EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV)

Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV)

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2010/13/UE privind serviciile mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

Obiectivul directivei este de a crea și a asigura buna funcționare a unei piețe unice a Uniunii Europene pentru serviciile mass-media audiovizuale*, contribuind totodată la promovarea diversității culturale și la asigurarea unui nivel adecvat de protecție a consumatorilor și a copiilor.

ASPECTE-CHEIE

Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) a UE reglementează coordonarea la nivelul UE a legislațiilor naționale cu privire la toate serviciile mass-media audiovizuale, atât transmisii de televiziune, cât și servicii mass-media audiovizuale la cerere*.

Directiva (UE) 2018/1808 modifică și actualizează DSMAV, ca parte a strategiei privind piața unică digitală, pentru:

  • a extinde anumite norme audiovizuale la platformele de partajare a materialelor video, precum și la conținutul audiovizual partajat în anumite servicii oferite de mijloacele de comunicare socială;
  • a introduce flexibilitate în ceea ce privește restricțiile aplicabile televiziunii;
  • a consolida promovarea conținutului european;
  • a proteja copiii și a aborda mai eficient discursurile de incitare la ură;
  • a consolida independența autorităților naționale de reglementare.

Țările UE trebuie să asigure libertatea de recepționare și nu pot restricționa transmisiile de mass-media audiovizuale din alte țări ale UE. În anumite împrejurări și urmând anumite proceduri, țările pot aplica norme mai stricte decât cele prevăzute de această directivă. Autoritățile naționale trebuie să încurajeze coreglementarea și autoreglementarea prin coduri de conduită naționale.

Publicitatea

Publicitatea audiovizuală trebuie să fie ușor recunoscută ca atare și nu trebuie:

  • să facă uz de tehnici subliminale;
  • să aducă atingere respectului demnității umane;
  • să includă sau să promoveze discriminare;
  • să încurajeze comportamente care dăunează sănătății și siguranței;
  • să încurajeze comportamente care dăunează în mod flagrant protecției mediului.

Printre reclamele audiovizuale interzise se numără:

  • reclamele la țigări și tutun, inclusiv la țigări electronice și la recipientele pentru reîncărcare;
  • reclamele la alcool care vizează cu precădere minorii sau încurajează consumul nemăsurat, printre alte restricții;
  • reclamele la medicamente și tratamente disponibile pe bază de rețetă;
  • reclamele care abuzează de lipsa de experiență a copiilor sau de credulitatea și încrederea acestora în adulți ori care prezintă în mod nejustificat minorii în situații periculoase.

Alte cerințe vizează sponsorizarea și poziționarea de produse, iar emițătorii beneficiază de flexibilitate sporită privind durata publicității, noua limită fiind de 20 % în intervalul orar 6.00-18.00 și în intervalul orar 18.00-24.00.

Protejarea copiilor

Țările UE trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că programele care ar putea „afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor” sunt puse la dispoziție numai într-un mod care să asigure că, în mod normal, minorii nu le vor auzi sau vedea, prin selectarea unei ore de difuzare adecvate, prin instrumente de verificare a vârstei sau prin alte măsuri tehnice proporționale cu potențialele efecte negative. Conținutul cel mai dăunător, cum ar fi violența nejustificată și pornografia, face obiectul celor mai stricte măsuri.

Minorii beneficiază de un nivel mai ridicat de protecție și online: platformele de partajare a materialelor video trebuie să ia măsuri pentru a-i proteja pe minori de conținutul dăunător.

Plasarea de produse este interzisă și ea în programele pentru copii. Țările UE ar trebui să încurajeze utilizarea autoreglementării și a coreglementării prin coduri de conduită privind reclamele inadecvate din programele destinate copiilor la produse alimentare și băuturi cu conținut ridicat de grăsimi, sare și zahăr.

Discursurile de incitare la ură

Serviciile mass-media audiovizuale nu trebuie să conțină incitări la violență sau la ură împotriva unor grupuri ori a unui membru al unui grup, bazate pe discriminare pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta, orientarea sexuală sau cetățenia, în conformitate cu articolul 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

Este interzisă, de asemenea, instigarea publică la săvârșirea unei infracțiuni de terorism.

Accesibilitatea

Furnizorii trebuie să își facă serviciile continuu și treptat mai accesibile persoanelor cu handicap și sunt încurajați să elaboreze planuri de acțiune privind accesibilitatea în vederea atingerii acestui obiectiv.

Țările UE trebuie să desemneze un punct de contact online pentru furnizarea de informații și primirea de plângeri cu privire la chestiunile legate de accesibilitate. Informațiile publice de urgență furnizate prin intermediul serviciilor mass-media audiovizuale, de exemplu în situații de dezastre naturale, trebuie să fie accesibile persoanelor cu handicap.

Partajarea de materiale video

Furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video* trebuie să ia măsuri adecvate pentru a proteja minorii de conținutul care le-ar putea afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală, precum și pentru a proteja publicul larg de incitarea la violență sau la ură ori de instigări publice la săvârșirea de infracțiuni de terorism.

Printre asemenea măsuri se numără:

  • mecanisme care să le permită utilizatorilor să semnaleze conținutul neconform și proceduri eficace privind plângerile utilizatorilor;
  • instituirea unor măsuri și instrumente eficace privind educația în domeniul mass-mediei și sporirea gradului de informare a utilizatorilor cu privire la respectivele măsuri și instrumente.

Furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video au aceleași obligații ca și furnizorii de servicii audiovizuale în ceea ce privește restricțiile privind publicitatea și alt conținut, ținând seama de controlul limitat pe care îl pot exercita aceștia asupra conținutului publicitar de pe platformele lor care nu este promovat, comercializat sau organizat de către ei.

Promovarea operelor europene și independente

Furnizorii de servicii mass-media audiovizuale la cerere trebuie să aloce cel puțin 30 % din cataloagele lor operelor europene și să asigure punerea în evidență a operelor respective.

DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

DSMAV inițială se aplică de la 5 mai 2010. Modificările introduse prin Directiva (UE) 2018/1808 se aplică de la 18 decembrie 2018, iar țările UE au avut obligația de a le transpune în legislația proprie până la 19 septembrie 2020.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

TERMENI-CHEIE

Serviciu mass-media audiovizual: un serviciu care furnizează programe, sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media, pentru publicul larg, în scop informativ, de divertisment sau educativ, prin rețele de comunicații electronice, fie sub formă de transmisie, fie la cerere.
Serviciu mass-media audiovizual la cerere: un serviciu mass-media audiovizual prestat de un furnizor de servicii mass-media pentru vizionarea de programe la momentul ales de utilizator și la cererea individuală a acestuia, pe baza unui catalog de programe selecționate de furnizorul de servicii mass-media.
Serviciu de platformă de partajare a materialelor video: un serviciu care oferă publicului larg programe, materiale video generate de utilizatori sau ambele, pentru care furnizorul platformei de partajare a materialelor video nu are responsabilitate editorială, în scop informativ, de divertisment sau educativ, prin rețele de comunicații electronice, și a cărui organizare este stabilită de către furnizorul platformei de partajare a materialelor video, inclusiv prin mijloace automate sau algoritmi, în special prin afișare, marcare și secvenționare.

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, pp. 1-24)

Modificările succesive aduse Directivei 2010/13/UE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, pp. 6-21)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie privind piața unică digitală pentru Europa [COM(2015) 192 final, 6.5.2015]

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (JO C 326, 26.10.2012, pp. 391-407)

Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, pp. 33-50)

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 17.05.2019

Top