CERERE DE CONTRIBUȚII

PENTRU O INIȚIATIVĂ (fără un studiu de impact)

Prezentul document are ca scop să informeze publicul și părțile interesate cu privire la activitatea Comisiei, astfel încât acestea să poată oferi feedback și să participe în mod eficace la activitățile de consultare.

Solicităm acestor grupuri să își exprime opiniile cu privire la modul în care Comisia înțelege problema și cu privire la soluțiile posibile și să ne ofere orice informație relevantă pe care ar putea să o dețină.

 Este de dorit să finalizați acest document în stadiile incipiente ale procesului de pregătire, astfel încât observațiile părților interesate să poată fi valorificate cât mai bine.

Titlul inițiativei

Strategia europeană privind infrastructurile de cercetare și tehnologie

DG coordonatoare – unitatea responsabilă

RTD.A.4, RTD.E.1

Tipul de inițiativă probabil

Comunicare a Comisiei

Calendar orientativ

T2/T3 2025

Informații suplimentare

Infrastructuri de cercetare, infrastructuri de tehnologie 

Prezentul document are scop pur informativ și nu este o antepronunțare a deciziei finale a Comisiei cu privire la continuarea acestei inițiative sau cu privire la conținutul final al acesteia. Toate elementele inițiativei descrise în prezentul document, inclusiv calendarul inițiativei, pot suferi modificări.

A. Contextul politic, definirea problemei și verificarea subsidiarității

Contextul politic

Infrastructurile de cercetare oferă facilități, servicii și resurse pentru ca cercetătorii și inovatorii să desfășoare activități de cercetare de vârf, să dezvolte tehnologii inovatoare și să stimuleze inovarea. Infrastructurile de tehnologie oferă instalațiile, capacitățile și resursele necesare pentru dezvoltarea, testarea, extinderea și validarea tehnologiei, accelerând inovațiile în vederea adoptării la nivel societal și a introducerii lor pe piață. Ecosistemul de infrastructuri de cercetare și tehnologie de talie mondială al Europei reprezintă un atu strategic major care stă la baza excelenței științifice și tehnologice și a competitivității industriale.

Importanța acestor infrastructuri a fost evidențiată în repetate rânduri în documente strategice precum raportul Draghi („este nevoie de mai multă finanțare și de o coordonare mai puternică pentru a dezvolta infrastructuri de cercetare și tehnologie de talie mondială”), raportul Letta („un pilon esențial al celei de-a cincea libertăți este capacitarea infrastructurilor noastre de cercetare”) și raportul Heitor („ar trebui să se acorde prioritate, în întreaga Europă, infrastructurilor de cercetare și tehnologie, pentru a încuraja ecosistemul european de CD&I și pentru a-i atrage și a-i reține pe cercetători”).

Pentru a-și menține această poziție puternică, Europa trebuie însă să facă față provocărilor generate de un mediu internațional din ce în ce mai competitiv și să acționeze rapid pentru a valorifica oportunitățile oferite de progresele tehnologice. Într-un moment în care Europa este nevoită să-și pună efectiv toate activele de C&I în serviciul autonomiei și al competitivității, ecosistemul infrastructurilor de cercetare și tehnologie trebuie să fie la înălțime.

În Orientările politice ale Președintei von der Leyen se subliniază faptul că, pentru a conduce în domeniul inovării, trebuie să punem la dispoziția cercetătorilor infrastructurile și laboratoarele inovatoare de care au nevoie pentru a testa și a dezvolta idei. În cadrul misiunii sale, dnei comisar Zaharieva i s-a solicitat să acorde prioritate bazelor pe care se construiesc cunoașterea și inovarea, printr-o strategie pe termen lung cu scopul de a crea un ecosistem paneuropean de infrastructuri.

Problema pe care urmărește să o trateze inițiativa

Spațiul european de cercetare (SEC) beneficiază de un peisaj bogat de infrastructuri de cercetare paneuropene, conform priorităților Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI). Totuși, în pofida acestor eforturi de stabilire a priorităților și de coordonare de la începutul anilor 2000, sustenabilitatea infrastructurilor respective rămâne o provocare, la fel ca și menținerea poziției de lider a UE în raport cu concurenții săi.

Atenția acordată infrastructurilor de tehnologie la nivelul UE este mai recentă. Aceasta s-a materializat sub forma unui document al Comisiei din 2019, a unui raport al grupului de experți pentru perioada 2024-2025 și a unui studiu care cartografiază peisajul politicilor la nivelul UE și la nivel național. Aceste rapoarte arată că este necesar un mecanism de guvernanță care să acorde prioritate investițiilor în domeniile de interes strategic la nivelul UE și să le coordoneze, precum și să ofere sprijin și orientări pentru acces.

Limitările bugetare împiedică tot mai adesea crearea, exploatarea și actualizarea infrastructurilor de cercetare și inovare, limitând accesul la infrastructurile, instalațiile și serviciile respective. Funcționarea peisajului actual este finanțată printr-un mozaic de instrumente de finanțare, în principal naționale și regionale, care nu se aliniază pe deplin unele cu celelalte sau cu obiectivele mai ample ale UE, ceea ce conduce la pierderea unor oportunități de a crea sinergii.

Colaborarea dintre infrastructuri rămâne limitată atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea, ceea ce duce la ineficiențe și la restricționarea accesibilității lor. În special, există disparități semnificative în ceea ce privește disponibilitatea și calitatea infrastructurilor de tehnologie din diferite regiuni. Acest lucru afectează capacitatea UE de a-și valorifica pe deplin potențialul de C&I, diminuându-i avantajul competitiv și securitatea economică. Colaborarea este, de asemenea, limitată în toate domeniile și sectoarele.

Digitalizarea și tehnologiile avansate, cum ar fi IA, stimulează evoluția peisajului infrastructurilor de cercetare și tehnologie prin deblocarea unor descoperiri științifice revoluționare și prin stimularea inovării. Pentru a valorifica la maximum a potențialului IA pentru ecosistemul de infrastructuri, este necesară o abordare strategică. În plus, este nevoie de o planificare și o implementare mai integrate și pe termen mai lung ale evoluțiilor tehnologice comune în materie de infrastructuri, astfel încât să se țină seama de reziliența acestora în situații de criză.

Precipitat de situația geopolitică, ecosistemul se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește sustenabilitatea energetică, securitatea cercetării și autonomia lanțului de aprovizionare cu materiale critice. Aceste provocări necesită o direcție strategică la nivel european pentru a putea fi abordate în mod eficace. În același timp, este necesar să se continue promovarea infrastructurilor de cercetare ca centre de colaborare internațională, pentru a face față în mod eficace provocărilor globale.

În fine, în coordonare cu viitoarea Strategie privind startup-urile și întreprinderile în curs de extindere, este esențial ca legăturile dintre infrastructurile de cercetare și tehnologie și industrie, atât cea civilă, cât și cea de apărare, să fie întărite printr-o abordare la nivel european, pentru a consolida coloana vertebrală a competitivității bazate pe inovare a Europei și securitatea economică a acesteia.

Temeiul pentru acțiunea UE (temeiul juridic și verificarea subsidiarității)

Temeiul juridic

Inițiativa se încadrează într-un domeniu de politică – cercetare și dezvoltare tehnologică – în care UE și statele sale membre își împart competențele (adică au „competențe partajate”). În special, inițiativa va contribui la consolidarea bazei științifice și tehnologice a Europei, prin realizarea deplină a unui spațiu european de cercetare în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber. Inițiativa urmărește, de asemenea, să consolideze competitivitatea UE, inclusiv în industrie, și în același timp să promoveze toate activitățile de cercetare considerate necesare în temeiul altor capitole din tratate, în conformitate cu articolul 179 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE

Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE este determinată de caracterul transnațional al provocărilor cu care se confruntă infrastructurile de cercetare și tehnologie. Aceste infrastructuri sunt tot mai dificil de înființat și de exploatat, iar provocările nu pot fi abordate în mod adecvat prin acțiunea izolată a unor țări individuale.

În schimb, o abordare coordonată este esențială pentru a pune în comun resursele, pentru a stabili priorități în materie de investiții, pentru a reduce redundanțele și pentru a institui standarde și orientări comune care să faciliteze colaborarea și integrarea la nivel transfrontalier.

Acțiunea UE este vitală pentru crearea unui mediu favorabil cercetării și inovării, în care cei mai buni dintre cercetătorii, inovatorii și industriașii din Europa, în special întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în curs de extindere inovatoare, să aibă acces la instalații și servicii de vârf care sprijină excelența științifică și tehnologică, competitivitatea industrială și securitatea economică.

Prin facilitarea accesului și încurajarea colaborării, UE poate accelera descoperirile științifice și dezvoltarea de noi tehnologii, consolidându-și astfel poziția la nivel mondial.

B. Ce urmărește să realizeze inițiativa și în ce mod

Obiectivul strategiei este de a garanta că cercetătorii, inovatorii și industriașii din Europa au acces la o gamă largă de facilități de talie mondială și la servicii personalizate în sprijinul excelenței științifice și tehnologice și al competitivității industriale. În acest scop, este necesară consolidarea ecosistemului european de infrastructuri de cercetare și tehnologie

Abordarea avută în vedere se va baza pe doi piloni, vizând aspecte specifice infrastructurilor de cercetare și, respectiv, infrastructurilor de tehnologie. În același timp, se va asigura o abordare coerentă în ceea ce privește dezvoltarea unui ecosistem european eficace de infrastructuri de cercetare și tehnologie prin continuarea acțiunilor care vizează ambele tipuri de infrastructuri.

Acțiunile propuse ar urma să abordeze aspecte precum:

-identificarea nevoilor și a lacunelor, satisfacerea nevoilor utilizatorilor și disponibilitatea facilităților și serviciilor;

-sisteme integrate și durabile de acces la infrastructurile de cercetare și tehnologie, care să sporească vizibilitatea serviciilor disponibile;

-digitalizarea infrastructurilor care vor fi facilitate de IA, precum și cadre pentru evoluțiile tehnologice comune în materie de infrastructură între diferite tipuri de infrastructuri;

-mobilizarea și punerea în comun a investițiilor, stabilirea de priorități în materie de investiții și exploatarea sinergiilor și a investițiilor comune între fluxurile de finanțare instituționale, regionale, naționale, europene și globale;

-explorarea unor noi modele de finanțare, promovarea cooperării și reducerea costurilor și a riscurilor de investiții;

-promovarea infrastructurilor ca factori de atragere și dezvoltare a talentelor, atât în cadrul infrastructurilor, cât și în afara acestora, dar și ca platforme de colaborare internațională și de inovare în domeniul tehnologiei profunde.

Efecte probabile

Se preconizează că această strategie va spori capacitatea Europei de a realiza descoperiri științifice, de a dezvolta tehnologii, de a inova și de a crea piețe.

Mai precis, strategia ar trebui să conducă la:

-îmbunătățirea capacităților infrastructurilor de cercetare și tehnologie din Europa;

-o mai bună corelare a nevoilor utilizatorilor cu disponibilitatea infrastructurilor și a serviciilor și cu accesul la acestea;

-îmbunătățirea mobilizării și a punerii în comun a investițiilor, precum și a stabilirii de priorități în materie de investiții la toate nivelurile și

-sporirea nivelului de cooperare, de continuitate și de complementaritate dintre infrastructurile care sprijină cercetarea și inovarea.

Prin stabilirea de priorități în materie de investiții și prin promovarea sinergiilor între sursele de finanțare, strategia ar trebui să consolideze sustenabilitatea ecosistemului de infrastructuri de cercetare și tehnologie. La rândul său, un ecosistem dinamic ar consolida competitivitatea Europei.

Sprijinirea digitalizării infrastructurilor și instituirea unei planificări și a unei implementări mai integrate și pe termen mai lung ale evoluțiilor tehnologice comune în materie de infrastructuri de cercetare ar trebui să contribuie la asigurarea atât a capacității funcționale a infrastructurilor, cât și a rezilienței acestora la perturbările critice ale lanțului de aprovizionare.

Promovarea infrastructurilor de cercetare ca platforme de colaborare internațională ar trebui să consolideze rolul Europei în cadrul rețelelor științifice mondiale și capacitatea acesteia de a face față în mod eficace provocărilor globale și de a coordona măsurile necesare pentru a asigura securitatea cercetării și reziliența în situații de criză.

Un cadru de guvernanță îmbunătățit va facilita punerea în comun a finanțării și a expertizei pentru prioritățile convenite de comun acord. De asemenea, un astfel de cadru va consolida cooperarea dintre UE, statele membre și părțile interesate în vederea atingerii unor obiective comune și va spori eficacitatea și impactul finanțării publice, atrăgând și menținând capacități umane de înaltă calificare în domeniul C&I.

Monitorizarea viitoare

Comisia va informa periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la stadiul punerii în aplicare a strategiei. Acțiunile din cadrul strategiei legate de punerea în aplicare a agendei de politici privind Spațiul european de cercetare vor fi monitorizate ca parte a cadrului de monitorizare a SEC (astfel cum este prevăzut în Pactul pentru cercetare și inovare în Europa) și ca parte a punerii în aplicare a agendei de politici privind SEC. Monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei se va baza, de asemenea, pe monitorizarea periodică de către Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare și pe cadrul de guvernanță instituit pentru infrastructurile de tehnologie.

C. O mai bună legiferare

Evaluarea impactului

Comunicarea va stabili un cadru general de politică și linii strategice de acțiune. Prin urmare, nu este necesară o evaluare a impactului. Unele dintre opțiunile de politică pentru acțiune anunțate în comunicare vor fi însoțite, după caz, de evaluări ale impactului.

Strategia de consultare

Scopul consultării este de a colecta mai multe informații cu privire la funcționarea și la sustenabilitatea peisajului infrastructurilor europene de cercetare și tehnologie. Aceasta include aspectele și provocările aferente consolidării acestui ecosistem de infrastructuri, precum și posibile soluții.

Consultările vor completa informațiile și dovezile ample deja colectate în contextul Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), al consorțiilor pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC), al grupului de experți pentru infrastructurile de tehnologie, precum și în contextul activităților din cadrul agendei de politici privind SEC, fie cu statele membre și cu țările asociate, fie cu infrastructurile în sine, fie cu alte părți interesate.

Mai precis, părțile interesate sunt invitate să răspundă la următoarele întrebări:

1.Sunteți de acord cu principalele probleme și nevoi identificate?

2.Mai întâmpină infrastructurile de cercetare și tehnologie și alte provocări care ar trebui abordate de o strategie europeană, în special în legătură cu principalii concurenți ai Europei?

3.Abordează setul de acțiuni propus aceste aspecte în mod adecvat? Ar fi necesare și alte acțiuni la nivelul UE?