15.12.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/1

---

RECOMANDAREA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC

din 20 octombrie 2017

de modificare a Recomandării CERS/2015/2 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudențială și aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri

(CERS/2017/4)

(2017/C 431/01)

CONSILIUL GENERAL AL COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (1), în special articolul 3 și articolele 16-18,

având în vedere Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (2), în special articolul 15 alineatul (3) litera (e) și articolele 18-20,

întrucât:

(1)

Cadrul pentru mecanismul de reciprocitate voluntară pentru măsurile de politică macroprudențială care este prevăzut de Recomandarea CERS/2015/2 (3) a Comitetului european pentru risc sistemic ar trebui să asigure în cea mai mare măsură posibilă aplicarea prin reciprocitate în celelalte state membre a tuturor măsurilor de politică macroprudențială bazate pe expunere activate într-un stat membru.

(2)	Autoritățile relevante din statele membre pot acorda unui furnizor individual de servicii financiare cu o expunere nesemnificativă derogări de la aplicarea măsurii de reciprocitate (principiul de minimis).

(3)

Cadrul actual pentru mecanismul de reciprocitate voluntară al Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) nu furnizează orientări privind pragul care trebuie utilizat de autoritățile relevante pentru a stabili caracterul semnificativ al expunerii. Atunci când o autoritate relevantă acordă derogări unui furnizor individual de servicii financiare cu o expunere nesemnificativă, în prezent autoritatea poate adopta pragul pe care îl consideră adecvat, creând potențiale divergențe în aplicarea principiului de minimis.

(4)

Pentru a evita asemenea potențiale divergențe, autoritatea de activare relevantă ar trebui să propună un prag maxim de semnificație la nivelul furnizorului de servicii financiare atunci când se solicită reciprocitatea. Echipa permanentă de evaluare a CERS, astfel cum este prevăzută în Decizia CERS/2015/4 a Comitetului european pentru risc sistemic (4), poate recomanda un prag diferit dacă se consideră necesar.

(5)	Prin urmare, Recomandarea CERS/2015/2 ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Modificări

Recomandarea CERS/2015/2 se modifică după cum urmează:

1.

în secțiunea 1, subrecomandarea B punctul 2 se înlocuiește cu următorul text: „2. În cazul în care se consideră că pentru funcționarea eficientă a măsurilor relevante este necesar să se asigure reciprocitate din partea altor state membre, se recomandă autorităților de activare relevante să transmită CERS o solicitare de reciprocitate, împreună cu o notificare a măsurii. Solicitarea ar trebui să includă un prag propus de semnificație.”;

2.

la punctul 1 din secțiunea 2 se adaugă următoarea literă: „(i) «prag de semnificație» înseamnă un prag cantitativ sub care expunerea unui furnizor individual de servicii financiare la riscul macroprudențial identificat în jurisdicția în care este aplicată măsura de politică macroprudențială de către autoritatea de activare poate fi considerată nesemnificativă.”;

3.

în secțiunea 2, punctul 2 subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text: „1. Autoritățile relevante pot acorda unui furnizor individual de servicii financiare din jurisdicția lor derogări de la aplicarea unei anumite măsuri de politică macroprudențială de reciprocitate, în cazul în care acest furnizor de servicii financiare are o expunere nesemnificativă la riscul macroprudențial identificat în jurisdicția respectivă atunci când autoritatea de activare relevantă aplică măsura de politică macroprudențială în cauză (principiul de minimis). Autoritățile relevante trebuie să raporteze CERS aceste derogări, utilizând modelul de notificare a măsurilor de reciprocitate publicat pe website-ul CERS. În scopul aplicării principiului de minimis, CERS recomandă un prag de semnificație bazat pe cel propus de autoritatea de activare relevantă în conformitate cu secțiunea 1, subrecomandarea B punctul 2. Calibrarea pragului ar trebui să urmeze cele mai bune practici stabilite de CERS. Pragul de semnificație este un nivel maxim recomandat al pragului. Autoritățile relevante de aplicare prin reciprocitate pot aplica pragul recomandat, pot stabili un prag inferior pentru jurisdicția acestora, dacă este cazul, sau pot aplica măsura prin reciprocitate fără un prag de semnificație. Atunci când aplică principiul de minimis, autoritățile ar trebui să monitorizeze dacă se materializează pierderi și arbitrajul de reglementare și, dacă este necesar, să acopere lacuna de reglementare.”;

4.

în secțiunea 2, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text: „4. Modificări ale recomandării Consiliul general va decide dacă este necesar să se aducă modificări prezentei recomandări. Aceste modificări includ în special orice măsuri de politică macroprudențială suplimentare sau modificate care trebuie aplicate prin reciprocitate, astfel cum este prevăzut în recomandarea C și în anexele relevante care conțin informații specifice măsurii, inclusiv pragul de semnificație prevăzut de CERS. De asemenea, în cazul în care sunt necesare inițiative legislative în vederea asigurării conformității cu una sau cu mai multe recomandări, Consiliul general poate să acorde prelungiri ale termenelor stabilite la punctetele anterioare. În special, Consiliul general poate decide să modifice prezenta recomandare în urma revizuirii de către Comisia Europeană a cadrului de recunoaștere obligatorie prevăzut de legislația Uniunii sau pe baza experienței dobândite pe parcursul funcționării mecanismului de reciprocitate voluntară instituit prin prezenta recomandare.”

---

(1)  JO L 331, 15.12.2010, p. 1.

(2)  JO C 58, 24.2.2011, p. 4.

(3)  Recomandarea CERS/2015/2 a Comitetului european pentru risc sistemic din 15 decembrie 2015 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudențială și aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri (JO C 97, 12.3.2016, p. 9).

(4)  Decizia CERS/2015/4 a Comitetului european pentru risc sistemic din 16 decembrie 2015 privind un cadru de coordonare pentru notificarea măsurilor naționale de politică macroprudențială de către autoritățile relevante, emiterea de avize și de recomandări de către CERS și de abrogare a Deciziei CERS/2014/2 (JO C 97, 12.3.2016, p. 28).

---

15.12.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/3

---

COMUNICAREA COMISIEI

Actualizarea datelor utilizate pentru calcularea sumei forfetare și a penalităților cu titlu cominatoriu pe care Comisia urmează să le propună Curții de Justiție în cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

(2017/C 431/02)

I.   INTRODUCERE

Comunicarea din 2005 a Comisiei privind aplicarea articolului 228 din Tratatul CE (1) [în prezent, articolul 260 alineatele (1) și (2) din TFUE] a stabilit baza pe care o utilizează Comisia pentru a calcula valoarea sancțiunilor financiare (fie ca sume forfetare, fie ca penalități cu titlu cominatoriu) pe care îi solicită Curții de Justiție să le aplice atunci când Comisia sesizează Curtea printr-o acțiune în temeiul articolului 260 alineatul (2) din TFUE în contextul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, inițiate împotriva unui stat membru.

Într-o comunicare ulterioară prezentată în 2010 (2) privind actualizarea datelor utilizate pentru acest calcul, Comisia a stabilit că aceste date macroeconomice trebuie să facă obiectul unei revizii anuale, pentru a ține cont de inflație și de evoluțiile PIB.

Comunicarea din 2011 a Comisiei privind punerea în aplicare a articolului 260 alineatul (3) din TFUE (3) și Comunicarea din 2017 a Comisiei, intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune” (4), evidențiază faptul că aceeași metodă ca și cea stabilită prin comunicarea din 2005 se aplică pentru calcularea sancțiunilor financiare pe care Comisia îi solicită Curții de Justiție să le aplice în temeiul articolului 260 alineatul (3) din TFUE.

Actualizarea anuală prevăzută în prezenta comunicare se bazează pe evoluția inflației și a PIB-ului fiecărui stat membru. (5) Statisticile relevante privind rata inflației și PIB-ul care trebuie utilizate sunt cele stabilite cu doi ani înainte de anul în care se efectuează actualizarea („regula n-2”), întrucât perioada minimă necesară pentru a se colecta date macroeconomice relativ stabile este de doi ani. Prezenta comunicare a Comisiei se bazează, așadar, pe datele economice privind PIB-ul nominal și deflatorul PIB pentru 2015 (6), precum și pe actuala pondere a drepturilor de vot ale statelor membre în Consiliu.

II.   ELEMENTELE CARE FAC OBIECTUL ACTUALIZĂRII

Lista criteriilor economice care urmează să fie revizuite este următoarea:

—	valoarea forfetară standard corespunzătoare penalității cu titlu cominatoriu (7), stabilită în prezent la 680 EUR pe zi, care urmează să fie revizuită în funcție de inflație;

—	valoarea forfetară standard corespunzătoare sumei forfetare (8), stabilită în prezent la 230 EUR pe zi, care urmează să fie revizuită în funcție de inflație;

—	factorul special „n” (9) care urmează să fie revizuit în funcție de PIB-ul statului membru în cauză, ținând seama de numărul de voturi de care dispune acesta în cadrul Consiliului; factorul „n” este identic pentru calcularea sumei forfetare și a penalităților cu titlu cominatoriu zilnice;

—	plata sumelor forfetare minime (10) care urmează să fie revizuite în funcție de inflație.

III.   ACTUALIZĂRI

Comisia va aplica următoarele cifre actualizate pentru a calcula valoarea sancțiunilor financiare (sume forfetare sau penalități cu titlu cominatoriu) atunci când sesizează Curtea de Justiție în temeiul articolului 260 alineatele (2) și (3) din TFUE:

1.	valoarea forfetară standard pentru calcularea penalității cu titlu cominatoriu este stabilită la 700 EUR pe zi, iar

2.	valoarea forfetară standard pentru suma forfetară este stabilită la 230 EUR pe zi.

3.

Factorul special „n” și suma forfetară minimă (în EUR) pentru cele 28 de state membre ale UE sunt stabilite după cum urmează: Stat membru Factorul special „n” Sumele forfetare minime (1 000 EUR) Belgia 4,85 2 799 Bulgaria 1,47 848 Republica Cehă 3,09 1 783 Danemarca 3,01 1 737 Germania 20,50 11 832 Estonia 0,62 358 Irlanda 2,92 1 685 Grecia 3,17 1 830 Spania 11,78 6 799 Franța 17,43 10 060 Croația 1,21 698 Italia 15,10 8 715 Cipru 0,58 335 Letonia 0,68 392 Lituania 1,12 646 Luxemburg 1,00 577 Ungaria 2,51 1 449 Malta 0,36 208 Țările de Jos 6,48 3 740 Austria 4,03 2 326 Polonia 7,45 4 300 Portugalia 3,21 1 853 România 3,27 1 887 Slovenia 0,86 496 Slovacia 1,62 935 Finlanda 2,65 1 529 Suedia 4,62 2 666 Regatul Unit 18,90 10 908

4.	Comisia va aplica cifrele actualizate în cazul deciziilor pe care le ia pentru a sesiza Curtea de Justiție în legătură cu un caz, în temeiul articolului 260 din TFUE, începând cu data la care este adoptată prezenta comunicare.

---

(1)  SEC(2005) 1658 (JO C 126, 7.6.2007, p. 15).

(2)  SEC(2010) 923/3. Comunicarea a fost actualizată în 2011 [SEC(2011) 1024 final], în 2012 [C(2012) 6106 final], în 2013 [C(2013) 8101 final], în 2014 [C(2014) 6767 final], în 2015 [C(2015)5511 final] și în 2016 [C(2016) 5091 final], în vederea adaptării anuale a datelor economice.

(3)  JO C 12, 15.1.2011, p. 1.

(4)  JO C 18, 19.1.2017, p. 10.

(5)  În conformitate cu normele generale prevăzute în comunicările din 2005 și 2010.

(6)  Deflatorul PIB este utilizat ca indicator al inflației. Valorile uniforme ale sumelor forfetare și ale penalităților cu titlu cominatoriu se rotunjesc la cel mai apropiat multiplu de zece. Sumele forfetare minime se rotunjesc la valoarea de o mie cea mai apropiată. Factorul „n” se rotunjește la două zecimale.

(7)  Valoarea forfetară standard sau uniformă corespunzătoare penalităților zilnice cu titlu cominatoriu este definită ca fiind valoarea de bază fixă la care se aplică anumiți coeficienți de corecție multiplicatori; coeficienții de corecție sunt coeficienții referitori la gravitatea și la durata încălcării, precum și la factorul special „n” corespunzător statului membru în cauză, care trebuie aplicați pentru calcularea penalităților cu titlu cominatoriu zilnice.

(8)  Atunci când se calculează suma forfetară se aplică valoarea forfetară. În ceea ce privește articolul 260 alineatul (2) din TFUE, suma forfetară se obține înmulțind valoarea zilnică (rezultată prin înmulțirea valorii forfetare pentru plățile forfetare cu coeficientul de gravitate a încălcării, rezultatul acestui calcul fiind înmulțit cu factorul special „n”) cu numărul de zile în care se constată neîndeplinirea în continuare a obligațiilor, de la data primei hotărâri la data la care încălcarea ia sfârșit sau la data pronunțării hotărârii în temeiul articolului 260 alineatul (2) din TFUE. În ceea ce privește articolul 260 alineatul (3) din TFUE, în conformitate cu punctul 28 din Comunicarea Comisiei intitulată „Punerea în aplicare a articolului 260 alineatul (3) din TFUE” [SEC (2010)1371 final, JO C 12, 15.1.2011, p. 1], suma forfetară se obține înmulțind valoarea zilnică (rezultată prin înmulțirea valorii forfetare standard pentru plățile forfetare cu coeficientul de gravitate a încălcării, rezultatul acestui calcul fiind înmulțit cu factorul special „n”) cu numărul de zile din ziua următoare datei la care expiră termenul de transpunere prevăzut în directivă, până la data la care ia sfârșit neîndeplinirea obligațiilor sau la data pronunțării hotărârii în temeiul articolului 258 și al articolului 260 alineatul (3) din TFUE. Suma forfetară calculată pe baza valorii forfetare zilnice ar trebui să se aplice atunci când rezultatul calculului menționat mai sus depășește suma forfetară minimă.

(9)  Factorul special „n” ia în considerare capacitatea de plată a statelor membre [produsul intern brut (PIB)] și numărul de voturi în cadrul Consiliului.

(10)  suma forfetară minimă fixă se stabilește pentru fiecare stat membru în funcție de factorul special „n”. Suma forfetară minimă fixă va fi propusă Curții atunci când totalul sumelor forfetare zilnice plătite nu depășește suma forfetară minimă fixă.

---

15.12.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/6

---

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.8454 – KKR/Pelican Rouge)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 431/03)

La 25 august 2017, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, la secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8454. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

---

15.12.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/7

---

Rata de schimb a monedei euro (1)

14 decembrie 2017

(2017/C 431/04)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1845
JPY	yen japonez	133,39
DKK	coroana daneză	7,4433
GBP	lira sterlină	0,88163
SEK	coroana suedeză	9,9488
CHF	franc elvețian	1,1686
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	9,7783
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,695
HUF	forint maghiar	314,07
PLN	zlot polonez	4,2220
RON	leu românesc nou	4,6330
TRY	lira turcească	4,5855
AUD	dolar australian	1,5452
CAD	dolar canadian	1,5196
HKD	dolar Hong Kong	9,2499
NZD	dolar neozeelandez	1,6934
SGD	dolar Singapore	1,5950
KRW	won sud-coreean	1 288,74
ZAR	rand sud-african	15,9540
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,8278
HRK	kuna croată	7,5478
IDR	rupia indoneziană	16 077,22
MYR	ringgit Malaiezia	4,8377
PHP	peso Filipine	59,902
RUB	rubla rusească	69,6190
THB	baht thailandez	38,505
BRL	real brazilian	3,9529
MXN	peso mexican	22,6237
INR	rupie indiană	76,2465

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

---

15.12.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/8

---

Actualizarea listei serviciilor naționale responsabile de controlul la frontiere prevăzute la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (text codificat) (1)

(2017/C 431/05)

Publicarea listei serviciilor naționale responsabile de controlul la frontiere prevăzute la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) are la bază informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 39 din Codul Frontierelor Schengen.

În afară de publicarea în Jurnalul Oficial, o actualizare periodică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Afaceri Interne.

REPUBLICA CEHĂ

Modificarea informațiilor publicate în JO C 247, 13.10.2006

Serviciul național responsabil de controlul la frontiere: Ředitelství služby cizinecké policie, celní správa (Direcția Serviciul de Poliție pentru Străini și Vamă).

Lista publicărilor anterioare

JO C 247, 13.10.2006, p. 17

JO C 77, 5.4.2007, p. 11

JO C 153, 6.7.2007, p. 1

JO C 164, 18.7.2007, p. 45

JO C 153, 6.7.2007, p. 21

JO C 331, 31.12.2008, p. 15

JO C 87, 1.4.2010, p. 15

JO C 180, 21.6.2012, p. 2

JO C 98, 5.4.2013, p. 2

JO C 256, 5.9.2013, p. 14

JO C 360, 10.12.2013, p. 17

JO C 218, 7.7.2017, p. 19

---

(1)  A se vedea lista publicărilor anterioare la sfârșitul acestei actualizări.

---

15.12.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/9

---

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.8665 – Discovery/Scripps)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2017/C 431/06)

1.

La data de 8 decembrie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse. Notificarea vizează următoarele întreprinderi: — Discovery Communications, Inc. („Discovery”, Statele Unite ale Americii); — Scripps Networks Interactive, Inc. („Scripps”, Statele Unite ale Americii). Discovery dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii întreprinderi Scripps. Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt: —   în cazul întreprinderii Discovery: aceasta este o societate mass-media internațională care furnizează conținut pe mai multe platforme de distribuție, inclusiv pe platforme liniare precum televiziunea cu plată, televiziunea cu acces liber, precum și pe diverse platforme de distribuție digitale din întreaga lume; —   în cazul întreprinderii Scripps: aceasta este o societate mass-media internațională care oferă în principal programe legate de casă, gătit, călătorii și alte programe conexe.

3.	În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință: M.8665 – Discovery/Scripps Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail, prin fax sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos: E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu Fax: +32 22964301 Adresă poștală: European Commission Directorate-General for Competition Merger Registry 1049 Bruxelles/Brussel BELGIQUE/BELGIË

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

---

15.12.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/10

---

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 431/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„Lough Neagh Pollan”

Nr. UE: PDO-GB-2159 – 28.7.2016

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumire (denumiri)

„Lough Neagh Pollan”

2.   Statul membru sau țara terță

Regatul Unit

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.7 Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate.

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Lough Neagh Pollan” este denumirea atribuită peștelui lacustru din specia Coregonus pollan, care face parte din familia salmonidelor și este capturat ca pește sălbatic. „Lough Neagh Pollan” a fost identificat, din punct de vedere genetic, ca fiind caracteristic lacului Lough Neagh. Prin urmare, acesta poate fi capturat doar din aria geografică delimitată a lacului Lough Neagh.

Ca aspect, „Lough Neagh Pollan” are o culoare argintie deschisă, prezentând o colorație dorsală de culoare închisă și înotătoare de culoare pală. Aceștia se diferențiază din punct de vedere fizic de alți pești din familia Coregonidae din Insulele Britanice prin faptul că:

—	mandibula nu este proeminentă;

—	au 41-48 de spini branhiali;

—	au 74-92 de solzi ai liniei laterale.

Pentru a putea fi comercializat, lungimea minimă a „Lough Neagh Pollan” trebuie să fie de 205 mm. Exemplarele de această dimensiune au de obicei vârsta de 3-4 ani și greutatea de 76-210 g. „Lough Neagh Pollan” este comercializat întreg eviscerat sau sub forma de file, fie proaspăt, fie congelat.

Nepreparat, „Lough Neagh Pollan” are o aromă ușoară, delicată de pește. Carnea este de culoare albă pală, strălucitoare, cu o ușoară tentă de roz, iar pielea fără solzi este argintie, strălucitoare.

Odată preparată, carnea este albă și lucioasă. Aroma și gustul sunt delicate, cu o notă plăcută de pământ și o ușoară aromă de pește. Textura este fină, cu un grad mediu de fermitate, iar deseori este considerat a fi destul de cărnos pentru un pește de asemenea dimensiuni.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

„Lough Neagh Pollan” trebuie să fie capturat și prelucrat în aria geografică delimitată, folosindu-se metoda tradițională cu setci simple și setci în derivă (denumite local „setci cu sirec”). Procesarea se realizează în două moduri, în funcție de cerințele clienților: întreg eviscerat sau file.

„Lough Neagh Pollan” întreg eviscerat

—	Procesarea „Lough Neagh Pollan” implică curățarea de solzi, eviscerarea și curățarea.

„Lough Neagh Pollan” file

—	Nu există o procedură standard, filetarea poate fi realizată manual sau, în cazul cantităților mari, cu echipament industrial.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este reprezentată de lacul Lough Neagh din Irlanda de Nord (54,6302 latitudine, 6,4380 longitudine) și include zona de țărm dintr-un perimetru de 2 mile (3 km) în jurul lacului, unde se realizează toată activitatea de procesare a „Lough Neagh Pollan”.

5.   Legătura cu aria geografică

Coregonul „Pollan” este singura vertebrată europeană care se regăsește doar în Irlanda, unde aria de răspândire este limitată la doar 5 lacuri:

—	Lough Allen

—

Lough Ree

—	Lough Derg

—	Lough Erne (Inferior)

—	Lough Neagh

Lough Neagh, cu o întindere de 151 de mile pătrate (392 km2) și o adâncime medie de 8,9 m, este cel mai întins lac din Insulele Britanice și unul dintre cele mai întinse lacuri din nord-vestul Europei. Acesta este alimentat de 8 râuri și se varsă în mare prin cursul inferior al râului Bann, în extremitatea sa nordică. „Lough Neagh Pollan” este o specie care trăiește doar în lac și nu se regăsește în afluenții învecinați.

Caracteristicile „Lough Neagh Pollan” sunt legate de mediul în care crește, acesta contribuind, la rândul lui, la dezvoltarea metodelor de pescuit tradiționale cu setci simple și setci în derivă (denumite local „setci cu sirec”), utilizate pentru capturarea sa.

Caracteristicile „Lough Neagh Pollan” sunt un rezultat al divergenței genetice din cea mai apropiată specie înrudită în viață, omulul de Baikal, (în urmă cu aproximativ 200 000 de ani) și al supraviețuirii și izolării ulterioare într-un spațiu geografic restrâns. Odată cu creșterea temperaturii și salinității mării, coregonul „Pollan” și-a pierdut comportamentul migrator, iar habitatele sale s-au restrâns la cele de apă dulce, cum ar fi acela al lacului Lough Neagh. Spre deosebire de alți membri din familia coregonilor, care trăiesc în regiunile arctice, coregonul „Pollan” s-a adaptat în apele temperate. Analizele ADN arată că coregonul „Pollan” a colonizat lacul Lough Neagh după glaciația Saale, în urmă cu aproximativ 200 000 de ani, în timp ce celelalte populații din Irlanda s-au stabilit în timpul glaciației Devensian, în urmă cu circa 40 000 de ani (com. pers. Ensing). Coregonul „Pollan” este singura vertebrată europeană care se regăsește doar în Irlanda, iar populația de coregoni „Pollan” din lacul Lough Neagh este singura populație viabilă de acest fel din lume care poate fi exploatată în scop comercial.

Un studiu genetic al stocurilor de coregon „Pollan” irlandez (Coregonus pollan) din lacurile Lough Ree, Allen, Neagh și Erne, care a utilizat un set de 10 markeri-microsatelit, a indicat o diferențiere genetică relativ semnificativă la acești markeri, între cele trei clustere genetice principale: Lough Neagh, Lough Erne și Lough Allen/Ree. Aceste rezultate demonstrează faptul că „Lough Neagh Pollan” este diferit din punct de vedere genetic de toate celelalte populații de coregoni „Pollan”.

Numeroasele râuri care se varsă în Lough Neagh generează depozite considerabile de sedimente în lac. Aceste sedimente sunt foarte închise la culoare și sunt compuse din aluviuni și argile, materii organice și frustule de diatomee. Mâlul și argilele provin în principal din materiile în suspensie transportate de râuri, în timp ce materia organică provine parțial din sursele de captare și parțial din materialele produse în lacul Lough Neagh. Prin urmare, lacul este bogat în nutrimente (hipereutrofic) și este aerat în mod constant de curenții de aer, astfel încât natura îmbogățită a lacului nu conduce la pierderi importante de oxigen în lunile calde.

Datorită hranei și nivelului de oxigen menținut constant, lacul Lough Neagh susține o populație de nevertebrate sporită, care sprijină, la rândul ei, singura populație de coregoni „Pollan” din lume care poate fi exploatată în scop comercial. Datorită naturii sedimentelor, lacul constituie un habitat propice pentru multitudinea de specii de nevertebrate care viețuiesc în lac. „Lough Neagh Pollan” se hrănește cu plancton, larve (în special chironomide) și crustacee Mysis salemaai, o relicvă glaciară care constituie o proporție majoră din dieta acestuia. Disponibilitatea imediată a acestei diete bazate pe nevertebrate, împreună cu statutul hipereutrofic și varietatea naturală, contribuie la rata de creștere rapidă ce caracterizează „Lough Neagh Pollan”. „Lough Neagh Pollan” prezintă un areal mare de răspândire în lac, dar preferă anumite habitate, în funcție de stadiul ciclului biologic, topografie, substrat, adâncimea apei și anotimp.

Deși nu există alte specii similare cu coregonul „Pollan” în lacul Lough Neagh, celălalt salmonid care trăiește în Lough Neagh, păstrăvul comun (Salmo trutta L.) atinge 99 mm lungime, după primul an de viață, și 162 mm, la sfârșitul celui de-al doilea an de viață. Păstrăvul comun ajunge la maturitate la trei ani (putând să trăiască până la opt ani) și părăsește lacul Lough Neagh toamna pentru a-și depune icrele în râurile din jur. Comparativ cu această specie, „Lough Neagh Pollan” cresc repede și au o durată de viață scurtă, măsurând în medie 140 mm la vârsta de un an și 170 mm la doi ani. Ajungând la maturitate la vârsta de doi ani și având o durată medie de viață cuprinsă între trei și patru ani, „Lough Neagh Pollan” își depun icrele în luna decembrie în zonele cu o adâncime redusă din lacul Lough Neagh, depunându-și ouăle pe pietriș și pe substraturi de rocă.

Lacul Lough Neagh este singurul care are stocuri suficiente pentru a susține activitățile de pescuit comercial, deoarece celelalte lacuri irlandeze au doar populații reduse de pești.

Înainte de anul 1900, capturarea „Lough Neagh Pollan” domina activitățile de pescuit din lac. „Lough Neagh Pollan” încă este considerat ca fiind o specie importantă din punct de vedere economic și reprezintă o proporție semnificativă din capturi, în funcție de perioadele anului.

În timp ce înscrisuri istorice arată că „Lough Neagh Pollan” reprezintă de sute de ani o componentă esențială a patrimoniului gastronomic al regiunii, acesta este respectat pentru aprecierea unică de care se bucură în rândul consumatorilor celor mai exigenți din prezent, în secolul XXI.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/495437/20160126-lough-neagh-pollan-pdo.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

---

15.12.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/13

---

Rectificare la cererea de propuneri 2018 – EAC/A05/2017 – Programul Erasmus+

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 361 din 25 octombrie 2017 )

(2017/C 431/08)

La pagina 34, la punctul 5, „Termenul de depunere a cererilor”, rubricile referitoare la domeniul tineretului se modifică după cum urmează:

Acțiunea-cheie 1
„Mobilitatea persoanelor în domeniul tineretului	15 februarie 2018”

Acțiunea-cheie 2
„Parteneriate strategice în domeniul tineretului	15 februarie 2018”

Acțiunea-cheie 3
„Reuniuni între tineri și factorii de decizie din domeniul tineretului	15 februarie 2018”

---