CUPRINS
ANEXA II
5
1.Silvicultura5
1.1.Împădurirea5
1.2.Reabilitarea și refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea și regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme13
1.3.Gestionarea pădurilor21
1.4.Silvicultura în scop de conservare27
2.Activități de protecție și refacere a mediului34
2.1.Refacerea zonelor umede34
3.Industria prelucrătoare39
3.1.Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile39
3.2.Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului41
3.3.Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi44
3.4.Fabricarea bateriilor49
3.5.Fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor52
3.6.Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon55
3.7.Fabricarea cimentului58
3.8.Fabricarea aluminiului61
3.9.Fabricarea fierului și oțelului63
3.10.Fabricarea hidrogenului67
3.11.Fabricarea negrului-de-fum70
3.12.Fabricarea carbonatului de sodiu (sodă calcinată)72
3.13.Fabricarea clorului75
3.14.Fabricarea produselor chimice organice de bază78
3.15.Fabricarea amoniacului anhidru82
3.16.Fabricarea acidului azotic85
3.17.Fabricarea materialelor plastice în forme primare87
4.Energia91
4.1.Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică91
4.2.Producerea de energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare93
4.3.Producerea de energie electrică din energie eoliană95
4.4.Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice98
4.5.Producerea de energie electrică din hidroenergie100
4.6.Producerea de energie electrică din energia geotermală105
4.7.Producerea de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile107
4.8.Producerea de energie electrică din bioenergie110
4.9.Transportul și distribuția energiei electrice113
4.10.Stocarea energiei electrice116
4.11.Stocarea energiei termice119
4.12.Stocarea hidrogenului121
4.13.Fabricarea biogazului și a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor123
4.14.Rețele de transport și distribuție pentru gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon126
4.15.Distribuția centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire128
4.16.Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice131
4.17.Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie solară133
4.18.Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie geotermală135
4.19.Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile138
4.20.Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din bioenergie140
4.21.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din încălzire termică solară143
4.22.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală146
4.23.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile148
4.24.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie150
4.25.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală153
5.Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de depoluare156
5.1.Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei156
5.2.Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei158
5.3.Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare și tratare a apelor reziduale160
5.4.Reînnoirea colectării și tratării apelor reziduale163
5.5.Colectarea și transportul deșeurilor nepericuloase în fracțiuni separate la sursă166
5.6.Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare168
5.7.Digestia anaerobă a biodeșeurilor171
5.8.Compostarea biodeșeurilor173
5.9.Recuperarea materialelor din deșeuri nepericuloase176
5.10.Captarea și utilizarea gazelor de depozit178
5.11.Transportul de CO2181
5.12.Stocarea geologică subterană permanentă a CO2183
6.Transporturile185
6.1.Transportul feroviar interurban de călători185
6.2.Transportul feroviar de marfă188
6.3.Transportul urban și suburban, transportul rutier de călători190
6.4.Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistica193
6.5.Transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule comerciale195
6.6.Serviciile de transport rutier de mărfuri198
6.7.Transportul de călători pe căile navigabile interioare201
6.8.Transportul de marfă pe căile navigabile interioare204
6.9.Modernizarea transportului de călători și de marfă pe căile navigabile interioare206
6.10.Transportul maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare208
6.11.Transportul maritim și costier de călători212
6.12.Modernizarea transportului maritim și costier de marfă și de călători216
6.13.Infrastructura pentru mobilitatea personală, ciclologistica219
6.14.Infrastructura pentru transportul feroviar222
6.15.Infrastructura care permite transportul rutier și transportul public225
6.16.Infrastructura pentru transportul pe apă228
6.17.Infrastructura aeroportuară232
7.Activitățile de construcție și activitățile imobiliare236
7.1.Construirea de clădiri noi236
7.2.Renovarea clădirilor existente240
7.3.Instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor pentru eficiența energetică243
7.4.Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor)246
7.5.Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor249
7.6.Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile251
7.7.Achiziționarea și deținerea de clădiri254
8.Informarea și comunicarea257
8.1.Prelucrările de date, administrarea paginilor web și activitățile asociate257
8.2.Programarea computerizată, consultanța și activitățile asociate260
8.3.Activitățile de programare și difuzare262
9.Activități specializate, științifice și tehnice265
9.1.Activitățile de inginerie și consultanța tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice265
9.2.Cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață267
10.Activitățile financiare și de asigurări270
10.1.Asigurarea generală: subscrierea pericolelor legate de climă270
10.2.Reasigurarea273
11.Învățământul276
12.Activitățile privind sănătatea umană și asistența socială278
12.1.Activitățile de îngrijire cu cazare278
13.Artele, spectacolele și activitățile recreative281
13.1.Activitățile creative, artistice și de spectacol281
13.2.Activitățile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și activitățile culturale283
13.3.Producția de filme artistice, de programe video și de televiziune, înregistrări sonore și activități de editare muzicală286
Apendicele A: Clasificarea pericolelor legate de climă290
Apendicele B: Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine291
Apendicele C: Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește utilizarea și prezența substanțelor chimice292
Apendicele D: Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor293
ANEXA II
Criteriile tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu
1.Silvicultura
1.1.Împădurirea
Descrierea activității
Crearea de păduri prin plantare, însămânțare deliberată sau regenerare naturală pe terenuri care, până în momentul respectiv, aveau o destinație diferită sau nu erau utilizate. Împădurirea implică o transformare a destinației terenurilor, prin care un teren neforestier devine pădure, în conformitate cu definiția împăduririi furnizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură („FAO”), potrivit căreia „pădure” înseamnă un teren care corespunde definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespunde definiției FAO a pădurii. Împădurirea poate include o împădurire anterioară dacă aceasta a avut loc în perioada cuprinsă între plantarea arborilor și momentul în care destinația terenului este recunoscută ca pădure.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
1. Planul de împădurire și planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent
1.1. Zona pe care se desfășoară activitatea face obiectul unui plan de împădurire cu o durată de cel puțin cinci ani sau durata minimă prevăzută de legislația națională, întocmit înainte de începerea activității și actualizat în permanență, până când zona respectivă corespunde definiției pădurii care este prevăzută în legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespunde definiției FAO a pădurii.
Planul de împădurire conține toate elementele cerute de legislația națională referitoare la evaluarea impactului împăduririi asupra mediului.
1.2. De preferință prin intermediul planului de împădurire sau, în cazul în care lipsesc informații, prin orice alt document, se furnizează informații detaliate cu privire la următoarele puncte:
(a)descrierea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;
(b)pregătirea amplasamentului și impactul acestuia asupra stocurilor de carbon preexistente, inclusiv asupra solurilor și a biomasei de suprafață, pentru a proteja terenurile cu stocuri mari de carbon;
(c)obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;
(d)strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;
(e)definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;
(f)compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;
(g)măsurile aplicate pentru a institui și a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;
(h)luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);
(i)evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;
(j)evaluarea impactului asupra securității alimentare;
(k)toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru împădurire.
1.3. Atunci când zona devine pădure, planul de împădurire este urmat de un plan ulterior de gestionare a pădurilor sau de un instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung”. Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.
1.4. Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:
(a)obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;
(b)strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;
(c)definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;
(d)definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;
(e)compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;
(f)măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;
(g)luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);
(h)evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;
(i)toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.
1.5. Activitatea urmează bunele practici de împădurire prevăzute în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu prevede astfel de bune practici de împădurire, activitatea îndeplinește unul dintre următoarele criterii:
(a)activitatea respectă dispozițiile Regulamentului delegat (UE) nr. 807/2014;
(b)activitatea urmează „Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea, cu un accent special pe dispozițiile CCONUSC”.
1.6. Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon.
1.7. Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.
1.8. Planul de împădurire și planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent prevăd o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.
2. Auditul
În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:
(a)autoritățile naționale competente relevante;
(b)un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.
Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.
Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.
3.Evaluarea grupului
Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:
(a)la nivel de zonă de aprovizionare forestieră, astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001;
(b)la nivelul unui grup de exploatații forestiere suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.
Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.
Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021, Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol. Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.
Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.
Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.
Informațiile detaliate menționate la punctele 1.2.(k) (Planul de împădurire) și 1.4(i) (Planul de gestionare a pădurilor sau sistemul echivalent) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:
(a)asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;
(b)excluderea utilizării sau a eliberării de specii invazive;
(c)excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:
(i)utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);
(ii)speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;
(d)asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;
(e)promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;
(f)excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;
(g)asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;
(h)asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.
|
1.2.Reabilitarea și refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea și regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme
Descrierea activității
Reabilitarea și refacerea pădurilor, astfel cum sunt definite de legislația națională. În cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, reabilitarea și refacerea corespund unei definiții care se bucură de un larg consens în literatura științifică evaluată inter pares pentru anumite țări sau unei definiții aliniate conceptului utilizat de FAO pentru refacerea pădurilor sau unei definiții aliniate uneia dintre definițiile refacerii ecologice aplicate pădurilor sau ale reabilitării pădurilor în temeiul Convenției privind diversitatea biologică. Activitățile economice includ, de asemenea, activitățile forestiere aliniate definiției FAO pentru „reîmpădurire” și „pădure cu regenerare naturală” în urma unui eveniment meteorologic extrem, evenimentul meteorologic extrem fiind definit de legislația națională și, în cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, corespunzând definiției IPCC pentru evenimentele meteorologice extreme; sau în urma unui incendiu forestier, incendiul forestier fiind definit de legislația națională și, în cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, corespunzând definiției din Glosarul european privind incendiile de vegetație și incendiile forestiere.
Activitățile economice din această categorie nu implică nicio schimbare a destinației terenurilor și au loc pe terenuri degradate care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
1. Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent
1.1. Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung”.
Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.
1.2. Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:
(a)obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;
(b)strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;
(c)definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;
(d)definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;
(e)compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;
(f)măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;
(g)luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);
(h)evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;
(i)toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.
1.3. Durabilitatea sistemelor de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:
(a)gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale aplicabile a gestionării durabile a pădurilor;
(b)gestionarea pădurilor corespunde definiției furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor;
(c)sistemul de gestionare existent respectă criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, respectă actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.
1.4. Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon.
1.5. Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.
1.6. Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.
2. Auditul
În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:
(a)autoritățile naționale competente relevante;
(b)un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.
Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.
Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.
3.Evaluarea grupului
Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:
(a)la nivel de zonă de aprovizionare forestieră, astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001;
(b)la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitatea în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse din lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.
Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.
Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021, Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol. Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.
Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.
Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.
Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:
(a)asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;
(b)excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;
(c)excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:
(i)utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);
(ii)speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;
(d)asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;
(e)promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;
(f)excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;
(g)asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;
(h)asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.
|
1.3.Gestionarea pădurilor
Descrierea activității
Gestionarea pădurilor, astfel cum este definită de legislația națională. În cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, gestionarea pădurilor corespunde oricărei activități economice care rezultă dintr-un sistem aplicabil unei păduri și care influențează funcțiile ecologice, economice sau sociale ale pădurii. Gestionarea pădurilor nu implică nicio schimbare a destinației terenurilor și are loc pe terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
1. Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent
1.1. Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung”.
Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.
1.2. Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:
(a)obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;
(b)strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;
(c)definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;
(d)definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;
(e)compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;
(f)măsurile aplicate pentru a institui și a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;
(g)luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);
(h)evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;
(i)toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.
1.3. Durabilitatea sistemului de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:
(a)gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale aplicabile a gestionării durabile a pădurilor;
(b)gestionarea pădurilor corespunde definiției furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor;
(c)sistemul de gestionare existent respectă criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, respectă actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.
1.4. Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon.
1.5. Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.
1.6. Planul de gestionare a pădurilor sau documentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.
2. Auditul
În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:
(a)autoritățile naționale competente relevante;
(b)un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.
Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.
Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.
3. Evaluarea grupului
Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:
(a)la nivel de zonă de aprovizionare forestieră, astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001;
(b)la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitatea în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse din lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.
Activitatea a redus la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.
Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021, Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol. Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.
Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.
Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.
Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:
(a)asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;
(b)excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;
(c)excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:
(i)utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);
(ii)speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;
(d)asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;
(e)promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;
(f)excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;
(g)asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;
(h)asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.
|
1.4.Silvicultura în scop de conservare
Descrierea activității
Activități de gestionare a pădurilor care au ca obiectiv conservarea unuia sau a mai multor habitate sau specii. Silvicultura în scop de conservare nu implică nicio schimbare a categoriei de folosință a terenurilor și are loc pe terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice; sau
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
1. Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent
1.1. Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung”.
Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.
1.2. Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:
(a)obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;
(b)strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;
(c)definirea contextului habitatului forestier, a principalelor specii de arbori de pădure existente și a celor preconizate, precum și întinderea și distribuția acestora, în concordanță cu contextul ecosistemului forestier local;
(d)definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;
(e)compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;
(f)măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;
(g)luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);
(h)evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;
(i)toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.
1.3. Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent:
(a)indică un obiectiv principal de gestionare desemnat care constă în protecția solului și a apei, conservarea biodiversității sau serviciile sociale, pe baza definițiilor FAO;
(b)promovează practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;
(c)include o analiză a:
(i)impactului și a presiunilor asupra conservării habitatului și asupra diversității habitatelor asociate;
(ii)condițiilor de recoltare care reduc la minimum impactul asupra solului;
(iii)altor activități care au un impact asupra obiectivelor de conservare, cum ar fi vânătoarea și pescuitul, activitățile agricole, pastorale și forestiere, activitățile industriale, miniere și comerciale.
1.4. Durabilitatea sistemului de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:
(a)gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale a gestionării durabile a pădurilor, dacă există;
(b)gestionarea pădurilor corespunde definiției furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor;
(c)sistemul de gestionare existent respect criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.
1.5. Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon.
1.6. Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010. Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.
2. Auditul
În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:
(a)autoritățile naționale competente relevante;
(b)un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.
Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.
Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.
3. Evaluarea grupului
Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:
(a)la nivel de zonă de aprovizionare forestieră, astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001;
(b)la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitatea în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse din lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cadrul activității nu se utilizează pesticide sau îngrășăminte.
Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021, Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol. Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.
Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.
Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.
Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:
(a)asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;
(b)excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;
(c)excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:
(i)utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);
(ii)speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;
(d)asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;
(e)promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;
(f)excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;
(g)asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;
(h)asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.
|
2.Activitățile de protecție și refacere a mediului
2.1.Refacerea zonelor umede
Descrierea activității
Refacerea zonelor umede desemnează activități economice care promovează revenirea la condițiile inițiale a zonelor umede și activități economice care îmbunătățesc funcțiile zonelor umede fără a promova neapărat revenirea la condițiile anterioare apariției unei perturbări, zonele umede însemnând terenuri care corespund definiției internaționale a zonelor umede sau a turbăriilor, astfel cum sunt prevăzute de Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenția Ramsar). Zona în cauză corespunde definiției Uniunii pentru zonele umede, astfel cum figurează în Comunicarea Comisiei privind utilizarea rațională și conservarea zonelor umede.
Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006, însă activitățile au legătură cu clasa 6 din clasificarea statistică a activităților de protecție a mediului (CEPA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 691/2011.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
1.
Planul de refacere
1.1. Zona face obiectul unui plan de refacere care respectă principiile și orientările Convenției Ramsar privind refacerea zonelor umede până când zona este clasificată drept zonă umedă și face obiectul unui plan de gestionare a zonelor umede, care respectă orientările Convenției Ramsar privind planificarea gestionării siturilor Ramsar și a altor zone umede. În ceea ce privește turbăriile, planul de refacere respectă recomandările cuprinse în rezoluțiile relevante ale Convenției Ramsar, inclusiv rezoluția XIII/13.
1.2. Planul de refacere conține o analiză atentă a condițiilor hidrologice și pedologice locale, inclusiv a dinamicii saturării solului și a schimbării condițiilor aerobe și anaerobe.
1.3. Planul de refacere abordează toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea zonelor umede.
1.4. Planul de refacere prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.
2. Auditul
În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:
(a)autoritățile naționale competente relevante;
(b)un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.
Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.
Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.
Evaluarea grupului
Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Extracția turbei este redusă la minimum.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Utilizarea pesticidelor este redusă la minimum și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boli.
Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.
Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021, Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol. Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.
Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.
Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.
Planul menționat la punctul 1 (Planul de refacere) din prezenta secțiune include dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:
(a)asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;
(b)excluderea utilizării sau a eliberării de specii invazive.
|
3.Industria prelucrătoare
3.1.Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile
Descrierea activității
Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, energia din surse regenerabile fiind definită la articolul 2 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.2.Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului
Descrierea activității
Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului, în care hidrogenul pentru a cărui producere se fabrică echipamentele îndeplinește cerința de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % [ceea ce are drept rezultat emisii de GES pe durata ciclului de viață mai mici de 3 tCO2e/tH2] și cu 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen, în raport cu un omolog combustibil fosil de 94g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea stabilită la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului și în anexa V la aceasta.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.3.Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi
Descrierea activității
Fabricarea, repararea, întreținerea, modernizarea, reconversia și ameliorarea vehiculelor, a materialului rulant și a navelor de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în cazul în care tehnologia este una din următoarele:
(a)trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);
(b)trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid);
(c)dispozitive de transport urban, suburban și rutier de călători, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);
(d)până la 31 decembrie 2025, vehiculele desemnate ca vehicule din categoria M2 și M3, care au un tip de caroserie clasificat drept „CA” (vehicul fără etaj), „CB” (vehicul cu etaj), „CC” (vehicul articulat fără etaj) sau „CD” (vehicul articulat cu etaj) și care respectă cel mai recent standard EURO VI, respectiv atât cerințele Regulamentului (CE) nr. 595/2009, cât și, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse regulamentului menționat, cerințele din respectivele acte de modificare, chiar înainte ca acestea să devină aplicabile, precum și cea mai recentă etapă a standardului Euro VI prevăzută în tabelul 1 din apendicele 9 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, în cazul în care dispozițiile ce reglementează etapa respectivă au intrat în vigoare, dar nu sunt încă aplicabile pentru acel tip de vehicul. În cazul în care un astfel de standard nu este disponibil, emisiile directe de CO2 ale vehiculelor sunt zero;
(e)dispozitive de mobilitate personală cu propulsie care provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică;
(f)vehicule din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule ușoare în cazul cărora:
(i)până la 31 decembrie 2025: emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt mai mici de 50gCO2/km (vehicule ușoare cu emisii scăzute și cu emisii zero);
(ii)începând cu 1 ianuarie 2026: emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt egale cu zero;
(g)vehicule din categoria L cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercarea privind emisiile prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 168/2013;
(h)vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2019/1242;
(i)vehicule din categoriile N2 și N3 care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat mai mare de 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242, sau „vehicule grele cu emisii scăzute”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 12 din regulamentul respectiv;
(j)nave de transport de pasageri pe căi navigabile interioare care:
(i)au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);
(ii)până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride sau nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală, cel puțin 50 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plugin);
(k)nave de transport de mărfuri pe căi navigabile interioare care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili și care:
(i)au zero emisii de CO 2directe (la țeava de evacuare);
(ii)până la 31 decembrie 2025, au emisii directe de CO2/tonă-kilometru (gCO2/tkm) (la țeava de evacuare), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul Indicelui eficienței energetice în exploatare, cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;
(l)nave de transport maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, care:
(i)au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);
(ii)până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);
(iii)până la 31 decembrie 2025 și numai în cazul în care se poate dovedi că navele sunt utilizate exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere și maritime pe distanțe scurte concepute pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare, sunt nave care au emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare), calculate cu ajutorul indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) al Organizației Maritime Internaționale, cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;
(iv)până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile;
(m)nave de transport de pasageri maritim și costier care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili și care:
(i)au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);
(ii)până la 31 decembrie 2025, nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);
(iii)până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C29.1, C30.1, C30.2, C30.9, C33.15 și C33.17, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
După caz, vehiculele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu, în conformitate cu Directiva 2000/53/CE.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.4.Fabricarea bateriilor
Descrierea activității
Fabricarea bateriilor reîncărcabile, a ansamblurilor de baterii și a acumulatorilor pentru transporturi, stocarea energiei cu acumulatori staționari și în afara rețelei și alte aplicații industriale, precum și fabricarea componentelor respective ale acestora (materiale active pentru baterii, celule de baterii, carcase și componente electronice), având ca rezultat reduceri substanțiale ale emisiilor de GES în sectorul transporturilor, al stocării energiei cu acumulatori staționari și în afara rețelei și în alte aplicații industriale.
Reciclarea bateriilor uzate.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE C27.2 și E38.3.2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Pentru fabricarea de noi baterii, componente și materiale, activitatea evaluează disponibilitatea și, dacă este fezabil, adoptă tehnici care sprijină:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
Procesele de reciclare îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 12 din Directiva 2006/66/CE și în partea B din anexa III la directiva respectivă, inclusiv în ceea ce privește utilizarea celor mai recente cele mai bune tehnici disponibile relevante, atingerea nivelurilor de eficiență specificate pentru bateriile cu plumb acid, bateriile cu nichel-cadmiu și pentru alte substanțe chimice utilizate în baterii. Aceste procese asigură reciclarea conținutului de metal la cel mai înalt nivel posibil din punct de vedere tehnic, evitând în același timp costurile excesive.
După caz, instalațiile care desfășoară procese de reciclare îndeplinesc cerințele prevăzute în Directiva 2010/75/UE.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Bateriile respectă normele aplicabile în materie de durabilitate privind introducerea pe piață a bateriilor în Uniune, inclusiv restricțiile privind utilizarea substanțelor periculoase în baterii, printre care Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și Directiva 2006/66/CE.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.5.Fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor
Descrierea activității
Fabricarea unuia sau a mai multora dintre următoarele echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor – produse și componente-cheie ale acestora:
(a)ferestre cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,0 W/m2K;
(b)uși cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,2 W/m2K;
(c)sisteme de pereți exteriori cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,5 W/m2K;
(d)sisteme de acoperișuri cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,3 W/m2K;
(e)produse izolante cu o valoare lambda mai mică sau egală cu 0,06 W/mK;
(f)aparatură electrocasnică ce se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;
(g)surse de lumină care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;
(h)sisteme de încălzire a incintelor și sisteme de apă caldă menajeră care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;
(i)sisteme de răcire și de ventilație care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;
(j)echipamente de control al prezenței și iluminării în timpul zilei pentru sistemele de iluminat;
(k)pompe de căldură care respectă criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunea 4.16 din prezenta anexă;
(l)elemente de fațadă și acoperiș cu protecție solară sau funcție de control solar, inclusiv cele care susțin cultivarea vegetației;
(m)sisteme de automatizare și control pentru clădirile eficiente din punct de vedere energetic, destinate clădirilor rezidențiale și nerezidențiale;
(n)termostate și dispozitive zonale de monitorizare inteligentă a principalelor sarcini electrice sau termice pentru clădiri, precum și echipamente cu senzori;
(o)produse pentru contorizarea căldurii și comenzi termostatice pentru locuințele individuale conectate la sistemele de termoficare centralizate, pentru apartamentele individuale conectate la sistemele de încălzire centrală care deservesc o întreagă clădire, precum și pentru sistemele de încălzire centrală;
(p)schimbătoare de căldură pentru încălzirea centralizată și stații electrice conforme cu activitatea de încălzire/răcire centralizată prevăzută în secțiunea 4.15 din prezenta anexă;
(q)produse pentru monitorizarea și reglarea inteligente ale sistemului de încălzire și echipamente cu senzori.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C16.23, C23.11, C23.20, C23.31, C23.32, C23.43, C.23.61, C25.11, C25.12, C25.21, C25.29, C25.93, C27.31, C27.32, C27.33, C27.40, C27.51, C28.11, C28.12, C28.13 și C28.14, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.6.Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon
Descrierea activității
Fabricarea de tehnologii care vizează reduceri substanțiale ale emisiilor de GES în alte sectoare ale economiei, în cazul în care aceste tehnologii nu sunt vizate în secțiunile 3.1-3.5 din prezenta anexă, iar tehnologiile respective demonstrează reduceri substanțiale ale GES dea lungul ciclului de viață în comparație cu cele mai performante tehnologii, produse sau soluții alternative disponibile pe piață, calculate utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau ISO 14067:2018 ori ISO 14064-1:2018, iar reducerile cuantificate ale emisiilor de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de către o parte terță independentă.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C22, C25, C26, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.7.Fabricarea cimentului
Descrierea activității
Fabricarea clincherului de ciment, a cimentului sau a unor lianți alternativi.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C23.51, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile de gaze cu efect de seră generate de procesele de producție a cimentului sunt:
(a)pentru clincher de ciment gri, mai mici de 0,816 tCO2e pe tonă de clincher de ciment gri;
(b)pentru ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ, mai mici de 0,530 tCO2e pe tonă de ciment sau liant alternativ fabricat.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea cimentului, varului și oxidului de magneziu, sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
Pentru fabricarea cimentului care utilizează deșeuri periculoase drept combustibili alternativi, sunt instituite măsuri pentru a asigura manipularea în condiții de siguranță a deșeurilor.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.8.Fabricarea aluminiului
Descrierea activității
Fabricarea aluminiului prin procedeul primar de alumină (bauxită) sau prin procedeul secundar de reciclare a aluminiului.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE C24.42 și C24.53, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea produce unul dintre următoarele produse:
(a)aluminiu primar, în cazul în care activitatea economică respectă două dintre criteriile de mai jos până în 2025 și toate criteriile de mai jos după 2025:
(i)emisiile de GES nu depășesc 1,604 tCO2e pe tonă de aluminiu produs:
(ii)emisiile indirecte de GES nu depășesc 270g CO2e/kWh;
(iii)consumul de energie electrică pentru procesul de fabricație nu depășește 15,5 MWh/t Al;
(b)aluminiu secundar.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria metalelor neferoase, sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.9.Fabricarea fierului și oțelului
Descrierea activității
Fabricarea fierului și oțelului.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C24.10, C24.20, C24.31, C24.32, C24.33, C24.34, C24.51 și C24.52, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea produce unul dintre următoarele produse:
(a)fier și oțel în cazul cărora emisiile de GES, din care se scade cantitatea de emisii atribuită producției de gaze reziduale în conformitate cu punctul 10.1.5 litera (a) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2019/331, nu depășesc următoarele valori aplicate diferitelor etape ale procesului de fabricație:
(i)metal lichid = 1,443 tCO2e/t produs;
(ii)minereu sinterizat = 0,242 tCO2e/t produs;
(iii)cocs (cu excepția cocsului de lignit) = 0,237 tCO2e/t produs;
(iv)fontă = 0,390 tCO2e/t produs;
(v)oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric= 0,360 tCO2e/t produs;
(vi)oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric = 0,276 tCO2e/t produs;
(b)oțel obținut în cuptoare cu arc electric care produc oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric sau oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric, astfel cum se prevede în Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei, în cazul în care cantitatea de deșeuri de oțel de intrare în raport cu produsul rezultat este:
(i)de cel puțin 70 % pentru producția de oțel înalt aliat;
(ii)de cel puțin 90 % pentru producția de oțel nealiat.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea fontei și a oțelului, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.10.Fabricarea hidrogenului
Descrierea activității
Fabricarea hidrogenului și a combustibililor sintetici pe bază de hidrogen.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea respectă cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață de 70 % în raport cu un omolog combustibil fosil de 94 g CO2e/MJ, astfel cum se prevede la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului și în anexa V la aceasta.
Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând metodologia menționată la articolul 28 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.
Reducerile emisiilor cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate în conformitate cu articolul 30 din Directiva (UE) 2018/2001, după caz, sau de către o parte terță independentă.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:
(a)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali și în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic;
(b)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru rafinarea petrolului mineral și a gazului, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.11.Fabricarea negrului-de-fum
Descrierea activității
Fabricarea negrului-de-fum.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din procesele de producție a negrului-de-fum sunt mai mici de 1,615 tCO2e pe tonă de produs.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:
(a)documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele;
(b)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.12.Fabricarea carbonatului de sodiu
Descrierea activității
Fabricarea carbonatului disodic (sodă calcinată, carbonat de sodiu, sare disodică de acid carbonic)
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din procesele de producție a sodei calcinate sunt mai mici de 0,866 tCO2e pe tonă de produs.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:
(a)documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele;
(b)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.13.Fabricarea clorului
Descrierea activității
Fabricarea clorului.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Consumul de energie electrică pentru electroliză și tratarea clorului este mai mic sau egal cu 2,45 MWh pe tonă de clor.
Emisiile directe medii de gaze cu efect de seră ale energiei electrice utilizate pentru producția de clor sunt mai mici sau egale cu 270 g CO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:
(a)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali;
(b)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
|
3.14.Fabricarea produselor chimice organice de bază
Descrierea activității
Fabricarea de:
(a)substanțe chimice cu valoare ridicată (HVC):
(i)acetilenă;
(ii)etilenă;
(iii)propilenă;
(iv)butadienă;
(b)compuși aromatici:
(i)amestecuri de alchilbenzeni, amestecuri de alchilnaftaleni, alții decât cei de la poziția SA 2707 sau 2902;
(ii)ciclohexan;
(iii)benzen;
(iv)toluen;
(v)o-Xilen;
(vi)p-Xilen;
(vii)m-Xilen și amestec de izomeri ai xilenului;
(viii)etilbenzen;
(ix)cumen;
(x)bifenil, terfenili, viniltolueni, alte hidrocarburi ciclice, cu excepția hidrocarburilor ciclanice, ciclenice, cicloterpenice, a benzenului, a toluenului, a xilenului, a stirenului, a etilbenzenului, a cumenului, a naftalinei și a antracenului;
(xi)benzol (benzen), toluol (toluen) și xilol (xileni);
(xii)naftalină și alte amestecuri de hidrocarburi aromatice (excluzând benzolul, toluolul, xilolul).
(c)clorură de vinil;
(d)stiren;
(e)oxid de etilenă;
(f)monoetilenglicol;
(g)acid adipic.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.14, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile de GES provenite din procesele de producție a substanțelor chimice organice de bază sunt mai mici de:
(a)pentru HVC: [0,851] tCO2e/t de HVC;
(b)pentru compușii aromatici: 0,0300 tCO2e/tonă de CO2 ponderată;
(c)pentru clorura de vinil; 0,268 tCO2e/t de clorură de vinil;
(d)pentru stiren: 0,564 tCO2e/t de stiren;
(e)pentru oxidul de etilenă/glicolii de etilenă: 0,489 tCO2e/t de oxid de etilenă/glicoli de etilenă;
(f)pentru acidul adipic: 0,76 tCO2e/t de acid adipic.
În cazul în care substanțele chimice organice incluse în domeniul de aplicare sunt produse integral sau parțial din materii prime regenerabile, emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale substanței chimice obținute, produse integral sau parțial din materii prime regenerabile, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale substanței chimice echivalente produse din materii prime bazate pe combustibili fosili.
Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:
(a)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari;
(b)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.15.Fabricarea amoniacului anhidru
Descrierea activității
Fabricarea amoniacului anhidru.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:
(a)fabricarea amoniacului anhidru are emisii de gaze cu efect de seră mai mici de 1,948 tCO2e pe tonă de amoniac anhidru;
(b)amoniacul este recuperat din ape reziduale.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:
(a)documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte;
(b)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.16.Fabricarea acidului azotic
Descrierea activității
Fabricarea acidului azotic.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile de GES provenite din fabricarea acidului azotic sunt mai mici de 0,184 tCO2e pe tonă de acid azotic.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:
(a)documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte;
(b)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.17.Fabricarea materialelor plastice în forme primare
Descrierea activității
Fabricarea rășinilor, a materialelor plastice și a elastomerilor termoplastici nevulcanizabili, amestecarea și combinarea rășinilor în mod personalizat, precum și fabricarea rășinilor sintetice nepersonalizate.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.16, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Plasticul în formă primară prezintă una dintre următoarele caracteristici:
(a)este fabricat integral prin reciclarea mecanică a deșeurilor de plastic;
(b)în cazul în care reciclarea mecanică nu este posibilă, este fabricat integral prin reciclarea chimică a deșeurilor de plastic, iar emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice fabricate, excluzând orice beneficiu calculat provenit din producția de combustibili, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice primare echivalente fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă;
(c)este derivat integral sau parțial din materii prime regenerabile, iar emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice fabricate în formă primară, fabricate integral sau parțial din materii prime regenerabile, sunt mai scăzute decât emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice echivalente în formă primară, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.
Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea materialelor plastice în forme primare respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea materialelor plastice în forme primare respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:
(a)în documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producerea polimerilor;
(b)concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, sau sunt inferioare acestor niveluri.
Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.Energia
4.1.Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică.
În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.2.Producerea de energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.3.Producerea de energie electrică din energie eoliană
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energie eoliană.
În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
În cazul construirii de parcuri eoliene offshore, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 11 din directivă (Surse sonore/Energie), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
În cazul energiei eoliene offshore, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 1 (biodiversitate) și descriptorul 6 (integritatea fundului mării), stabiliți în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.
|
4.4.Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energia oceanică.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 11 din directivă (Surse sonore/Energie), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 1 (biodiversitate), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.
|
4.5.Producerea de energie electrică din hidroenergie
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din hidroenergie.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270gCO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
1. Activitatea este conformă cu dispozițiile Directivei 2000/60/CE, în special cu toate cerințele prevăzute la articolul 4 din directivă.
2. Pentru exploatarea hidrocentralelor existente, inclusiv pentru activitățile de renovare care vizează sporirea potențialului de stocare a energiei din surse regenerabile sau a energiei din surse clasice, activitatea îndeplinește criteriile următoare:
2.1. În conformitate cu Directiva 2000/60/CE, în special cu articolele 4 și 11 din directivă, au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind direct de apă.
2.2. Măsurile includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:
(a)măsuri de asigurare a migrației peștilor în aval și în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru pești, structuri de ghidare a peștilor, pasaje de ultimă generație și pe deplin funcționale pentru pești, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor);
(b)măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variațiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operațiunilor cu debite pulsatorii) și a unui debit minim al sedimentelor;
(c)măsuri de protejare sau îmbunătățire a habitatelor.
2.3. Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.
3. Pentru construirea de hidrocentrale noi, activitatea îndeplinește criteriile următoare:
3.1. În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, cu alineatul (7) al articolului respectiv, înainte de construcție se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potențiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migrație, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condițiile neperturbate.
Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare și exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum și privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activități, în comparație cu starea sa actuală.
Aceasta analizează în special impactul acestui nou proiect cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic.
3.2. Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că instalația este concepută, prin proiectare și amplasare și prin măsuri de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerințe:
(a)
instalația nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă specific aferent;
(b)
în cazul în care instalația riscă să deterioreze sau să compromită atingerea unei stări bune/a unui potențial bun a(l) corpului de apă specific aferent, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată a costurilor și beneficiilor, care demonstrează ambele elemente de mai jos:
(i)motivele de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate ale hidrocentralei planificate depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;
(ii)faptul că motivele de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de instalație nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi renovarea hidrocentralelor existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).
3.3. Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă.
Măsurile de atenuare includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:
(a)măsuri de asigurare a migrației peștilor în aval și în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru pești, structuri de ghidare a peștilor, pasaje de ultimă generație și pe deplin funcționale pentru pești, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor);
(b)măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variațiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operațiunilor cu debite pulsatorii) și a unui debit minim al sedimentelor;
(c)măsuri de protejare sau îmbunătățire a habitatelor.
Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.
3.4. Instalația nu compromite în mod permanent obținerea unei stări bune/a unui potențial bun în niciunul dintre corpurile de apă din același district hidrografic.
3.5. Pe lângă măsurile de atenuare menționate mai sus și, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu mărește fragmentarea corpurilor de apă din același district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuității în cadrul aceluiași district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuității pe care centrala hidroelectrică planificată o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.6.Producerea de energie electrică din energie geotermală
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energie geotermală.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270gCO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2004/107/CE și în Directiva 2008/50/CE.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.7.Producerea de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile. Această activitate nu include producerea de energie electrică prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.8 din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270gCO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.8.Producerea de energie electrică din bioenergie
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția instalațiilor care produc energie electrică utilizând un amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.7 din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(2) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea îndeplinește cerințele privind durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.
În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, se pun în aplicare măsuri de reducere a nivelurilor de emisii luând în considerare rezultatele schimbului de informații publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.
Pentru digestia anaerobă a materiilor organice, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.
În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.9.Transportul și distribuția energiei electrice
Descrierea activității
Construirea și exploatarea sistemelor de transport care transportă energia electrică în rețeaua interconectată de foarte înaltă și de înaltă tensiune.
Construirea și exploatarea sistemelor de distribuție care transportă energie electrică în rețele de distribuție de înaltă, medie și joasă tensiune.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.12 și D35.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Infrastructura nu este destinată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente la o centrală electrică în cazul căreia emisiile directe de gaze cu efect de seră depășesc 270 gCO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Linii de înaltă tensiune supraterane:
(a)în ceea ce privește activitățile șantierelor de construcții, activitățile respectă principiile Orientărilor generale în materie de protecția mediului, sănătate și siguranță, elaborate de Corporația Financiară Internațională (IFC);
(b)activitățile respectă normele și reglementările aplicabile pentru limitarea impactului radiațiilor electromagnetice asupra sănătății umane, inclusiv, pentru activitățile desfășurate în Uniune, Recomandarea Consiliului privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz – 300 GHz), iar pentru activitățile desfășurate în țări terțe, Orientările din 1998 ale Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiației neionizante (ICNIRP).
Activitățile nu utilizează bifenili policlorurați (PCB).
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.10.Stocarea energiei electrice
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează energie electrică și o returnează ulterior sub formă de energie electrică. Activitatea include stocarea hidroenergiei prin pompare.
În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.
Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care nu sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplinește criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, specificat în secțiunea 4.5 (Producerea de energie electrică din hidroenergie).
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.11.Stocarea energiei termice
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează energia termică și o returnează ulterior sub formă de energie electrică sau alți purtători de energie.
În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.
Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Pentru stocarea energiei termice în acvifer, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.12.Stocarea hidrogenului
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează hidrogen și îl returnează ulterior.
Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul stocării unor cantități de peste cinci tone, activitatea este conformă cu Directiva 2012/18/UE.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.13.Fabricarea biogazului și a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor
Descrierea activității
Fabricarea biogazului sau a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea îndeplinește cerințele privind durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Pentru fabricarea biogazului se aplică un înveliș etanș la gaz pe recipientul de depozitare a digestatului.
În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 în cazul digestatului sau în CMC 3 în cazul compostului, după caz, din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.14.Rețele de transport și distribuție pentru gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon
Descrierea activității
Conversia, reconversia sau modernizarea rețelelor de gaze pentru transportul și distribuția gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Construirea sau exploatarea conductelor de transport și distribuție dedicate transportului de hidrogen și de alte gaze cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.21, F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Reconversia nu mărește capacitatea de transport și de distribuție a gazelor.
Reconversia nu extinde durata de viață a rețelelor dincolo de durata lor de viață preconizată înainte de modernizare, cu excepția cazului în care rețeaua este dedicată hidrogenului sau altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Ventilatoarele, compresoarele, pompele și alte echipamente utilizate care sunt reglementate de Directiva 2009/125/CE respectă, după caz, cerințele aferente celei mai înalte clase de eficiență energetică și regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.15.Distribuția centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire
Descrierea activității
Construirea, renovarea și exploatarea conductelor și a infrastructurii asociate pentru distribuția de energie termică pentru încălzire și răcire, care se termină la stația electrică sau la schimbătorul de căldură.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Ventilatoarele, compresoarele, pompele și alte echipamente utilizate care sunt reglementate de Directiva 2009/125/CE respectă, după caz, cerințele aferente celei mai înalte clase de eficiență energetică și, în caz contrar, respectă regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.16.Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice
Descrierea activității
Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice.
În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.30 și F43.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.
Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Pentru pompele de căldură aer-aer cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 12 kW, nivelurile de putere acustică în interior și exterior sunt sub pragul stabilit în Regulamentul (UE) nr. 206/2012.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
4.17.Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie solară
Descrierea activității
Construirea și exploatarea unei instalații care cogenerează energie electrică și energie termică pentru încălzire/răcire din energie solară.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.18.Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie geotermală
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor care cogenerează energie termică pentru încălzire/răcire și energie electrică din energie geotermală.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270gCO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.19.Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor care combină producerea energiei termice pentru încălzire/răcire și a energiei electrice folosind combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile. Această activitate nu include cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.20 din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270gCO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.20.Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din bioenergie
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor utilizate pentru cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția cogenerării în cadrul căreia se utilizează un amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.19 din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea îndeplinește cerințele privind durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri, asigurându-se în același timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative.
În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.
În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, sunt luate în considerare rezultatele schimbului de informații publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.
În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.
În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.21.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din încălzire termică solară
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire pe baza tehnologiei de încălzire termică solară.
În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.22.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270gCO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.23.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor de generare de căldură care produc energie termică pentru încălzire/răcire folosind combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile. Această activitate nu include producerea de energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.24 din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270gCO2e/kWh.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.24.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire utilizând un amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.23 din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea îndeplinește cerințele privind durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri, asigurându-se în același timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative.
În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.
În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, sunt luate în considerare rezultatele schimbului de informații publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.
Pentru digestia anaerobă a materiilor organice, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.
În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
4.25.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală
Descrierea activității
Construirea și exploatarea de instalații care produc energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Pompele și tipul de echipamente utilizate, care fac obiectul proiectării ecologice și al etichetării energetice, respectă, după caz, cerințele primei clase de eficiență energetică stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1369, precum și regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de depoluare
5.1.Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei
Descrierea activității
Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.2.Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei
Descrierea activității
Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei, inclusiv reînnoirea infrastructurilor de colectare, tratare și distribuție a apei pentru nevoile casnice și industriale. Aceasta nu implică nicio modificare semnificativă a debitului colectat, tratat sau furnizat.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.3.Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare și tratare a apelor reziduale
Descrierea activității
Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor centralizate de ape reziduale, inclusiv a sistemelor de colectare (rețelei de canalizare) și tratare a apelor reziduale.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
S-a efectuat o evaluare a emisiilor directe de GES din sistemul centralizat pentru apele reziduale, care include colectarea (rețeaua de canalizare) și tratarea apei. Rezultatele sunt comunicate investitorilor și clienților la cerere.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
În cazul în care apele reziduale sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigațiile agricole, au fost definite și puse în aplicare acțiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a se evita efectele negative asupra mediului.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.
Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor reziduale; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.
Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.4.Reînnoirea colectării și tratării apelor reziduale
Descrierea activității
Reînnoirea sistemelor centralizate de ape reziduale, inclusiv a sistemelor de colectare (rețelei de canalizare) și tratare a apelor reziduale. Aceasta nu implică nicio modificare substanțială legată de sarcina sau volumul debitului colectat sau tratat în sistemul de tratare a apelor reziduale.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E37.00, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
S-a efectuat o evaluare a emisiilor directe de GES din sistemul centralizat pentru apele reziduale, care include colectarea (rețeaua de canalizare) și tratarea apei. Rezultatele sunt comunicate investitorilor și clienților la cerere.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
În cazul în care apele reziduale sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigațiile agricole, au fost definite și puse în aplicare acțiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a se evita efectele negative asupra mediului.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.
Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor reziduale; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.
Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.5.Colectarea și transportul deșeurilor nepericuloase în fracțiuni separate la sursă
Descrierea activității
Colectarea și transportul separate ale deșeurilor nepericuloase în fracțiuni simple sau amestecate, în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E38.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Fracțiunile de deșeuri colectate separat nu sunt amestecate, în instalațiile de depozitare și transfer al deșeurilor, cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
5.6.Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor de tratare a nămolurilor de epurare prin digestie anaerobă având ca rezultat producția și utilizarea de biogaz sau substanțe chimice.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.00, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Există un plan de monitorizare a scurgerilor de metan din instalație.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru tratarea anaerobă a deșeurilor, stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
În cazul în care digestatul rezultat este destinat utilizării ca îngrășământ sau ameliorator de sol, conținutul său de azot (cu un nivel de toleranță de ± 25 %) este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.7.Digestia anaerobă a biodeșeurilor
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor speciale de tratare prin digestie anaerobă a biodeșeurilor colectate separat, având ca rezultat producția și utilizarea de biogaz și de digestat sau de substanțe chimice.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.21 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Există un plan de monitorizare și de contingență pentru reducerea la minimum a scurgerilor de metan din instalație.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
Digestatul produs îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 pentru digestat sau în CMC 3 pentru compost, după caz, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009, sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.
Conținutul de azot (cu un nivel de toleranță de ±25 %) al digestatului utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.8.Compostarea biodeșeurilor
Descrierea activității
Construirea sau exploatarea instalațiilor specifice de tratare prin compostare (digestie aerobă) a biodeșeurilor colectate separat, având ca rezultat producția și utilizarea de compost.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.21 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul instalațiilor de compostare care tratează peste 75 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.
Situl dispune de un sistem care împiedică pătrunderea levigatului în apele subterane.
Compostul produs îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante prevăzute în categoria de materii componente 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.9.Recuperarea materialelor din deșeuri nepericuloase
Descrierea activității
Construirea și exploatarea instalațiilor de sortare și prelucrare a fluxurilor de deșeuri nepericuloase colectate separat în scopul transformării în materii prime secundare, care implică reprocesarea mecanică, însă nu în scopul rambleierii.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.32 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.10.Captarea și utilizarea gazelor de depozit
Descrierea activității
Instalarea și exploatarea infrastructurii de captare și utilizare a gazelor de depozit în depozite de deșeuri închise permanent sau în celule de depozitare, folosindu-se instalații și echipamente tehnice specifice noi sau suplimentare, instalate în timpul sau după închiderea depozitului de deșeuri sau a celulei de depozitare a deșeurilor.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E38.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Există un plan de monitorizare a scurgerilor de metan din instalație.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Închiderea permanentă și depoluarea, precum și posttratarea vechilor depozite de deșeuri în care este instalat sistemul de captare a gazelor de depozit se efectuează în conformitate cu următoarele norme:
(a)cerințele generale prevăzute în anexa I la Directiva 1999/31/CE;
(b)procedurile de control și monitorizare prevăzute în anexa III la directiva respectivă.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.11.Transportul de CO2
Descrierea activității
Transportul de CO2 captat în toate modurile, construirea și exploatarea conductelor de CO2 și modernizarea rețelelor de gaze în cazul în care scopul principal este integrarea CO2 captat și:
(a)CO2 transportat de la instalația în care este captat până la punctul de injectare nu conduce la scurgeri de CO2 mai mari de 0,5 % din masa de CO2 transportată;
(b)CO2 este transportat către un sit permanent de stocare a CO2 care îndeplinește criteriile privind stocarea geologică subterană a CO2 stabilite în secțiunea 5.12 din prezenta anexă sau este direcționat către alte moduri de transport, prin care acesta este transportat la un sit de stocare permanentă a CO2 care îndeplinește criteriile respective;
(c)se aplică sisteme adecvate de detectare a scurgerilor și există un plan de monitorizare, iar raportul este verificat de o parte terță independentă;
(d)activitatea poate include instalarea de active care sporesc flexibilitatea și îmbunătățesc gestionarea unei rețele existente.
Activitatea din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Este instituit un plan de monitorizare pentru relocarea emisiilor de CO2.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
5.12.Stocarea geologică subterană permanentă a CO2
Descrierea activității
Stocarea permanentă în formațiuni geologice subterane adecvate a CO2 captat.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E39.00, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Este instituit un plan de monitorizare pentru relocarea emisiilor de CO2.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea respectă Directiva 2009/31/CE.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
6.Transporturile
6.1.Transportul feroviar interurban de călători
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea transportului de călători utilizând materialul rulant feroviar pe rețelele feroviare principale, care acoperă o zonă geografică extinsă, și a transportului de călători pe căi ferate interurbane, precum și exploatarea vagoanelor de dormit sau a vagoanelor-restaurant ca operațiune integrată a companiilor feroviare.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.10 și N77.39, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în special în timpul întreținerii.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) și motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.2.Transportul feroviar de marfă
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea, și exploatarea transportului de marfă pe rețelele feroviare principale, precum și pe căile ferate de transport de marfă pe distanțe scurte.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.20 și N77.39, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Trenurile și vagoanele de marfă nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în special în timpul întreținerii.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) și motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.3.Transportul urban și suburban, transportul rutier de călători
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea vehiculelor destinate transportului urban și suburban de călători și transportului rutier de călători.
În cazul autovehiculelor, activitatea include exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoria M2 sau M3, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858, pentru furnizarea de servicii de transport de călători.
Activitățile economice din această categorie pot include exploatarea diferitor moduri de transport terestru, de exemplu cu autobuzul, cu tramvaiul, cu troleibuzul, cu metroul și pe căi ferate suspendate. Activitățile includ, de asemenea, liniile de la oraș la aeroport sau de la oraș la gări și exploatarea funicularelor și a instalațiilor aeriene pe cablu, în cazul în care fac parte din sistemele de tranzit urban sau suburban.
Activitățile economice din această categorie includ, de asemenea, servicii regulate de transport cu autobuzul pe distanțe lungi, închirierea de autocare, excursii și alte servicii ocazionale de transport cu autocarul, navete de aeroport (inclusiv în aeroporturi), exploatarea autobuzelor școlare și a autobuzelor pentru transport.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.31, H49.3.9, N77.39 și N77.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora).
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul vehiculelor rutiere din categoria M, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).
Dacă este cazul, vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile provenite de la vehiculele grele, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.4.Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistica
Descrierea activității
Vânzarea, cumpărarea, leasingul, închirierea și exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală sau de transport în cazul cărora propulsia provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică. Aceasta include furnizarea de servicii de transport de marfă cu bicicleta (cargo).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special N77.11 și N77.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora).
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.5.Transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule comerciale
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, leasingul și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoriile M1, N1, ambele intrând sub incidența Regulamentului (CE) nr. 715/2007, sau L (vehicule cu 2 și 3 roți, precum și cvadricicluri).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.32, H49.39 și N77.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
În cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1, emisiile specifice de CO2 definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 nu depășesc obiectivele privind emisiile de CO2 ale întregului parc de vehicule.
Valorile-țintă ale emisiilor de CO2 la nivelul întregului parc de vehicule care trebuie luate în considerare sunt:
(a)până la 31 decembrie 2024:
(i)în cazul valorilor NEDC, valorile-țintă astfel cum sunt specificate la articolul 1 alineatele (2)-(3) din Regulamentul (UE) 2019/631: 95 gCO2/km pentru vehiculele din categoria M1 și 147 gCO2/km pentru vehiculele din categoria N1;
(ii)în cazul valorilor WLTP, obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE pentru 2021, astfel cum este specificat în anexa I la Regulamentul (UE) 2019/631, în partea A punctul 6.0 pentru vehiculele din categoria M1 și în partea B punctul 6.0 pentru vehiculele din categoria N1. Până la publicarea obiectivului privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE pentru 2021, vehiculelor din categoriile M1 și N1 ale căror emisii de CO2 sunt exprimate numai în conformitate cu procedura de încercare WLTP li se va aplica un factor de conversie de 1,21 și, respectiv, 1,24 pentru a se ține seama de tranziția de la NEDC la WLTP, valorile WLTP corespunzătoare astfel rezultate fiind de 115 gCO2/km pentru vehiculele din categoria M1 și de 182 gCO2/km pentru vehiculele din categoria N1;
(b)de la 1 ianuarie 2025, valorile-țintă astfel cum sunt specificate la articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/631.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Vehiculele din categoriile M1 și N1 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, și anume sunt:
(a)reutilizabile sau reciclabile în proporție de minim 85 % din greutate;
(b)reutilizabile sau recuperabile în proporție de minim 95 % din greutate.
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora), în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro 6 privind emisiile generate de vehiculele ușoare, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007.
Vehiculele respectă pragurile de emisii pentru vehiculele ușoare nepoluante prevăzute în tabelul 2 din anexa la Directiva 2009/33/CE.
În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).
Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.6.Serviciile de transport rutier de marfă
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoriile N1, N2 sau N3 care intră în domeniul de aplicare al etapei E a EURO VI sau al etapei succesoare acesteia, pentru servicii de transport rutier de marfă.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.4.1, H53.10, H53.20 și N77.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
1. Vehiculele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.
2. În cazul vehiculelor din categoriile N2 și N3 care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2019/1242, emisiile directe specifice de CO2 sunt egale sau mai mici decât nivelul de referință al emisiilor de CO2 ale tuturor vehiculelor din același subgrup, astfel cum este definit la articolul 3 din regulamentul menționat.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Vehiculele din categoriile N1, N2 și N3 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, și anume sunt:
(a)reutilizabile sau reciclabile în proporție de minim 85 % din greutate;
(b)reutilizabile sau recuperabile în proporție de minim 95 % din greutate.
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora), în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).
Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile generate de vehiculele grele, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.
Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.7.Transportul de călători pe căile navigabile interioare
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea navelor pentru transportul de călători pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv controlul și gestionarea materialelor periculoase aflate la bordul navelor și asigurarea reciclării lor în condiții de siguranță.
În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Navele respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, cum ar fi prin posttratare).
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.8.Transportul de marfă pe căile navigabile interioare
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea navelor pentru transportul de marfă pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.4, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv controlul și gestionarea materialelor periculoase aflate la bordul navelor și asigurarea reciclării lor în condiții de siguranță.
În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Navele respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, cum ar fi prin posttratare).
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.9.Modernizarea transportului de călători și de marfă pe căile navigabile interioare
Descrierea activității
Recondiționarea și modernizarea navelor pentru transportul de marfă sau de călători pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.4, H50.30 și C33.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv controlul și gestionarea materialelor periculoase aflate la bordul navelor și asigurarea reciclării lor în condiții de siguranță.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Navele respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, cum ar fi prin posttratare).
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.10.Transportul maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, navlosirea (cu sau fără echipaj) și exploatarea navelor destinate sau echipate pentru transportul de marfă sau pentru transportul combinat de marfă și de călători în apele maritime sau costiere, fie că este vorba de servicii regulate sau nu. Achiziționarea, finanțarea, închirierea și exploatarea navelor necesare pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, cum ar fi remorcherele, navele de acostare, pilotinele, navele de salvare și spărgătoarele de gheață.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.2, H52.22 și N77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.
Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.
Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.
Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția MARPOL a OMI, în special în vederea producerii unei cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică.
În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx.
Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.
Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).
Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI.
Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic.
În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.
|
6.11.Transportul maritim și costier de călători
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea, navlosirea (cu sau fără echipaj) și exploatarea navelor proiectate și echipate pentru transportul de călători în apele maritime sau costiere, fie că este vorba de servicii regulate sau nu. Activitățile economice din această categorie includ exploatarea navelor feribot și a taxiurilor pe apă, efectuarea de excursii pe apă, exploatarea navelor de croazieră sau a ambarcațiunilor pentru turism.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.10, N77.21 și N77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.
Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerința din Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.
Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.
Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția MARPOL a OMI, în special în vederea producerii unei cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică.
În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx.
Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.
Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).
Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI.
Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic.
În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.
|
6.12.Modernizarea transportului maritim și costier de marfă și de călători
Descrierea activității
Recondiționarea și modernizarea navelor proiectate și echipate pentru transportul de marfă sau de călători în apele maritime sau costiere, precum și a navelor necesare pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, cum ar fi remorcherele, navele de acostare, pilotinele, navele de salvare și spărgătoarele de gheață.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE H50.10, H50.2, H52.22, C33.15, N77.21 și N.77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(2) Adaptarea la schimbările climatice
|
Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.
Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.
Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.
Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția MARPOL a OMI, în special în vederea producerii unei cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică.
În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx.
Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.
Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).
Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI.
Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic.
În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.
|
6.13.Infrastructura pentru mobilitatea personală, ciclologistica
Descrierea activității
Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii pentru mobilitatea personală, inclusiv construirea de drumuri, poduri și tuneluri de autostradă, precum și alte infrastructuri destinate pietonilor și bicicletelor care dispun sau nu de asistență electrică.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F42.13, F43.21, F711 și F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
6.14.Infrastructura pentru transportul feroviar
Descrierea activității
Construirea, modernizarea, exploatarea și întreținerea căilor ferate și căilor ferate subterane, podurilor și tunelurilor, gărilor, terminalelor și infrastructurii de servicii feroviare, precum și a sistemelor de securitate și de gestionare a traficului, inclusiv furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de desen tehnic, servicii de inspecție a clădirilor, servicii de supraveghere și de cartografiere și servicii similare, precum și efectuarea de testări fizice, chimice și alte testări analitice pentru toate tipurile de materiale și produse.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.12, F42.13, M71.12, M71.20, F43.21 și H52.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.
În cazul unei infrastructuri noi sau al unei renovări majore, s-a făcut astfel încât infrastructura să fie rezilientă la efectele schimbărilor climatice în conformitate cu practicile adecvate de integrare a dimensiunii climatice, care includ determinarea amprentei de carbon și definirea clară a costului teoretic al carbonului. Determinarea amprentei de carbon acoperă emisiile care se încadrează în domeniile de aplicare 1-3 și demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori și proceduri prudente.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Dacă este cazul, având în vedere sensibilitatea zonei afectate, în special în ceea ce privește dimensiunea populației afectate, zgomotul și vibrațiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea unor șanțuri deschise, a unor ziduri-barieră sau a altor măsuri și respectă dispozițiile Directivei 2002/49/CE.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
6.15.Infrastructura care permite transportul rutier și transportul public
Descrierea activității
Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea autostrăzilor, a străzilor, a drumurilor și altor căi pentru vehicule și pietoni, efectuarea de lucrări de suprafață la străzi, drumuri, autostrăzi, poduri sau tuneluri, precum și construirea de piste de aerodrom, incluzând furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de desen tehnic, servicii de inspecție a clădirilor, servicii de supraveghere și de cartografiere și servicii similare, precum și efectuarea de testări fizice, chimice și alte testări analitice pentru toate tipurile de materiale și produse, excluzând instalarea iluminatului stradal și semnalele electrice.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi clasificate la mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, F71.1 și F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.
În cazul unei infrastructuri noi sau al unei renovări majore, s-a făcut astfel încât infrastructura să fie rezilientă la efectele schimbărilor climatice în conformitate cu practicile adecvate de integrare a dimensiunii climatice, care includ determinarea amprentei de carbon și definirea clară a costului teoretic al carbonului. Determinarea amprentei de carbon acoperă emisiile care se încadrează în domeniile de aplicare 1-3 și demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori și proceduri prudente.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
După caz, zgomotul și vibrațiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea unor șanțuri deschise, a unor ziduribarieră sau a altor măsuri și respectă dispozițiile Directivei 2002/49/CE.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
După caz, menținerea vegetației de-a lungul infrastructurii de transport rutier asigură faptul că speciile invazive nu se răspândesc.
Au fost puse în aplicare măsuri de atenuare pentru a se evita coliziunile cu specii sălbatice.
|
6.16.Infrastructura pentru transportul pe apă
Descrierea activității
Construirea, modernizarea și exploatarea de căi navigabile, lucrări portuare și fluviale, porturi de agrement, ecluze, baraje, diguri și altele, incluzând furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de desen tehnic, servicii de inspecție a clădirilor, servicii de supraveghere și de cartografiere și servicii similare, precum și efectuarea de testări fizice, chimice și alte testări analitice pentru toate tipurile de materiale și produse, excluzând activitățile de gestionare a proiectelor legate de lucrările de inginerie civilă.
Activitățile economice din această categorie exclud dragarea căilor navigabile.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, F71.1 sau F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.
În cazul unei infrastructuri noi sau al unei renovări majore, s-a făcut astfel încât infrastructura să fie rezilientă la efectele schimbărilor climatice în conformitate cu practicile adecvate de integrare a dimensiunii climatice, care includ determinarea amprentei de carbon și definirea clară a costului teoretic al carbonului. Determinarea amprentei de carbon acoperă emisiile care se încadrează în domeniile de aplicare 1-3 și demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori și proceduri prudente.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea este conformă cu dispozițiile Directivei 2000/60/CE, în special cu toate cerințele prevăzute la articolul 4 din directivă. În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, cu alineatul (7) al articolului respectiv, înainte de renovare/construcție se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potențiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migrație, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condițiile neperturbate.
Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare și exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum și privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activități, în comparație cu starea sa actuală.
Aceasta analizează în special impactul acestui nou proiect cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic.
Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că proiectul este conceput, prin proiectare și amplasare și prin măsurile de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerințe:
(a)proiectul nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă specific la care se referă;
(b)în cazul în care proiectul riscă să deterioreze starea bună/potențialul bun a(l) corpului de apă specific aferent sau să compromită atingerea unei stări bune/unui potențial bun, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată a costurilor și beneficiilor, care demonstrează ambele elemente de mai jos:
(i)motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice/adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;
(ii)faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).
Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă.
Măsurile de atenuare includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:
(a)măsuri de asigurare a unor condiții cât mai apropiate de continuitatea neperturbată (inclusiv măsuri de asigurare a continuității longitudinale și laterale, a unui debit ecologic minim și a unui debit minim al sedimentelor);
(b)măsuri de protejare sau îmbunătățire a condițiilor morfologice și a habitatelor speciilor acvatice;
(c)măsuri de reducere a efectelor negative ale eutrofizării.
Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.
Proiectul nu compromite în mod permanent obținerea unei stări bune/a unui potențial bun în niciunul dintre corpurile de apă din același district hidrografic.
Pe lângă măsurile de atenuare menționate mai sus și, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu duce la deteriorarea globală a stării corpurilor de apă din același district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuității (longitudinale sau laterale) în cadrul aceluiași district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuității pe care proiectul planificat de infrastructură de navigație o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
6.17.Infrastructura aeroportuară
Descrierea activității
Construirea, modernizarea și exploatarea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a aeronavelor sau pentru operațiunile proprii ale aeroportului, precum și pentru alimentarea cu energie electrică la sol din sursă fixă și cu aer precondiționat a aeronavelor staționare.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi clasificate la mai multe coduri NACE, în special F41.20 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.
În cazul unei infrastructuri noi sau al unei renovări majore, s-a făcut astfel încât infrastructura să fie rezilientă la efectele schimbărilor climatice în conformitate cu practicile adecvate de integrare a dimensiunii climatice, care includ determinarea amprentei de carbon și definirea clară a costului teoretic al carbonului. Determinarea amprentei de carbon acoperă emisiile care se încadrează în domeniile de aplicare 1-3 și demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori și proceduri prudente.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
7.Activitățile de construcție și activitățile imobiliare
7.1.Construirea de clădiri noi
Descrierea activității
Dezvoltarea de proiecte de construcție a unor clădiri rezidențiale și nerezidențiale prin reunirea mijloacelor financiare, tehnice și fizice pentru realizarea proiectelor de construcție în vederea vânzării ulterioare, precum și construirea de clădiri rezidențiale sau nerezidențiale complete, pe cont propriu, în vederea vânzării sau pe bază de comision sau contract.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41.1 și F41.2, incluzând și activități clasificate la codul F43, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
Cererea de energie primară (PED) care stabilește performanța energetică a clădirii care rezultă din construcție nu depășește pragul stabilit pentru cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul reglementărilor naționale de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE. Performanța energetică este certificată cu ajutorul unui certificat de performanță energetică (EPC).
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
În cazul în care sunt instalate, cu excepția instalațiilor din clădirile rezidențiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fișele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă în Uniune, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la anexa I la prezentul regulament:
(a)robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min;
(b)dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min;
(c)WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri și un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri;
(d)pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de apă de 1 litru.
Pentru a se evita impactul șantierului de construcții, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.
Proiectarea clădirilor și tehnicile de construcție contribuie la circularitate și, în special, permit să se demonstreze, cu referire la ISO 20887 sau la alte standarde pentru evaluarea capacității de demontare sau a adaptabilității clădirilor, că modul în care acestea sunt proiectate le face mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai adaptabile, mai flexibile și dotate cu o capacitate mai mare de demontare pentru a permite reutilizarea și reciclarea acestora.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Componentele și materialele de construcție utilizate la construcție respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Componentele și materialele de construcție utilizate în construcție care pot intra în contact cu ocupanții emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m³ de material sau componentă la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m³ de material sau componentă la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3 sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente.
În cazul în care noua construcție se află pe un sit potențial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigații privind contaminanții potențiali, de exemplu utilizând standardul ISO 18400.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
Noua construcție nu este construită pe unul dintre următoarele tipuri de teren:
(a)teren arabil și teren pentru culturi cu un nivel de fertilitate a solului și de biodiversitate subterană care se situează între moderat și ridicat, astfel cum se menționează în studiul LUCAS al UE;
(b)teren virgin cu o valoare ridicată recunoscută în ceea ce privește biodiversitatea și teren care servește drept habitat pentru specii pe cale de dispariție (de floră și faună) incluse pe lista roșie europeană sau pe lista roșie a UICN;
(c)terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute în legislația națională și utilizate în inventarul național al gazelor cu efect de seră sau care, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespund definiției FAO a pădurii.
|
7.2.Renovarea clădirilor existente
Descrierea activității
Lucrări de construcții și de inginerie civilă sau pregătirea acestora.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41 și F43, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
În cazul în care sunt instalate ca parte a lucrărilor de renovare, cu excepția lucrărilor de renovare din clădirile rezidențiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fișele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă în Uniune, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la anexa I la prezentul regulament:
(a)robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min;
(b)dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min;
(c)WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri și un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri;
(d)pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de apă de 1 litru.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.
Proiectarea clădirilor și tehnicile de construcție contribuie la circularitate și, în special, permit să se demonstreze, cu referire la ISO 20887 sau la alte standarde pentru evaluarea capacității de demontare sau a adaptabilității clădirilor, că modul în care acestea sunt proiectate le face mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai adaptabile, mai flexibile și dotate cu o capacitate mai mare de demontare pentru a permite reutilizarea și reciclarea acestora.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Componentele și materialele de construcție utilizate în cadrul lucrărilor de construcții respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Componentele și materialele de construcție utilizate la renovarea clădirii care pot intra în contact cu ocupanții emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m³ de material sau componentă la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m³ de material sau componentă la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Nu se aplică.
|
7.3.Instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor pentru eficiența energetică
Descrierea activității
Măsuri individuale de renovare care constau în instalarea, întreținerea sau repararea echipamentelor pentru eficiența energetică. Activitățile economice din această categorie constau în una dintre următoarele măsuri individuale, cu condiția ca acestea să respecte cerințele minime stabilite pentru componentele și sistemele individuale în cadrul măsurilor naționale aplicabile de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE și, după caz, să se încadreze în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv:
(a)adăugarea de izolații la componentele existente ale anvelopei unei clădiri, de exemplu, pereți exteriori (inclusiv pereți vegetali), acoperișuri (inclusiv acoperișuri vegetale), mansarde, subsoluri și partere (inclusiv măsuri de asigurare a etanșeității la aer, măsuri de reducere a efectelor punților termice și ale schelelor) și produse pentru aplicarea izolației pe anvelopa clădirii (inclusiv dispozitive de fixare mecanică și adezivi);
(b)înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre noi, eficiente din punct de vedere energetic;
(c)înlocuirea ușilor exterioare existente cu uși noi, eficiente din punct de vedere energetic;
(d)instalarea și înlocuirea surselor de lumină eficiente din punct de vedere energetic;
(e)instalarea, înlocuirea, întreținerea și repararea, cu tehnologii foarte eficiente, a sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC) și a sistemelor de încălzire a apei, inclusiv a echipamentelor legate de încălzirea centralizată;
(f)instalarea de instalații de apă pentru bucătărie și instalații sanitare de apă cu consum redus de apă și energie, care respectă specificațiile tehnice prevăzute în apendicele A la anexa I la prezentul regulament și, în cazul soluțiilor pentru dușuri, dușurile cu robinet de amestec, dispozitivele de duș și robinetele au un debit maxim de apă de 6 l/min sau mai puțin, acesta fiind atestat printr-o etichetă deja existentă pe piața Uniunii.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27, C28, S95.21, S95.22, C33.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(2) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Componentele și materialele de construcție respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
În cazul adăugării de izolații termice pe anvelopa existentă a unei clădiri, se efectuează, în conformitate cu legislația națională, o anchetă privind clădirea respectivă de către un specialist competent, care dispune de formare în domeniul anchetelor referitoare la azbest. Orice îndepărtare a stratului de izolație care conține sau este probabil să conțină azbest, orice spargere sau perforare mecanică, înșurubare sau îndepărtare a stratului izolant, a țiglelor și a altor materiale care conțin azbest este efectuată de personal instruit în mod corespunzător, cu monitorizarea stării de sănătate înainte, în timpul și după lucrări, în conformitate cu legislația națională.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
7.4.Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor)
Descrierea activității
Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27 sau C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(2) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
7.5.Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor
Descrierea activității
Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor, constând în una dintre următoarele măsuri:
(a)instalarea, întreținerea și repararea termostatelor pe zone, a sistemelor de termostat inteligente și a echipamentelor de detecție, incluzând controlul în funcție de mișcare și de lumina zilei;
(b)instalarea, întreținerea și repararea unor sisteme de automatizare și control pentru clădiri, a unor sisteme de gestionare a energiei clădirii (BEMS), a unor sisteme de control al iluminatului și a unor sisteme de gestionare a energiei (EMS);
(c)instalarea, întreținerea și repararea de contoare inteligente pentru gaz, căldură, răcire și electricitate;
(d)instalarea, întreținerea și repararea unor elemente de fațadă și acoperiș cu protecție solară sau funcție de control solar, inclusiv elemente care susțin cultivarea vegetației.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, și C16, C17, C22, C23, C25, C27, C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(2) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
7.6.Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile
Descrierea activității
Instalarea, întreținerea și repararea la fața locului a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile, constând în una dintre următoarele măsuri individuale, dacă sunt instalate la fața locului ca sisteme tehnice ale clădirii:
(a)instalarea, întreținerea și repararea sistemelor solare fotovoltaice și a echipamentelor tehnice auxiliare;
(b)instalarea, întreținerea și repararea panourilor solare pentru apă caldă și a echipamentelor tehnice auxiliare;
(c)instalarea, întreținerea, repararea și modernizarea pompelor de căldură care contribuie la obiectivele privind energia din surse regenerabile în încălzire și răcire, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, precum și a echipamentelor tehnice auxiliare;
(d)instalarea, întreținerea și repararea turbinelor eoliene și a echipamentelor tehnice auxiliare;
(e)instalarea, întreținerea și repararea colectoarelor solare cu perforații și a echipamentelor tehnice auxiliare;
(f)instalarea, întreținerea și repararea unităților de stocare a energiei termice sau electrice și a echipamentelor tehnice auxiliare;
(g)instalarea, întreținerea și repararea centralelor de microcogenerare (producere combinată de energie electrică și energie termică - CHP) de înaltă eficiență;
(h)instalarea, întreținerea și repararea sistemelor schimbătoare de căldură/sistemelor de recuperare a căldurii.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27 sau C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(2) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
7.7.Achiziționarea și deținerea de clădiri
Descrierea activității
Cumpărarea de bunuri imobile și exercitarea dreptului de proprietate asupra respectivelor bunuri imobile.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE L68, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
În cazul clădirilor construite înainte de 31 decembrie 2020, clădirea are cel puțin clasa C la certificatul de performanță energetică (EPC). Ca alternativă, clădirea se situează în primele 30 % din parcul imobiliar național sau regional în ceea ce privește cererea operațională de energie primară (PED), lucru demonstrat pe baza unor dovezi adecvate, care compară cel puțin performanța activului relevant cu performanța parcului național sau regional construit înainte de 31 decembrie 2020 și care face cel puțin distincția între clădirile rezidențiale și cele nerezidențiale.
Pentru clădirile construite după 31 decembrie 2020, cererea de energie primară (PED) care definește performanța energetică a clădirii care rezultă din construcție nu depășește pragul stabilit pentru cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul reglementărilor naționale de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE. Performanța energetică este certificată cu ajutorul unui certificat de performanță energetică (EPC).
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
8.Informarea și comunicarea
8.1.Prelucrările de date, administrarea paginilor web și activitățile asociate
Descrierea activității
Stocarea, manipularea, gestionarea, circulația, controlul, afișarea, comutarea, schimbul, transmiterea sau recepționarea unei game largi de date prin intermediul centrelor de date, inclusiv tehnica de calcul la margine (edge computing).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J63.1.1, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea a demonstrat că se depune maximum de eforturi pentru punerea în aplicare a practicilor relevante incluse pe lista „practicilor preconizate” în cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date sau în documentul CLC TR50600-99-1 al CEN-CENELEC intitulat „Instalații și infrastructuri ale centrelor de date - Partea 99-1: Practici recomandate pentru gestionarea energiei” și că a pus în aplicare toate practicile preconizate cărora li s-a atribuit valoarea maximă de 5, în conformitate cu cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Echipamentele utilizate îndeplinesc cerințele privind serverele și produsele pentru stocarea datelor prevăzute în Directiva 2009/125/CE.
Echipamentele utilizate nu conțin substanțele restricționate enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care valorile concentrației în greutate în materialele omogene nu depășesc valorile maxime enumerate în anexa respectivă.
Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață a echipamentelor electrice și electronice, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii care participă la procesul de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau prin documentația oficială a proiectului.
La sfârșitul ciclului lor de viață, echipamentele sunt supuse unor operațiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor și o tratare selectivă în conformitate cu anexa VII la Directiva 2012/19/UE.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
8.2.Programarea computerizată, consultanța și activitățile asociate
Descrierea activității
Furnizarea de expertiză în domeniul tehnologiilor informației: scrierea, modificarea și testarea de software, precum și acordarea de asistență în acest domeniu; planificarea și proiectarea de sisteme informatice care integrează hardware, software și tehnologiile comunicațiilor; gestionarea la fața locului și exploatarea sistemelor informatice sau instalațiilor de prelucrare a datelor ale clienților și alte activități profesionale și tehnice legate de computere.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J62, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
8.3.Activitățile de programare și difuzare
Descrierea activității
Activitățile de programare și difuzare includ crearea de conținut sau dobândirea dreptului de a distribui conținut și de a difuza ulterior conținutul respectiv, de exemplu, programe de radio, de televiziune și programe de date, programe de divertisment, știri, talk-show-uri etc., incluzând difuzarea de date, integrate de obicei în transmisiile de radio sau de televiziune. Difuzarea poate fi realizată prin diferite tehnologii, fără fir (over-the-air), prin satelit, printr-o rețea prin cablu sau prin internet. Aceasta include, de asemenea, producția de programe care sunt de obicei destinate unui public restrâns (format limitat, cum ar fi știrile, emisiunile sportive, programele cu scop educativ și programele pentru tineret), pe bază de abonament sau taxă, către un terț, în vederea radiodifuzării ulterioare către public.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J60, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
9.Activitățile specializate, științifice și tehnice
9.1.Activitățile de inginerie și consultanță tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice
Descrierea activității
Activități de inginerie și consultanță tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE M71.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
Activitatea economică vizează în principal furnizarea de consultanță care sprijină una sau mai multe activități economice pentru care sunt stabilite, în prezenta anexă, criteriile tehnice de examinare, să îndeplinească criteriile respective privind contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice, respectând în același timp criteriile relevante pentru a nu aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu.
Activitatea economică respectă unul dintre următoarele criterii:
(a)utilizează tehnici de modelare de ultimă generație care:
(i)reflectă în mod corespunzător riscurile legate de schimbările climatice;
(ii)nu se bazează doar pe tendințele istorice;
(iii)integrează scenarii orientate spre viitor;
(b)elaborează modele și proiecții climatice, servicii și evaluări ale impactului, cele mai bune cunoștințe științifice disponibile pentru analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice și cu publicațiile științifice evaluate inter pares.
Activitatea economică elimină barierele de natură informațională, financiară, tehnologică și de capacitate cu care se confruntă adaptarea.
Potențialul de reducere a impacturilor materiale cauzate de riscurile climatice este cartografiat printr-o evaluare robustă a riscurilor climatice din activitatea economică vizată.
Activitățile din domeniul proiectării arhitecturale iau în considerare orientările privind reziliența la efectele schimbărilor climatice, modelarea pericolelor legate de climă și permit adaptarea construcțiilor și a infrastructurii, inclusiv a codurilor construcțiilor și a sistemelor integrate de gestionare.
Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea nu este desfășurată în scopul extracției de combustibili fosili sau al transportului de combustibili fosili.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
9.2.Cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață
Descrierea activității
Cercetare, cercetare aplicată și dezvoltare experimentală de soluții, procese, tehnologii, modele de afaceri și alte produse dedicate adaptării la schimbările climatice.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE M72 sau, în cazul activităților de cercetare care fac parte integrantă din activitățile economice pentru care sunt specificate criterii tehnice de examinare în prezenta anexă, cu codurile NACE stabilite în alte secțiuni ale prezentei anexe, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică cercetează, inovează sau dezvoltă soluții, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri, inclusiv soluții bazate pe natură și inspirate de natură, care permit uneia sau mai multor activități pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă să îndeplinească criteriile respective privind contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice în vederea sporirii rezilienței acestora la schimbările climatice, respectând totodată criteriile relevante pentru a nu aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu.
2. În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluție care face obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării permite deja unei activități sau mai multor activități menționate în prezenta anexă să îndeplinească criteriile tehnice de examinare privind contribuția substanțială, activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare se axează pe furnizarea de tehnologii, produse sau alte soluții care prezintă avantaje noi și semnificative, cum ar fi performanțe mai bune sau costuri mai mici.
3. Activitatea economică elimină barierele de natură informațională, financiară, tehnologică și de capacitate cu care se confruntă adaptarea, prin soluții, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri noi sau îmbunătățite, inclusiv prin soluții bazate pe natură.
4. Activitatea economică are potențialul de a reduce impactul material provocat într-o altă activitate economică de riscurile climatice identificate printr-o evaluare solidă a riscurilor climatice, prin dezvoltarea, cercetarea sau inovarea de soluții, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri al căror potențial de reducere a riscurilor a fost demonstrat cel puțin într-un mediu operațional la scară precomercială și care sunt susținute, de asemenea, de cel puțin unul dintre următoarele elemente:
(a)prima utilizare a unui brevet care nu este mai vechi de 10 ani și care este asociat soluției, tehnologiei, produsului, procesului sau modelului de afaceri;
(b)alte forme de drepturi de proprietate intelectuală asociate cu soluția, tehnologia, produsul, procesul sau modelul de afaceri, cum ar fi secretele comerciale, mărcile comerciale sau drepturile de autor;
(c)un permis obținut de la o autoritate competentă pentru exploatarea sitului pentru activități demonstrative, asociat soluției, tehnologiei, produsului, procesului sau modelului de afaceri pe durata proiectului demonstrativ.
4. Activitatea economică utilizează proiecții climatice și evaluări ale impactului de ultimă generație, cele mai bune cunoștințe științifice disponibile în ceea ce privește analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice și cu publicațiile științifice evaluate inter pares, ca referință pentru soluțiile, tehnologiile, produsele, procesele sau modelele de afaceri pe care le dezvoltă.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea nu este desfășurată în scopul extracției de combustibili fosili, al transportului sau al utilizării de combustibili fosili.
Emisiile de GES preconizate pe durata ciclului de viață provenite de la tehnologia, produsul sau alte soluții care fac obiectul cercetării nu subminează obiectivele de atenuare a GES stabilite prin Acordul de la Paris și nici nu împiedică implementarea unor soluții de atenuare a schimbărilor climatice.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru starea bună sau potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau pentru starea ecologică bună a apelor marine.
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării le poate prezenta pentru obiectivele economiei circulare, ținând seama de tipurile de prejudicii semnificative potențiale, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2020/852.
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri de a genera o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol provenite de la tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru starea bună sau reziliența ecosistemelor sau pentru starea de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune.
|
10.Activitățile financiare și de asigurări
10.1.Asigurarea generală: subscrierea pericolelor legate de climă
Descrierea activității
Furnizarea următoarelor servicii de asigurări (altele decât asigurările de viață), astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014, în legătură cu subscrierea pericolelor legate de climă prevăzute în apendicele A la prezenta anexă:
(a)asigurare pentru cheltuieli medicale;
(b)asigurare de protecție a veniturilor;
(c)asigurare de accidente de muncă și boli profesionale;
(d)asigurare de răspundere civilă auto;
(e)alte asigurări auto;
(f)asigurare maritimă, de aviație și de transport;
(g)asigurare de incendiu și alte asigurări de bunuri;
(h)asigurare de asistență.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE K65.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Ocuparea unei poziții de lider în modelarea și stabilirea prețurilor pentru riscurile climatice:
1.1. Activitatea de asigurare utilizează tehnici de modelare de ultimă generație care:
(a)reflectă în mod corespunzător riscurile legate de schimbările climatice;
(b)nu se bazează doar pe tendințele istorice;
(c)integrează scenarii orientate spre viitor.
1.2. Asigurătorul face public modul în care riscurile legate de schimbările climatice sunt luate în considerare în activitatea de asigurare.
1.3. Cu excepția restricțiilor legale privind condițiile contractuale și primele de asigurare, activitatea de asigurare oferă stimulente pentru reducerea riscurilor, stabilind condițiile (preliminare) pentru acoperirea riscului prin asigurare și acționând ca semnal de preț al riscului. În sensul prezentului punct, primele reduse sau franșizele, care să fie eventual bazate pe informații justificative privind acțiunile existente/posibile, pentru deținătorii de polițe de asigurare care protejează un activ sau o activitate împotriva daunelor provocate de catastrofele naturale pot fi considerate drept un stimulent pentru reducerea riscurilor.
1.4. După un eveniment legat de riscurile climatice, asigurătorul furnizează informații cu privire la condițiile în care acoperirea în cadrul activității de asigurare ar putea fi reînnoită sau menținută și, în special, cu privire la beneficiile unei construcții mai bune în contextul respectiv.
2. Proiectarea produsului:
2.1. Produsele de asigurare vândute în cadrul activității de asigurare oferă recompense în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe de asigurare.
În sensul prezentului punct, în cazul în care un deținător de poliță de asigurare investește în măsuri de adaptare, primele mai mici pot fi considerate drept o recompensă în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe de asigurare.
Prin derogare de la prezentul punct, în cazul în care restricțiile legale privind condițiile contractuale și primele de asigurare împiedică societatea de asigurare sau de reasigurare să furnizeze recompense în funcție de riscuri, produsele de asigurare pot, în schimb, să ofere clienților măsuri legate de un activ, de o activitate sau de persoane care previn catastrofele naturale sau protejează împotriva acestora. Astfel de măsuri pot fi furnizate clienților sub formă de informații sau consiliere cu privire la riscurile climatice și la măsurile preventive pe care le-ar putea lua clienții.
2.2. Strategia de distribuție pentru astfel de produse cuprinde măsuri menite să garanteze faptul că deținătorii de polițe de asigurare sunt informați cu privire la relevanța măsurilor preventive pe care le-ar putea lua pentru termenii și condițiile acoperirii asigurării, inclusiv cu privire la orice impact al unor astfel de măsuri asupra acoperirii asigurării sau asupra nivelului primei.
3. Soluții inovatoare în materie de acoperire a asigurărilor:
3.1. Produsele de asigurare vândute în cadrul activității de asigurare oferă acoperire pentru pericolele legate de climă atunci când cererea din partea deținătorilor de polițe de asigurare și nevoile acestora impun acest lucru.
3.2. În funcție de cererile din partea clienților individuali și de nevoile acestora, produsele pot include soluții specifice de transfer al riscurilor, cum ar fi protecția împotriva întreruperii activității, a întreruperii neprevăzute a activității, a altor factori de pierdere nefizici legați de daune, a efectelor în cascadă și a interdependențelor pericolelor (pericolele secundare), a efectelor în cascadă ale pericolelor naturale și tehnologice care intră în interacțiune, a defecțiunilor infrastructurii critice.
4. Schimbul de date:
4.1. Ținând seama în mod corespunzător de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului, o parte semnificativă a datelor privind pierderile legate de activitatea asigurătorului sunt puse, în mod gratuit, la dispoziția uneia sau a mai multor autorități publice, în scopul cercetării analitice. Respectivele autorități publice declară că utilizează datele în scopul îmbunătățirii adaptării societății la schimbările climatice într-o regiune ori țară sau la nivel internațional, iar asigurătorul furnizează datele la un nivel de granularitate care să fie suficient pentru utilizarea declarată de către autoritățile publice respective.
4.2. În cazul în care asigurătorul nu face încă schimb de astfel de date cu o autoritate publică în scopul susmenționat, acesta și-a declarat intenția de a pune, în mod gratuit, datele sale la dispoziția terților interesați și a indicat condițiile în care poate avea loc schimbul de astfel de date. Respectiva declarație de intenție de a pune la dispoziție datele disponibile este ușor de accesat de către autoritățile publice relevante, inclusiv pe site-ul internet al asigurătorului.
5. Nivel ridicat al serviciilor în situații post-dezastru:
Cererile de despăgubire din cadrul activității de asigurare, atât cele în curs, cât și cele rezultate în urma unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă care rezultă din riscurile climatice, sunt tratate în mod echitabil față de clienți, în conformitate cu standarde ridicate de tratare a cererilor de despăgubire și în timp util, în conformitate cu legislația aplicabilă, și nu a existat nicio omisiune în acest sens, în contextul recentelor evenimente generatoare de pierdere la scară largă. Informațiile referitoare la procedurile privind măsurile suplimentare adoptate în cazul unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă sunt disponibile pentru publicul larg.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea nu include asigurarea extracției, depozitării, transportului sau fabricării combustibililor fosili sau asigurarea vehiculelor, a bunurilor sau a altor active destinate acestor scopuri.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
10.2.Reasigurarea
Descrierea activității
Acoperirea riscurilor care decurg din pericole legate de climă prevăzute în apendicele A la prezenta anexă cedate de către asigurător reasigurătorului. Acoperirea este prevăzută într-un acord încheiat între asigurător și reasigurător în care se precizează produsele asigurătorilor („produsul-suport”) din care provin riscurile cedate. Un intermediar de reasigurări poate fi implicat în pregătirea sau încheierea acordului contractual dintre asigurător și reasigurător.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE K65.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Ocuparea unei poziții de lider în modelarea și stabilirea prețurilor pentru riscurile climatice:
1.1. Activitatea de reasigurare utilizează tehnici de modelare de ultimă generație care:
(a)sunt utilizate pentru a reflecta în mod corespunzător, în nivelul primei, expunerea, pericolul și vulnerabilitatea la riscurile legate de schimbările climatice, precum și măsurile luate de deținătorul poliței de asigurare pentru a proteja activul asigurat sau activitatea asigurată împotriva riscurilor respective, în cazul în care aceste informații sunt furnizate reasigurătorului de către asigurător;
(b)nu se bazează doar pe tendințele istorice;
(c)integrează scenarii orientate spre viitor.
1.2. Reasigurătorul face public modul în care riscurile care decurg din pericolele legate de climă sunt luate în considerare în activitatea de reasigurare.
2. Sprijinirea dezvoltării și a furnizării de produse de facilitare de reasigurare generală:
2.1. Produsele-suport ale activității de reasigurare acoperă riscurile care decurg din pericolele legate de climă și recompensează, într-un mod bazat pe riscuri și fără a aduce atingere restricțiilor legale privind condițiile contractuale și primelor de asigurare, acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe ale asigurătorului.
2.2. Activitatea de reasigurare respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii:
(a)în cazul în care asigurătorul dorește acest lucru, reasigurătorul colaborează cu asigurătorul, fie direct, fie printr-un intermediar de reasigurări, pe durata dezvoltării produsului-suport prin:
(i)discutarea posibilelor soluții de reasigurare pe care reasigurătorul este dispus să le ofere în legătură cu produsul respectiv. Produsul final este introdus pe piață utilizând una dintre soluțiile de reasigurare care au fost discutate cu reasigurătorul în faza de dezvoltare a produsului;
(ii)furnizarea de date sau de alte tipuri de consultanță tehnică care să permită asigurătorului să fixeze prețul atât pentru acoperirea riscurilor care decurg din pericole legate de climă, cât și pentru recompensele în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe ale asigurătorului;
(a)în lipsa acordului de reasigurare sau a unui acord de reasigurare comparabil, asigurătorul probabil și-ar reduce sau și-ar întrerupe acoperirea în cadrul produsuluisuport;
(b)reasigurătorul furnizează, ca parte a relației de afaceri cu asigurătorul sau cu intermediarul de reasigurări, date sau alte tipuri de consultanță tehnică sau ambele, astfel încât să îi permită asigurătorului să ofere acoperire pentru riscurile care decurg din pericole legate de climă, iar acoperirea permite oferirea de recompense în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe ale asigurătorului.
2.3. În cazul în care un produs de reasigurare se aplică la nivelul unui portofoliu de produse-suport, numai o parte din produsele-suport ale activității de reasigurare pot acoperi riscurile care decurg din pericolele legate de climă și pot recompensa, în funcție de riscuri, măsurile preventive luate de deținătorii de polițe de asigurare ale asigurătorului în sensul punctului 2.1. În acest caz, reasigurătorul este în măsură să identifice ponderea din primele de reasigurare care este legată de produsele-suport respective.
3. Soluții inovatoare în materie de acoperire a reasigurărilor:
3.1. Produsele de reasigurare vândute în cadrul activității de reasigurare oferă acoperire pentru riscurile care decurg din pericole legate de climă atunci când cererea din partea clienților asigurătorului și nevoile acestora, bazate pe produsele-suport, impun acest lucru. Aceste produse de asigurare reflectă în mod adecvat recompensele în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe ale asigurătorului.
3.2. În funcție de cererea din partea clienților individuali ai asigurătorului și de nevoile acestora, produsele de reasigurare pot include soluții specifice de transfer al riscurilor, printre care se pot număra protecția împotriva întreruperii activității, a întreruperii neprevăzute a activității, a altor factori de pierdere nefizici legați de daune, a efectelor în cascadă și a interdependențelor pericolelor (pericolele secundare), a efectelor în cascadă ale pericolelor naturale și tehnologice care intră în interacțiune sau a defecțiunilor infrastructurii critice.
4. Schimbul de date:
4.1. Ținând seama în mod corespunzător de Regulamentul (UE) 2016/679, o parte semnificativă a datelor privind pierderile legate de activitatea reasigurătorului sunt puse, în mod gratuit, la dispoziția uneia sau a mai multor autorități publice, în scopul cercetării analitice. Respectivele autorități publice declară că utilizează datele în scopul îmbunătățirii adaptării societății la schimbările climatice într-o regiune ori țară sau la nivel internațional, iar reasigurătorul furnizează datele la un nivel de granularitate care să fie suficient pentru utilizarea declarată de către autoritățile publice respective.
4.2. În cazul în care reasigurătorul nu face încă schimb de astfel de date cu o autoritate publică în scopul susmenționat, acesta și-a declarat intenția de a pune, în mod gratuit, datele sale la dispoziția terților interesați și a indicat condițiile în care poate avea loc schimbul de astfel de date. Respectiva declarație de intenție de a pune la dispoziție datele disponibile este ușor de accesat de către autoritățile publice relevante, inclusiv pe site-ul internet al reasigurătorului.
5. Nivel ridicat al serviciilor în situații post-dezastru:
Cererile de despăgubire din cadrul activității de reasigurare, atât cele în curs, cât și cele rezultate în urma unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă care rezultă din riscurile ce decurg din pericole legate de climă, sunt tratate în mod echitabil față de clienți, în conformitate cu standarde ridicate de tratare a cererilor de despăgubire și în timp util, în conformitate cu legislația aplicabilă, și nu a existat nicio omisiune în acest sens, în contextul evenimentelor recente generatoare de pierdere la scară largă. După caz, reasigurătorul sprijină asigurătorul sau intermediarul de reasigurări la evaluarea daunelor din cadrul produsuluisuport. Informațiile referitoare la procedurile privind măsurile suplimentare adoptate de reasigurător în cazul unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă sunt disponibile pentru publicul larg.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea de reasigurare nu include cedarea asigurării extracției, depozitării, transportului sau fabricării combustibililor fosili sau cedarea asigurării vehiculelor, a bunurilor sau a altor active destinate acestor scopuri.
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
11.Învățământul
Descrierea activității
Învățământ public sau privat la orice nivel sau pentru orice profesie. Cursurile pot fi orale sau scrise și pot fi oferite prin radio, televiziune, internet sau prin corespondență. Activitatea include educația oferită de diferite instituții în cadrul sistemului școlar obișnuit la diferite niveluri, precum și programele de educație și de alfabetizare pentru adulți, inclusiv în cadrul școlilor militare, al academiilor și al școlilor penitenciare, la nivelurile lor respective.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE P85, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
12.Activitățile privind sănătatea umană și asistența socială
12.1.Activitățile de îngrijire cu cazare
Descrierea activității
Furnizarea de servicii de îngrijire cu cazare, combinate fie cu asistență medicală, fie cu îngrijire de tip supraveghere sau cu alte tipuri de îngrijire necesare persoanelor cazate în acest tip de unități de îngrijire medicală. Unitățile în cauză reprezintă o parte semnificativă a procesului de producție, iar serviciile de îngrijire furnizate sunt o combinație de servicii sociale și de servicii de sănătate, serviciile de sănătate constând în mare măsură într-un anumit nivel de servicii de îngrijire medicală.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE Q87, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură (1) manipularea în condiții de siguranță și de protecție a mediului a deșeurilor periculoase (în special a deșeurilor toxice sau infecțioase) și a produselor farmaceutice și (2) reutilizarea sau reciclarea la maximum a deșeurilor nepericuloase, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii implicați în gestionarea deșeurilor.
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
13.Artele, spectacolele și activitățile recreative
13.1.Activitățile creative, artistice și de spectacol
Descrierea activității
Activitățile creative, artistice și de spectacol includ furnizarea de servicii pentru a răspunde intereselor culturale și de divertisment ale clienților. Printre aceste activități se numără producția și promovarea de spectacole live, evenimente sau expoziții destinate vizionării de către public și participarea la acestea, precum și furnizarea de competențe artistice, creative sau tehnice pentru realizarea de produse artistice și de spectacole live. Aceste activități nu includ exploatarea muzeelor de toate tipurile, a grădinilor botanice și zoologice, activitățile de conservare a siturilor istorice și a rezervațiilor naturale, activitățile de jocuri de noroc și pariurile, și nici activitățile sportive și recreative.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE R90, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
13.2.Activitățile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și activități culturale
Descrierea activității
Activitățile bibliotecilor, arhivelor și muzeelor și activitățile culturale includ activitățile bibliotecilor și arhivelor, exploatarea muzeelor de toate tipurile, a grădinilor botanice și zoologice, exploatarea siturilor istorice și activitățile rezervațiilor naturale. Aceste activități includ, de asemenea, conservarea și expunerea obiectelor, siturilor și minunilor naturale de interes istoric, cultural sau educațional, inclusiv a siturilor care fac parte din patrimoniul mondial. Aceste activități exclud activitățile sportive și recreative, cum ar fi exploatarea plajelor pentru scăldat și a parcurilor de distracții.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE R91, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
13.3.Producția de filme artistice, de programe video și de televiziune, înregistrări sonore și activități de editare muzicală
Descrierea activității
Producția de filme artistice și de programe video și de televiziune, înregistrările sonore și activitățile de editare muzicală includ producția de filme artistice destinate a fi difuzate în cinematografe sau prin intermediul altor platforme, pe suport de film, bandă video sau disc, menite să fie proiectate direct în cinematografe sau difuzate la televiziune, activitățile de sprijin precum editarea, decupajul sau dublarea filmelor, distribuția filmelor artistice și a altor producții cinematografice către alte sectoare, precum și proiecția filmelor artistice sau a altor producții cinematografice. Cumpărarea și vânzarea drepturilor de distribuire a filmelor artistice sau a altor producții cinematografice sunt, de asemenea, incluse în această categorie. Aceste activități includ, de asemenea, activitățile de înregistrări sonore, inclusiv producția de înregistrări audio originale, difuzarea, promovarea și distribuirea acestora, editarea muzicală, precum și activitățile de servicii de înregistrare audio într-un studio sau în alt loc.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J59, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, pe baza unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivele principale urmărite fiind:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice; sau
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
Apendicele A: Clasificarea pericolelor legate de climă
|
Riscuri legate de temperatură
|
Riscuri legate de vânt
|
Riscuri legate de ape
|
Riscuri legate de masa solidă
|
Cronice
|
Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)
|
Schimbarea regimului vântului
|
Schimbarea regimului precipitaților și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)
|
Eroziunea costieră
|
|
Stresul termic
|
|
Precipitații sau variabilitate hidrologică
|
Degradarea solului
|
|
Variabilitatea temperaturii
|
|
Acidificarea oceanelor
|
Eroziunea solului
|
|
Topirea permafrostului
|
|
Intruziunea salină
|
Solifluxiune
|
|
|
|
Creșterea nivelului mării
|
|
|
|
|
Stresul hidric
|
|
Acute
|
Val de căldură
|
Ciclon, uragan, taifun
|
Secetă
|
Avalanșă
|
|
Val de frig/îngheț
|
Furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)
|
Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)
|
Alunecare de teren
|
|
Incendiu forestier
|
Tornadă
|
Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană)
|
Subsidență
|
|
|
|
Golirea bruscă a lacurilor glaciare
|
|
Apendicele B: Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.
În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și aceasta include o evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiția ca riscurile identificate să fi fost abordate.
Apendicele C: Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește utilizarea și prezența substanțelor chimice
Activitatea nu conduce la fabricarea, introducerea pe piață sau utilizarea:
(a) ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1021, cu excepția cazului în care substanțele sunt prezente ca urme neintenționate de contaminant;
(b) mercurului și a compușilor mercurului, a amestecurilor acestora și a produselor cu adaos de mercur, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/852;
(c) ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1005/2009;
(d) ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin articolul 4 alineatul (1) din directiva respectivă;
(e) ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin condițiile specificate în anexa respectivă;
(f) unor substanțe care, fie singure, fie în amestecuri, fie ca parte dintr-un articol, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) 1907/2006 și sunt identificare în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv, cu excepția cazului în care s-a dovedit că utilizarea lor este esențială pentru societate;
(g) altor substanțe care, fie singure, fie în amestecuri, fie ca parte dintr-un articol, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) 1907/2006, cu excepția cazului în care s-a dovedit că utilizarea lor este esențială pentru societate.
Apendicele D: Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE.
În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.
Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare, după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare.