EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Acordul de la Paris

196 de părți au adoptat Acordul de la Paris la Conferința de la Paris privind schimbările climatice (COP21) din decembrie 2015. Acordul de la Paris este primul acord global privind schimbările climatice cu caracter juridic obligatoriu la nivel mondial. Acesta stabilește un cadru global pentru evitarea schimbărilor climatice periculoase prin limitarea încălzirii globale cu mult sub 2 °C și stabilirea unei valori limită la 1,5 °C. De asemenea, acordul își propune să consolideze capacitatea țărilor de a aborda efectele schimbărilor climatice și să le sprijine eforturile.

Acordul a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016.

Acesta vizează mai multe aspecte, inclusiv:

  • Atenuarea schimbărilor climatice:
    • un obiectiv pe termen lung de menținere a creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale;
    • pentru a viza limitarea creșterii la 1,5 °C, întrucât acest lucru ar reduce semnificativ riscurile și efectele schimbărilor climatice;
    • pentru a contribui la obiectivele Acordului de la Paris, fiecare parte prezintă un plan național cuprinzător de acțiune privind clima („contribuție stabilită la nivel național”).
  • Transparența și analiza globală a progresului țărilor în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor.
  • Adaptarea la schimbările climatice:
    • consolidarea capacității societăților de a aborda efectele schimbărilor climatice;
    • oferirea de sprijin internațional continuu și îmbunătățit în vederea adaptării la schimbările climatice pentru țările în curs de dezvoltare.
  • Țările dezvoltate vor continua să sprijine acțiunile privind clima pentru a reduce emisiile și a consolida reziliența la efectele schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare. Alte țări sunt încurajate să asigure sau să continue să asigure un astfel de sprijin în mod voluntar.
  • Recunoașterea importanței prevenirii, minimizării și abordării pierderilor și daunelor cauzate de efectele adverse ale schimbărilor climatice și necesitatea de a coopera și a îmbunătăți înțelegerea, acțiunile și sprijinul în diferite domenii, precum sistemele de avertizare timpurie, pregătirea pentru situații de urgență și asigurarea riscurilor.
  • Recunoașterea rolului jucat de alte părți implicate în abordarea schimbărilor climatice, care nu sunt părți la acord, inclusiv orașe și alte autorități subnaționale, organizații ale societății civile, sectorul privat și altele.

A SE VEDEA, DE ASEMENEA:

Top