EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021DC0455

Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și favorabil incluziunii

COM/2021/455 final

Bruxelles, 5.8.2021

COM(2021) 455 final

2021/0255(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și favorabil incluziunii

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2021) 219 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Accesul egal al tuturor la o educație de înaltă calitate este esențial atât pentru progresul economic, cât și pentru progresul social. Politica în domeniul educației ar trebui să le permită tuturor cetățenilor să își valorifice pe deplin potențialul și să își dezvolte competențele prin învățarea pe tot parcursul vieții. Acesta este un mesaj-cheie care se regăsește în: comunicarea Comisiei privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale; 1 viziunea pentru un spațiu european al educației 2 ; Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 3 ; rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) 4 și concluziile Consiliului privind echitatea și incluziunea în educație și formare în vederea promovării succesului educațional pentru toți 5 . Îndeplinirea acestui obiectiv a devenit și mai urgentă, având în vedere provocările din domeniul educației care au fost evidențiate în timpul pandemiei de COVID‑19.

(1)Provocări care trebuie abordate în recomandarea propusă

Închiderea școlilor și restricțiile sociale mai ample generate de pandemia de COVID-19 au evidențiat punctele forte și punctele slabe existente în învățământul primar și secundar, inclusiv în educația și formarea profesională (EFP). Sistemele de educație și formare au dat dovadă de o capacitate extraordinară de inovare și de adoptare a unor noi abordări 6 , dar și de deficite semnificative cauzate de lipsa de pregătire în ceea ce privește valorificarea diferitelor medii și instrumente de învățare.

Pentru cursanți, procesul de învățare a fost adesea mai lent și mai puțin aprofundat, uneori întârziat. În general, acesta a devenit mai dificil din cauza lipsei prezenței și a ritmului sistematic din sala de clasă, precum și a interacțiunii strânse cu profesorii și cu ceilalți elevi.

Sănătatea fizică, mintală și emoțională a fost compromisă în anumite cazuri, deoarece multe școli nu au putut oferi activități structurate sau acces la infrastructuri, iar sănătatea și motivația copiilor s-au bazat pe ceea ce puteau oferi familiile 7 și mediul casnic.

Multe familii și cursanți, în special cei din grupuri defavorizate, nu au dispus de capacitatea și resursele necesare pentru a face față învățării la domiciliu 8 . Acest lucru a dus la o preocupare majoră pentru elevii care, în mod normal, ar beneficia de un sprijin specific pentru învățare la școală, de mese subvenționate și sănătoase 9 sau de acces la o varietate de activități extrașcolare, printre care se numără activitățile fizice.

Numeroase sisteme, școli și cadre didactice nu erau pregătite pentru o astfel de schimbare, atât în ceea ce privește competențele digitale, cât și resursele digitale, inclusiv conectivitatea și infrastructura 10 . Unii profesori din învățământul primar și secundar au raportat că nu dispun de orientări clare și de comunicare din partea autorităților publice. De asemenea, aceștia au raportat o lipsă de sprijin și de formare în ceea ce privește conceperea procesului de învățare pentru perioade în care toți sau majoritatea elevilor ar învăța de acasă.

Specialiștii importanți din domeniul educației – specialiști invitați, ofițeri de legătură la domiciliu, educatori din organizațiile culturale, precum și formatori și tutori din domeniul învățării la locul de muncă – și resursele acestora nu au mai avut acces la școli.

Științele, disciplinele artistice și educația și formarea profesională au fost perturbate, având în vedere dependența acestora de accesul la anumite spații, laboratoare și echipamente, precum și de supravegherea de către profesioniști cu formare corespunzătoare, care se efectuează, de regulă, atât din motive pedagogice, cât și din motive de siguranță.

În lipsa prezenței la fața locului, școlile s-au confruntat cu provocări în ceea ce privește menținerea beneficiilor personale și sociale ale apartenenței la o comunitate școlară.

Eforturile în direcția unei viziuni a unei educații și formări de mai bună calitate și favorabile incluziunii nu se limitează în niciun caz la contextul COVID-19. Provocările actuale în ceea ce privește conceperea procesului de educație și formare rămân: crearea unor experiențe de învățare semnificative în diferite medii și pentru cursanți cu vârste, abilități și circumstanțe diferite; sprijinirea dezvoltării ample de competențe adecvate nevoilor cursanților pentru societatea globală din prezent și din viitor; sprijinirea stării de bine și sprijinirea cadrelor didactice și a școlilor să își adapteze și să își îmbunătățească în continuare propriile abordări organizaționale și pedagogice, în beneficiul tuturor cursanților. Pentru a face față acestor provocări și pentru a îmbunătăți capacitatea, o abordare bazată pe învățarea mixtă necesită o abordare coerentă din partea sistemului de educație și formare în ansamblu, ca parte a unei culturi a îmbunătățirii continue.

(2)Obiectivele recomandării propuse

Această recomandare propusă face parte din răspunsul imediat la lecțiile învățate ca urmare a pandemiei de COVID-19, când multe provocări și inegalități preexistente au fost exacerbate și aduse în prim-plan. Recomandarea ar propune măsuri pe termen mai scurt pentru a aborda cele mai urgente lacune observate până în prezent și pentru a contracara efectele asupra generației mai tinere. În același timp, aceasta ar defini o cale de urmat pentru combinarea mediilor și a instrumentelor de învățare din învățământul primar și secundar care pot contribui la construirea unor sisteme de educație și formare mai reziliente, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 și cu Spațiul european al educației, și la pregătirea condițiilor pentru realizarea obiectivelor Deceniului digital 11 . Scopul este de a spori incluziunea și calitatea educației și formării și de a îmbunătăți dezvoltarea amplă a competențelor tuturor cursanților.

Recomandarea propusă nu pledează pentru o normalizare a prezenței reduse a educatorilor în procesul de învățare și nici nu încurajează petrecerea mai multor ore în fața unui ecran. De asemenea, aceasta nu urmărește înlocuirea bruscă și nediscriminatorie a resurselor tipărite, a hârtiei și a creioanelor cu tehnologiile digitale în învățământul primar și secundar 12 . O proliferare a platformelor și a canalelor de comunicare poate crește riscul de oboseală digitală și de epuizare organizațională pentru studenți, educatori și părinți. Mai degrabă, ca parte a redresării în urma pandemiei de COVID-19, recomandarea propusă urmărește să sprijine evoluția și îmbunătățirea continuă a unei educații școlare bine echilibrate (în ceea ce privește pedagogia, precum și materialele de învățare), care promovează o înaltă calitate și incluziune, cu avantajul suplimentar de a fi suficient de rezilientă pentru a face față și a se adapta.

(3)Dispoziții specifice ale recomandării

Învățarea mixtă în domeniul educației și formării formale are loc atunci când o școală, un educator sau un cursant adoptă mai multe abordări ale procesului de învățare:

combinarea mediilor de învățare în școli și la distanță precum și

combinarea diferitelor instrumente de învățare care pot fi digitale (inclusiv online) și nedigitale, ca parte a sarcinilor de învățare.

Pentru a asigura o utilizare optimă a învățării mixte, cadrele didactice și cursanții trebuie să dispună de cunoștințele, competențele și atitudinile necesare și să fie receptivi la utilizarea instrumentelor digitale adecvate și la schimbările din procesul de predare. Abordarea bazată pe învățarea mixtă trebuie, de asemenea, să fie suficient de flexibilă pentru a permite adaptarea la nevoile cursanților și libertatea educatorilor de a o adopta în funcție de contextul și de publicul lor. Asigurarea unor condiții favorabile învățării mixte depinde, de asemenea, de resursele cursanților și de organizarea, cultura și resursele școlii, și anume de accesul la medii și instrumente adecvate, accesibile ca preț și funcționale. Pentru a realiza acest lucru, această recomandare propusă subliniază necesitatea unor acțiuni la diferite niveluri (școala și ecosistemul său local; la nivel de stat membru sau la nivel de sistem de învățământ regional; sprijinul, după caz, la nivelul UE) și pentru diferite intervale de timp: pe termen scurt, ca răspuns imediat la pandemie și pe termen mediu, pentru utilizarea acestei abordări pentru a promova o educație de calitate și favorabilă incluziunii.

(4)Complementaritatea cu alte inițiative

Recomandarea propusă este menită să completeze alte inițiative ale Comisiei care vor aborda provocări conexe pentru educația școlară, și anume acțiunile prezentate în Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 13 și inițiativa „Căi către succesul școlar” din cadrul Spațiului european al educației pentru a-i ajuta pe toți elevii să dobândească competențe de bază și să finalizeze învățământul secundar superior, Agenda pentru competențe în Europa 14 și, în special, Recomandarea Consiliului privind EFP 15 , care propune o viziune de politică modernizată a UE privind EFP, inclusiv digitalizarea acesteia și utilizarea învățării mixte. Recomandarea propusă completează, de asemenea, alte inițiative din cadrul programului Erasmus+, inclusiv Academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

·Temei juridic

Inițiativa este în conformitate cu articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Articolul 165 prevede că Uniunea trebuie să „contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional”. Articolul 165 alineatul (2) precizează, de asemenea, că acțiunea Uniunii în domeniul educației va urmări, printre altele, să încurajeze dezvoltarea educației la distanță. Articolul 166 prevede că Uniunea trebuie să pună în aplicare o politică de formare profesională pentru a sprijini și a completa acțiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale.

Inițiativa nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE sau a angajamentelor cu caracter obligatoriu care revin statelor membre. Statele membre vor decide, în conformitate cu situația de pe plan național, modul în care vor pune în aplicare recomandarea.

·Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Statele membre au propria lor cultură și legislație în ceea ce privește conceperea și organizarea procesului de învățare. Acestea sunt pe deplin responsabile de conținutul educației și de organizarea sistemelor lor de educație și formare. Cu toate acestea, statele membre se confruntă cu o serie de probleme comune legate de pregătirea sistemelor lor de educație și formare, astfel cum arată impactul pandemiei de COVID-19 asupra cursanților, a familiilor acestora, a cadrelor didactice, a formatorilor și a liderilor instituționali. Recomandarea urmărește să sprijine statele membre în consolidarea gradului de pregătire și a rezilienței sistemelor lor de educație și formare prin dezvoltarea unor abordări bine echilibrate bazate pe învățarea mixtă.

Valoarea adăugată a acestei recomandări propuse la nivelul UE constă în capacitatea UE de:

a facilita o abordare comună în ceea ce privește soluțiile pe termen scurt la problemele întâmpinate în timpul pandemiei, care au generat sau au accentuat lacunele legate de rezultatele învățării;

a promova o înțelegere comună la nivel european cu privire la oportunitățile create de învățarea mixtă, inclusiv îmbunătățirea calității și a caracterului incluziv al educației și formării, precum și dezvoltarea amplă a competențelor și a stării de bine a cursanților;

a facilita schimbul de experiență între factorii de decizie, cercetători și cadre didactice, precum și de bune practici la nivel de sistem și de școală;

a sprijini inițiativele la nivelul UE pentru a încuraja dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și ale cursanților în materie de medii și instrumente de învățare mixtă precum și de

a încuraja investițiile în domeniile menționate anterior.

În conformitate cu principiul subsidiarității, propunerea prezintă o cale de urmat pentru combinarea mediilor și instrumentelor de învățare în învățământul primar și secundar și face recomandări în acest sens.

·Proporționalitatea

Nici conținutul, nici forma acestei recomandări propuse nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale. Angajamentele pe care și le vor asuma statele membre au un caracter voluntar și fiecare stat membru rămâne liber să decidă cu privire la abordarea pe care trebuie să o adopte.

·Alegerea instrumentului

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate la articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, tratatul menționat prevede adoptarea recomandărilor de către Consiliu, pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

O recomandare a Consiliului este un instrument adecvat în domeniul educației și formării, în cadrul căruia UE are o responsabilitate de susținere, și este un instrument care a fost utilizat în mod frecvent pentru acțiunile europene în domeniile respective. Ca instrument juridic, aceasta semnalează angajamentul statelor membre față de măsurile prezentate și furnizează o bază politică mai solidă pentru cooperarea din acest domeniu, respectând pe deplin, în același timp, autoritatea statului membru în domeniul educației și formării.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

·Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

Nu se aplică.

·Consultări cu părțile interesate

În cursul anilor 2020 și 2021, Comisia Europeană s-a consultat cu reprezentanți ai ministerelor educației, cu organizații ale rețelelor europene (formatori de cadre didactice, părinți, studenți, angajatori, sindicate), cadre didactice și alți membri ai publicului. Abordări și contexte suplimentare au fost utile pentru a înțelege mai bine provocările și posibilitățile din acest domeniu: reuniuni online și webinare; sondaje în rândul publicului vizat din domeniul educației și formării școlare și proiecte de cercetare.

O etapă importantă a fost consultarea publică din februarie până în septembrie 2020, ca parte a lucrărilor pregătitoare pentru Comunicarea privind Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027. Aceasta s-a axat pe impactul pandemiei de COVID-19 și a colectat peste 2 700 de răspunsuri din 60 de țări. De asemenea, a avut loc o consultare a elevilor europeni prin intermediul comunității online eTwinning formate din cadre didactice și directori ai unităților de învățământ.

·Obținerea și utilizarea expertizei

Propunerea se bazează pe o gamă largă de rapoarte și studii privind: abordările pedagogice pentru dezvoltarea competențelor-cheie; dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și a directorilor unităților de învățământ; utilizarea tehnologiei digitale în educația școlară și guvernanța educației școlare. În ceea ce privește aspectele specifice, au contribuit, de asemenea, trei experți consultanți angajați în temeiul cadrului Educație și formare profesională 2020 16 . Evaluarea a luat act de rapoartele și studiile OCDE, UNESCO și ale Consiliului Europei, precum și de activitatea Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (în special în domeniul abordărilor pedagogice cu privire la dezvoltarea competențelor-cheie, al utilizării tehnologiei digitale în educația școlară și al experiențelor de învățare ale copiilor și familiilor în etapele timpurii ale pandemiei). Aceste informații sunt incluse în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

·Evaluarea impactului

Dată fiind abordarea complementară a activităților față de inițiativele statelor membre, caracterul voluntar al activităților propuse și amploarea efectelor preconizate, nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Elaborarea propunerii s-a bazat pe studii anterioare, pe consultarea cu statele membre și pe o consultare publică.

·Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Nu se aplică.

·Drepturile fundamentale

Prezenta recomandare propusă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și anume dreptul la educație, prevăzut la articolul 14, și dreptul la protecția datelor cu caracter personal, prevăzut la articolul 8. Datele cu caracter personal trebuie tratate în mod corect, în scopuri specifice, pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. În plus, orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora. Măsurile vor fi puse în aplicare în conformitate cu legislația UE privind protecția datelor cu caracter personal, în special cu Regulamentul (UE) 2016/679 17 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (Regulamentul general privind protecția datelor).

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Această inițiativă nu va necesita resurse suplimentare de la bugetul UE.

5.ELEMENTE DIVERSE

·Planurile de implementare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

Pentru a sprijini punerea în aplicare, Comisia propune să se elaboreze, în cooperare cu statele membre, materiale de orientare specifice, manuale și alte livrabile concrete, pe baza dovezilor, a activităților de învățare reciprocă și a identificării bunelor practici. Acest lucru va acoperi lacunele identificate în ceea ce privește sprijinirea dezvoltării unei abordări bazate pe învățarea mixtă la nivel de școală și de sistem.

Comisia intenționează să raporteze cu privire la utilizarea recomandării în contextul cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru Spațiul european al educației și dincolo de acesta.

·Documente explicative (pentru directive)

Nu se aplică.

·Sinteza recomandării și a documentului de lucru al serviciilor Comisiei

Proiectul de recomandare propune orientări și acțiuni care pot fi întreprinse de statele membre pentru a aborda consecințele pe termen scurt ale pandemiei, precum și o abordare bine echilibrată și bine orientată bazată pe învățarea mixtă, care să conducă la un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și favorabil incluziunii. Acesta stabilește angajamentul Comisiei Europene de a completa și sprijini acțiunile statelor membre în acest domeniu.

Documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei descrie o gamă largă de dovezi recente în materie de cercetare, împreună cu opiniile și experiențele părților interesate europene, pentru a sprijini recomandarea propusă, și oferă exemple de politici și proiecte existente într-un domeniu care se dezvoltă rapid.

2021/0255 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și favorabil incluziunii

(Text cu relevanță pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Pandemia de COVID-19 a afectat sistemele de educație și formare din întreaga lume și din Uniune, punând o presiune fără precedent asupra lor. Restricțiile sociale au adus schimbări majore în ceea ce privește predarea și învățarea, precum și comunicarea și colaborarea în cadrul comunităților de educație și formare 18 . Acestea au avut un impact asupra cursanților, familiilor acestora, profesorilor, formatorilor și liderilor instituționali, precum și asupra profesioniștilor din comunitate care sprijină educația, cum ar fi asistenții sociali și educatorii culturali. Statele membre au reușit să mobilizeze rapid opțiuni și sprijin pentru învățământul la distanță, în special soluții digitale. S-au tras învățăminte cu privire la noile posibilități în domeniul educației, inclusiv îmbunătățirea semnificativă a competențelor digitale ale cadrelor didactice și legături mai strânse între școli și comunitatea mai largă. Cu toate acestea, multe state membre s-au confruntat cu deficiențe în sistem, cu o lipsă generalizată de pregătire și de resurse pentru trecerea la o abordare diferită a predării și învățării, fapt ce a evidențiat și a agravat inegalitățile, lacunele și nevoile existente. Sistemele de educație și formare trebuie să abordeze aceste probleme și, de asemenea, să își îmbunătățească reziliența, pentru a face față mai bine și pentru a se adapta la circumstanțele în schimbare din viitor.

(2)Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 prezintă viziunea Comisiei Europene pentru o educație digitală de înaltă calitate, favorabilă incluziunii și accesibilă în Europa. Este un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă la nivel european pentru a învăța din pandemia de COVID-19 și pentru a adapta sistemele de educație și formare la era digitală. Acesta evidențiază potențialul tehnologiei de a facilita învățarea mai personalizată, mai flexibilă și axată pe student. Planul urmărește să abordeze inegalitățile din educație atunci când competențele digitale, accesul la instrumente adecvate și conectivitatea online fiabilă lipsesc. Acesta subliniază necesitatea consolidării capacității digitale în sistemele de educație și formare.

(3)Conform primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale 19 , orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Conform principiului 11 al pilonului, copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse. Punerea în aplicare efectivă a acestor principii depinde în mare măsură de hotărârea și de acțiunea statelor membre. Acțiunile la nivelul UE pot completa acțiunile naționale, iar Comisia și-a prezentat contribuția în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale 20 . Agenda pentru competențe în Europa 21 definește acțiuni menite să ajute persoanele și întreprinderile să dezvolte competențe mai multe și mai bune și să le utilizeze, prin consolidarea competitivității durabile și a rezilienței pentru a reacționa la crize, pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19. Aceasta propune, de asemenea, promovarea educației științifice în cadrul acțiunilor de cercetare și de inovare. Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii invită statele membre să garanteze accesul efectiv și gratuit la educație și la activități școlare pentru copiii aflați în dificultate (adică expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială). Strategia UE privind drepturile copilului solicită construirea unei educații de calitate și favorabile incluziunii. Încurajarea dezvoltării competențelor este unul dintre obiectivele unui Spațiu european al educației care ar avea posibilitatea „să valorifice întregul potențial al educației și culturii, ca factori motrici ai creării de locuri de muncă, ai echității sociale și ai cetățeniei active, precum și ca mod de a trăi identitatea europeană în deplina sa diversitate” 22 .

(4)Într-o lume aflată în schimbare rapidă și puternic interconectată, fiecare persoană are nevoie de o gamă largă de competențe, iar dezvoltarea acestor competențe trebuie să se desfășoare în mod continuu, pe tot parcursul vieții. Competențele-cheie, astfel cum sunt definite în cadrul european de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 23 , vizează să pună bazele pentru realizarea unei societăți mai democratice și mai echitabile. Ele răspund nevoilor de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, coeziune socială și dezvoltare în continuare a culturii democratice.

(5)Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 24 prevede că dezvoltarea competențelor este facilitată prin includerea unei varietăți de medii și instrumente de învățare, inclusiv tehnologia digitală, și prin includerea de sarcini în conceperea procesului de învățare; acordarea de sprijin personalului didactic, precum și celorlalte părți interesate care sprijină procesele de învățare, inclusiv familiilor; sprijinirea și dezvoltarea în continuare a evaluării și validării competențelor-cheie dobândite în medii diferite și consolidarea colaborării în domeniul educației și dintre educație și alte domenii, ca un program de acțiune mai cuprinzător.

(6)Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență 25 propune o viziune de politică modernizată a UE privind EFP, inclusiv digitalizarea acesteia și utilizarea învățării mixte.

(7)Concluziile Consiliului privind cadrele didactice și formatorii europeni pentru viitor 26 recunosc faptul că profesorii, formatorii și directorii unităților de învățământ reprezintă o forță motrice indispensabilă pentru educație și formare, care ar trebui să fie implicată în elaborarea de politici în materie de educație și de formare cu autonomie în punerea în practică a politicilor respective, dar care au nevoie, de asemenea, de sprijinul unei abordări cuprinzătoare a educației inițiale, a integrării și a dezvoltării profesionale continue.

(8)Pandemia a accentuat o veche preocupare cu privire la sănătatea fizică, mintală și emoțională a copiilor și a tinerilor. Toți copiii și tinerii ar trebui sprijiniți pentru a se bucura de un stil de viață sănătos și activ, încurajându-se obiceiurile pozitive pe tot parcursul vieții, și ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la o serie de activități sportive și alte activități fizice, care sporesc aptitudinile motrice și sănătatea mintală și emoțională. Copiii și tinerii au nevoie, de asemenea, de sprijin pentru sănătatea lor mintală și emoțională în timpul procesului de învățare, inclusiv pentru sarcinile de învățare cu un nivel înalt de presiune și pentru înțelegerea conceptului de comportament online sigur și responsabil. De asemenea, este nevoie de sprijin pentru cursanții care petrec mult timp fără sprijin din partea colegilor sau din partea personalului școlar.

(9)Învățarea mixtă în domeniul educației și formării formale are loc atunci când o școală, un educator sau un cursant adoptă mai multe abordări ale procesului de învățare: combinarea școlii cu alte medii fizice din afara școlii (învățământ la distanță); combinarea diferitelor instrumente de învățare care pot fi digitale (inclusiv online) și nedigitale. Pe baza raționamentului lor profesional, profesorii și școlile vor selecta și vor facilita utilizarea acestora ca parte a sarcinilor de învățare eficace și antrenante care sprijină dezvoltarea amplă a competențelor.

(10)Învățarea în diferite medii, inclusiv la școală, acasă, în aer liber, în spații culturale și în locuri de muncă poate fi motivantă pentru copii și tineri și poate consolida dezvoltarea amplă a competențelor acestora. La rândul său, acest lucru îi poate ajuta să înțeleagă și să fie motivați de relevanța programelor formale de educație și de formare pentru viața lor în societate și să le intensifice angajamentul față de provocările locale și globale, de exemplu cele legate de mediu și de schimbările climatice.

(11)O abordare bazată pe învățarea mixtă recunoaște valoarea școlii ca spațiu comun pentru interacțiunea personală și socială, care, la rândul său, este importantă pentru învățare ca modalitate de înțelegere a lumii și a sensului acesteia.

(12)O abordare bazată pe învățarea mixtă poate îmbunătăți dezvoltarea amplă a competențelor, datorită varietății sarcinilor și a instrumentelor de învățare pe care le poate îngloba. Utilizarea tehnologiei digitale, inclusiv conectarea dispozitivelor online, poate facilita interacțiunea cursantului cu alți cursanți, cu programele de învățare și cu alte surse de informații și poate sprijini învățarea în diferite medii. Utilizarea complementară a echipamentelor științifice, a instrumentelor meșteșugărești, a obiectelor întâlnite și utilizate în viața de zi cu zi, a textelor publicate și a instrumentelor de scriere și pentru artele vizuale, poate sprijini creativitatea și exprimarea personală, atât în mod individual, cât și în colaborare.

(13)Educația este un drept fundamental al omului și un drept al copilului. Trebuie garantat accesul la aceasta, indiferent de mediul în care se desfășoară – în școli, la distanță sau o combinație a celor două – și indiferent de diferitele circumstanțe personale și sociale ale cursanților. Dincolo de pandemie, o abordare bazată pe învățare mixtă este o oportunitate de a îmbunătăți calitatea, relevanța și caracterul incluziv al educației și formării, cum ar fi o mai bună ofertă de învățare în zonele rurale și îndepărtate, inclusiv în regiunile ultraperiferice și în comunitățile insulare, precum și pentru alți cursanți care nu ar putea ajunge mereu la școală: cei care fac parte din comunitățile nomade; tinerii îngrijitori; cei cu probleme de sănătate sau care sunt în spitale și centre de îngrijire; cei implicați în formare de înaltă performanță și cei care urmează cursuri de formare profesională sau lucrează remunerat. Toate mediile și instrumentele ar trebui să fie accesibile în mod egal grupurilor minoritare, copiilor cu dizabilități și celor din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic și nu conduc la discriminare sau la segregare.

(14)Învățarea mixtă necesită o abordare coerentă, la nivelul întregului sistem, pentru a crea condițiile favorizante. Aceasta include implicarea practicienilor cu expertiză diferită și promovarea colaborării cu comunitatea, fapt ce încurajează o responsabilitate comună pentru dezvoltarea tinerilor. Eficacitatea măsurilor sistemice de sprijinire a învățării mixte se va baza, de asemenea, pe articularea și sprijinirea relațiilor dintre diferitele elemente ale ecosistemului, dintre autoritățile din domeniul educației, sectorul resurselor educaționale (care furnizează tehnologie, publicații și alte echipamente școlare), instituțiile și comunitățile de cercetare, educație și formare.

(15)Învățarea mixtă este o practică larg răspândită în educația și formarea profesionale inițiale 27 ; cu toate acestea, restricțiile impuse de pandemie au pus sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor și a organizațiilor de a oferi învățare la locul de muncă și de a menține comunicarea cu formatorii și mentorii, având un impact și asupra furnizării de ucenicii. Reducerea accesului la experiențele practice a evidențiat nevoia cunoscută ca educația și formarea profesională să profite de tehnologia digitală, inclusiv de dispozitivele digitale și de platformele de învățare, de portofoliile electronice și de realitatea augmentată și de realitatea virtuală pentru simulări. Aceasta a accentuat, de asemenea, necesitatea de a înțelege și de a coordona modul în care tehnologiile digitale sunt utilizate pentru învățare în diferite contexte (de exemplu, la fața locului la școală sau în timpul stagiilor de practică).

(16)Importanța și relevanța învățării nonformale reies în mod evident din experiențele acumulate din activitățile pentru tineret, din activitățile de voluntariat și din participarea la activitățile culturale, inclusiv la activitățile sportive pentru toți. Învățarea nonformală joacă un rol important în sprijinirea dezvoltării aptitudinilor interpersonale, de comunicare și cognitive esențiale, printre care se numără creativitatea, care facilitează tranziția tinerilor către vârsta adultă, cetățenia activă și viața profesională 28 . Identificarea de noi modalități de învățare include o mai bună cooperare între mediile de învățare formală și nonformală 29 .

(17)Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității.

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE,

(1)pe baza lecțiilor învățate în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, să sprijine redresarea și pregătirea sistemelor de educație și formare prin abordarea consecințelor pandemiei asupra cursanților, educatorilor și tuturor profesioniștilor din domeniul educației și să dezvolte o abordare strategică pe termen mai lung a învățării mixte, în conformitate cu principiile stabilite în prezenta recomandare 30 . să valorifice inovațiile de succes introduse sau testate în timpul pandemiei pentru a împărtăși și a evalua bunele practici.

(2)să sprijine cursanții prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

Ca răspuns direct la criză

(a)Oferirea de oportunități de învățare suplimentare și de sprijin specific pentru cursanții care se confruntă cu dificultăți de învățare, cu nevoi educaționale speciale, din grupuri defavorizate sau care au fost afectați în alt mod de întreruperea școlii. Acestea ar putea include, de exemplu, un sprijin personalizat consolidat și tutorat individual, sisteme de mentorat (inclusiv mentorat reciproc), timp suplimentar de învățare în timpul anului școlar și/sau al vacanței, acces la medii de învățare suplimentare, cum ar fi biblioteci publice și spații comunitare, precum și la servicii oferite după programul școlar cu sprijin pedagogic.

(b)Prioritizarea sănătății fizice și mintale a cursanților și a familiilor acestora. Aceasta ar putea include elaborarea de orientări pentru sănătatea mintală, includerea politicilor privind starea de bine a elevilor și de combatere a hărțuirii în obiectivele școlare, în procesele de monitorizare și de asigurare a calității (ca parte a activității regulate de asigurare a calității sau de inspecție școlară sau în contextul evaluărilor specifice ale situației școlare în contextul pandemiei); alocarea de personal specializat sau facilitarea accesului la profesioniști și servicii calificate în domeniul sănătății mintale și al sprijinului.

(c)Stimularea dezvoltării competențelor digitale ale cursanților și ale familiilor și a capacității digitale a sistemelor de învățământ prin încurajarea investițiilor la nivelul școlilor și al comunității în dispozitivele disponibile și în conectivitate și prin oferirea de oportunități de stimulare a competențelor digitale, inclusiv prin utilizarea tehnologiei atât pentru învățarea independentă, cât și pentru învățarea colaborativă. Realizarea investițiilor și punerea în aplicare a reformelor prevăzute în planurile naționale și ale Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a se garanta faptul că toți cursanții pot avea acces la echipamentele și oportunitățile de învățare necesare.

Sprijinirea redresării și a pregătirii pe termen lung a educației și formării:

(3)Explorarea modalităților de dezvoltare a unei abordări bazate pe învățarea mixtă în învățământul primar și secundar în beneficiul tuturor cursanților și de asigurare a unui impact pozitiv de durată asupra predării și învățării, adaptat vârstei, capacității și obiectivelor de învățare ale elevilor. Aceasta ar putea include consolidarea dezvoltării combinării mediilor de învățare la școală și la distanță pentru a crea mai multă flexibilitate și condiții adecvate pentru locul în care are loc învățarea, ținând seama de diferitele nevoi care decurg din condițiile socioeconomice și de locuit diferite; consolidarea dezvoltării și integrării instrumentelor de învățare, pentru a oferi oportunități de cercetare și exprimare, inclusiv dezvoltarea alfabetizării la științe; sprijinirea învățării în diferite medii; crearea unui echilibru adecvat între învățarea ghidată de profesori și cea ghidată de elevi, pe de o parte, și învățarea bazată pe colaborare și cea independentă, pe de altă parte; testarea metodelor de învățare pentru ca noile oportunități să devină atractive și soluții de învățare mai bune atât pentru cursanți, cât și pentru profesori.

(4)Utilizarea învățării mixte ca modalitate de a sprijini autonomia și învățarea personalizată a cursanților (luând în considerare vârsta, capacitatea și nevoile specifice de învățare ale elevilor) și de a le dezvolta competențele personale, sociale și de a învăța să înveți (una dintre cele opt competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 31 și dezvoltată în continuare în cadrul european LifeComp 32 ).

(5)Sprijinirea cadrelor didactice prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

Ca răspuns direct la criză:

(a)Sprijinirea cursurilor, programelor și instrumentelor digitale de perfecționare 33 pentru profesori. Dezvoltarea și difuzarea de module și resurse pedagogice online și la fața locului pentru a ajuta cadrele didactice să își adapteze metodele de predare la abordări mixte, pe baza experienței și a feedbackului lor, și pentru a implica cadrele didactice în ceea ce privește utilizarea de noi instrumente și materiale.

(b)O atenție sporită acordată stării de bine a cadrelor didactice, a directorilor unităților de învățământ și a altor categorii de personal didactic. Aceasta ar putea include facilitarea accesului la profesioniști și servicii calificate în domeniul sănătății mintale și al asistenței, promovarea organizării de sprijin reciproc pentru a atenua stresul și îmbunătățirea oportunităților de formare privind reziliența/sănătatea mintală în cadrul programelor de formare inițială a cadrelor didactice și de dezvoltare profesională continuă.

(c)Mobilizarea sau recrutarea de personal suplimentar pentru a acorda mai mult timp sprijinului individual la școală și în activitățile de după programul școlar.

Sprijinirea redresării și a pregătirii pe termen lung a cadrelor didactice:

(d)Integrarea conceptului de învățare mixtă în formarea inițială obligatorie a cadrelor didactice 34 și în programele de dezvoltare profesională continuă 35 pentru a ajuta personalul didactic să adapteze modul în care este conceput procesul de învățare în funcție de contextele lor profesionale și pentru a-i ajuta să fie competenți în ceea ce privește facilitarea învățării cu o gamă largă de medii, instrumente și sarcini în interior și în exterior.

(e)Asigurarea accesului la centre de expertiză și la resurse adecvate care să ghideze și să îmbunătățească conceperea și facilitarea procesului de învățare. Sprijinirea personalului din domeniul educației și formării în vederea dezvoltării unei abordări bazate pe învățarea mixtă în contextele lor specifice, prin schimburi de experiență în rândul personalului și învățare reciprocă, rețele, proiecte de colaborare și comunități de practică.

(f)Elaborarea de orientări privind noi abordări ale evaluării și ale examinărilor finale, cu instrumente adecvate pentru evaluarea formativă și sumativă, care să fie adecvate pentru diferite niveluri de educație și formare și să fie valabile în egală măsură pentru mediile de învățare în școli și la distanță.

(g)Încurajarea personalului didactic să participe la proiecte de explorare și de cercetare, inclusiv testarea utilizării sarcinilor în alte medii de învățare și utilizarea tehnologiei digitale pentru a sprijini procesul de învățare.

(6)Sprijinirea școlilor prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

Ca răspuns direct la criză:

(a)Furnizarea de instrumente și resurse pentru învățarea mixtă, precum și de orientări pentru școli cu privire la modul în care acestea pot fi utilizate 36 .

(b)Sprijinirea parteneriatelor eficiente pentru infrastructură și resurse între diferiți furnizori de educație, inclusiv din domeniul afacerilor, al artelor, al patrimoniului cultural, al sportului, al naturii, al învățământului superior, al institutelor de cercetare, al industriei resurselor educaționale (inclusiv tehnologia, publicațiile și alte echipamente școlare) și al cercetării pedagogice.

(c)Sprijinirea școlilor pentru a-și evalua strategiile și practicile de incluziune și pentru a lua măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor, inclusiv prin utilizarea instrumentelor UE 37 .

Sprijinirea redresării pe termen mai lung și îmbunătățirea capacității de schimbare organizațională.

(d)Investirea într-o conexiune la internet de mare viteză, de care depinde învățarea online, pentru mediile de învățare în școli și la distanță.

(e)Permiterea unui nivel suficient de autonomie pentru procesul decizional de la nivelul școlilor (al consiliilor de administrație, al directorilor și al liderilor), pentru a facilita inovarea, reactivitatea și adaptarea la nevoile locale.

(f)Sprijinirea directorilor unităților de învățământ în gestionarea schimbărilor organizaționale prin intermediul unei dezvoltări profesionale specifice și al orientărilor cu privire la rolurile lor. Sprijinirea școlilor și a furnizorilor de educație asociați pentru a reflecta asupra unei abordări bazate pe învățarea mixtă în cadrul planificării lor strategice, care poate include utilizarea unor instrumente de autoevaluare.

(g)Sprijinirea dialogului și a colaborării în rețea între o serie de părți interesate implicate atât în procesul de învățare în școli, cât și în cel de la distanță, pentru a genera feedback și idei în vederea dezvoltării ulterioare din diferite surse. Acest lucru ar trebui să includă, de asemenea, dialogul, orientările și strategiile cu privire la protejarea siguranței, a securității și a confidențialității copiilor în lumea digitală.

(h)Concentrarea unei părți a mecanismelor interne și/sau externe de verificare și de asigurare a calității ale unei școli asupra combinării mediilor și instrumentelor de învățare, încorporând evaluarea prin intermediul altor furnizori decât școala.

(7)Utilizarea pe deplin a fondurilor și a expertizei UE pentru reforme și investiții în infrastructură, instrumente și pedagogie pentru a spori reziliența și pregătirea școlilor pentru viitor, în special Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), programul Europa digitală, Orizont Europa și Instrumentul de sprijin tehnic.

(8)Investirea în monitorizarea, cercetarea și evaluarea provocărilor în materie de politici și a impactului acestor inițiative pentru a valorifica lecțiile învățate și pentru a contribui la viitoarea reformă a politicilor, inclusiv prin valorificarea experiențelor cursanților, precum și a datelor colectate, pentru a dezvolta cele mai bune practici și soluții de IA adaptate în vederea îmbunătățirii programelor de învățare.

(9)Oferirea unui cadru adecvat pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări, ținând seama de măsurile de sprijinire a învățării mixte în planurile naționale de acțiune pentru punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii.

INVITĂ COMISIA:

1.Să sprijine punerea în aplicare a recomandării prin facilitarea învățării reciproce și a schimburilor între statele membre și toate părțile interesate relevante prin:

1.1.Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) 38 ;

1.2.noul Centru european pentru educație digitală și noul dialog strategic cu statele membre, care vor fi instituite în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 pentru a sprijini colaborarea transsectorială în domeniul educației digitale;

1.3.platforme și comunități online ale UE pentru educație și formare, inclusiv School Education Gateway, eTwinning și Setul european de instrumente școlare „Promovarea educației incluzive și gestionarea abandonului școlar”;

2.Să sprijine, în cooperare cu statele membre, dezvoltarea de resurse cum ar fi:

2.1.materiale de orientare bazate pe dovezi, cu privire la conceperea procesului de învățare și practica organizațională a școlii în cadrul unei abordări bazate pe învățarea mixtă, inclusiv cu privire la instrumentele digitale, precum și abordări privind evaluarea și validarea învățării și protecția datelor, confidențialitatea și siguranța într-un context de învățare mixtă;

2.2.utilizarea potențialului pe care îl are viitorul cadru pentru conținutul educațional digital european
pentru a sprijini crearea și schimbul de conținut educațional digital de înaltă calitate, care va fi dezvoltat în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

3.Să sprijine oportunitățile de dezvoltare profesională pentru personalul didactic și alte părți interesate prin:

3.1.furnizarea de cursuri online deschise și în masă (MOOC) privind învățarea mixtă pentru profesori, formatori, directori de unități de învățământ și formatori de cadre didactice, găzduite de platforma School Education Gateway, și promovarea utilizării pe scară largă a acestor cursuri pentru personalul din școli;

3.2.schimbul de bune practici din cadrul schimburilor de experiență în rândul personalului, al proiectelor și al rețelelor Erasmus+, inclusiv prin intermediul comunității online eTwinning, al viitoarelor Academii Erasmus+ pentru profesori, precum și al centrelor de excelență profesională;

3.3.lansarea noului instrument online SELFIE pentru profesori, pentru a-i ajuta să reflecteze asupra competențelor lor digitale și să planifice îmbunătățiri suplimentare. Acesta se bazează pe instrumentul SELFIE pentru planificarea digitală la nivelul întregii școli, care poate contribui la sprijinirea unor abordări eficiente bazate pe învățarea mixtă, inclusiv în EFP.

4.Să sprijine inițiativele de dezvoltare și promovare în continuare a educației de calitate, favorabile incluziunii și echitabile, precum și a oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți, ca parte a spațiului european al educației cu privire la educația școlară, în special în ceea ce privește includerea cursanților cu diferite circumstanțe care le afectează accesul la anumite medii și instrumente de învățare, precum și includerea celor care au nevoie de sprijin specific în procesul de învățare.

5.Să sprijine în continuare statele membre în realizarea de reforme pentru a spori calitatea și caracterul incluziv al sistemelor de învățământ școlar și sprijinirea pregătirii lor digitale în conformitate cu obiectivele Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

6.Să se concentreze pe dezvoltarea unei abordări bazate pe învățarea mixtă în învățământul primar și secundar în cadrul rapoartelor periodice privind progresele înregistrate cu privire la Spațiul european al educației și la Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu

   Președintele

(1)    COM(2017) 250.
(2)     https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/european-education-area_ro .
(3)    COM(2020) 624.
(4)    JO 2021 C 66/1, 26.2.2021.
(5)    https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52021XG0610(01).
(6)    De exemplu, s-a declanșat rapid procesul de elaborare a unei noi legislații, iar autoritățile și directorii unităților de învățământ au primit o mai mare autonomie la nivel local. Numeroase școli au creat sau au reînnoit parteneriate cu părinții, comunitățile locale, întreprinderile, societățile private, ONG-urile și organizațiile culturale (inclusiv serviciile de radiodifuziune) astfel cum s-a raportat în cadrul consultării publice privind Planul de acțiune pentru educația digitală.
(7)    Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a colectat percepțiile copiilor și ale familiilor din nouă țări ale UE pentru raportul intitulat „Cum au gestionat familiile școlarizarea de urgență de la distanță în perioada de izolare impusă din cauza pandemiei de COVID-19 în primăvara anului 2020” (How families handled emergency remote schooling during the Covid-19 lockdown in spring 2020).
(8)    Conform rezultatelor consultării publice pentru pregătirea Planului de acțiune pentru educația digitală, părinții și cursanții au raportat dificultăți deosebite în ceea ce privește trecerea la predarea de urgență de la distanță. Conform părinților, copiii au avut o experiență deosebit de neplăcută în ceea ce privește motivația de a învăța, examinarea/evaluarea și feedbackul, precum și calitatea slabă a conținutului educațional online. Diferențele socioeconomice dintre cursanți au fost identificate ca fiind principala provocare viitoare. A se vedea, de asemenea, următorul studiu: Cachia R., Velicu A., Chaudron S., Di Gioia R. & Vuorikari R., „Școlarizarea de la distanță în perioada de izolare impusă din cauza pandemiei de COVID-19 în primăvara anului 2020. O analiză mai aprofundată cu privire la familiile europene” (Remote schooling during Covid-19 spring 2020 lockdown. A closer look at European families).
(9)    Programul UE pentru școli le permite copiilor să învețe despre o alimentație sănătoasă și despre stiluri de viață sănătoase. A se consulta Despre programul pentru școli | Comisia Europeană (europa.eu) .
(10)    Potrivit rezultatelor consultării publice pentru pregătirea Planului de acțiune pentru educația digitală, 69 % dintre școlile primare și 64 % dintre școlile secundare nu aveau experiență anterioară în ceea ce privește învățarea la distanță prin utilizarea tehnologiilor digitale. Respondenții au raportat o serie de obstacole și de bariere, inclusiv lipsa infrastructurii digitale și a capacității digitale, conceperea deficitară a procesului de învățare, comunicarea insuficientă între școală și mediul de acasă și lipsa competențelor digitale, în special în rândul cadrelor didactice.
(11)     https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/europes-digital-decade-digital-targets-2030_ro .
(12)    Cercetările au demonstrat că acest lucru poate provoca un regres în dezvoltarea capacităților elevilor de a citi în profunzime; A se vedea declarația Stavanger privind viitorul citirii ( https://ereadcost.eu/wp-content/uploads/2019/01/StavangerDeclaration.pdf ). Declarația, semnată în 2019 de peste 100 de cercetători, conține principalele constatări din urma celor patru ani de cercetare empirică în contextul acțiunii de cercetare COST finanțate de UE intitulate „Evoluția citirii în era digitalizării” (Evolution of Reading in the Age of Digitalisation) – E-READ.
(13)    COM(2020) 624.
(14)    COM(2020) 274 final.
(15)    JO C 417, 2.12.2020, p. 1-16.
(16)     Cooperarea pentru atingerea obiectivelor politicilor în domeniul educației (cadrul ET 2020) | Educație și formare (europa.eu) .
(17)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32016R0679&from=RO .
(18)    JO C 212I, 26.6.2020, p. 9-14.
(19)    COM(2017) 250.
(20)    COM(2021) 102.
(21)    COM(2020) 274 final.
(22)    COM(2017) 673.
(23)    JO C 189, 4.6.2018, p. 1-13, anexă.
(24)    JO C 189, 4.6.2018, p. 1-13.
(25)    JO C 417, 2.12.2020, p. 1-16.
(26)    JO C 193, 9.6.2020, p. 11-19.
(27)    Educația și formarea profesionale inițiale se desfășoară, de obicei, la nivel liceal sau postliceal, înainte ca elevii să înceapă să lucreze. Acestea se desfășoară fie într-un mediu școlar (în principal în clasă), fie într-un mediu profesional, cum ar fi centrele de formare și întreprinderile, în funcție de sistemele de educație și formare și de structurile economice naționale.
(28)     https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9624-2017-INIT/ro/pdf .
(29)    2015/C 172/03.
(30)    Cadrul pentru învățarea mixtă prezentat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei poate constitui o bază pentru acțiuni specifice adaptate situațiilor țărilor.
(31)    JO C 189, 4.6.2018, p. 1-13.
(32)    LifeComp cuprinde trei domenii de competență interconectate: competențe „personale”, „sociale” și de „a învăța să înveți”. Fiecare domeniu include trei competențe: autoreglementarea, flexibilitatea, starea de bine (domeniul personal), empatia, comunicarea, colaborarea (domeniul social), mentalitatea de creștere, gândirea critică și gestionarea învățării (domeniul bazat pe a învăța să înveți). Competențele LifeComp se aplică tuturor sferelor vieții și pot fi dobândite pe tot parcursul vieții prin educație formală, informală și nonformală. https://ec.europa.eu/jrc/en/lifecomp.
(33)    În octombrie 2021, Comisia Europeană lansează noul instrument SELFIE pentru profesori, care poate sprijini cadrele didactice să își planifice dezvoltarea competențelor digitale.
(34)    O perioadă de studii formale pentru a dobândi o calificare recunoscută și pentru a fi angajat ca profesor. Acest lucru este oferit, de regulă, de secțiile de științe ale educației din universități sau de instituțiile independente de formare a cadrelor didactice (a se consulta glosarul din documentul de lucru al serviciilor Comisiei).
(35)    Procesul de învățare în care se implică profesioniștii în orice etapă a carierei lor pentru a-și consolida practica (a se consulta glosarul din documentul de lucru al serviciilor Comisiei).
(36)    Instrumentul SELFIE poate ajuta școlile să reflecteze și să colecteze dovezi cu privire la situația și nevoile lor actuale. Instrumentul este modular și poate fi adaptat de fiecare școală pentru a ține seama de contextul său specific.
(37)    Setul european de instrumente școlare „Promovarea educației incluzive și gestionarea abandonului școlar” oferă o multitudine de resurse și de exemple practice, precum și un instrument de autoevaluare pentru școli.
(38)    JO C 66, 26.2.2021, p. 1-21.
Top