19/Volumul 3

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

97

L 081/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În conformitate cu articolului 62 alineatul (2) litera (b) din Tratat, Consiliul trebuie să adopte normele cu privire la vizele pentru șederile prevăzute pentru o durată de maxim trei luni și, în acest context, este necesar să se stabilească lista acelor țări terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză la trecerea frontierelor externe și cea a celor ai căror resortisanți sunt exonarați de această obligație. Articolul 61 menționează respectivele liste printre măsurile de însoțire care sunt direct legate de libera circulație a persoanelor într-un spațiu de libertate, securitate și justiție.

(2)

Prezentul regulament se înscrie în continuarea acquis-ului Schengen, în conformitate cu protocolul de integrare a acestuia în cadrul Uniunii Europene, denumit în continuare „Protocolul Schengen”. Acesta nu afectează obligațiile care decurg din acest acquis ale statelor membre, astfel cum este definit de anexa A la Decizia 1999/435/CE din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare din dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul (3).

(3)

Prezentul regulament reprezintă continuarea dezvoltării a acelor dispoziții prin care s-a autorizat o cooperare consolidată în conformitate cu Protocolul Schengen și cade sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE din 17 mai 1999 privind anumite dispoziții de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (4).

(4)

În temeiul articolului 1 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Irlanda și Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament. În consecință și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul menționat anterior, dispozițiile prezentului regulament nu se aplică nici Irlandei și nici Regatului Unit.

(5)

Stabilirea acelor țări terțe ai căror resortisanți sunt supuși obligației de a deține viză și a celor care sunt exonarați de această obligație se face prin intermediul unei evaluări atente, de la caz la caz, a unei serii de criterii, care se referă inter alia la imigrația ilegală, ordinea publică și siguranță și la relațiile externe ale Uniunii Europene cu țările terțe, acordându-se de asemenea atenție și implicațiilor coerenței regionale și ale reciprocității. Ar trebui să se prevadă un mecanism comunitar care să permită punerea în aplicare a acestui principiu al reciprocității în cazul în care una din țările terțe incluse în anexa II la prezentul regulament decide să supună resortisanții dintr-unul sau mai multe state membre obligației de a deține viză.

(6)

Întrucât Acordul privind Spațiul Economic European exonerează resortisanții din Islanda, Liechtenstein și Norvegia de obligația de a deține viză, aceste țări nu sunt incluse în lista la anexa II.

(7)

În ceea ce privește apatrizii și refugiații recunoscuți, fără a aduce atingere obligațiilor care revin în conformitate cu acordurile internaționale semnate de statele membre, în special Acordul european privind suprimarea vizelor pentru refugiați, semnat la Strasburg la 20 aprilie 1959, decizia privind obligația sau exonerarea de viză ar trebui să fie în funcție de țara terță în care au rezidența aceste persoane și care a emis documentele lor de călătorie. Cu toate acestea, date fiind diferențele dintre legislațiile interne aplicabile apatrizilor și refugiaților recunoscuți, statele membre pot decide dacă aceste categorii de persoane sunt supuse obligației de a deține viză, în cazul în care țara terță în care au rezidența aceste persoane și care a emis documentele lor de călătorie este o țară terță ai cărei resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză.

(8)

În cazuri particulare în care se justifică un regim special în materie de vize, statele membre pot exonera anumite categorii de persoane de obligația de a deține viză sau pot impune această obligație în conformitate cu dreptul public internațional sau cutuma.

(9)

Pentru a asigura o administrare deschisă a sistemului și informarea persoanelor în cauză, statele membre ar trebui să comunice celorlalte state membre și Comisiei măsurile pe care le iau în temeiul prezentului regulament. Din aceleași motive, informațiile în cauză ar trebui publicate și în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

(10)

Condițiile care reglementează intrarea pe teritoriul statelor membre sau eliberarea vizelor nu afectează normele care guvernează actualmente recunoașterea valabilității documentelor de călătorie.

(11)

În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul 5 din Tratat, pentru a asigura buna funcționare a regimului comun al vizelor, este necesar și oportun să se adopte un regulament care să stabilească lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză la trecerea frontierelor externe și lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație.

(12)

Prezentul regulament prevede o armonizare totală în ceea ce privește țările terțe ai căror resortisanți sunt supuși obligației de a deține viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și țările terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația respectivă. Cu toate acestea, aplicarea exonerării de obligația de a deține viză pentru resortisanții anumitor țări terțe care sunt enumerate la anexa II va intra în vigoare doar mai târziu. În acest scop, Consiliul adoptă o decizie pentru fiecare dintre țările respective pe baza rapoartelor elaborate de Comisie,

(a)

statul membru poate notifica, în scris, Comisiei și Consiliului faptul că țara terță a stabilit obligația de a deține viză;

(b)

în cazul unei asemenea notificări, obligația statelor membre de a supune resortisanții țării terțe în cauză la obligația de a deține viză se stabilește provizoriu după la treizeci de zile de la notificare, cu excepția cazului în care Consiliul, hotărând în prealabil cu majoritate calificată, nu decide altfel;

(c)

introducerea provizorie a obligației de a deține viză se publică de către Consiliu în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene înainte să intre în vigoare;

(d)

Comisia examinează orice solicitare făcută de Consiliu sau de un stat membru de a prezenta Consiliului o propunere de modificare a anexelor la prezentul regulament pentru a include țara terță în cauză în anexa I și a o elimina din anexa II;

(e)

în cazul în care, anterior adoptării de către Consiliu a unei astfel de modificări la anexele la prezentul regulament, țara terță abrogă decizia sa de stabilire a obligației de viză, statul membru în cauză notifică imediat în scris Comisiei și Consiliului această decizie;

(f)

notificarea în cauză se publică de către Consiliu în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Introducerea provizorie a obligației de viză pentru resortisanții țării terțe în cauză se abrogă după șapte zile de la data publicării.

—

intrării pentru o ședere în acel stat membru sau în mai multe state membre pentru o durată care nu depășește trei luni în total;

—

intrării în vederea tranzitării teritoriului acelui stat membru sau al mai multor state membre, cu excepția tranzitului aeroportuar.

—

sunt supuși obligației de a deține viză în cazul în care țara terță în care au rezidența și care le-a eliberat documentele de călătorie este una din țările terțe care figurează în lista din anexa I;

—

pot fi exonerate de obligația de a deține viză în cazul în care țara terță în care au rezidența și care le-a eliberat documentele de călătorie este una din țările terțe care figurează în lista din anexa II.

(a)

titularii de pașapoarte diplomatice, pașapoarte de serviciu și alte pașapoarte oficiale;

(b)

echipajul civil ale aeronavelor si ale navelor;

(c)

echipajul și însoțitorii de bord din zborurile de urgență sau salvare și alte persoane care furnizează ajutor, în caz de dezastru sau accident;

(d)

echipajul civil al navelor care navighează în apele internaționale;

(e)

titularii de permise de liberă trecere eliberate de unele organizații internaționale interguvernamentale funcționarilor lor.

1.

titlul anexei 1 partea I din ICC și al anexei 5 partea I din MC se înlocuiește cu următorul text:

„Lista comună a țărilor terțe ai căror resortisanți sunt supuși obligației de a deține viză de către statele membre legate prin Regulamentul (CE) nr. 539/2001”;

2.

lista din anexa 1 partea I din ICC și din anexa 5 partea I din MC se înlocuiește cu lista din anexa I la prezentul regulament;

3.

titlul anexei 1 partea II din ICC și al anexei 5 partea II din MC se înlocuiește cu următorul text:

„Lista comună a țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză de către statele membre care sunt legate prin Regulamentul (CE) nr. 539/2001”;

4.

lista din anexa 1 partea II din ICC și din anexa 5 partea II din MC se înlocuiește cu lista din anexa II la prezentul regulament;

5.

partea III din anexa 1 la ICC și partea III din anexa 5 la MC se elimină.