Comitetul Economic și Social European

CCMI/157

Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă

AVIZ 
Comitetul Economic şi Social European

Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă
[COM(2017) 479 final]

Raportor: Bojidar DANEV

Coraportor: Monika SITÁROVÁ HRUSECKÁ

1.    Concluzii și recomandări

CESE salută comunicarea Comisiei privind dezvoltarea inteligentă, inovatoare și durabilă și abordarea sa din perspectiva capacitării cetățenilor și a întreprinderilor. Cu toate acestea,

-trebuie să fie asigurate continuitatea și previzibilitatea acestei politici pe termen lung. Comisia ar trebui să transforme prezenta politică sau, mai curând, setul de politici, într-o strategie coerentă pe termen lung;

-CESE se adresează, de asemenea, Consiliului, deoarece statele membre sunt competente pentru majoritatea chestiunilor privind politica industrială, și, prin urmare, trebuie să fie angajate în acțiuni coerente. Niciun stat membru nu deține în sine capacitatea de a răspunde provocărilor globale cu care se confruntă industria;

-obiectivele comune și un cadru comun pentru politica industrială ar putea fi esențiale pentru viitorul Europei. Pentru a oferi rezultate, guvernanța UE cu această destinație trebuie să fie îmbunătățită;

-trebuie acționat de urgență, deoarece provocările reprezentate de tehnologia digitală, de decarbonizare și de schimbările politice globale sunt fără precedent și imprevizibile.

În ceea ce privește comunicarea, CESE emite următoarele concluzii:

1.1Comisia a abordat acțiuni de integrare în mai multe domenii de politică, pentru a crea condiții favorabile pentru competitivitate și dezvoltare industrială, în concordanță cu ceea ce CESE propune de mai mulți ani;

1.2schimbarea de paradigmă a erei digitale are efecte disruptive, transversale asupra tuturor întreprinderilor și asupra societăţii;

1.3întreprinderile se confruntă cu provocări fără precedent pentru a transforma rapid noile tehnologii în inovații și succese pe piețele din ce în ce mai competitive. O poziție centrală în cadrul lanțului valoric global este extrem de importantă pentru multe dintre acestea;

1.4oamenii se află în centrul schimbării. Politicile privind piața forței de muncă trebuie să se adapteze la evoluția condițiilor. O tranziție echitabilă înseamnă sprijinirea persoanelor și regiunilor care se confruntă cu schimbări structurale;

1.5educația și formarea profesională reprezintă catalizatori și motoare necesare pentru tranziția industrială. Toți lucrătorii au nevoie să-și îmbunătățească competențele, în special competențele digitale, iar mulți dintre aceștia trebuie să-și modifice profesia;

1.6atingerea obiectivelor în materie de mediu, schimbări climatice și a altor obiective de dezvoltare durabilă implică schimbări semnificative pentru întreaga economie. Apar noi oportunități de afaceri. În același timp, tranziția către o industrie fără emisii de dioxid de carbon necesită investiții uriașe în tehnologii complet noi, fără emisii de dioxid de carbon, și în energie electrică mai curată la prețuri competitive;

1.7nivelul investițiilor în industria europeană este scăzut, dar există unele semne de evoluție pozitivă. În orice caz, investitorii sunt atrași numai de condițiile-cadru adecvate pentru industrie;

1.8accesul la piețele mondiale este esențial pentru industrie și, prin urmare, rețeaua de acorduri comerciale trebuie dezvoltată în continuare, pe baza principiului comerțului echitabil.

CESE recomandă

1.9ca obiectivul general al acțiunii UE să fie acela de a dezvolta în continuare un set funcțional de politici orizontale și un cadru juridic previzibil pentru a stimula inovarea, pentru a sprijini investițiile și pentru a ajuta industria să ofere soluții la provocările societale. Acest lucru ar trebui să aducă valoare adăugată cu efecte măsurabile asupra creșterii economice și a ocupării forței de muncă, să fie realizat cu o sarcină administrativă minimă și să producă beneficii pentru societate în ansamblu;

1.10ar trebui întreprinse toate acțiunile pentru finalizarea pieței unice, cu accent pe punerea în aplicare de către statele membre. Punerea în aplicare vigilentă a politicii în domeniul concurenței, care este necesară ca motor al inovării și al echității, nu ar trebui, totuși, să împiedice întreprinderile europene să se dezvolte;

1.11strategia privind piața digitală trebuie pusă urgent în aplicare, însoțită de o politică a ocupării forței de muncă bine orientată;

1.12ar trebui adoptată o atitudine deschisă și realistă față de noile tehnologii și modele de afaceri disruptive, în principal oferind societății, inclusiv întreprinderilor, șansa de a beneficia de noi posibilități;

1.13dialogul social și dialogul cu societatea civilă ar trebui reînnoite și consolidate la toate nivelurile pentru a facilita schimbarea, a gestiona problemele sociale și a evita conflictele;

1.14sunt necesare căi de trecere flexibile între viața profesională și educație, cum ar fi ucenicia și învățarea la locul de muncă. În multe state membre, formarea profesională ar trebui să fie mult mai apreciată;

1.15poziția de lider în economiile circulare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar trebui să aducă beneficii economiilor noastre. Politicile ar trebui să sprijine dezvoltarea de noi afaceri inovatoare, precum și transformarea costisitoare a industriei mari consumatoare de energie, pentru a evita relocarea investițiilor și a emisiilor de dioxid de carbon;

1.16ar trebui analizate obstacolele în calea transformării actualelor mari excedente private în investiții productive în industrie și infrastructură;

1.17sprijinul UE ar trebui să vizeze, în principal, stimularea inovării, extinderea IMM-urilor, sprijinirea regiunilor aflate în dificultate și responsabilizarea cetățenilor. Efectul de levier asupra finanțărilor private ar trebui să fie un criteriu important;

1.18în următorul cadru financiar trebuie să se garanteze resurse suplimentare politicilor privind cercetarea și dezvoltarea, precum și politicilor din domeniul inovării. Aceste politici ar trebui să vizeze într-o mai mare măsură asimilarea de noi tehnologii, extinderea și succesul pe piață și nu ar trebui să excludă întreprinderi de nicio mărime;

1.19statisticile oficiale ar trebui să reflecte mai bine noile caracteristici ale economiei, cum ar fi estomparea granițelor sectoriale și noile forme de activitate economică. Este necesară o metodă comună de calculare a valorii adăugate din industrie și servicii;

1.20obiectivele și indicatorii care au relevanță pentru politica industrială, atât la nivel macroeconomic, cât și la niveluri mai puțin agregate, necesită continuarea unui proces deschis de reflecție, pe lângă obiectivul de 20%.

1.21sistemul de guvernanță trebuie îmbunătățit pentru a integra politicile și a asigura coerența prin procesul de luare a deciziilor, fie cu ajutorul unui Consiliu Competitivitate mai puternic, fie în alt mod;

1.22ar trebui salutate evenimentele precum Ziua anuală a Industriei și masa rotundă la nivel înalt privind industria, deoarece sporesc gradul de implicare în strategie al părților interesate. Dialogul cu industria ar trebui, cu toate acestea, să nu se limiteze la aceste măsuri.

2.    Introducere

2.1Coloana vertebrală a economiei europene este industria. Aceasta oferă 24% din locurile de muncă din UE – 32 de milioane în mod direct și 21 de milioane în mod indirect, în principal în sectorul serviciilor. Aceste locuri de muncă oferă un nivel relativ ridicat de salarizare atât pentru lucrătorii cu înaltă calificare, cât și pentru lucrătorii mai puțin calificați. Bunurile produse reprezintă 75% din exporturi. Creșterea industrială se propagă în toate sectoarele economiei. Industria este, de asemenea, leagănul inovării în toate sectoarele, incluzând soluții la multe provocări societale. Cu toate acestea, interdependența sporită dintre producție și servicii, precum și integrarea în lanțurile valorice constituie esența valorii adăugate în economiile noastre.

2.2După mulți ani de scădere, producția industrială, exporturile și ocuparea forței de muncă în Europa par să se afle, în prezent, pe calea către redresare. Totuși, această redresare este încă incompletă, iar competitivitatea industriei europene este nesatisfăcătoare. Prețurile la energie și impozitele relativ ridicate, investițiile insuficiente, atât în active corporale, cât și necorporale, creșterea lentă a productivității, lacunele în domeniul inovării în raport cu concurenții, deficitul de competențe, precum și o cerere internă modestă sunt aspecte raportate frecvent.

2.3Megatendințele cu un impact asupra industriei sunt, în special:

-dezvoltarea tehnologică revoluționară; digitizarea cu toate utilizările sale, dar și nanotehnologia, noile materiale, tehnologiile bazate pe științele vieții etc.;

-creșterea cerințelor în materie de mediu, inclusiv atenuarea schimbărilor climatice;

-generalizarea unui nivel de trai mai ridicat, îmbătrânirea populației și urbanizarea;

-globalizarea, cu piețe deschise și cu producția lanțurilor valorice, dar și antreprenoriatul agresiv de stat și protecționismul.

Aceste tendințe bine cunoscute oferă oportunități ample industriei europene. Ele ar putea constitui, de asemenea, riscuri grave pentru societate și pentru industrie dacă nu se reacționează în mod corespunzător și cu succes.

3.Observații generale

3.1CESE salută Comunicarea Comisiei și este în mare măsură de acord cu analiza sa privind situația și provocările cu care se confruntă industria europeană. Comunicarea este, în principal, o actualizare a propunerilor existente, cu o serie de noi acțiuni care urmează a fi prezentate de actuala Comisie. Cu toate acestea, trebuie să fie asigurate continuitatea și previzibilitatea pe termen lung ale politicii. Comisia ar trebui să elaboreze urgent o strategie pe termen mai lung, în care să se angajeze pe deplin toate statele membre.

3.2CESE ia notă cu satisfacție de faptul că Comisia prezintă în mod coerent o abordare a politicii industriale pe care Comitetul o propune de mai mulți ani. În loc să se elaboreze acte legislative în numeroase domenii de politică care afectează industria și care acordă o importanță redusă impactului asupra industriei și contribuțiilor din partea industriei, abordarea vizează acum integrarea acestor domenii de politică, dezvoltarea industrială fiind prioritară.

3.3CESE a prezentat în ultimii ani câteva avize referitoare la propunerile Comisiei privind diferite sectoare industriale și domenii de politică 1 . Aceste avize sunt încă relevante, în special în contextul prezentei comunicări. În prezentul aviz, CESE dorește să sublinieze câteva aspecte ale politicii industriale relevante în prezent și să adauge noi observații.

3.4Întreprinderile se confruntă cu o necesitate fără precedent de a se adapta, deseori radical. Acestea trebuie să profite rapid de noile tehnologii și să le transforme într-o mai bună productivitate și inovare pentru a avea succes pe piețele din ce în ce mai competitive. O bună poziționare, de preferință în centrul unui lanț valoric internațional, este imperativă pentru multe întreprinderi. IMM-urile pot și ar trebui să depună eforturi pentru a juca un rol inovator important în cadrul acestor lanțuri, care sunt în cea mai mare parte construite în jurul marilor întreprinderi care dispun de resursele și rețelele necesare.

3.5Vor apărea noi industrii. Digitizarea generează nenumărate noi rețele și interacțiuni, stimulând crearea de noi categorii de produse și servicii, care sunt din ce în ce mai adaptate la nevoile consumatorilor. Dezvoltarea tehnologiilor destinate producției, produselor și serviciilor, precum și creșterea întreprinderilor nou-înființate trebuie să devină posibile prin politici relevante la nivelul UE, deoarece lanțurile valorice nu sunt limitate la nivelul statelor individuale. Pe de altă parte, diferențele dintre state membre și regiuni necesită măsuri personalizate.

3.6Toate întreprinderile trebuie să își modernizeze în mod continuu operațiunile. Întreprinderile nerentabile și învechite nu pot fi menținute prin subvenții. Cu toate acestea, Europa are nevoie de o gamă largă de industrii care să vină în întâmpinarea nevoilor societății și, prin urmare, trebuie elaborate strategii specifice pentru sectoarele cu dificultăți deosebite.

3.7Oamenii se află în centrul schimbării. Fără lucrători calificați și devotați nu există industrie. Oportunitățile oferite de noile tehnologii și inovații trebuie să fie exploatate, dar digitizarea și alte tehnologii revoluționare vor avea un impact asupra structurii pieței forței de muncă, cu mai puține locuri de muncă în domeniul producției și cu mai multe locuri de muncă pentru specialiștii IT. De asemenea, conceptele de organizare și gestionare a activității se vor modifica, cu implicații asupra calității locurilor de muncă, care vor deveni mai puțin periculoase, dar și mai intense și mai flexibile.

3.8Impactul tehnologiilor disruptive asupra ocupării forței de muncă trebuie evaluat în mod corespunzător și trebuie consolidat setul de instrumente pentru anticiparea schimbărilor. Provocarea reprezentată de adaptarea piețelor forței de muncă la schimbările structurale va fi enormă: asigurarea securității locurilor de muncă sau a unor noi opțiuni de locuri de muncă în măsura posibilului, protecția socială a persoanelor aflate în dificultate și prevenirea declinului unor regiuni întregi. Fondul european de ajustare la globalizare are nevoie de mai multe resurse, iar domeniul său de aplicare trebuie lărgit astfel încât să vizeze, de asemenea, impactul schimbărilor tehnologice. Relațiile industriale la toate nivelurile și, în special, dialogul social la nivel de întreprindere, cu implicarea lucrătorilor, sunt vitale pentru facilitarea mutațiilor industriale, sprijinind totodată acceptarea schimbării și evitarea conflictelor.

3.9Educația și formarea profesională sunt instrumente și motoare necesare pentru tranziția industrială. Toți lucrătorii trebuie să își îmbunătățească competențele, în special competențele digitale. Mulți au nevoie de formare în profesii destul de noi. Viteza de dezvoltare tehnologică reprezintă o mare provocare pentru menținerea programelor educaționale și a numărului de absolvenți, în conformitate cu nevoile în schimbare ale industriei. Soluțiile de învățare la locul de muncă, cum ar fi sistemul dual de succes din Germania, ar trebui să fie aplicate pe scară mai largă. Cel puțin în unele state membre, ar trebui restabilită aprecierea formării profesionale. De asemenea, ar trebui sporită atractivitatea disciplinelor STIM.

3.10Politicile macroeconomice și industriale se consolidează reciproc. Contextul actual de ascensiune economică creează o ocazie de modernizare a sectoarele transporturilor, energiei și infrastructurii digitale, a cercetării și dezvoltării și de transformare a acestora în inovații de succes, precum și de echilibrare a dezvoltării regionale. Combinația adecvată de politici macroeconomice și industriale ar trebui să prelungească redresarea și să protejeze economia și industria împotriva unui eventual declin economic în viitor.

3.11Investițiile în industria europeană se situează în continuare la un nivel îngrijorător de scăzut, deși în UE există un mare excedent de economii, care nu a fost transformat în investiții productive. Cauzele acestei situații trebuie studiate în detaliu, în special datorită faptului că mutațiile industriale necesită investiții enorme. Un lucru este, însă, clar: atât investitorii de pe plan național, cât și cei străini sunt atrași numai de condiții-cadru favorabile unei competitivități suficiente.

3.12Cu toate acestea, există unele semne ale unor posibile tendințe pozitive în ceea ce privește investițiile. Într-o lume care se confruntă cu o instabilitate politică enormă, UE este un loc sigur și stabil pentru investiții. Dată fiind cererea tot mai mare, producția în anumite sectoare se apropie de capacitatea maximă. Acest lucru va stimula investițiile în noi capacități în Europa, după cum se speră.

3.13Constrângerile legate de mediu și de schimbările climatice, în special Acordul de la Paris privind schimbările climatice, afectează toate întreprinderile. Apar numeroase noi oportunități de afaceri, de exemplu în economia cu emisii scăzute și în cea circulară . Ambițiile de lider ale UE pot ajuta industriile europene pe piețele mondiale. În special industriile mari consumatoare de energie și de resurse trebuie să se supună unor modificări tehnologice fundamentale, ceea ce necesită sprijinul unor politici ambițioase pentru a evita relocarea investițiilor și a emisiilor de dioxid de carbon. Tranziția către o industrie și transporturi bazate pe surse nefosile de energie va determina o creștere semnificativă a cererii de energie electrică la prețuri competitive.

3.14Cooperarea dintre toți actorii – UE, guvernele statelor membre, autorități, regiuni, universități și școli, părți interesate și întreprinderi – ar putea și ar trebui să fie mai bună. De exemplu, trebuie îmbunătățită colaborarea dintre întreprinderi și universități. Școlile ar trebui să apeleze la întreprinderi pentru a crea în timp util programe educaționale și de ucenicie. Cel mai important, statele membre ar trebui să coopereze punând în aplicare cu promptitudine legislația și politicile convenite și asigurând respectarea acestora.

3.15Metodele statistice actuale nu asigură o imagine utilă și disponibilă în timp util a situației industriale din Europa. Diviziunea sectorială în industria prelucrătoare, în servicii și alte activități productive nu mai este de actualitate. O parte considerabilă a activității economice nu este inclusă în calculul PIB. Statisticile privind importurile și exporturile nu descriu bine activitatea industrială într-o epocă în care aproximativ jumătate din producția industrială face parte din lanțurile valorice globale. Este urgent nevoie de o metodă comună de calculare a valorii adăugate și a interconectării dintre industrie și servicii.

3.16CESE este de părere că obiectivul de 20% din PIB pentru sectorul industrial trebuie să fie completat de mai multe obiective și de indicatori relevanți, care să reflecte mai bine toate aspectele legate de dezvoltarea industrială.

3.17Trebuie consolidată guvernanța integrării politicilor care influențează competitivitatea industrială și dezvoltarea, precum și între statele membre. E important să se asigure o mai bună legiferare – previzibilă și eficientă din punctul de vedere al costurilor și bazată pe dovezi – și evaluări de impact ex-ante transparente. Coerența pe parcursul întregului proces decizional ar trebui să fie asigurată prin consolidarea rolului Consiliului Competitivitate sau prin alte mecanisme instituționale. Trebuie eliminată gândirea compartimentată la nivelul UE și la nivel național, pentru a răspunde dinamicii în creștere din economia mondială.

4.Observații specifice

4.1Consolidarea industriei europene: CESE este de acord cu necesitatea de a avea o viziune globală și anticipativă a industriei europene. Pentru consolidarea industriei europene, obiectivul general al acțiunii UE ar trebui să fie acela de a crea un cadru juridic previzibil și funcțional, care să stimuleze inovarea și care să ajute sectorul industrial să ofere soluții la provocările societale. Acesta ar trebui să aducă o valoare adăugată cu efecte măsurabile în creșterea economică și ocuparea forței de muncă, să fie realizat cu o sarcină administrativă minimă și să producă beneficii pentru societate în ansamblu.

4.2Piața unică: CESE salută abordarea bazată pe capacitarea cetățenilor și a întreprinderilor și este de acord cu acțiunile propuse pentru consolidarea pieței unice, inclusiv a pieței de capital. Îmbunătățirea standardizării și a autoreglementării constituie domenii importante de acțiune. Cel mai important, statele membre trebuie să-și îndeplinească obligația de conformitate și de punere în aplicare. Punerea în aplicare vigilentă a politicii în domeniul concurenței este esențială pentru inovare și pentru formarea prețurilor. Vigilența Comisiei în privința marilor actori mondiali este foarte apreciată. Întreprinderile europene nu ar trebui, totuși, să fie împiedicate să crească – dimensiunea medie a unei întreprinderi din UE cotate la bursă (cu excepția Regatului Unit) este de doar aproximativ jumătate din dimensiunea unei întreprinderi medii americane. Acest lucru ține de interpretarea definiției pieței relevante în aplicarea dreptului concurenței.

4.3Era digitală: Digitizarea presupune o adevărată schimbare de paradigmă, cu efecte asupra societății în ansamblul său și care conține chiar și trăsături geopolitice. CESE și-a prezentat în alte avize opiniile detaliate privind digitizarea. Acestea au abordat subiecte precum volumele mari de date, 5G, sistemele avansate de fabricație, robotica etc. Strategiile UE pentru o piață unică digitală, digitizarea industriei europene, securitatea cibernetică și inteligența artificială sunt de o importanță capitală. O chestiune importantă de principiu este modul în care se poate ajunge la un echilibru corect între, pe de o parte, utilizarea și obținerea de beneficii de pe urma noilor tehnologii revoluționare și, pe de altă parte, asigurarea securității și a echității. Ar trebui să se pună accentul pe șansa societății, inclusiv a întreprinderilor, de a beneficia de noi posibilități, printr-o atitudine deschisă și realistă.

4.4Societatea circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon: menținerea poziției de lider în aceste domenii reprezintă o mare provocare într-un mediu caracterizat prin creșterea concurenței. Cu toate acestea, poziția de lider nu ar trebui să constituie un scop în sine; ea ar trebui, mai curând, să asigure beneficii pentru economiile și societățile noastre. Tranziția energetică trebuie susținută, dar prețurile energiei trebuie să fie competitive pentru industrie.

4.5Investiții: Numeroasele instrumente ale UE destinate sprijinirii investițiilor – atât corporale, cât și necorporale – ar trebui, în principal, să fie orientate către stimularea inovării, sprijinirea IMM-urilor pentru a se extinde, sprijinirea regiunilor aflate în dificultate, modernizarea infrastructurii și capacitarea oamenilor prin educație și formare. IMM-urile încă au nevoie de mai mult ajutor pentru a-și găsi sursa adecvată printre numeroasele posibilități existente și înlesnirea proceselor de solicitare și de raportare. Un criteriu important ar trebui să fie efectul de pârghie asupra investițiilor private. Toate propunerile, inclusiv cele așteptate din partea grupului la nivel înalt privind finanțarea durabilă, care reorientează alocarea capitalului către investiții pe termen lung și contribuții la creșterea durabilă, sunt bine-venite 2 .

4.6Inovare: CESE este de acord că politicile trebuie să vizeze într-o mai mare măsură asimilarea de noi tehnologii, extinderea și succesul pe piață, precum și colaborarea dintre și în cadrul clusterelor regionale. Nicio întreprindere, indiferent de dimensiune, nu ar trebui exclusă. Succesorului programului Orizont 2020 ar trebui să i se aloce în mod radical mai multe resurse în următorul cadru financiar. Ori de câte ori este posibil, prima aplicare industrială a cercetării și a dezvoltării finanțate din fonduri publice ar trebui să aibă loc în interiorul UE. Potențialul achizițiilor publice ar trebui să fie pe deplin exploatat prin includerea criteriilor sociale, ecologice și inovatoare în cadrul licitațiilor publice, aplicându-se în mod sistematic principiul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic (MEAT).

4.7Dimensiunea internațională: Comerțul trebuie să fie deschis, dar echitabil și sustenabil. Accesul la piețele mondiale și la materii prime este esențial pentru industrie și, prin urmare, rețeaua de acorduri comerciale trebuie dezvoltată în continuare. CESE invită Comisia să utilizeze în mod activ instrumentele pe care le are la dispoziție pentru combaterea practicilor comerciale neloiale. O atenție deosebită ar trebui acordată noilor forme de protecționism în țările din afara UE. UE ar trebui să-și promoveze standardele de mediu și sociale în contextul acordurilor comerciale. În ceea ce privește controlul investițiilor străine directe, este important să se identifice riscurile de amenințări la adresa securității sau a ordinii publice. În același timp, atunci când este necesar să se investească mai mult în întreprinderile din UE, investițiile străine directe ar trebui salutate – acestea sunt, totdată, semnale privind potențialul Europei.

4.8Parteneriate: CESE salută crearea unei Zile a industriei și a Mesei rotunde la nivel înalt în domeniul industriei și își anunță interesul viu de a participarea la ambele evenimente. Această abordare ar trebui să acopere toate domeniile politicii industriale pentru a spori asumarea responsabilității cu privire la strategie în rândul părților interesate. Dialogul cu industria ar trebui, cu toate acestea, să nu se limiteze la aceste măsuri. Este nevoie de mai multă transparență și colaborare, în special atunci când sunt lansate evaluările impactului.

Bruxelles, 15 februarie 2018

Georges DASSIS

Președintele Comitetului Economic și Social European

_____________

(1)      De exemplu, JO C 327, 12.11.2013, p. 82 , JO C 12, 15.1.2015, p. 23 , JO C 389, 21.10.2016, p. 50 , JO C 311, 12.9.2014, p. 47 , JO C 383, 17.11.2015, p. 24 .

(2)       JO C 246, 28.07.2017, p. 8