Rata de schimb a monedei euro (1)

27 septembrie 2022

(2022/C 370/01)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	0,9644
JPY	yen japonez	139,28
DKK	coroana daneză	7,4366
GBP	lira sterlină	0,89275
SEK	coroana suedeză	10,8533
CHF	franc elvețian	0,9503
ISK	coroana islandeză	139,30
NOK	coroana norvegiană	10,3473
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,661
HUF	forint maghiar	406,65
PLN	zlot polonez	4,7640
RON	leu românesc nou	4,9444
TRY	lira turcească	17,8240
AUD	dolar australian	1,4859
CAD	dolar canadian	1,3196
HKD	dolar Hong Kong	7,5704
NZD	dolar neozeelandez	1,6921
SGD	dolar Singapore	1,3838
KRW	won sud-coreean	1 370,06
ZAR	rand sud-african	17,2361
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,9156
HRK	kuna croată	7,5280
IDR	rupia indoneziană	14 604,52
MYR	ringgit Malaiezia	4,4466
PHP	peso Filipine	56,933
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,565
BRL	real brazilian	5,1235
MXN	peso mexican	19,5832
INR	rupie indiană	78,5740

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10883 — BLACKSTONE / RIVEAN / ESDEC SOLAR GROUP)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 370/02)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10902 - FEV CONSULTING / MITSUBISHI CORPORATION / JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 370/03)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10852 – 3D SYSTEMS / DUSSUR / JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 370/04)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 370/05)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Kirchberg de Barr”

PDO-FR-A0343-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru această denumire de origine. Această cerere de recunoaștere în cadrul denumirii „Alsace grand cru Kirchberg de Barr” a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestei denumiri „Alsace grand cru”, care era recunoscută inițial doar pentru vinurile albe.

Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

Această modificare implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

2.   Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Documentul unic este modificat în mai multe dintre părțile sale, mai ales la punctul 4, din cauza recunoașterii vinurilor liniștite roșii în cadrul denumirii „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”.

3.   Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4.   Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5.   Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6.   Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

În documentul unic este adăugat soiul de struguri de vin „Pinot noir N”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

7.   Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

A fost adăugată fraza următoare: „Plantațiile de viță-de-vie destinate producției de vinuri roșii care ar putea purta denumirea de origine protejată «Alsace grand cru Kirchberg de Barr» prezintă o densitate de plantare minimă de 5 000 de butuci per hectar.”.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8.   Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește producția de vinuri albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

9.   Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10.   Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11.   Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

Pentru denumirea „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, pentru Pinot noir N, conținutul minim de zaharuri al strugurilor la recoltare a fost stabilit la 207 grame per litru de must. Tăria alcoolică naturală minimă în volume a fost stabilită la 12 % vol.

Această din urmă modificare implică o modificare a punctului 4 din documentul unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Această modificare nu vizează documentul unic.

12.   Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoir), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

13.   Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

14.   Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție referitoare la elaborare este posibilă datorită coacerii perfecte a strugurilor la recoltare, obținută grație delimitării precise a plantației de viță-de-vie, prin care au fost incluse parcelele protejate împotriva vântului rece ce bate dinspre nord, situate pe soluri foarte pietroase, ce asigură un drenaj bun și o încălzire rapidă, precum și grație densității de plantare relativ ridicate, conducerii viței-de-vie pe spaliere înalte, pentru a beneficia de o suprafață foliară optimă, și regulii stricte privind tăierea, ce permite controlarea randamentelor.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

15.   Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16.   Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe această plantație au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

17.   Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18.   Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19.   Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni. Documentul unic nu este vizat de această modificare.

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni. Se modifică punctele 4, 5 și 7 din documentul unic. La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului. Aceste modificări nu vizează documentul unic. La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20.   Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

La capitolul I secțiunea X punctul 2, în ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

În ceea ce privește denumirea „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugat textul următor:

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

21.   Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

22.   Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

23.   Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

24.   Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” și denumirea uzuală

La punctul 9 („Condiții suplimentare”) din documentul unic:

partea referitoare la „Mențiunile tradiționale” a fost modificată pentru a fi precizate denumirile uzuale autorizate în cazul mențiunilor „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”, dată fiind adăugarea în partea referitoare la „Denumirea uzuală” a denumirii uzuale „Pinot noir”.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Kirchberg de Barr

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vin alb

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului. Evoluează spre note mai complexe și dezvoltă o armonie bazată pe o mineralitate puternică, pe finețe și pe lungime. Se disting vinurile seci și minerale și vinurile aromatice, fructate, onctuoase și bogate. Aceste două tipuri de vinuri au o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2.   Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”, vin alb

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”, vin alb

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

4.   Vin roșu

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 12 % în cazul Pinot noir N.

Fermentația malolactică este finalizată. În etapa ambalării, vinurile prezintă un conținut de acid malic de cel mult 0,4 grame per litru.

După fermentare, vinurile prezintă un conținut de zaharuri fermentabile de cel mult 2 grame per litru.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile de culoare roșie închisă și profundă prezintă mirosuri complexe de fructe negre și mirodenii, o aciditate amplă, volum, dar și o mare finețe. Finalul este lung și salin.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Densitatea de plantare

Practică de cultivare

În cazul producției de vinuri albe, plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

În cazul producției de vinuri roșii, plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 5 000 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2.   Regula privind tăierea

Practică de cultivare

În scopul producției de vinuri albe, vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, cu maximum 18 ochi per butuc.

În scopul producției de vinuri roșii, vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, cu maximum 14 ochi per butuc.

3.   Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4.   Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

În ceea ce privește vinurile albe, majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși 0,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și 1,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile albe care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” și vinurile roșii nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5.   Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6.   Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile albe fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile roșii fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2.   Randamente maxime

1.   Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”, vin alb

60 de hectolitri per hectar

2.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”, vin alb

48 de hectolitri per hectar

3.   Vin roșu

48 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg. Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—

Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim. În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic. Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Pinot noir N

Riesling B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Protejată în partea de nord și situată pe un sol care se încălzește rapid, plantația de viță-de-vie „grand cru” conferă vinurilor mineralitate și salinitate, precum și o aciditate complexă.

Cu deschidere precoce medie și cu maturare lentă, vinurile dezvoltă, în timp, mirosuri fine, gust puternic, lungime, prospețime și mineralitate.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach. Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă.

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Pinot noir,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre următoarele denumiri uzuale:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Menționarea conținutului de zaharuri în cazul vinurilor albe

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 370/06)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Froehn”

PDO-FR-A0384-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată în caietul de sarcini deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Această cerere de recunoaștere a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestor denumiri „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2.   Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3.   Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4.   Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5.   Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6.   Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7.   Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

Aceste completări nu modifică documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8.   Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește vinurile albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9.   Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10.   Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11.   Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul acestor denumiri de vinuri roșii „Alsace grand cru”, au fost stabilite valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor la recoltare și tăria lor alcoolică naturală minimă în volume.

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12.   Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoirs), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13.   Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Documentul unic nu a fost modificat.

14.   Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție aplicabilă elaborării este coerentă cu demarcarea parcelelor pentru cultivarea strugurilor, cu densitatea de plantare minimă, cu regulile privind tăierea și cu valorile reduse ale randamentelor.

Documentul unic nu a fost modificat.

15.   Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16.   Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe aceste plantații au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17.   Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18.   Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19.   Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

Au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20.   Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

În ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21.   Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, elementele referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, care se pot aplica și vinurilor roșii care poartă această denumire, au fost completate cu informații specifice vinurilor roșii.

Documentul unic nu a fost modificat.

22.   Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

23.   Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24.   Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Froehn

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului.

Există două tipuri:

—	vinurile seci, minerale: adesea de culoare galben auriu cu reflexe verzui, aceste vinuri au un caracter fructat cuceritor, stimulând, totodată, o salivare puternică, marcată de o aciditate lungă și complexă;

—

vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate: adesea foarte mature și de culoare galben auriu, tind să fie bogate în zaharuri, rămânând, totodată, lejere și digerabile. Caracteristici analitice generale Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)   Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)   Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)   Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2.   Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Formă de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2.   Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3.   Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4.   Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5.   Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6.   Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2.   Randamente maxime

1.   Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”

60 de hectolitri per hectar

2.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

48 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—	Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Froehn” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Predominanța calcarului și profunzimea solurilor determină obținerea unor vinuri aromatice, fructate, bogate și complexe, cu aceeași exprimare a acidității, urmată de o mineralitate semnificativă care crește pe parcursul învechirii, indiferent de conținutul de zaharuri perceput.

Marnele din lias, aflate pe calcare nisipoase-feruginoase, specifice pentru „grand cru” Froehn, conferă amploare și generozitate vinurilor în perioada lor de tinerețe și mineralitate atunci când sunt învechite.

Atacul este strâns și centrat, dar urmat de o deschidere amplă, aciditatea fiind învelită în substanță.

Caracterul puternic al marnelor conferă vinurilor bogate o structură puternică și învăluitoare, însoțită de un ușor gust amar care susține lungimea vinului. Vinurile foarte mature au o deschidere lentă. Deși sunt subtile, aromele pe care le emană pe palat sunt marcate de o salinitate plăcută.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, lăuda deja acest „lieu-dit” (toponim) acum recunoscut.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă.

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 370/07)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Florimont”

PDO-FR-A0298-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată în caietul de sarcini deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Această cerere de recunoaștere a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestor denumiri „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2.   Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3.   Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4.   Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5.   Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6.   Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7.   Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

Aceste completări nu modifică documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8.   Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește vinurile albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9.   Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10.   Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11.   Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul acestor denumiri de vinuri roșii „Alsace grand cru”, au fost stabilite valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor la recoltare și tăria lor alcoolică naturală minimă în volume.

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12.   Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoirs), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13.   Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Documentul unic nu a fost modificat.

14.   Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție aplicabilă elaborării este coerentă cu demarcarea parcelelor pentru cultivarea strugurilor, cu densitatea de plantare minimă, cu regulile privind tăierea și cu valorile reduse ale randamentelor.

Documentul unic nu a fost modificat.

15.   Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16.   Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe aceste plantații au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17.   Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18.   Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19.   Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

Au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20.   Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

În ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21.   Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, elementele referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, care se pot aplica și vinurilor roșii care poartă această denumire, au fost completate cu informații specifice vinurilor roșii.

Documentul unic nu a fost modificat.

22.   Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

23.   Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24.   Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Florimont

2.   Tipul indicației geografice:

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului.

Există două tipuri: - vinurile seci, minerale; - vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate. Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2.   Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3.   Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Forme de conducere: Densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2.   Forme de conducere: Regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3.   Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4.   Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5.   Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6.   Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2.   Randamente maxime

1.   Randament maxim - Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”

60 de hectolitri per hectar

2.   Randament maxim - Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

48 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg. Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—

Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim. În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic. Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Florimont” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Caracteristicile sale climatice și forța marnelor sale calcaroase fac din Florimont un „grand cru” precoce și cald care produce vinuri puternice și de o mare finețe. Aciditatea lor le conferă structură.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach. Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația UE.

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă.

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 370/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Íslenskt lambakjöt”

Nr. UE: PDO-IS-2636 – 28.9.2020

DOP (X) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

2.   Statul membru sau țara terță

Islanda

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.1 Carne (și organe comestibile) proaspete

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Íslenskt lambakjöt” este denumirea dată cărnii provenite de la miei islandezi de rasă pură, născuți, crescuți și sacrificați în insula Islanda, Oceanul Atlantic de Nord. Carcasa toaletată cântărește 15-17 kg la 4-6 luni, atunci când toți mieii sunt sacrificați. Carnea are culoarea roșu-închis, este fragedă și are aromă de vânat. Mieii pot fi comercializați sub formă de carcasă întreagă sau bucăți principale (sferturi anterioare, coaste, fileuri, pulpă, cotlete, jarete etc.), proaspete sau congelate.

Principalele caracteristici distinctive ale produsului „Íslenskt lambakjöt” sunt:

—	Aromă: de vânat.

—	Procentul de carne afectată de stres: 1-2 % cu ph24 de peste 5,8 %

—	Rigiditate redusă și mușchi dorsali fragezi.

—	Proporția de acizi grași omega-3 în fosfolipide: 16 %

—	Proporția de mușchi fără conținut de fosfolipide: 1 % din greutatea mușchiului.

—

Cantitate mare de fier și de vitamine B; a se vedea tabelul de mai jos. Bucată % comestibil Kcal Proteine g/100 g Grăsime g/100 g Vitamina B-1 (mg/100 g) Vitamina B-2 (mg/100 g) Fier mg/100 g Zinc mg/100 g Sfert anterior: 76 283 15,1 25,1 0,2 0,3 1 3 Coaste 78 335 15,8 30,6 0,1 0,2 1 2 File 100 142 21,5 6,2 0,2 0,3 2 2 Pulpă 64 174 19,2 10,9 0,2 0,3 2 3 Cotlete 69 315 16,6 28 0,1 0,3 2 2 Jarete 76 171 17,9 11,1 0,2 0,3 2 3

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Mieii pasc din primăvară până toamna pe pajiști cultivate sau pășuni. Mieii nou-născuți se hrănesc cel mai frecvent pe pajiștile cultivate până la momentul când pajiștile sălbatice sunt considerate adecvate pentru pășunat. Majoritatea ovinelor sunt introduse pe pășuni sălbatice după două până la patru săptămâni de la sezonul de fătare. Pajiștile sălbatice utilizate pentru pășunatul de vară în Islanda se află pe terenuri care aparțin fermelor sau pe pășuni. Prin urmare, hrana pentru animale provine în întregime din aria geografică.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Comisia islandeză pentru comercializarea cărnii de miel furnizează materiale promoționale comune, utilizând următoarea marcă colectivă: „Icelandic Lamb Roaming Free Since 874” (Miei islandezi crescuți în aer liber din 874).

Atât logoul, cât și materialele promoționale sunt opționale.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este insula Islanda din Oceanul Atlantic de Nord.

5.   Legătura cu aria geografică

Creșterea ovinelor are o tradiție culturală îndelungată și bogată în Islanda. Mulți consideră că, fără ovine, Islanda ar fi fost nelocuibilă pentru coloniști cu secole în urmă. Ovinele au susținut națiunea: carnea lor a hrănit generații întregi, iar lâna și pieile le-au protejat de frig. Unul dintre cele mai bune exemple de preparate tradiționale islandeze este supa de carne de miel, care se servea în zilele de duminică sau ca preparat special, dar care în prezent se servește zilnic. Patrimoniul culinar al Islandei este strâns legat de creșterea ovinelor și de produsele din carne de oaie și miel.

Factorii care au efect asupra creșterii și sănătății ovinelor sunt valoarea nutrițională a alimentelor, capacitatea de consum și utilizarea alimentelor. Tradiția îndelungată a creșterii ovinelor din generație în generație pe insulă a dus la stabilirea unor standarde ridicate în ceea ce privește gestionarea efectivelor și metodele de pășunat.

Fermierii islandezi țin oile adulte hrănite în spații închise pe timpul iernii din cauza condițiilor meteorologice. Acestea sunt hrănite cu fân, pe care fermierii îl adună în timpul verii. Sezonul de fătare începe între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai și durează până la începutul lunii iunie. Mieii pasc din primăvară până toamna pe pajiști cultivate sau pășuni. Mieii nou-născuți se hrănesc cel mai frecvent pe pajiștile cultivate, până la momentul când pajiștile sălbatice sunt considerate adecvate pentru pășunat. Majoritatea ovinelor sunt introduse pe pășuni sălbatice după două până la patru săptămâni de la sezonul de fătare. Pajiștile sălbatice utilizate pentru pășunatul de vară în Islanda se află pe terenuri care aparțin fermelor sau pe pășuni. Prin urmare, hrana pentru animale provine în întregime din aria geografică.

Pășunile sunt utilizate pentru pășunatul animalelor încă de la colonizarea Islandei. Majoritatea acestor terenuri sunt situate în zonele situate la altitudine medie spre mare, în primul rând pentru că mieii care se hrănesc în aceste zone au în general o rată de creștere mai rapidă. Deși pajiștile sălbatice utilizate pentru pășunatul pe timpul verii variază în general foarte mult în Islanda, vegetația specifică zonelor situate la mare altitudine este de obicei cea mai bogată în proteine, iar acesta este unul dintre factorii care contribuie la accelerarea ritmului de creștere. Prin urmare, rata de creștere a mieilor din zonele de câmpie este în general mai lentă decât cea a mieilor care trăiesc în zonele situate la mare altitudine, hrănindu-se cu muguri de plante, în special la începutul verii și la jumătatea verii, dar ratele lor de creștere se uniformizează până la sfârșitul lunii august.

La începutul lunii septembrie, rata de creștere a mieilor pe pajiștile sălbatice începe să scadă. Dacă nu au atins o dimensiune adecvată pentru sacrificare până la acel moment, potențialul lor de creștere poate fi sporit prin plasarea lor în zone cultivate, și anume pajiști cultivate sau zone cu nutreț verde, timp de aproximativ două până la șase săptămâni. În astfel de cazuri, mieii au întotdeauna acces și la alte suprafețe de pășunat. Astfel, se urmărește atingerea greutății dorite a carcasei în toamnă și promovarea unei mai bune clasificări în cuantile în abatoare.

Fermierii adună toamna oile de pe pășuni sălbatice și de pe pajiști, într-un proces care poate dura până la o săptămână, în funcție de ariile geografice, aceasta fiind o tradiție la fel de veche precum colonizarea Islandei. Încă din timpurile colonizării, agricultorii din fiecare district și-au unit forțele pentru a aduna într-un țarc comun oile de pe pășuni și terenurile aflate în proprietate privată. După ce sunt adunate, oile sunt sortate și fiecare turmă este preluată de proprietar sau de reprezentantul acestuia.

Mieii pasc în principal în zone mai fertile, pajiști și zone mlăștinoase și se odihnesc în zone mai accidentate. Vegetația constă în plante joase, cu relativ puține specii de arbori. Selecția plantelor de către miei se schimbă odată cu anotimpurile, în funcție de gradul de maturitate al plantelor, oile islandeze caută în principal plante precum Lathyrus maritimus, Rubus saxatilis, Angelica archangelica, Chamaenerion latifolium și Rhodiola rosea. Printre exemplele de soiuri de iarbă, rogozuri (Cyperaceae) și ferigi (Pteridophyta) foarte căutate de ovine se numără Deschampsia alpina, Agrostis capillaris L., Agrostis stolonifera L., Poa alpina, păiuș roșu (Festuca rubra) și Luzula multiflora. Printre plantele cu flori preferate de oile scoase la pășunat se numără Bartsia alpina, Thalictrum alpinum, Geranium sylvaticum, Silene acaulis, Armeria maritima, Galium boreale L., Rumex longifolius, Saxifraga hirculus și altele. Printre arborii și tufișurile din Islanda cu care le place oilor să se hrănească vara se numără, de exemplu, Srobus aucuparia, Epilobium montanum, Salix lanata și Salix phylicifolia. Pajiștile sălbatice nutritive și fânul reduc nevoia de nutreț, iar diversitatea vegetației disponibile pentru pășunat este amplă. Climatul rece din Islanda reduce necesitatea, în producția de alimente, de a se utiliza pesticide în cantitățile folosite în multe alte țări. Acești factori sunt foarte importanți pentru producția de „Íslenskt lambakjöt”.

Constatările proiectului european privind mieii, FAIR CT96-1768 (OVAX) Identificarea și modificarea calităților și compoziției cărnii de oaie de diferite tipuri europene care răspunde așteptărilor consumatorilor regionali, au inclus o comparație între metoda islandeză de producție a cărnii de miel și metodele de producție din alte cinci țări europene. Carnea „Íslenskt lambakjöt” a fost considerată cea mai fragedă de către reprezentanții tuturor țărilor participante. Acest lucru a fost confirmat și de măsurătorile caracteristicilor fizice ale cărnii examinate. Vârsta la sacrificare, cantitatea și solubilitatea termică a colagenului au contribuit parțial la această diferență. În plus, s-a considerat că diferența dintre efective în ceea ce privește fibrele musculare este un factor de contribuție. Constatările au indicat, de asemenea, că principalele caracteristici distinctive ale „Íslenskt lambakjöt” au fost:

—	aroma de vânat;

—	procentul scăzut de carne afectată de stres (1-2 %, cu ph24 de peste 5,8 %);

—	rigiditatea redusă și mușchi dorsali fragezi;

—	procentul mai mare de acizi grași omega-3. Proporția de acizi grași omega-3 în fosfolipide în mușchii mieilor islandezi a fost măsurată la 16 %, iar proporția de mușchi fără conținut de fosfolipide este de 1 % din greutatea mușchiului;

—	cantitatea mare de fier și de vitamine B.

Caracteristicile produsului „Íslenskt lambakjöt” constau, în primul rând, într-un grad ridicat de frăgezime și gustul de vânat. Palatabilitatea produsului „Íslenskt lambakjöt” se datorează faptului că mieii trăiesc liberi pe pășunile sălbatice delimitate și cresc în mediul sălbatic natural al Islandei, unde se hrănesc cu iarbă și alte plante.

Într-un studiu comparativ care a vizat carnea de miel provenită din șase țări europene, Anglia, Islanda, Spania, Franța, Italia și Grecia, s-a constatat că „Íslenskt lambakjöt” este mai bogată decât celelalte tipuri de carne de miel în ceea ce privește cantitatea și procentul de acizi grași omega-3.

Acest lucru poate fi determinat de compoziția acizilor grași din nutreț și din vegetația pentru pășunat, care are efect asupra procentului de acizi grași omega-3 atât în straturile de grăsime, cât și în mușchii mieilor. Clima Islandei este unul dintre factorii care contribuie la procentul ridicat de acizi grași. Islanda se întinde peste teritorii arctice și subarctice. În zonele de câmpie din sud și sud-est și în anumite zone interioare din partea de nord și de est a țării, clima este subarctică, temperatura medie fiind de aproximativ 10 °C în iulie și de peste -3 °C în ianuarie. Zonele înalte ale țării și majoritatea celorlalte zone de câmpie prezintă o climă arctică, cu temperaturi medii de sub 10 °C în luna iulie și temperaturi medii de sub -3 °C în luna ianuarie. Precipitațiile anuale din zonele de câmpie sunt de 400 - 2 000 mm. Islanda are cei mai mari ghețari situați în afara regiunilor polare, iar în unele locuri limbile de gheață se extind până la zonele de câmpie. Nivelurile scăzute de poluare, aerul curat și abundența spațiului de locuit influențează condițiile de creștere a ovinelor din Islanda, la fel ca nivelul scăzut de poluare a pășunilor, un tratament bun și condițiile de viață bune. Iarba cu care se hrănesc mieii este bogată în acidul omega-3 linolenic și vitamina E. În plus, s-a demonstrat că mieii islandezi nu resimt niciun stres înaintea sau în timpul sacrificării, ceea ce asigură niveluri foarte scăzute de aciditate a cărnii.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

 

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.