, nu reușesc să aibă locuri de muncă și se confruntă cu riscul excluziunii sociale, care, la rândul său, implică costuri ridicate atât pentru individ, cât și pentru societate în ansamblul său. Găsirea unor soluții pentru această situație necesită o abordare mai integrată, transsectorială în privința educației și formării profesionale, tineretului, ocupării forței de muncă și a politicilor sociale, abordare care să se bazeze pe punctele forte actuale și să elaboreze măsuri noi, eficace.

2.

Multe state membre se confruntă în continuare cu provocarea privind punerea în aplicare a unor strategii și instrumente la nivel național privind învățarea pe tot parcursul vieții, care sunt esențiale pentru a permite nu numai tinerilor, dar și adulților să dobândească, să mențină și să dezvolte cunoștințe, aptitudini și competențe pe parcursul propriilor cariere. În special, sunt necesare parcursuri educaționale mai flexibile, care le vor permite bărbaților și femeilor care se află în diferite etape ale vieții să poată face trecerea între diverse sisteme de educație și formare profesională, precum și între mediile de învățare formale, non-formale și informale și care să poată atrage persoane care nu se încadrează în modelul clasic de elev/student.

3.

În anii care urmează din ce în ce mai multe locuri de muncă vor necesita calificări de nivel înalt (9), totuși în momentul de față UE înregistrează un procent mai mic de persoane cu o calificare în învățământul terțiar sau la un nivel echivalent (10), precum și un procent mai mic de cercetători, decât concurenții săi. În plus, capacitatea de inovare a Europei va necesita parteneriate bazate pe cunoaștere și legături mai strânse între mediul educațional, domeniul cercetării și mediul de afaceri pentru a dezvolta triunghiul cunoașterii. Aceasta va reprezenta de asemenea o modalitate de a se asigura că cei care ocupă locuri de muncă care presupun un nivel de calificare redus se pot adapta mai bine la cerințele în schimbare ale pieței forței de muncă.

4.

În plus față de atingerea obiectivelor personale și socioeconomice, mobilitatea în scop educațional poate oferi un mod util de consolidare a capacității de integrare profesională și de dobândire sau de dezvoltare a competențelor din punct de vedere profesional, pedagogic, lingvistic, interpersonal și intercultural. Mobilitatea în scop educațional poate contribui de asemenea la îmbunătățirea calității instituțiilor de învățământ și la cooperarea dintre acestea. Deși programele și instrumentele de politici ale UE au avut o contribuție semnificativă în acest domeniu, există încă un considerabil potențial nevalorificat pentru mobilitatea în scop educațional, care rămâne mult prea adesea excepția. Oportunitățile privind mobilitatea în scop educațional într-un context de educație formală ar trebui să fie încurajate în mod activ în cazul grupurilor precum adulții tineri care studiază, profesorii, formatorii și cadrele didactice. Adulții tineri ar trebui de asemenea să poată beneficia de astfel de oportunități în medii de învățare non-formale sau informale. În plus, trebuie să fie explorate noi forme inovatoare ale unei astfel de mobilități, inclusiv ale mobilității în spațiul virtual, iar accesul la această formă de mobilitate ar trebui să fie extins, acordându-se o atenție deosebită grupurilor dezavantajate și aspectelor legate de gen.

PRIN URMARE CONVINE CĂ:

1.

În eforturile depuse pentru îndeplinirea obiectivelor inițiativei „Tineretul în mișcare”, Comisia Europeană și statele membre ar trebui să coopereze în contextul general al Strategiei „Europa 2020”, asigurând în același timp coerența cu prevederile existente, în special cu cele din cadrul strategic „ET 2020” pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale, strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului. Implementarea acțiunilor, precum și procedurile de monitorizare și de raportare ar trebui să fie efectuate în aceste cadre și în conformitate cu principiile și obiectivele generale ale acestora. Acțiunile trebuie să fie coordonate îndeaproape, cu implicarea și cooperarea părților interesate competente de la fiecare nivel, inclusiv prin dialog structurat.

2.

Orientările integrate „Europa 2020” (11) prevăd un cadru pentru acțiunile coordonate în privința politicilor, majoritatea ținând de competența statelor membre. Prin monitorizarea corespunzătoare, învățarea inter pares și pregătirea contribuției la Consiliul European, Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport ar trebui să joace un rol-cheie în punerea în aplicare a inițiativei „Tineretul în mișcare” și a Strategiei extinse „Europa 2020”, incluzând sarcina specifică privind realizarea principalelor obiective ale UE în domeniul educației și formării profesionale.

3.

Este nevoie de eforturi suplimentare pentru a îi ajuta pe tineri să facă față numeroaselor provocări socioeconomice cu care se confruntă. Cu toate acestea, într-un moment de constrângeri bugetare, astfel de eforturi ar trebui să se concentreze pe optimizarea și raționalizarea obiectivelor politicilor și a investițiilor prin corelarea acestora în mai mare măsură cu obiectivele „Europa 2020” și cu prioritățile cadrului strategic „ET 2020”.

4.

Deși domeniul lor de aplicare îl depășește pe acela al inițiativei „Tineretul în mișcare”, programele UE existente, precum „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Erasmus Mundus și Tineretul în acțiune”, au în mod clar un cuvânt greu de spus în sensul realizării obiectivelor inițiativei, precum și a obiectivelor Strategiei „Europa 2020” în general. În elaborarea următoarei generații de programe ar trebui să se țină seama atât de amplul domeniu de aplicare a programelor, cât și de contribuția acestora în cadrul inițiativei.

5.

Ar trebui să fie încurajată în mod activ o mai mare mobilitate, incluzând mobilitatea cu țările terțe și țările candidate, prin utilizarea programelor și mecanismelor adecvate. Mobilitatea în scop educațional ar trebui să aibă și o dimensiune calitativă și să se bazeze pe cooperarea bine rodată dintre instituțiile de învățământ și de formare profesională. În vederea creșterii calității și diversității mobilității, ar trebui să fie explorat potențialul oferit de alte forme de cooperare. Cu toate acestea, mobilitatea nu ar trebui să fie considerată un obiectiv în sine, ci mai degrabă un mijloc de îmbunătățire a dobândirii de cunoștințe, aptitudini și competențe și de abordare a provocărilor la nivel personal și social.

CONVINE ÎN CONTINUARE CĂ:

Pentru a aborda provocările evidențiate, este nevoie atât în cadrul statelor membre, cât și la nivel european, de măsuri care – respectând pe deplin principiul subsidiarității – vor contribui la atingerea unor obiective mai ample și a obiectivelor principale ale Strategiei „Europa 2020”, precum și la realizarea inițiativelor emblematice asociate acesteia.

În cadrul inițiativei emblematice „Tineretul în mișcare”, ar trebui să fie luate în considerare următoarele direcții de acțiune:

 

În ceea ce privește în mod concret domeniul educației și formării profesionale:

promovarea punerii în aplicare pe deplin a strategiilor integrate de învățare pe tot parcursul vieții;

asigurarea dobândirii de competențe-cheie de care fiecare individ, în special cei care provin din medii dezavantajate, are nevoie pentru a reuși într-o societate a cunoașterii;

creșterea participării în învățământul terțiar sau la un nivel echivalent;

sporirea calității și atractivității educației la toate nivelurile, în special în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic;

promovarea beneficiilor mobilității în scop educațional în ceea ce privește sporirea cunoștințelor, aptitudinilor și experienței.

 

În ceea ce privește, în mod concret, domeniul tineretului:

promovarea unei abordări transsectoriale între politicile din domeniul tineretului și cele din alte domenii relevante de politici;

consolidarea atât la nivel calitativ, cât și la nivel cantitativ a mobilității pentru toți tinerii, în special pentru cei care dispun de mai puține oportunități, în medii de învățare non-formale și informale;

promovarea rezultatelor învățării non-formale și informale și îmbunătățirea recunoașterii acestora, pentru ca adulții tineri să aibă acces mai ușor la educația și formarea profesională la nivel formal și la piața forței de muncă;

încurajarea participării tineretului la viața democratică.

 

În ceea ce privește, în mod concret, domeniul ocupării forței de muncă:

educația și formarea profesională, politicile din domeniile tineretului și ocupării forței de muncă ar trebui să acopere în mod bine coordonat etapele pe care tinerii trebuie să le parcurgă în tranziția de la educație la activitatea profesională. Politicile privind ocuparea forței de muncă ar trebui să contribuie la reducerea șomajului în rândul tinerilor și la îmbunătățirea perspectivelor de angajare a tinerilor, ca și contribuție-cheie la realizarea obiectivului de 75 % cu privire la ocuparea forței de muncă prevăzut în Strategia „Europa 2020” pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică.

ÎN CONSECINȚĂ INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITELE COMPETENȚELOR CARE LE REVIN:

Să implementeze pe deplin acțiunile existente și să elaboreze viitoarele inițiative privind politicile menite să realizeze obiectivele ample ale inițiativei „Tineretul în mișcare” în contextul extins al Strategiei „Europa 2020”, precum și să atingă cele două obiective principale ale UE care privesc în mod specific educația și formarea profesională.

În acest proces, statele membre și Comisia ar trebui:

1.

să asigure colaborarea strânsă dintre toate domeniile de politici conexe, în special educația, tineretul, afacerile sociale, ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, în vederea explorării posibilității unor obiective comune;

2.

să se asigure că formațiunile relevante ale Consiliului și Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport își îndeplinesc pe deplin rolul în cadrul Strategiei „Europa 2020”, în special prin contribuții periodice la Consiliul European cu privire la progresele înregistrate în sensul realizării obiectivelor principale ale UE;

3.

să raționalizeze și să asigure utilizarea eficientă și pe deplin a programelor și bugetelor UE, inclusiv, după caz, prin corelarea acestora cu resursele naționale și regionale și prin luarea în considerare a utilizării fondurilor structurale europene și a fondurilor de coeziune, precum și a Băncii Europene de Investiții;

4.

să urmărească dezvoltarea la maxim a potențialului altor surse și posibil a unor noi surse de finanțare pentru promovarea mobilității în scop educațional și de ocupare a forței de muncă;

5.

să ia în considerare implicațiile acestor concluzii pentru următoarea generație de programe ale UE și pentru următorul cadru financiar al UE.


(1)  Obiectivul privește două aspecte: reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii la sub 10 % și creșterea la cel puțin 40 % a procentului de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care sunt absolvenți de învățământ terțiar sau echivalent acestuia.

(2)  Atingerea ratei de ocupare de 75 % pentru femeile și bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă, a celor mai puțin calificați și printr-o mai bună integrare a migranților legali.

(3)  Eliminarea pentru cel puțin 20 de milioane de persoane a riscului de sărăcie sau excluziune.

(4)  Îmbunătățirea condițiilor pentru cercetare și dezvoltare, în special pentru ca nivelurile combinate ale investițiilor publice și private din acest sector să ajungă la 3 % din PIB.

(5)  JO C 119, 28.5.2009.

(6)  Obiectivul 1: Realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității; Obiectivul 2: Îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării profesionale; Obiectivul 3: Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active; Obiectivul 4: Stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de educație și de formare profesională.

(7)  JO C 311, 19.12.2009.

(8)  Doc. 13726/10.

(9)  Procentul de locuri de muncă care necesită un nivel înalt de calificare va crește de la 29 % în 2010 la aproximativ 35 % în 2020 (estimările Cedefop).

(10)  Procentul de persoane din UE absolvenți de învățământ terțiar sau echivalent era de 32,3 % în 2009 (Eurostat).

(11)  Propunere de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020.


Top