ECO/657
Semestrul european 2025 – Pachetul de toamnă
AVIZ
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Semestrul european 2025 – Pachetul de toamnă
[COM(2024) 700 final]
Date de contact
|
eco@eesc.europa.eu
|
Administratoare
|
Anna PANTAZI
|
Data documentului
|
10/2/2025
|
Raportor: Petru Sorin DANDEA
Sesizare
|
Comisia Europeană, 20/1/2025
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
Documentul Comisiei Europene
|
COM(2024) 700 final
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
|
Data adoptării în secțiune
|
6/2/2025
|
Rezultatul votului
(pentru/împotrivă/abțineri)
|
60/0/2
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
D/M/YYYY
|
Sesiunea plenară nr.
|
…
|
Rezultatul votului
(pentru/împotrivă/abțineri)
|
…/…/…
|
1.RECOMANDĂRI
Comitetul Economic și Social European (CESE)
1.1regretă că în contextul politic, social și economic global actual, marcat de turbulențe, Comisia Europeană a ales să nu publice Analiza anuală a creșterii durabile, principalul document al pachetului de toamnă care prezintă orientările politice pentru perioada următoare;
1.2consideră că riscurile geopolitice grave și în creștere și slăbirea instituțiilor multilaterale pot avea, în cele din urmă, un impact grav asupra economiilor, comerțului, inflației și creșterii europene. Instituțiile europene ar trebui să fie pregătite să gestioneze situațiile de urgență;
1.3salută eforturile Comisiei de a lansa ciclul de punere în aplicare a noului cadru european de guvernanță și încurajează Comisia să finalizeze acest proces cât mai curând posibil. Cu toate acestea, CESE consideră că, în contextul politic și economic global dificil de la ora actuală, statele membre trebuie să combine în mod inteligent măsurile de stabilizare financiară cu reformele și investițiile necesare pentru a menține UE pe traiectoria pozitivă a creșterii durabile;
1.4subliniază poziția societății civile potrivit căreia, deși pachetul de toamnă evidențiază importanța implicării părților interesate, se observă lipsa unor mecanisme concrete care să implice partenerii sociali și organizațiile societății civile în mod adecvat și eficace la nivel național;
1.5este de acord cu propunerea Comisiei de a lansa Busola pentru competitivitate la începutul anului viitor, pe baza recomandărilor formulate în raportul lui Enrico Letta, intitulat „Much more than a market”, și în raportul lui Mario Draghi, intitulat „The Future of European Competitiveness”;
1.6este de acord cu concluzia raportului Draghi potrivit căreia principalul factor care stă la baza diferențelor negative în materie de productivitate și competitivitate ale economiei UE în comparație cu SUA și China este deficitul mare de investiții acumulat în ultimele două decenii. CESE consideră că este extrem de necesar să se promoveze o politică de investiții puternică, axată pe sectoarele tehnologice cele mai avansate, pe crearea unei piețe europene a energiei care să reducă substanțial prețurile energiei și pe punerea în aplicare a unei tranziții verzi și digitale echitabile, utilizând instrumentele oferite de autonomia strategică a unei politici industriale europene;
1.7consideră că investițiile trebuie finanțate din capital public și privat, național și european. CESE consideră că ar trebui creat un fond european pentru investiții strategice, axat pe finanțarea proiectelor prioritare europene, și că resursele alocate priorităților de investiții ar trebui să fie sporite în mod semnificativ în cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034. În același timp, finanțarea investițiilor private ar trebui facilitată prin consolidarea capacității de creditare a BEI și prin reînnoirea programului InvestEU, precum și prin finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital fără întârzieri nejustificate;
1.8este de acord cu propunerea Comisiei potrivit căreia recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să fie orientate către o mai bună punere în aplicare a reformelor și a investițiilor incluse în Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și în CFM, întrucât ambele se apropie de sfârșit, în 2026 și, respectiv, în 2027. Cu toate acestea, având în vedere rata actuală de punere în aplicare și caracterul transformator al reformelor necesare, CESE solicită o evaluare pragmatică pentru a asigura eficacitatea deplină a acestui instrument fără precedent (MRR), inclusiv o evaluare imediată a măsurii în care calendarul actual de punere în aplicare rămâne adecvat pentru atingerea obiectivelor preconizate. Acest lucru va ajuta statele membre afectate de dezechilibre structurale să își reechilibreze politicile macroeconomice fără a pune în pericol reformele care sprijină creșterea competitivității și generează creștere durabilă;
1.9consideră că, în contextul politic și economic dificil cu care se confruntă UE, o mai bună cooperare între statele membre este esențială pentru depășirea acestor obstacole. CESE sprijină propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro, care invită statele membre să ia măsuri în mod individual și colectiv pentru a îmbunătăți competitivitatea și a stimula productivitatea;
1.10consideră că analizele și constatările Comisiei din Raportul comun privind ocuparea forței de muncă sunt corecte și adecvate pentru a fi transpuse cu atenția cuvenită în recomandări specifice fiecărei țări. De asemenea, CESE invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a realiza îmbunătățirile necesare pe piața forței de muncă și să continue punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale;
1.11încurajează Comisia să continue programul de reducere a sarcinii pe care reglementarea excesivă o impune întreprinderilor europene, diminuând capacitatea acestora de a concura la nivel mondial. De asemenea, Comisia ar trebui să identifice și să elimine barierele de reglementare care afectează negativ competitivitatea, concentrările economice și achizițiile întreprinderilor europene. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită întreprinderilor cu statut strategic de piață. În același timp, reglementările naționale simple ar trebui armonizate pe cât posibil, ceea ce ar contribui în viitor la adoptarea unor standarde europene comune. CESE consideră că normele în materie de bună calitate a reglementării, care garantează drepturile consumatorilor și drepturile sociale și de mediu, sunt importante și necesare;
1.12consideră că, în recomandările specifice fiecărei țări, propunerile de investiții și de reformă ar trebui să acorde prioritate abordării problemei grave a locuințelor, care îi împiedică pe mulți cetățeni, în special pe tineri, să se bucure de un drept fundamental și devine un obstacol în calea mobilității forței de muncă, care, la rândul său, reprezintă un factor de competitivitate.
2.NOTE EXPLICATIVE
Argumente în sprijinul recomandărilor 1.2 și 1.3
2.1În această toamnă, Comisia a lansat ciclul semestrului european în noul cadru de guvernanță financiară. Având în vedere situația politică și economică complexă la nivelul UE și la nivel mondial, Comisia a pregătit un proiect de recomandare a Consiliului privind planurile pe termen mediu pentru 21 de state membre, un proiect de recomandare a Consiliului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru 8 state membre și un aviz privind proiectele de planuri bugetare pentru 17 state membre. Comisia așteaptă încă finalizarea planurilor pe termen mediu pentru unele state membre, din cauza contextelor politice dificile de la nivel național.
2.2CESE consideră că, în contextul geopolitic actual, statele membre trebuie să depună un efort deosebit pentru a proteja rolul de actor relevant al UE. Acest lucru înseamnă că măsurile și reformele prevăzute în planurile pe termen mediu trebuie să fie aliniate la o politică de investiții care să sprijine creșterea economică durabilă.
2.3Situația de război din Ucraina și Orientul Mijlociu este agravată de faptul că noul președinte al SUA ar putea declanșa un război comercial și amenință cu anexarea teritorială a mai multor state, inclusiv a unui stat membru al Uniunii Europene.
2.4CESE consideră că indicii de supraveghere a dezechilibrelor macroeconomice utilizați de Comisie nu mai sunt de actualitate și recomandă lansarea rapidă a unui proces amplu de revizuire aprofundată, pentru a dezvolta un sistem mai actualizat, mai adaptat și mai eficace, care să permită o evaluare mai exactă a îmbunătățirii de către statele membre a bugetelor lor naționale și a punerii în aplicare a investițiilor și a reformelor.
Argumente în sprijinul recomandării 1.4
2.5CESE organizează un proces anual de consultare cu partenerii sociali și cu societatea civilă din statele membre. Aceștia subliniază adesea că modul în care reprezentanții societății civile sunt consultați cu privire la programele de reformă este mai degrabă un exercițiu formal, care trebuie bifat.
2.6Comitetul consideră că procesul de consultare trebuie îmbunătățit atât la nivel național, cât și la nivel european. Consultarea ar trebui să ducă la includerea propunerilor societății civile în programele naționale și europene.
Argumente în sprijinul recomandărilor 1.5, 1.6 și 1.7
2.7Comitetul așteaptă cu interes publicarea documentului strategic al Comisiei privind Busola pentru competitivitate.
2.8Pentru a recalibra nivelul de competitivitate al UE la nivel mondial, Comisia și statele membre trebuie, în primul rând, să pună în aplicare un program care să ducă la o reducere a prețurilor energiei. Întreprinderile europene se confruntă în prezent cu o scădere semnificativă a competitivității din cauza prețului foarte ridicat al energiei, care este de două ori mai mare decât în Statele Unite. CESE consideră că UE trebuie să continue să dezvolte capacități de producție a energiei din surse regenerabile, în paralel cu investiții coerente în rețele de transport și în sisteme de interconectare. Pe termen mediu și lung, acest lucru ar duce la eficientizarea consumului de energie acolo unde este necesar, eliminând pierderile cauzate de natura intermitentă a producției de energie din surse regenerabile și de instalațiile de stocare limitate. Pe termen scurt, este necesar să se introducă măsuri cu efect imediat pentru a reduce diferența în ceea ce privește costurile energiei cu care se confruntă întreprinderile din UE în comparație cu concurenții lor internaționali, acordând prioritate industriilor mari consumatoare de energie. Astfel de măsuri ar putea implica:
·prelungirea și îmbunătățirea dispozițiilor relevante ale cadrului temporar de criză și de tranziție;
·punerea în aplicare a unui mecanism de sprijin specific pentru a elimina în mod eficient riscurile pentru contractele de achiziție de energie electrică din surse regenerabile de energie (SRE); aceasta poate include garanții de stat împotriva riscului de neîndeplinire a obligațiilor de către beneficiar, reducerea costurilor pentru sectoarele mari consumatoare de energie și drepturile de interconectare pe termen lung.
2.9Având în vedere fragmentarea geopolitică și tensiunile din sistemul comercial mondial, CESE consideră că este imperativ ca UE să revizuiască și să completeze Pactul verde cu un pact industrial. Acesta din urmă ar trebui să promoveze finalizarea uniunii energetice și reindustrializarea UE. Pactul industrial ar trebui să includă, de asemenea, dezvoltarea industriei materiilor prime strategice și a industriei de apărare.
2.10Digitalizarea este un alt domeniu care ar trebui abordat de Busola pentru competitivitate. Din cauza faptului că 80 % din produsele digitale sunt importate, UE este cu mult în urma Statelor Unite și a Chinei în acest domeniu. Prin urmare, CESE consideră că UE ar trebui să recupereze decalajul prin dezvoltarea de proiecte mari, eventual în cadrul parteneriatelor public-privat. Sprijinul pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul digital este o măsură bună, dar nu este suficientă.
2.11 De asemenea, CESE consideră că este important să se îmbunătățească accesul întreprinderilor la capital. Uniunea piețelor de capital trebuie să fie finalizată în mod prioritar.
Argumente în sprijinul recomandării 1.8
2.12CESE consideră că pachetul de toamnă afectează diferite state membre în moduri diferite, în funcție de condițiile lor economice, de dependențele energetice și de cadrele sociale. Pentru unele țări, pachetul poate oferi sprijinul atât de necesar pentru dezvoltarea durabilă și tranzițiile verzi. Cu toate acestea, alte țări se pot confrunta cu provocări din cauza implicațiilor financiare sau a necesității de a se adapta rapid la noile medii de reglementare. În plus, pachetul ar putea exacerba inegalitățile existente între statele membre, deoarece cele cu mai puține resurse ar putea întâmpina dificultăți în a pune în aplicare în mod eficace modificările propuse.
2.13CESE constată cu îngrijorare că punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări urmează o tendință descendentă. În timp ce unele țări au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor din cadrul MRR, altele se confruntă cu provocări în ceea ce privește punerea în aplicare din cauza constrângerilor de capacitate administrativă sau a complexității reformelor necesare. Comitetul observă că rata relativ scăzută de utilizare a componentei de împrumut a MRR (108,69 miliarde EUR din 291 miliarde EUR) sugerează necesitatea de a reevalua modul în care acest instrument își poate îndeplini mai bine scopul preconizat. CESE constată cu îngrijorare că, de la începutul anului 2025, doar 28 % din țintele MRR au fost atinse, fiind absorbite sub formă de granturi numai 197,46 miliarde EUR dintr-un total de 359 miliarde EUR. Deși menținerea ritmului reformelor este esențială, Comitetul subliniază că accentul ar trebui pus pe asigurarea unei puneri în aplicare de înaltă calitate și a unui impact de durată.
Argumente în sprijinul recomandării 1.9
2.14După cum arată raportul Draghi, UE a susținut democrația, drepturile fundamentale, prosperitatea și economia socială de piață. Dacă UE își pierde puterea de a susține aceste principii, nu își mai îndeplinește rolul pentru care a fost creată. Prin urmare, CESE solicită statelor membre să sprijine revitalizarea proiectului european prin promovarea unor măsuri de interes general pentru UE și să pună capăt blocării acestor măsuri din dorința de a favoriza interese specifice. În contextul politic global actual, extrem de complicat, o UE puternică este în interesul fiecărui stat membru.
Argumente în sprijinul recomandării 1.10
2.15Din cauza situației demografice se înregistrează o scădere a forței de muncă disponibile în UE. Multe întreprinderi se confruntă cu un deficit de personal calificat. În acest context dificil, CESE consideră că, în următoarea perioadă de programare, resursele alocate programului FSE+ ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea competențelor.
2.16CESE consideră că programele de educație și formare trebuie actualizate pentru a corespunde dublei tranziții. Prin implicarea partenerilor sociali la nivel sectorial și național, programele pot fi mai bine concepute pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor.
Argumente în sprijinul recomandării 1.11
2.17CESE consideră că reducerea sarcinii de reglementare inutile asupra întreprinderilor europene trebuie să fie o prioritate pentru UE. Sarcina de reglementare este unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă întreprinderile europene. Având în vedere punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, CESE consideră că reglementarea în domeniul protecției sociale și a muncii este importantă și necesară.
2.18Atunci când elaborează Busola pentru competitivitate, Comisia ar trebui să analizeze modul în care pot fi eliminate barierele de reglementare care subminează competitivitatea întreprinderilor europene la nivel mondial. De asemenea, ar trebui să revizuiască reglementările privind concentrările economice și achizițiile, având în vedere că doar 10 din primele 100 de întreprinderi de la nivel mondial sunt europene.
Argumente în sprijinul recomandării 1.12
2.19Problema locuințelor și creșterea de neoprit a prețurilor locuințelor, atât a prețului de închiriere, cât și a celui de cumpărare a proprietății, sunt considerate ca fiind una dintre principalele preocupări ale populației din majoritatea statelor membre. Oferta este insuficientă și a fost erodată atât de procesele speculative, cât și de creșterea masivă a numărului de proprietăți închiriate ca structuri de cazare turistică, slab reglementate.
Bruxelles, 6 februarie 2025
Președintele Secțiunii pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Ioannis VARDAKASTANIS
_____________