COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.12.2021

COM(2021) 802 final

2021/0426(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2021) 430 final} - {SWD(2021) 453 final} - {SWD(2021) 454 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.    CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) face parte din pachetul privind programul de lucru al Comisiei pentru 2021 „Pregătiți pentru 55” și vine în completarea celorlalte componente ale pachetului propus în iulie 2021 1 , stabilind viziunea pentru realizarea unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050. După cum s-a indicat deja în Planul de acțiune privind clima 2 , acesta este un instrument legislativ esențial pentru realizarea obiectivelor de decarbonizare pentru 2030 și 2050. Această revizuire urmărește principalele componente ale celor trei domenii de interes 3 ale Strategiei privind valul de renovări ale clădirilor 4 , inclusiv intenția de a propune standarde minime obligatorii de performanță energetică, în urma unei evaluări a impactului care analizează domeniul de aplicare, calendarul, introducerea treptată și politicile de sprijin aferente. Având în vedere necesitatea unor procese adecvate de consultare și de evaluare a impactului, revizuirea propusă ar putea avea loc doar puțin mai târziu decât primul set de inițiative „Pregătiți pentru 55” adoptat în iulie 2021.

1.1.Interacțiunea dintre pachetul „Pregătiți pentru 55” și, în special, noul ETS

Pachetul „Pregătiți pentru 55” constă într-un set de propuneri interconectate, susținute de o analiză de evaluare a impactului care ține seama de acest lucru. Analiza 5 a demonstrat că o dependență excesivă de politici de reglementare consolidate ar conduce la sarcini economice nejustificat de mari, în timp ce tarifarea carbonului, dacă nu este însoțită de alte măsuri, nu ar elimina disfuncționalitățile persistente ale pieței și barierele neeconomice. Prin urmare, mixul de politici ales echilibrează cu atenție prețurile, obiectivele, standardele și măsurile de sprijin. Propunerea de revizuire a Directivei EPBD este stabilită în același cadru. În consecință, o modificare în ceea ce privește echilibrul mixului global ar necesita ajustarea diferitelor părți ale politicii. Orice slăbire a măsurilor de stabilire a prețurilor și a măsurilor de promovare a decarbonizării în sectorul construcțiilor ar necesita măsuri de reglementare mai stricte în revizuirea Directivei EPBD, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a combustibililor fosili și standardele minime obligatorii de performanță energetică.

Evaluările de impact relevante ale Comisiei au arătat că atingerea obiectivelor ar fi mai puțin certă și mai costisitoare în absența unui semnal privind prețul carbonului la combustibilii pentru încălzire, cum ar fi noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) propus pentru clădiri și transportul rutier. Aceasta funcționează cel mai bine în strânsă legătură cu măsurile de reglementare ale UE și cu măsurile naționale complementare, astfel cum sunt stimulate de nivelul mai ridicat de ambiție propus în Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR), în Directiva privind eficiența energetică (DEE) și în Directiva privind energia din surse regenerabile (RED).

Noul ETS creează stimulente economice pentru construirea decarbonizării și generează venituri pentru sprijin public, vizând în special sprijinirea gospodăriilor vulnerabile. EPBD revizuită abordează barierele neeconomice din calea renovării 6 . Aceasta creează un cadru favorabil pentru furnizarea de sprijin financiar pentru renovare, fără a mobiliza în mod direct finanțarea necesară. O EPBD revizuită ar putea contribui în mod semnificativ la realizarea obiectivelor pentru 2030. Evaluarea impactului EPBD 7 arată că, în absența sa, reducerile globale de emisii necesare vor fi cu aproximativ jumătate din ceea ce este necesar în sectorul rezidențial și în cel al serviciilor pentru a atinge obiectivul pentru 2030.

Fără aceste revizuiri, ar fi necesare mai multe măsuri la nivelul statelor membre pentru a compensa acest decalaj, dar incertitudinea cu privire la eficacitatea, promptitudinea și coerența acestora cu obiectivul de decarbonizare pentru 2050 consacrat în Legea europeană a climei 8 ar atenua stimulentele în favoarea unei creșteri rapide a ritmului de renovare. În absența unor măsuri de reglementare consolidate la nivelul UE sau la nivel național care să crească ritmul renovărilor, prețul carbonului ar trebui să fie mai ridicat și 9 , în cele din urmă, barierele neeconomice din calea renovărilor ar rămâne neabordate.

1.2.Aspecte legate de vulnerabilitate, accesibilitate și sărăcia energetică

O noutate majoră a revizuirii este introducerea unor standarde minime de performanță energetică pentru a declanșa transformarea necesară a sectorului. Renovarea clădirilor are două efecte economice pozitive recunoscute pe scară largă: 1. reducerea costurilor energiei, reducerea sărăciei energetice și 2. creșterea valorii clădirilor mai performante din punct de vedere energetic. Alte beneficii includ o calitate mai bună a vieții și perioade medii mai scurte de ocupare a posturilor.

Beneficiile scăderii facturilor la energie sunt cu atât mai relevante în contextul prețurilor ridicate ale energiei. Persoanele care locuiesc în clădiri cu cele mai slabe performanțe și cele care se confruntă cu sărăcie energetică ar beneficia de pe urma renovării clădirilor mai bune și a costurilor reduse ale energiei, precum și de protecție împotriva noilor creșteri ale prețurilor de pe piață și a volatilității.

Pe de altă parte, proprietarii pot fi tentați să transfere costurile de renovare chiriașilor pentru a-și acoperi investiția inițială. De asemenea, un accent mai pronunțat pe abordarea deficiențelor clădirilor cu cele mai slabe performanțe ar putea reduce și mai mult prețurile acestora în cadrul tranzacțiilor de pe piață, chiar dacă în prezent există deja o anumită corelație între clasele de performanță energetică și valoare.

Standardele minime de performanță energetică la nivelul UE au fost atent concepute pentru a atenua posibilele efecte sociale negative și pentru a maximiza beneficiile sociale ale acestora, în special în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de viață în clădirile cu cele mai slabe performanțe și atenuarea sau chiar prevenirea sărăciei energetice. Statelor membre li se va solicita să sprijine respectarea standardelor minime de performanță energetică printr-un cadru de sprijin adecvat care să includă sprijin financiar, asistență tehnică, eliminarea barierelor și monitorizarea impactului social, în special asupra persoanelor celor mai vulnerabile.

Planurile naționale de renovare a clădirilor vor acorda atenție monitorizării reducerii numărului de persoane afectate de sărăcia energetică și a populației care trăiește în locuințe inadecvate (de exemplu pereți sau acoperișuri afectate de umiditate) sau în condiții de confort termic inadecvate. Planurile vor prezenta o imagine de ansamblu a politicilor și a măsurilor naționale de capacitare și protejare a gospodăriilor vulnerabile, de reducere a sărăciei energetice și de asigurare a accesibilității locuințelor.

Măsurile din prezenta propunere sunt coerente cu politicile și măsurile din cadrul instrumentelor UE de sprijinire a unei tranziții juste din punct de vedere social. Printre acestea se numără raportarea cu privire la progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor naționale orientative de reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică în cadrul planurilor naționale privind energia și clima și investițiile planificate pentru a atenua efectele distributive și pentru a promova soluții structurale – în special renovarea energetică a clădirilor, inclusiv măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice sau integrarea producției de energie din surse regenerabile, decarbonizarea sistemelor lor de încălzire și răcire – pentru a reduce dependența de combustibilii fosili în conformitate cu planurile propuse pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, precum și Platforma de consiliere pentru combaterea sărăciei energetice, care sprijină eforturile statelor membre de reducere și monitorizare a sărăciei energetice.

1.3.Disponibilitatea finanțării, a fondurilor UE și a măsurilor naționale de sprijin

Propunerea este bine coordonată cu alte instrumente relevante, în special în ceea ce privește fondurile UE și naționale. Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) atrage investiții semnificative în renovarea clădirilor datorită componentelor emblematice solide „Renovare” din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Acest lucru va continua până în 2025-2026, deschizând calea pentru îmbunătățirile generate de EPBD.

În actualul cadru financiar multianual („CFM”), există fonduri UE disponibile în cadrul diferitelor programe, care au identificat sectorul clădirilor ca fiind o prioritate: fondurile regionale din cadrul politicii de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și InvestEU sunt esențiale în acest sens. Acestea sunt completate de sprijinul tehnic specific și de asistența acordată de Comisia Europeană administrațiilor publice naționale pentru a facilita reformele și pregătirile necesare pentru ca investițiile să fie eficace.

Propunerea privind noul Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice al ETS ar elimina decalajul dintre Mecanismul de redresare și reziliență și tranziția de la acest CFM actual la perioada de după 2027 și ar mobiliza 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032 pentru a sprijini gospodăriile, în special pe cele care trăiesc în clădiri cu cele mai slabe performanțe. Acest fond ar acoperi costurile inițiale și ar facilita respectarea de către gospodăriile cu venituri mici a standardelor minime de performanță energetică propuse în EPBD. Investițiile din cadrul planurilor naționale pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice vor face parte integrantă din măsurile de finanțare cuprinse în planurile naționale de renovare a clădirilor în temeiul EPBD.

Pentru a fi clasificată drept o activitate economică durabilă în temeiul Actului delegat privind taxonomia UE în domeniul climei, renovarea clădirilor trebuie fie să realizeze economii de energie de 30 %, să respecte cerințele minime de performanță energetică pentru renovările majore, fie să constea în măsuri individuale specifice clasificate drept durabile. Renovarea efectuată în vederea respectării standardelor minime de performanță energetică la nivelul Uniunii este, de regulă, în conformitate cu criteriile taxonomiei UE legate de activitățile de renovare a clădirilor.

În plus, Comisia revizuiește în prezent cadrul relevant privind ajutoarele de stat și urmărește să îl facă mai favorabil nevoilor de revizuire a Directivei EPBD și, în special, standardelor minime de performanță energetică (MEPS) la nivelul UE. Dispozițiile privind ajutoarele de stat rezultate ar fi importante pentru a stimula respectarea timpurie a standardelor minime de performanță energetică stabilite la nivelul UE în ceea ce privește îmbunătățirea clădirilor cu cele mai slabe performanțe.

1.4.Obiectivele propunerii

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Astfel cum s-a explicat mai sus, revizuirea propusă vizează promovarea atât a factorilor de stimulare, cât și a factorilor de atracție care sprijină decarbonizarea clădirilor, împreună cu stimulentele pentru acțiuni naționale stabilite în ESR și cu impactul stabilirii prețului carbonului al noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier 10 . Propunerea revizuiește un instrument legislativ existent. Ca atare, acesta nu poate înlocui un obiectiv, cum ar fi cele stabilite în cadrul ESR, dar sprijină realizarea acestuia. Aceasta funcționează în paralel cu noul ETS propus, unul care promovează decarbonizarea combustibililor și a tehnologiilor pentru încălzire și celălalt care reduce consumul de energie.

EPBD va stabili viziunea generală pentru clădirile noi și cele existente care se aplică tuturor dispozițiilor legate de clădiri ale celorlalte inițiative ale pachetului „Pregătiți pentru 55” 11 . Prin extinderea acțiunilor de reducere a consumului de energie în sectorul construcțiilor, EPBD va contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor globale în materie de eficiență energetică stabilite în Directiva privind eficiența energetică (DEE). Numărul mai mare de renovări declanșate de propunerea EPBD și de cerința ca noile clădiri să instaleze sisteme de încălzire cu emisii directe de gaze cu efect de seră egale cu zero și să integreze energia din surse regenerabile pentru a deveni clădiri cu emisii zero va permite atingerea obiectivului orientativ pentru 2030 privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie al clădirilor, în conformitate cu Directiva privind energia din surse regenerabile (RED). Propunerea va sprijini înlocuirea cazanelor ineficiente pe bază de combustibili fosili cu sisteme fără emisii directe de GES, cum ar fi pompele de căldură și alte tehnologii bazate pe surse regenerabile.

Propunerea modernizează infrastructura privată de reîncărcare din parcări și din apropierea clădirilor, venind în completarea Regulamentului actualizat privind infrastructura pentru combustibili alternativi (AFIR), care stabilește obiective mai ambițioase în ceea ce privește obiectivele generale, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de reîncărcare pentru vehiculele electrice disponibilă publicului. În conformitate cu Pactul verde european și cu noul cadru al UE privind mobilitatea urbană, sunt incluse, de asemenea, dispoziții pentru îmbunătățirea infrastructurii de parcare pentru biciclete.

În mod similar, propunerea vine în completarea legislației privind produsele, de exemplu Regulamentul privind etichetarea energetică (ELR), care stimulează consumatorii să achiziționeze produse și aparate cu impact energetic de cea mai bună clasă situate în clădiri. EPBD funcționează în paralel cu Directiva privind proiectarea ecologică (ED), care stabilește cerințele în materie de performanță energetică și alte cerințe de performanță de mediu pentru produsele cu impact energetic, în special pentru sistemele tehnice ale clădirilor (de exemplu cazane, pompe de căldură sau surse de lumină) și echipamentele utilizate în clădiri (de exemplu aparatele electrocasnice). Performanța produselor pentru construcții este abordată în Regulamentul privind produsele pentru construcții (CPR), iar propunerea contribuie, de asemenea, la realizarea de progrese continue în direcția adaptării la schimbările climatice, prin dispozițiile referitoare la consolidarea rezilienței clădirilor la schimbările climatice.

În paralel, instrumentele consolidate de informare ale EPBD, care vor include, de asemenea, un indicator al emisiilor de dioxid de carbon, vor ajuta investitorii financiari să monetizeze beneficiile decarbonizării clădirilor, iar pe actorii casnici sau comerciali să țină seama mai bine de beneficiile economice ale renovărilor clădirilor și de planurile lor de rambursare. Aceste aspecte sunt, de asemenea, aliniate la elementele legate de clădiri ale taxonomiei UE pentru activități durabile 12 .

2.    TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Propunerea se bazează pe articolul 194 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care reprezintă temeiul juridic pentru măsurile în domeniul energiei. Măsurile propuse vizează „promovarea eficienței energetice și a economiei de energie, precum și dezvoltarea de noi surse de energie și energii regenerabile” [articolul 194 alineatul (1) litera (c) din TFUE].

•Subsidiaritatea (în cazul competenței neexclusive)

2.1.    Necesitatea acțiunii la nivelul UE

Politica energetică este o competență partajată între UE și statele membre și un domeniu de politică bine stabilit al UE. În mare măsură, modificările propuse în EPBD reflectă necesitatea de a o actualiza pentru a reflecta ambiția sporită a obiectivelor UE în materie de climă și energie. Acest lucru se adaugă la faptul că evaluarea impactului la nivelul UE al planurilor naționale privind energia și clima („PNEC”), publicată de Comisie în septembrie 2020 13 , a indicat un decalaj de ambiție în ceea ce privește eficiența energetică: 2,8 puncte procentuale pentru consumul de energie primară și 3,1 puncte procentuale pentru consumul final de energie în UE, în comparație cu cele obiectivele pentru 2030 în vigoare în prezent. Prin urmare, este necesară prevederea de măsuri suplimentare la nivelul UE în Directiva EPBD revizuită, în conformitate cu ceea ce este prevăzut în Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice 14 .

Clădirile sunt infrastructuri locale, dar ritmurile de renovare și profunzimea insuficiente reprezintă o problemă comună cu care se confruntă toate statele membre ale UE. Cauzele subiacente sunt în cea mai mare parte de natură neeconomică și sunt relevante pentru toate statele membre. Stabilirea unui cadru comun la nivelul UE pentru traiectoria de decarbonizare a clădirilor și cerințele aferente, permițând în același timp adaptarea la circumstanțele naționale, ar oferi astfel securitatea atât de necesară pentru toți actorii din întregul lanț de aprovizionare aferent renovărilor și construcțiilor, precum și previzibilitatea și disponibilitatea pentru toate părțile interesate, de la industrii, la forța de muncă locală și națională, la investitorii privați și la instituțiile financiare. Experiența anterioară în ceea ce privește strategiile de renovare pe termen lung subliniază importanța asigurării unei combinații mai bune între flexibilitate și cerințele armonizate, pentru a stimula eforturi suficiente în toate statele membre în vederea atingerii obiectivelor la nivelul UE.

2.2.    Valoarea adăugată europeană

Un cadru comun consolidat al UE va oferi stimulente pentru statele membre cu niveluri diferite de ambiție pentru a accelera, în mod coordonat și la scara necesară, tranziția energetică către clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic și mai performante.

Semnalele de reglementare suficient de puternice – atât pentru parcul existent, cât și pentru clădirile noi – vor stimula investițiile în renovarea clădirilor, vor crea locuri de muncă, vor stimula inovarea, vor spori beneficiile pieței interne pentru produsele și aparatura pentru construcții și vor avea un impact pozitiv asupra competitivității ecosistemului de construcții și a sectoarelor conexe. Acest lucru, împreună cu un „limbaj comun” consolidat al standardelor comune și al accesului la informații, va asigura, de asemenea, faptul că sectorul clădirilor își reduce emisiile de GES în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor, de exemplu prin economii de scară.

Clădirile nu se deplasează dincolo de frontiere, ci finanțarea legată de clădiri, precum și tehnologiile și soluțiile instalate în acestea, de la izolare la pompe de căldură, ferestre eficiente sau panouri fotovoltaice. Acțiunea UE duce la modernizarea reglementărilor naționale din sectorul construcțiilor pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare, deschizând piețe mai mari pentru produsele inovatoare la nivel mondial și permițând reducerea costurilor atunci când acestea sunt cele mai necesare, precum și creșterea industrială.

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.    REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

Au fost utilizate metode complementare pentru a permite un proces de consultare cuprinzător care să permită tuturor părților interesate să aibă un cuvânt de spus.

–O evaluare inițială a impactului (Foaia de parcurs) a fost publicată pe portalul Comisiei „Exprimați-vă părerea” la 22 februarie 2021. Aceasta a fost deschisă pentru feedback timp de 4 săptămâni și a primit 243 de răspunsuri.

–O consultare publică, bazată pe un chestionar structurat online în cadrul instrumentului EU Survey și în conformitate cu normele Comisiei privind o mai bună legiferare, a fost publicată pe portalul „Exprimați-vă părerea” de la 30 martie 2021, timp de 12 săptămâni. Aceasta a vizat domeniul de aplicare, tipul și concepția posibilelor opțiuni de politică, pe baza unor întrebări cu variante multiple de răspuns și a unor întrebări deschise. Ca și foaia de parcurs, aceasta a fost deschisă tuturor. S-au primit contribuții de la 535 de respondenți. Majoritatea participanților au fost asociații de întreprinderi și întreprinderi (52 %), urmate de cetățeni ai UE (15 %), ONG-uri (12 %) și autorități publice locale și naționale (7 %).

–Între 31 martie și 3 iunie 2021 au fost organizate cinci ateliere dedicate și specifice. Aceste evenimente au fost organizate tematic pentru a aborda domenii specifice pentru opțiunile de politică: „Stabilirea unei viziuni pentru clădiri și un parc imobiliar decarbonizat”, „Standarde minime de performanță energetică pentru clădirile existente”, „Consolidarea instrumentelor de informare privind clădirile (cu accent pe certificatele de performanță energetică)”, „Promovarea tranziției verzi și digitale” și „Finanțare accesibilă și abordabilă – sărăcie energetică”. La fiecare atelier au participat, în medie, peste 200 de participanți.

–Colaborarea suplimentară cu părțile interesate a avut loc pe o bază ad hoc.

De asemenea, Comisia a informat delegațiile și administrațiile naționale și a colectat opiniile acestora în cadrul reuniunilor Grupului de lucru pentru energie, ale Comitetului pentru performanța energetică a clădirilor și ale reuniunilor plenare ale acțiunilor concertate.

3.1.    Rezumatul opiniilor exprimate de părțile interesate

O majoritate clară a respondenților la consultarea publică și-au exprimat sprijinul pentru standardele minime de performanță energetică (75 % dintre respondenți sunt de acord). Un procent de 61 % dintre participanți și-au exprimat opinia conform căreia dispozițiile Directivei EPBD privind strategiile de renovare pe termen lung ar trebui modificate, iar 89 % au sprijinit opțiunea de a consolida monitorizarea obiectivelor identificate de statele membre în strategiile lor de renovare pe termen lung. Un procent de 84 % au fost în favoarea definirii clădirilor cu emisii zero în Directiva EPBD. Un procent de 73 % dintre respondenți au fost de părere că Directiva EPBD ar putea contribui la punerea la dispoziție și accesibilitatea unei game mai largi de date privind performanța energetică a clădirilor. Certificatele de performanță energetică trebuie actualizate, iar calitatea trebuie îmbunătățită în opinia unei majorități clare (65 %), iar o majoritate chiar mai puternică (76 %) s-a exprimat în favoarea armonizării certificatelor de performanță energetică.

Peste două treimi dintre respondenți (68 %) au fost în favoarea includerii în EPBD a unor măsuri de raportare a emisiilor de dioxid de carbon pe durata întregului ciclu de viață (producție și construcție, utilizare și sfârșitul ciclului de viață). În ceea ce privește electromobilitatea, respondenții și-au exprimat sprijinul general pentru cerințe consolidate. Peste trei sferturi (77 %) s-au declarat în favoarea corelării sprijinului acordat pentru finanțarea renovării cu gradul de profunzime al renovării, iar 68 % au fost de părere că ar fi benefic să se ofere o definiție juridică a „renovării în profunzime”. În fine, în ceea ce privește finanțarea, opinia generală exprimată, inclusiv în cadrul atelierelor, a fost că aceea că ar trebui să fie mai accesibilă, printr-o combinație de granturi directe, stimulente fiscale, credite ipotecare pentru eficiența energetică și alte tipuri de mecanisme de stimulare, și că ar trebui să fie însoțită de dispoziții privind accesul la ghișeele unice. Sprijinul financiar direcționat pentru gospodăriile cu venituri mici și medii a fost identificat ca fiind cea mai importantă măsură de politică care abordează sărăcia energetică.

Atelierele politice au fost de acord cu consultarea publică în ceea ce privește direcția generală și au oferit informații suplimentare utile.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Prezenta propunere se bazează pe evaluarea din 2016 și pe datele și experiențele dobândite în urma punerii în aplicare a EPBD. JRC a oferit sprijin pentru analiza și evaluarea conformității și a practicilor naționale. Inițiativa privind acțiunea concertată în materie de EPBD a produs o analiză a experiențelor naționale în ceea ce privește punerea în aplicare a EPBD. Mai mult, Comisia se bazează pe numărul tot mai mare de cercetări empirice evaluate inter pares și utilizează mai multe contracte de sprijin în curs de desfășurare sau finalizate recent.

Evaluarea cantitativă și calitativă a impactului și a costurilor administrative, precum și analiza contribuțiilor părților interesate au fost susținute de un contract specific de asistență tehnică 19 . Analiza din cadrul acestui contract a fost efectuată utilizând un set de instrumente de modelare pentru a reprezenta parcul imobiliar și impactul macroeconomic și social mai larg. Principalele statistici și date utilizate, inclusiv pentru a completa setul de date care stă la baza modelelor utilizate, se referă la Observatorul parcului imobiliar și la indicatorii EUROSTAT. Rezultatele mai multor proiecte de cercetare și inovare în curs finanțate în cadrul programului Orizont 2020 au fost, de asemenea, evaluate și au contribuit la analiză.

•Evaluarea impactului

Analiza din evaluarea impactului a confirmat faptul că cadrul EPBD este insuficient pentru îndeplinirea obiectivelor climatice pentru 2030. În special, nu există nicio măsură specifică pentru a aborda barierele neeconomice care limitează renovarea energetică a clădirilor.

Evaluarea impactului a fost prezentată de două ori Comitetului de control normativ din cadrul Comisiei. În urma unui prim aviz negativ, comitetul a emis un al doilea aviz negativ final 20 , care a subliniat necesitatea unor orientări politice pentru a stabili dacă și în ce condiții propunerea de revizuire a Directivei EPBD ar putea continua. Comitetul a explicat că își menține avizul negativ deoarece proiectul de raport de evaluare a impactului nu a reușit (1) să identifice în mod clar decalajul suplimentar pe care revizuirea Directivei EPBD ar trebui să îl acopere, având în vedere restul propunerilor din pachetul „Pregătiți pentru 55”; (2) să demonstreze în mod convingător necesitatea unor măsuri armonizate la nivelul UE, având în vedere eterogenitatea sectorului construcțiilor din statele membre; și (3) să clarifice suficient motivul alegerii diferitelor componente individuale ale pachetului preferat de opțiuni de politică.

Metodele de lucru ale Comisiei Europene îl împuternicesc pe vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă să aprobe continuarea unei inițiative care a făcut obiectul unui al doilea aviz negativ din partea Comitetului de control normativ.

Având în vedere importanța politică a acestei inițiative, rolul său în cadrul pachetului de propuneri „Pregătiți pentru 55” din iulie 2021, caracterul urgent al acțiunilor în domeniul renovării clădirilor și faptul că nevoia de orientări politice exprimată de Comitetul de control normativ ar putea fi satisfăcută în mod satisfăcător în propunerea legislativă adaptată, Comisia, având în vedere și acordul vicepreședintelui pentru relații interinstituționale și prospectivă, a considerat că este oportun să se continue revizuirea EPBD.

Comisia consideră că constatarea comitetului în ceea ce privește claritatea insuficientă cu privire la rolul EPBD în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” reflectă evaluarea sa privind calitatea proiectului de raport de evaluare a impactului, mai degrabă decât o preocupare fundamentală cu privire la mixul general de politici al pachetului „Pregătiți pentru 55”. Este important de subliniat, de asemenea, că avizele Comitetului de control normativ reprezintă o evaluare a calității proiectului de evaluare a impactului și nu o evaluare a propunerilor legislative aferente. Interacțiunea dintre măsurile de reglementare, mecanismele de stabilire a prețurilor și nivelurile-țintă a fost explicată în secțiunile anterioare ale prezentei expuneri de motive. Acesta încadrează revizuirea propusă a Directivei EPBD în același mod în care a încadrat toate celelalte propuneri din pachetul „Pregătiți pentru 55”, toate fiind susținute de rapoarte individuale de evaluare a impactului evaluate pozitiv de comitet.

Comisia a analizat cu atenție opinia comitetului potrivit căreia proiectul de raport de evaluare a impactului nu a furnizat dovezi suficient de solide care să susțină setul preferat de măsuri de politică, în special în ceea ce privește gradul de armonizare la nivelul UE propus în cadrul acestuia. În acest context, Comisia s-a abătut de la opțiunea indicată în proiectul de evaluare a impactului de a introduce o înăsprire treptată și limitată în timp a standardelor minime de performanță energetică (MEPS) la nivelul UE pentru anumite tipuri de clădiri, împreună cu obligația statelor membre de a introduce MEPS naționale pentru toate celelalte clădiri. În prezent, se propune ca MEPS naționale să fie voluntare, iar diferențele dintre parcurile imobiliare naționale să fie mai bine luate în considerare prin acordarea unei mai mari flexibilități statelor membre în elaborarea planurilor lor de realizare a obiectivului privind un parc imobiliar cu emisii zero până în 2050.

Cu toate acestea, au fost reținute standarde minime de performanță energetică la nivelul UE pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe, pentru a asigura un efort inițial suficient din partea tuturor clădirilor în cazul cărora se pot obține cele mai mari câștiguri în materie de eficiență energetică, reduceri ale emisiilor de GES și beneficii conexe pentru societate. Statele membre au libertatea de a stabili calendarele specifice pentru ca aceste clădiri să atingă clase de performanță energetică mai ridicate până în 2040 și 2050. În cazul în care statele membre instituie MEPS naționale, acestea ar trebui să fie concepute având în vedere foaia de parcurs națională și obiectivele naționale pentru 2030, 2040 și 2050 pe care statele membre le vor stabili ca parte a planurilor lor naționale de renovare a clădirilor pentru a atinge obiectivul general de decarbonizare până în 2050.

În mod esențial, clădirile cu cele mai slabe performanțe care fac obiectul standardelor minime de performanță energetică la nivelul UE sunt, de asemenea, clădirile în cazul cărora sunt necesare eforturi mai mari de renovare și pentru care stimulentele oferite de prețurile carbonului sunt cel mai susceptibile să scadă, având în vedere disfuncționalitățile generalizate ale pieței care afectează acest subsector în toate statele membre. Este important de remarcat faptul că, întrucât segmentul rezidențial al acestor clădiri este, de asemenea, cel în care gospodăriile cele mai vulnerabile tind să trăiască, măsura propusă (și cadrul financiar de sprijin aferent) este considerată esențială pentru o tranziție climatică care nu lasă pe nimeni în urmă. În plus, propunerea prevede termene mai lungi pentru introducerea treptată a clădirilor rezidențiale și pentru respectarea standardelor minime de performanță energetică la nivelul UE, în comparație cu clădirile deținute de organismele publice și cu alte clădiri nerezidențiale.

În plus față de cele de mai sus, propunerea a fost, de asemenea, modificată, făcând opțional un număr semnificativ de elemente din certificatele de performanță energetică. În comparație cu opțiunea preferată din proiectul de evaluare a impactului, în care majoritatea măsurilor au fost obligatorii, prezenta propunere oferă statelor membre o mai mare flexibilitate. De asemenea, s-a acordat prioritate mecanismelor existente în detrimentul creării de noi cerințe, în special prin reducerea cerințelor pentru planurile naționale de renovare a clădirilor și prin integrarea deplină a acestora în planurile naționale privind energia și clima.

Propunerea rezultată lasă statelor membre o marjă largă de manevră pentru a-și adapta politicile de reglementare și de finanțare a clădirilor la circumstanțele naționale și locale, în vederea îndeplinirii unei ambiții generale comune. Contribuția revizuirii Directivei EPBD la pachetul general „Pregătiți pentru 55” nu este diminuată, însă responsabilitatea principală pentru realizarea acesteia revine mai mult statelor membre decât se prevăzuse inițial, cu respectarea principiului subsidiarității. Statele membre sunt invitate să elaboreze și să pună în aplicare planuri naționale de renovare a clădirilor suficient de ambițioase, ținându-se seama în mod corespunzător de obiectivele lor ESR și de plafonul propus pentru emisiile generate de utilizarea combustibililor pentru încălzire în sectorul construcțiilor. Comisia va evalua planurile naționale de renovare a clădirilor în acest context.

Clauza de revizuire face trimitere explicită la evaluarea Comisiei pentru a stabili dacă măsurile UE în domeniul construcțiilor, inclusiv stabilirea prețului carbonului, vor aduce suficiente îmbunătățiri pentru a asigura un parc imobiliar complet decarbonizat și cu emisii zero până în 2050 sau dacă trebuie introduse măsuri suplimentare obligatorii la nivelul Uniunii, cum ar fi standarde minime de performanță energetică consolidate la nivelul UE, cel târziu până la sfârșitul anului 2027.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Un obiectiv-cheie al revizuirii EPBD în 2018 a fost reducerea sarcinii administrative. S-a estimat că, luate împreună, măsurile opțiunii de politică preferate ar reduce sarcina administrativă cu aproape 100 de milioane EUR pe an 21 .

Scopul principal al acestei revizuiri, împreună cu aspectele legate de clădiri ale celorlalte propuneri „Pregătiți pentru 55” este de a alinia sectorul construcțiilor la ambițiile sporite ale Uniunii în materie de climă. Pentru a asigura eficacitatea, sunt necesare cerințe noi și actualizate. Aceste cerințe vor avea un impact principal asupra autorităților administrative de la nivel național și local din statele membre și, într-o mai mică măsură, asupra proprietarilor de clădiri și se vor baza în principal pe procedurile și structurile existente deja în vigoare. Acestea au nivelul adecvat de ambiție – pe de o parte, pentru a ne atinge obiectivele Pactului verde și, în același timp, pentru a oferi întreprinderilor și consumatorilor finali timpul necesar pentru a se adapta.

•Drepturile fundamentale

Propunerea este în conformitate cu articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale 22 a Uniunii Europene, care prevede că un nivel ridicat de protecție a mediului și îmbunătățirea calității mediului trebuie să fie integrate în politicile Uniunii și asigurate în conformitate cu principiul dezvoltării durabile.

4.    IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.    ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

După adoptarea de către colegiuitori a prezentei directive reformate, Comisia va întreprinde următoarele acțiuni pentru a facilita transpunerea acesteia:

–elaborarea unui tabel de corespondență care să servească drept listă de verificare a transpunerii atât pentru statele membre, cât și pentru Comisie;

–organizarea de reuniuni cu experții din statele membre responsabili cu transpunerea diferitelor părți ale directivei, pentru a discuta modul de transpunere a acestora și pentru a soluționa semnele de întrebare, fie în contextul acțiunii concertate pentru EPBD (CA-EPBD), fie într-un format de comitet;

–disponibilitatea pentru reuniuni bilaterale și apeluri cu statele membre în cazul unor întrebări specifice privind transpunerea directivei;

–după termenul de transpunere, Comisia va efectua o evaluare cuprinzătoare pentru a stabili dacă statele membre au transpus directiva în mod complet și corect.

•Documente explicative (în cazul directivelor)

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Directiva 2010/31/UE se modifică după cum urmează cu scopul de a alinia dispozițiile privind clădirile noi și cele existente și privind instrumentele de informare la Pactul verde european, de a actualiza conținutul acestuia în lumina progreselor tehnice și de a simplifica instituirea sa și de a asigura consolidarea mecanismelor de finanțare și de asigurare a respectării legislației:

–Subiectul este modificat pentru a sublinia faptul că propunerea de reformare a Directivei EPBD stabilește viziunea pentru realizarea unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050 și pentru a reflecta un nou indicator complementar al emisiilor de dioxid de carbon pentru a orienta alegerile către soluții decarbonizate. În timp ce propunerea se axează pe reducerea emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră, se iau primele măsuri pentru a aborda problema emisiilor de dioxid de carbon pe parcursul întregului ciclu de viață al unei clădiri.

–La articolul 2 se introduce o nouă definiție a clădirilor cu emisii zero: o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată în conformitate cu principiul „eficiența energetică pe primul loc” și în care cantitatea foarte scăzută de energie încă necesară este acoperită integral de energie din surse regenerabile la nivelul clădirii sau al cartierului ori al comunității, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic (în special cele generate la fața locului, dintr-o comunitate de energie din surse regenerabile sau din energie din surse regenerabile sau din căldura reziduală provenită de la un sistem de încălzire și răcire centralizată). Clădirile cu emisii zero devin noul standard pentru clădirile noi, nivelul care trebuie atins printr-o renovare în profunzime începând din 2030 și viziunea privind parcul imobiliar din 2050. Articolul 2 clarifică, de asemenea, definiția „clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero”, care rămâne standardul pentru clădirile noi până la aplicarea standardului privind clădirile cu emisii zero și devine nivelul care trebuie atins printr-o renovare în profunzime până în 2030. Acesta definește „renovarea în profunzime” ca fiind un standard de aur pentru renovarea clădirilor și „renovarea în profunzime etapizată” menită să faciliteze realizarea acesteia. Articolul 2 introduce o definiție a „standardelor privind portofoliile de credite ipotecare” ca mecanism de stimulare a creditorilor ipotecari să îmbunătățească performanța energetică a portofoliului lor de clădiri și de încurajare a clienților potențiali să facă proprietățile lor mai performante din punct de vedere energetic.

–Articolul 3 privind Planurile naționale de renovare a clădirilor (denumite anterior strategii de renovare pe termen lung) devine mai operațional. Cadrul de monitorizare este consolidat prin introducerea de către Comisie a unei evaluări a proiectelor de planuri naționale de renovare a clădirilor și prin emiterea de recomandări în cadrul procesului PNEC. Pentru a facilita prezentarea informațiilor și evaluarea acestora de către Comisie și pentru a îmbunătăți comparabilitatea planurilor naționale, în anexa II este prevăzut un model comun prevăzut cu elemente obligatorii și facultative. Elementele obligatorii de raportare cuprind abordările districtuale și de vecinătate, inclusiv rolul comunităților de energie din surse regenerabile și al comunităților energetice cetățenești. Planurile de renovare a clădirilor sunt prezentate ca parte a PNEC și a actualizărilor acestora; în mod excepțional, primul proiect de plan urmează să fie prezentat până la 30 iunie 2024, pentru a ține seama de timpul necesar pentru adoptarea și intrarea în vigoare a Directivei EPBD revizuite. Progresele înregistrate în atingerea obiectivelor naționale și contribuția planurilor de renovare a clădirilor la obiectivele naționale și la obiectivele Uniunii vor fi raportate ca parte a raportării bienale în temeiul Regulamentului privind guvernanța.

–Articolul 4 (fostul articol 3) privind metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, coroborat cu anexa I, este actualizat pentru a clarifica posibila utilizare a energiei contorizate cu scopul de a calcula performanța energetică și de a verifica corectitudinea consumului de energie calculat. Articolul precizează modul în care trebuie să se țină seama de utilizarea la fața locului a energiei din surse regenerabile, cum ar fi pentru punctele de reîncărcare, și pentru energia furnizată de comunitățile energetice.

–Articolul 5 (fostul articol 4) privind stabilirea cerințelor minime de performanță energetică se modifică pentru a adapta la progresul tehnic scutirea totală posibilă anterior a clădirilor protejate, care permite îmbunătățirea performanței energetice a acestor clădiri fără a le modifica caracterul tehnic și aspectul.

–Articolul 6 (fostul articol 5) privind calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este aliniat la Pactul verde, specificând că costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, precum și externalitățile de mediu și de sănătate ale utilizării energiei trebuie luate în considerare atunci când se determină cele mai mici costuri. Comisia va revizui metodologia optimă din punctul de vedere al costurilor până la 30 iunie 2026.

–Articolul 7 reunește toate dispozițiile privind clădirile noi:

(a)Acesta precizează că, începând din 2030, clădirile noi trebuie să fie clădiri cu emisii zero; clădirile publice noi trebuie să fie clădiri cu emisii zero încă din 2027. Cerințele specifice pentru clădirile cu emisii zero sunt stabilite în anexa III.

(b)Potențialul de încălzire globală (GWP) pe durata ciclului de viață al clădirilor noi va trebui calculat începând cu 2030 în conformitate cu cadrul „Level(s)”, sprijinindu-se așadar pe emisiile generate de noile construcții de-a lungul întregului ciclu de viață. Emisiile pe durata întregului ciclu de viață sunt deosebit de relevante pentru clădirile mari, motiv pentru care obligația de a le calcula se aplică deja clădirilor mari (cu o suprafață utilă mai mare de 2000 de metri pătrați) începând din 2027.

(c)Statele membre abordează, în ceea ce privește clădirile noi, aspecte importante care merg dincolo de performanța energetică, și anume condițiile climatice sănătoase din interior, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Ele abordează, de asemenea, eliminarea carbonului asociat stocării carbonului în clădiri sau pe acestea.

–Articolele 8-10 și 15 privind clădirile existente și sprijinul financiar combină:

(a)Dispozițiile actuale privind renovările majore, care oferă posibilitatea de a aplica cerințele de performanță energetică în vigoare (pentru a asigura renovarea în profunzime), precum și pentru a aborda îmbunătățirile structurale, adaptarea la schimbările climatice, îndepărtarea substanțelor periculoase inclusiv azbestul, și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, sunt completate de noile standarde minime de performanță energetică la nivelul UE (antrenând o creștere a ritmurilor de renovare) pentru clădirile publice (și anume clădiri și unități de clădiri deținute de organisme publice) și nerezidențiale. Acestea impun renovarea și îmbunătățirea clădirilor EPC din clasa G cel puțin la clasa de performanță energetică F cel târziu până în 2027 și cel puțin la clasa de performanță energetică E cel târziu până în 2030, iar clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe cel puțin la clasa F până în 2030 și cel puțin la clasa E până în 2033. Accentul pus pe clasele cele mai puțin performante ale parcului imobiliar asigură concentrarea eforturilor asupra clădirilor cu cel mai mare potențial de decarbonizare, de reducere a sărăciei energetice și de beneficii sociale și economice extinse. De asemenea, statele membre, ca parte a planurilor naționale de renovare a clădirilor, stabilesc calendare specifice pentru atingerea unor clase de performanță energetică mai ridicate [pentru clădirile care intră în domeniul de aplicare al articolului 9 alineatul (1)] până în 2040 și 2050, în conformitate cu traiectoria lor de transformare a parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero. Pe lângă standardele minime de performanță energetică în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), statele membre au opțiunea de a introduce standarde naționale minime de performanță energetică în planurile lor naționale de renovare. Statele membre trebuie să sprijine respectarea standardelor minime de performanță energetică printr-un cadru favorabil care să includă sprijin financiar, vizând în special gospodăriile vulnerabile și persoanele afectate de sărăcia energetică sau care trăiesc în locuințe sociale, asistență tehnică și mecanisme de monitorizare. Dispozițiile propuse permit statelor membre să excludă mai multe categorii de clădiri de la obligația de a respecta standardele minime de performanță energetică.

(b)Introducerea pașapoartelor de renovare voluntară pentru dotarea proprietarilor de clădiri care planifică o renovare etapizată a clădirii lor. Statele membre vor trebui să introducă un sistem de pașapoarte de renovare bazat pe cadrul comun care urmează să fie elaborat de Comisie până la sfârșitul anului 2024, pentru a le oferi cetățenilor lor acces la utilizarea acestui instrument.

(c)Dispoziții mai stricte privind eliminarea obstacolelor și a barierelor din calea renovării și privind mobilizarea stimulentelor financiare cu ghișee unice accesibile tuturor părților interesate ale ecosistemului clădirii, astfel încât să fie abordate toate barierele din calea renovării clădirilor, nu doar costurile, iar statele membre să promoveze o formare adecvată. Stimulente financiare mai mari și măsuri de sprijin tehnic sunt direcționate către proiectele de renovare în profunzime și către cele care vizează un număr considerabil de clădiri și care conduc la economii globale de energie considerabile. Având în vedere același obiectiv, deoarece, pe baza duratei de viață standard, un cazan achiziționat la mijlocul anilor 2020 ar putea fi încă în uz în 2050, statele membre nu ar trebui să fie autorizate să subvenționeze cazanele pe bază de combustibili fosili începând din 2027.

(d)Pentru a încuraja implementarea rapidă a sistemelor de încălzire cu emisii directe zero și pentru a evita ca investițiile în noi generații de cazane pe bază de combustibili fosili să devină active depreciate, clădirile cu emisii zero nu ar trebui să genereze emisii de carbon la fața locului, iar statele membre pot opta pentru utilizarea unui factor de energie primară pentru energia electrică aliniat la media UE 24 .

(e)În fine, statele membre trebuie să își concentreze sprijinul financiar asupra diminuării sărăciei energetice și asupra sprijinirii locuințelor sociale, precum și să protejeze chiriașii de nivelurile disproporționate ale chiriilor în urma renovării.

Ca o urmare a avizelor Comitetului de control normativ, opțiunea reținută privind standardele minime de performanță energetică nu corespunde în mod direct niciuneia dintre cele patru opțiuni analizate în proiectul de evaluare a impactului prezentat comitetului. Propunerea a fost modificată cu atenție în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea, ținând seama de diferențele dintre parcurile imobiliare din diferite state membre și oferind flexibilitate statelor membre în ceea ce privește modul în care ele abordează circumstanțele lor specifice și realizează îmbunătățirile necesare ale parcurilor lor imobiliare naționale. Propunerea pune accentul, la nivelul UE, pe procentul de 15 % de clădiri cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național corespunzător, pentru a maximiza economiile de energie, rentabilitatea și impactul reducerii sărăciei energetice, precum și beneficiile sociale și economice conexe mai cuprinzătoare asociate cu realizarea obiectivelor UE în materie de climă și energie.

–Fostul articolul 8 este restructurat. Articolul 11 se axează numai pe sistemele tehnice ale clădirilor și este introdus un temei juridic clar pentru interzicerea la nivel național a cazanelor pe bază de combustibili fosili, permițând statelor membre să stabilească cerințe pentru generatoarele de căldură pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră sau a tipului de combustibil utilizat. Mai multe state membre consideră că astfel de măsuri sunt esențiale pentru realizarea unui parc imobiliar decarbonizat și pentru îmbunătățirea calității aerului și a sănătății. Această dispoziție abordează insecuritatea juridică actuală cu privire la măsura în care astfel de interdicții sunt permise în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Directiva privind proiectarea ecologică și al normelor privind piața liberă prevăzute în tratate. Recunoscând importanța unei bune calități a aerului interior în ceea ce privește asigurarea unor clădiri sănătoase, este necesară instalarea unor dispozitive de măsurare și control pentru monitorizarea și reglarea calității aerului interior în clădirile noi și, acolo unde este posibil, în clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore.

–Articolul 12 privind infrastructura pentru mobilitate durabilă este aliniat la ambiția climatică sporită, consolidând cerințele actuale. Precablarea devine norma pentru toate clădirile noi și clădirile care fac obiectul unor renovări majore, iar instalarea de puncte de reîncărcare în clădirile de birouri noi și renovate este consolidată în mod special. Punctele de reîncărcare trebuie să permită încărcarea inteligentă, iar statele membre vor elimina barierele din calea instalării punctelor de reîncărcare în clădirile rezidențiale, asigurând un „drept de conectare” în conformitate cu dispozițiile relevante din propunerea de regulament privind infrastructura pentru combustibili alternativi. În plus, se introduc locuri obligatorii de parcare pentru biciclete în clădirile noi și în clădirile care fac obiectul unor renovări majore, pentru a elimina barierele din calea mersului cu bicicleta, ca element central al mobilității durabile, cu emisii zero.

–Articolul 13 consolidează indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente pentru clădirile nerezidențiale de mari dimensiuni începând din 2026. Pentru a facilita dezvoltarea de noi servicii legate de clădiri, un nou articol 14, vizând în mod specific datele privind clădirile, asigură faptul că proprietarul, chiriașul și administratorul clădirii sau terții pot avea acces la datele referitoare la sistemele clădirilor. Comisia urmează să stabilească noi norme privind interoperabilitatea datelor și accesul la date prin intermediul unui act de punere în aplicare.

–Articolele 16-19 îmbunătățesc dispozițiile deja existente privind certificatele de performanță energetică, eliberarea și afișarea acestora, precum și bazele de date ale acestora:

(a)Pentru a asigura comparabilitatea în întreaga Uniune, toate certificatele de performanță energetică trebuie să se bazeze, până în 2025, pe o scară armonizată a claselor de performanță energetică și să respecte modelul prevăzut în anexa V.

(b)Clasele de performanță energetică vor fi reclasificate în vederea atingerii unei viziuni comune pentru un parc imobiliar cu emisii zero până în 2050, ținând seama, în același timp, de diferențele naționale în ceea ce privește parcul imobiliar: cea mai înaltă clasă A reprezintă o clădire cu emisii zero, în timp ce cea mai slabă clasă G include acel procent de 15 % de clădiri cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național. Această reclasificare va asigura eforturi comparabile între statele membre pentru a respecta standardele minime de performanță energetică la nivelul Uniunii în temeiul articolului 9. Indicatorul pe baza căruia trebuie evaluate clădirile [consumul de energie primară în kWh/(m².an) rămâne neschimbat și este completat de un indicator privind emisiile operaționale de gaze cu efect de seră și energia din surse regenerabile. Alți indicatori rămân opționali pentru statele membre, oferind o abordare bazată pe un set de instrumente care poate fi adaptată la condițiile naționale.

(c)Valabilitatea certificatelor de performanță energetică pentru clasele inferioare de la D la G este redusă la cinci ani pentru a se asigura că acestea conțin informații actualizate care ajută cetățenii să își reducă consumul. Trebuie să fie disponibile proceduri simplificate pentru actualizarea certificatelor de performanță energetică în anumite cazuri simple, iar certificatele de performanță energetică trebuie să fie emise în format digital. Sunt introduse măsuri de creștere a fiabilității certificatelor eliberate (vizite la fața locului și controlul calității).

(d)O mai bună acoperire a parcului imobiliar de către certificatele de performanță energetică este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea acestuia, dar, în același timp, statele membre ar trebui să se asigure că acestea sunt accesibile din punct de vedere financiar. Obligația de a deține un certificat de performanță energetică se extinde la clădirile care fac obiectul unor renovări majore, la clădirile pentru care se reînnoiește un contract de închiriere și la toate clădirile publice. Clădirile sau unitățile de clădire care sunt oferite spre vânzare sau închiriere trebuie să aibă un certificat de performanță energetică, iar clasa și indicatorul de performanță energetică ar trebui să fie menționate în toate materialele publicitare, asigurându-se relevanța performanței energetice pe piață pentru vânzare și închiriere. Toate clădirile ocupate de autorități publice și vizitate frecvent de public trebuie să își afișeze certificatul de performanță energetică, indiferent de dimensiunea lor.

(e)Statele membre creează baze de date naționale pentru certificatele de performanță energetică a clădirilor, care permit, de asemenea, colectarea de date referitoare la pașapoartele de renovare a clădirilor și la indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente. Informațiile din bazele de date naționale sunt transferate Observatorului parcului imobiliar, pe baza unui model care urmează să fie elaborat de Comisie.

–Dispozițiile actuale privind inspecțiile sunt grupate și clarificate pentru a facilita punerea lor în aplicare, incluzând în același timp sistemele de ventilare în cadrul măsurilor EPBD menite să abordeze problema calității aerului interior. Pentru a asigura calitatea și fiabilitatea renovărilor sau a lucrărilor noi de construcție, se prevede instituirea unor sisteme naționale de inspecție sau a unor instrumente alternative pentru a verifica dacă lucrările de construcție și de renovare efectuate respectă performanța energetică proiectată și îmbunătățesc gradul de satisfacție și de încredere al cetățenilor. În aceeași ordine de idei, furnizorii de lucrări de renovare integrate trebuie să aibă acces la sisteme de certificare sau de calificare pentru a asigura calitatea fiabilă a acestor lucrări. Pragul pentru instalarea obligatorie a sistemelor de automatizare și control al clădirilor ar trebui redus pentru clădirile nerezidențiale începând cu 2030, iar clădirile rezidențiale noi și clădirile rezidențiale care fac obiectul unor renovări majore trebuie să fie dotate cu anumite funcții de monitorizare și control pentru a îmbunătăți și optimiza gestionarea și funcționarea acestora.

–Implementarea politicii imobiliare este esențială pentru a se asigura că aceasta înregistrează progrese reale pe teren. Actualele sisteme independente de control sunt extinse pentru a include pașapoartele de renovare și indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente. Monitorizarea și implementarea, inclusiv prin sancțiuni, se vor concentra în special asupra standardelor minime de performanță energetică și asupra îmbunătățirii parcului imobiliar existent.

🡻 2010/31/UE

2021/0426 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 194 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 25 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 26 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

🡻 2010/31/UE considerentul 1 (adaptat)

(1)Directiva 2002/91/CE ⌦ 2010/31/UE ⌫ a Parlamentului European și a Consiliului 27  din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor 28 a fost modificată ⌦ în mod substanțial de mai multe ori ⌫ 29 . ⌦ Întrucât se impun noi modificări, este necesar, ⌫ dDin motive de claritate, cu ocazia noilor modificări substanțiale, ar trebui să se procedeze la reformarea directivei menționaterespectivei directive.

⇩ nou

(2)În temeiul Acordului de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), părțile semnatare au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale. Atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării Comisiei privind „Pactul verde european” din 11 decembrie 2019 30 . Uniunea s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % până în 2030 față de nivelurile din 1990, în cadrul contribuției actualizate stabilite la nivel național transmise secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 2020.

(3)După cum s-a anunțat în Pactul verde, Comisia și-a prezentat strategia privind valul de renovări la 14 octombrie 2020 31 . Strategia conține un plan de acțiune cu măsuri concrete de reglementare, de finanțare și de facilitare, cu obiectivul de a dubla cel puțin rata anuală de renovare energetică a clădirilor până în 2030 și de a încuraja renovările aprofundate. Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor este necesară, ea fiind unul dintre modalitățile necesare de realizare a valului de renovări. Aceasta va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a inițiativei privind noul Bauhaus european și a misiunii europene privind orașele inteligente și neutre din punct de vedere climatic.

(4)Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului 32 , cunoscut și ca „Legea europeană a climei”, consacră în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050 și stabilește un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030.

(5)Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, anunțat în programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021, vizează punerea în aplicare a acestor obiective. Acesta acoperă o serie de domenii de politică, inclusiv eficiența energetică, energia din surse regenerabile, exploatarea terenurilor, schimbarea terenurilor și silvicultura, impozitarea energiei, partajarea eforturilor, comercializarea certificatelor de emisii și infrastructura pentru combustibili alternativi. Revizuirea Directivei 2010/31/UE face parte integrantă din acest pachet.

🡻 2010/31/UE considerentul 2

O utilizare eficientă, prudentă, rațională și durabilă a energiei se aplică între altele produselor petroliere, gazelor naturale și combustibililor solizi, care reprezintă surse esențiale de energie, dar care sunt totodată și principalele surse de emisii de dioxid de carbon.

🡻 2010/31/UE considerentul 3 (adaptat)

⇨ nou

(6)Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din totalul consumului ⌦ consumul final ⌫ de energie în Uniune ⇨ și pentru 36 % din emisiile sale de gaze cu efect de seră legate de energie ⇦. Sectorul construcțiilor se află în expansiune, ceea ce va duce la creșterea consumului de energie. Prin urmare, reducerea consumului de energie ⇨ , în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, astfel cum este prevăzut la articolul 3 [DEE revizuită] și definit la articolul 2 alineatul (18) din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului, 33  ⇦ și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie măsuri importante necesare pentru reducerea dependenței energetice a Uniunii și a emisiilor de gaze cu efect de seră ⌦ ale Uniunii ⌫. Alături de utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile, măsurile luate în vederea reducerii consumului de energie în Uniune i-ar permite acesteia să respecte Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) și să-și onoreze angajamentul său pe termen lung de a menține creșterea temperaturii globale sub 2 °C, precum și angajamentele sale de a reduce, până în anul 2020, emisiile globale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % sub nivelurile din 1990 și cu 30 % în eventualitatea încheierii unui acord internațional. Consumul redus de energie și utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile au, de asemenea, un rol important în ⇨ reducerea dependenței energetice a Uniunii, ⇦ promovarea siguranței aprovizionării cu energie, ⌦ și ⌫ în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, îndeosebi ⇨ pe insule și ⇦ în zonele rurale.

⇩ nou

(7)Clădirile sunt responsabile pentru emisiile de gaze cu efect de seră înainte, în timpul și după durata lor de viață operațională. Viziunea pentru 2050 privind un parc imobiliar decarbonizat depășește accentul pus în prezent pe emisiile operaționale de gaze cu efect de seră. Prin urmare, emisiile generate de clădiri de-a lungul întregului ciclu de viață ar trebui luate în considerare progresiv, începând cu clădirile noi. Clădirile sunt bănci importante de materiale, un rezervor de resurse timp de mai multe decenii, iar opțiunile de proiectare influențează în mare măsură emisiile generate de-a lungul întregului ciclu de viață, atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele renovate. Performanța clădirilor pe parcursul întregului ciclu de viață ar trebui luată în considerare nu numai în cazul construcțiilor noi, ci și în cazul clădirilor renovate, prin includerea în planurile de renovare a clădirilor ale statelor membre a unor politici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață.

(8)Reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri de-a lungul întregului ciclu de viață necesită utilizarea eficientă a resurselor și circularitatea. Acest lucru poate fi combinat, de asemenea, cu transformarea unor părți din parcul imobiliar într-un rezervor temporar de carbon.

(9)Potențialul de încălzire globală pe parcursul întregului ciclu de viață indică contribuția globală a clădirilor la emisiile care duc la schimbările climatice. Acesta reunește emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în produsele pentru construcții și emisiile directe și indirecte din etapa de utilizare. Cerința de a calcula potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor noi constituie, prin urmare, un prim pas către o mai mare luare în considerare a performanței pe durata întregului ciclu de viață a clădirilor și către o economie circulară.

(10)Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din emisiile primare de particule fine (PM2.5) din UE, care cauzează moartea prematură și boli. Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor poate și ar trebui să reducă în același timp emisiile poluante, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului 34 .

🡻 2010/31/UE considerentul 4

Gestionarea cererii de energie este un instrument important care dă Uniunii posibilitatea de a influența piața globală a energiei și, în consecință, siguranța aprovizionării cu energie pe termen mediu și lung.

🡻 2010/31/UE considerentul 5 (adaptat)

Consiliul European din martie 2007 a subliniat necesitatea de a crește eficiența energetică în Uniune pentru a atinge obiectivul de reducere cu 20 % a consumului de energie al Uniunii până în 2020 și a făcut apel la realizarea completă și rapidă a priorităților stabilite în comunicarea Comisiei cu titlul „Plan de acțiune pentru eficiență energetică: realizarea potențialului”. Respectivul plan de acțiune a identificat potențialul semnificativ de economii de energie rentabile în sectorul clădirilor. În rezoluția sa de la 31 ianuarie 2008, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea consolidării dispozițiilor Directivei 2002/91/CE și a solicitat, în repetate rânduri, dintre care ultima dată în rezoluția sa din 3 februarie 2009 privind cea de a doua revizuire strategică a politicii energetice, ca obiectivul de 20 % al eficienței energetice în 2020 să devină obligatoriu. De asemenea, Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 35 stabilește obiective naționale obligatorii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, pentru care eficiența energetică în sectorul construcțiilor va fi esențială, iar Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile 36 prevede promovarea eficienței energetice în contextul unui obiectiv obligatoriu privind energia din surse regenerabile care ar trebui să reprezinte 20 % din totalul consumului de energie al Uniunii până în 2020.

🡻 2010/31/UE considerentul 6 (adaptat)

Consiliul European din martie 2007 a reafirmat angajamentul Uniunii față de dezvoltarea la scara Uniunii a energiei din surse regenerabile prin însușirea unui obiectiv obligatoriu de atingere a unei ponderi a energiei din surse regenerabile de 20 % până în anul 2020. Directiva 2009/28/CE instituie un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile.

🡻 2010/31/UE considerentul 7 (adaptat)

Este necesar să se stabilească acțiuni mai concrete, care să vizeze exploatarea marelui potențial, încă nevalorificat, al economisirii de energie în sectorul clădirilor și reducerea marilor decalaje între statele membre în ceea ce privește rezultatele obținute în acest sector.

🡻 2010/31/UE considerentul 8 (adaptat)

⇨ nou

(11)Măsurile care vizează îmbunătățirea în continuare a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de ⌦ condițiile ⌫ climatice, ⇨ inclusiv de adaptarea la schimbările climatice, ⇦ și ⇨ de condițiile ⇦ locale, precum și de climatul interior și de raportul cost-eficiență. Aceste ⌦ Acele ⌫ măsuri nu ar trebui să aducă atingere altor cerințe referitoare la clădiri, cum ar fi accesibilitatea ⇨ , protecția împotriva incendiilor și siguranța seismică ⇦, siguranța și destinația prevăzută a clădirii.

🡻 2010/31/UE considerentul 9

⇨ nou

(12)Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii care să poată fi diferențiată la nivel național și regional. Aceasta include, în afară de caracteristicile termice, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire și de climatizare, folosirea energiei din surse regenerabile, ⇨ sistemele de automatizare și de control al clădirilor, soluțiile inteligente, ⇦ elementele pasive de încălzire și de răcire, umbrirea, calitatea aerului din interior, lumina naturală adecvată și proiectarea clădirii. Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară încălzirea ⇨ sau climatizarea ⇦, ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri. Metodologia respectivă ar trebui să țină seama de standardele europene în vigoare. ⇨ Metodologia ar trebui să asigure reprezentarea condițiilor reale de funcționare și să permită utilizarea energiei contorizate pentru a verifica corectitudinea și comparabilitatea, iar metodologia ar trebui să se bazeze pe etape orare sau suborare. Pentru a încuraja utilizarea energiei din surse regenerabile la fața locului, și în plus față de cadrul general comun, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare astfel încât beneficiile maximizării utilizării energiei din surse regenerabile la fața locului, inclusiv pentru alte utilizări (cum ar fi punctele de încărcare pentru vehiculele electrice), să fie recunoscute și luate în considerare în metodologia de calcul. ⇦

🡻 2010/31/UE considerentul 10 (adaptat)

⇨ nou

(13)Statelor membre le revine întreaga responsabilitate de a stabili cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor și a elementelor acestora,. Aceste cerințe ar trebui stabilite avându-se în vedere atingerea echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, între investițiile necesare și economiile de cost al energiei realizate pe durata de viață a clădirii, fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili cerințe minime mai eficiente din punct de vedere energetic decât nivelurile de eficiență energetică optime din punctul de vedere al costurilor. Ar trebui prevăzută posibilitatea ca statele membre să își revizuiască periodic cerințele minime de performanță energetică a clădirilor în funcție de progresul tehnic.

🡻 2010/31/UE considerentul 11

Obiectivul nivelurilor de eficiență energetică eficace din punctul de vedere al costurilor sau al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor poate justifica, în anumite circumstanțe, de exemplu în cazul unor diferențe climatice, stabilirea de către statele membre a unor cerințe eficiente din punctul de vedere al costurilor sau optime din punctul de vedere al costurilor pentru elementele clădirilor care ar limita, în practică, instalarea unor produse de construcție care îndeplinesc standardele stabilite în legislația Uniunii, cu condiția ca aceste cerințe să nu constituie o barieră de piață nejustificată.

⇩ nou

(14)Două treimi din energia utilizată pentru încălzirea și răcirea clădirilor provin în continuare din combustibili fosili. Pentru decarbonizarea sectorului construcțiilor, este deosebit de important să se elimine treptat combustibilii fosili utilizați pentru încălzire și răcire. Prin urmare, statele membre ar trebui să indice în planurile lor de renovare a clădirilor politicile și măsurile lor naționale de eliminare treptată a combustibililor fosili pentru încălzire și răcire și nu ar trebui acordate stimulente financiare pentru instalarea de cazane pe bază de combustibili fosili în următorul cadru financiar multianual începând din 2027, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2027, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune. Un temei juridic clar pentru interzicerea generatoarelor de căldură pe baza emisiilor lor de gaze cu efect de seră sau a tipului de combustibil utilizat ar trebui să sprijine politicile și măsurile naționale de eliminare treptată.

🡻 2010/31/UE considerentul 12

⇨ nou

(15)⇨ Cerințele de performanță energetică pentru sistemele tehnice ale clădirilor ar trebui să se aplice sistemelor întregi, astfel cum sunt instalate în clădiri, și nu performanței componentelor independente, care intră sub incidența regulamentelor specifice produselor în temeiul Directivei 2009/125/CE. ⇦ În momentul stabilirii cerințelor de performanță energetică pentru sistemele tehnice ale clădirilor, statele membre ar trebui să utilizeze, atunci când sunt disponibile și dacă este cazul, instrumente armonizate, în special metode de încercare și de calcul și clasele de eficiență energetică dezvoltate în temeiul măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic 37 și a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic 38  a Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului 39 , în vederea asigurării coerenței cu inițiativele conexe și a minimizării, în măsura în care este posibil, a potențialei fragmentări a pieței.

🡻 2010/31/UE considerentul 13

(16)Prezenta directivă nu aduce atingere articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În consecință, noțiunea de „stimulent” folosită în prezenta directivă nu trebuie interpretată ca reprezentând ajutor de stat.

🡻 2010/31/UE considerentul 14 (adaptat)

⇨ nou

(17)Comisia ar trebui să stabilească un cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. ⇨ O revizuire a acestui cadru ar trebui să permită calcularea atât a performanței energetice, cât și a performanței în materie de emisii și ar trebui să țină seama de externalitățile de mediu și sănătate, precum și de extinderea ETS și de prețurile la carbon. ⇦ Statele membre ar trebui să utilizeze acest cadru pentru a compara rezultatele cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au adoptat. În cazul în care există discrepanțe semnificative, de exemplu de peste 15 %, între nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor calculate ale cerințelor minime de performanță energetică și cerințele minime de performanță energetică în vigoare, statele membre ar trebui să justifice diferența sau să proiecteze măsuri adecvate în vederea reducerii acestei discrepanțe. Durata normată de funcționare a unei clădiri sau a unui element al clădirii ar trebui stabilită de statele membre, ținându-se seama de practicile curente și de experiența în ceea ce privește definirea duratelor normate de funcționare. Rezultatele acestei ⌦ acelei ⌫ comparații și datele utilizate pentru a le obține ar trebui raportate Comisiei în mod periodic. Aceste rapoarte ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze și să raporteze cu privire la progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică.

🡻 2010/31/UE considerentul 15

Clădirile au un impact pe termen lung asupra consumului de energie. Având în vedere ciclul de renovare îndelungat pentru clădirile existente, clădirile noi și cele existente care fac obiectul unor renovări majore ar trebui, prin urmare, să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului local. Întrucât posibilitățile de aplicare a sistemelor de alimentare cu energii alternative nu sunt de regulă explorate la întregul lor potențial, ar trebui avute în vedere sisteme de alimentare cu energii alternative, pentru clădirile noi, indiferent de dimensiunea acestora, în conformitate cu principiul asigurării, în primul rând, a reducerii necesarului de energie pentru încălzire și răcire la un nivel optim din punctul de vedere al costurilor.

🡻 2010/31/UE considerentul 16

(18)Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora, constituie o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice. Din motive de eficiență din punctul de vedere al costurilor, ar trebui să fie posibilă limitarea cerințelor minime de performanță energetică la părțile renovate care influențează cel mai mult performanța energetică a clădirii. Statele membre ar trebui să poată alege să definească o „renovare majoră” fie în termeni de procent din suprafața anvelopei clădirii, fie în termeni de valoare a clădirii. În cazul în care un stat membru decide să definească o renovare majoră în termeni de valoare a clădirii, ar putea fi utilizate valori precum valoarea actuarială sau valoarea actuală pe baza costurilor de reconstrucție, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea.

🡻 2010/31/UE considerentul 17

Sunt necesare măsuri de creștere a numărului de clădiri care nu doar îndeplinesc, ci și depășesc cerințele minime în vigoare în materie de performanță energetică, reducându-se astfel atât consumul de energie, cât și emisiile de dioxid de carbon. În acest scop, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și să transmită aceste planuri în mod periodic Comisiei.

⇩ nou

(19)Ambiția sporită a Uniunii în materie de climă și energie necesită o nouă viziune pentru clădiri: clădirea cu emisii zero, a cărei cerere de energie foarte scăzută este acoperită integral de energie din surse regenerabile, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic. Toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar toate clădirile existente ar trebui transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050.

(20)Există diferite opțiuni pentru a acoperi nevoile energetice ale unei clădiri eficiente cu energie din surse regenerabile: energie din surse regenerabile la fața locului, cum ar fi energia termică solară, energia solară fotovoltaică, pompele de căldură și biomasa, energia din surse regenerabile furnizată de comunitățile de energie din surse regenerabile sau de comunitățile energetice cetățenești, precum și încălzirea și răcirea centralizate pe bază de energie din surse regenerabile sau căldură reziduală.

(21)Decarbonizarea necesară a parcului imobiliar al Uniunii necesită renovarea energetică la scară largă: aproape 75 % din parcul imobiliar respectiv este ineficient în conformitate cu standardele actuale în materie de clădiri, iar 85-95 % din clădirile care există în prezent vor continua să existe în 2050. Cu toate acestea, rata anuală ponderată a renovărilor energetice este în mod constant scăzută, de aproximativ 1 %. În ritmul actual, decarbonizarea sectorului construcțiilor ar necesita secole. Activarea și sprijinirea renovării clădirilor, inclusiv trecerea la sisteme de încălzire fără emisii, este, prin urmare, un obiectiv-cheie al prezentei directive.

(22)Standardele minime de performanță energetică reprezintă instrumentul de reglementare esențial pentru a declanșa renovarea clădirilor existente la scară largă, deoarece acestea abordează principalele obstacole din calea renovării, cum ar fi stimulentele divergente și structurile de coproprietate, care nu pot fi depășite prin stimulente economice. Introducerea unor standarde minime de performanță energetică ar trebui să conducă la o eliminare treptată a clădirilor cu cele mai slabe performanțe și la o îmbunătățire continuă a parcului imobiliar național, contribuind la obiectivul pe termen lung al unui parc imobiliar decarbonizat până în 2050.

(23)Standardele minime de performanță energetică stabilite la nivelul Uniunii ar trebui să se axeze pe renovarea clădirilor cu cel mai mare potențial în ceea ce privește decarbonizarea, reducerea sărăciei energetice și beneficiile sociale și economice extinse, în special asupra clădirilor cu cele mai slabe performanțe, care trebuie să fie renovate în mod prioritar.

(24)În ceea ce privește restul parcului imobiliar național, statele membre sunt libere să decidă dacă doresc să introducă standarde minime de performanță energetică, concepute la nivel național și adaptate la condițiile naționale. Atunci când revizuiește prezenta directivă, Comisia ar trebui să evalueze dacă este necesară introducerea unor noi standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru a realiza un parc imobiliar decarbonizat până în 2050.

(25)Introducerea unor standarde minime de performanță energetică ar trebui să fie însoțită de un cadru favorabil, care să includă asistență tehnică și măsuri financiare. Standardele minime de performanță energetică stabilite la nivel național nu constituie „standarde ale Uniunii” în sensul normelor privind ajutoarele de stat, în timp ce standardele minime de performanță energetică la nivelul Uniunii ar putea fi considerate ca fiind astfel de „standarde ale Uniunii”. În conformitate cu normele revizuite privind ajutoarele de stat, statele membre pot acorda ajutoare de stat pentru renovarea clădirilor în vederea respectării standardelor de performanță energetică la nivelul Uniunii, și anume pentru a atinge o anumită clasă de performanță energetică, până când aceste standarde la nivelul Uniunii devin obligatorii. Odată ce standardele sunt obligatorii, statele membre pot continua să acorde ajutoare de stat pentru renovarea clădirilor și a unităților de clădire care intră sub incidența standardelor de performanță energetică la nivelul Uniunii, atât timp cât renovarea clădirii vizează un standard mai ridicat decât clasa minimă de performanță energetică specificată.

(26)Taxonomia UE clasifică activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului în întreaga economie, inclusiv pentru sectorul construcțiilor. În temeiul Actului delegat privind taxonomia UE în domeniul climei, renovarea clădirilor este considerată o activitate durabilă atunci când realizează economii de energie de cel puțin 30 %, respectă cerințele minime de performanță energetică pentru renovarea majoră a clădirilor existente sau constă în măsuri individuale legate de performanța energetică a clădirilor, cum ar fi instalarea, întreținerea sau repararea echipamentelor de eficiență energetică sau a instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglementarea și controlul performanței energetice a clădirilor, în cazul în care astfel de măsuri individuale respectă criteriile stabilite. Renovarea clădirilor efectuată cu scopul de a respecta standardele minime de performanță energetică la nivelul Uniunii se desfășoară, de regulă, în conformitate cu criteriile taxonomiei UE legate de activitățile de renovare a clădirilor.

(27)Standardele minime de performanță energetică la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe clase de performanță energetică armonizate. Prin definirea celei mai scăzute clase de performanță energetică, G, corespunzând procentului de 15 % din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe din fiecare stat membru, armonizarea claselor de performanță energetică asigură eforturi similare din partea tuturor statelor membre, în timp ce definirea celei mai bune clase de performanță energetică, A, asigură convergența scalei armonizate a claselor de performanță energetică către viziunea comună a clădirilor cu emisii zero.

(28)Cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile și elementele existente ale clădirilor erau deja incluse în precedentele versiuni ale prezentei directive și ar trebui să se aplice în continuare. În timp ce standardele minime de performanță energetică nou introduse stabilesc un nivel minim de performanță energetică a clădirilor existente și asigură renovarea clădirilor ineficiente, cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile existente și elementele acestora asigură profunzimea necesară a renovării atunci când are loc o renovare.

(29)Pentru a realiza un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050, statele membre ar trebui să stabilească planuri naționale de renovare a clădirilor, care să înlocuiască strategiile de renovare pe termen lung și să devină un instrument de planificare și mai puternic și pe deplin operațional pentru statele membre, cu un accent mai puternic pe finanțare și să se asigure că sunt disponibili lucrători cu calificări adecvate pentru a efectua renovările clădirilor. În planurile lor de renovare a clădirilor, statele membre ar trebui să își stabilească propriile obiective naționale de renovare a clădirilor. În conformitate cu articolul 21 litera (b) punctul 7 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu condițiile favorizante stabilite în Regulamentul (UE) 2021/60 al Parlamentului European și al Consiliului 40 , statele membre ar trebui să furnizeze o prezentare generală a măsurilor de finanțare, precum și o descriere a nevoilor de investiții și a resurselor administrative necesare pentru punerea în aplicare a planurilor lor de renovare a clădirilor.

(30)Planurile naționale de renovare a clădirilor ar trebui să se bazeze pe un model armonizat pentru a asigura comparabilitatea planurilor. Pentru a asigura nivelul de ambiție necesar, Comisia ar trebui să evalueze proiectele de planuri și să adreseze recomandări statelor membre.

(31)Planurile naționale de renovare a clădirilor ar trebui să fie strâns legate de planurile energetice și climatice naționale integrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, iar progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor naționale și contribuția planurilor de renovare a clădirilor la obiectivele naționale și la obiectivele Uniunii ar trebui raportate ca parte a raportării bienale în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. Având în vedere necesitatea urgentă de a extinde renovarea pe baza unor planuri naționale solide, data de depunere a primului plan național de renovare a clădirilor ar trebui stabilită cât mai curând posibil.

(32)Renovarea etapizată poate fi o soluție pentru abordarea problemelor legate de costurile inițiale ridicate și a problemelor pentru locuitori care pot apărea atunci când se renovează „într-o singură etapă”. Cu toate acestea, o astfel de renovare etapizată trebuie să fie planificată cu atenție pentru a se evita ca o etapă de renovare să împiedice etapele ulterioare necesare. Pașapoartele de renovare oferă o foaie de parcurs clară pentru renovarea etapizată, ajutând proprietarii și investitorii să planifice cel mai bun calendar și domeniu de aplicare pentru intervenții. Prin urmare, pașapoartele de renovare ar trebui puse la dispoziția proprietarilor de clădiri din toate statele membre, ca instrument voluntar.

(33)Conceptul de „renovare aprofundată” nu a fost încă definit în legislația Uniunii. În vederea realizării viziunii pe termen lung pentru clădiri, renovarea aprofundată ar trebui definită ca o renovare care transformă clădirile în clădiri cu emisii zero; într-o primă etapă, ca o renovare care transformă clădirile în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Această definiție are ca scop creșterea performanței energetice a clădirilor. O renovare în profunzime în scopul performanței energetice este o ocazie unică de a aborda alte aspecte, cum ar fi condițiile de viață ale gospodăriilor vulnerabile, creșterea rezistenței la schimbările climatice, rezistența la dezastre, inclusiv în cazul seismelor, protecția împotriva incendiilor, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv a azbestului, precum și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

(34)Pentru a încuraja renovarea în profunzime, care este unul dintre obiectivele strategiei privind valul de renovări, statele membre ar trebui să acorde un sprijin financiar și administrativ sporit acestui tip de renovări.

(35)Statele membre ar trebui să sprijine lucrările de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor existente care contribuie la crearea unui mediu ambiant interior sănătos, inclusiv prin eliminarea azbestului și a altor substanțe nocive, la împiedicarea înlăturării ilegale a substanțelor nocive, precum și la facilitarea respectării actelor legislative în vigoare, cum ar fi Directivele 2009/148/UE 41 și (UE) 2016/2284 42 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(36)Se preconizează că vehiculele electrice vor juca un rol esențial în decarbonizarea și eficiența sistemului de energie electrică, și anume prin furnizarea de servicii de flexibilitate, echilibrare și stocare, în special prin agregare. Acest potențial al vehiculelor electrice de a se integra în sistemul de energie electrică și de a contribui la eficiența sistemului și la absorbția în continuare a energiei electrice din surse regenerabile ar trebui exploatat pe deplin. Încărcarea în legătură cu clădirile este deosebit de importantă, având în vedere că acesta este locul în care vehiculele electrice staționează în mod regulat și pe perioade lungi de timp. Încărcarea lentă este economică, iar instalarea de puncte de reîncărcare în spațiile private poate asigura stocarea energiei pentru clădirea aferentă și integrarea serviciilor inteligente de încărcare și a serviciilor de integrare a sistemelor în general.

(37)Combinate cu o pondere sporită a producției de energie electrică din surse regenerabile, vehiculele electrice produc mai puține emisii de dioxid de carbon. Vehiculele electrice reprezintă un element important al unei tranziții către energia curată bazate pe măsuri de eficiență energetică, pe combustibili alternativi, pe energie din surse regenerabile și pe soluții inovatoare de gestionare a flexibilității energetice. Se pot folosi în mod eficient coduri pentru clădiri în vederea introducerii de cerințe specifice pentru a sprijini instalarea de infrastructură de reîncărcare în parcările clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Statele membre ar trebui să elimine obstacole precum stimulentele divergente și complicațiile administrative pe care fiecare proprietar le întâlnește atunci când încearcă să instaleze un punct de reîncărcare pe locul său de parcare.

(38)Precablarea asigură condițiile adecvate pentru instalarea rapidă a punctelor de reîncărcare dacă și unde acestea sunt necesare. Infrastructura ușor accesibilă va scădea costurile de instalare a punctelor de reîncărcare pentru fiecare proprietar și le va asigura utilizatorilor de vehicule electrice accesul la punctele de reîncărcare. La nivelul Uniunii, stabilirea de cerințe pentru electromobilitate în ceea ce privește dotarea în prealabil a locurilor de parcare și instalarea de puncte de reîncărcare constituie o modalitate eficace de promovare a vehiculelor electrice în viitorul apropiat, permițând totodată dezvoltarea ulterioară la costuri reduse pe termen mediu și lung. În cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, statele membre ar trebui să asigure accesibilitatea punctelor de reîncărcare pentru persoanele cu handicap.

(39)Încărcarea inteligentă și încărcarea bidirecțională permit integrarea în sistemul energetic a clădirilor. Punctele de reîncărcare în care vehiculele electrice sunt parcate de obicei pentru perioade lungi de timp, cum ar fi locurile în care persoanele parchează din motive de reședință sau legate de locul de muncă, sunt extrem de relevante pentru integrarea sistemului energetic. Prin urmare, trebuie asigurate funcționalități de încărcare inteligentă. În situațiile în care încărcarea bidirecțională ar contribui la pătrunderea în continuare a energiei electrice din surse regenerabile în sectorul transporturilor și în sistemul de energie electrică în general, prin intermediul parcurilor de vehicule electrice, o astfel de funcționalitate ar trebui, de asemenea, să fie pusă la dispoziție.

(40)Promovarea mobilității ecologice este un element-cheie al Pactului verde european, iar clădirile pot juca un rol important în asigurarea infrastructurii necesare, nu numai pentru reîncărcarea vehiculelor electrice, ci și pentru biciclete. Trecerea la o mobilitate ușoară, cum ar fi mersul cu bicicleta, poate reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Astfel cum se prevede în Planul privind obiectivele climatice pentru 2030, creșterea ponderii modale a transportului public și privat curat și eficient, cum ar fi mersul cu bicicleta, va reduce drastic poluarea generată de transport și va aduce beneficii majore cetățenilor și comunităților individuale. Lipsa locurilor de parcare pentru biciclete reprezintă un obstacol major în calea utilizării bicicletei, atât în clădirile rezidențiale, cât și în cele nerezidențiale. Codurile de construcție pot sprijini în mod eficace tranziția către o mobilitate mai curată prin stabilirea unor cerințe pentru un număr minim de locuri de parcare pentru biciclete.

(41)Agenda pieței unice digitale și cea a uniunii energetice ar trebui să fie aliniate și să deservească obiective comune. Digitalizarea sistemului energetic modifică rapid peisajul energetic, de la integrarea surselor de energie regenerabile până la rețele inteligente și la clădiri pregătite pentru soluții inteligente. În vederea digitalizării sectorului clădirilor, țintele Uniunii în domeniul conectivității și obiectivele sale ambițioase în materie de instalare a rețelelor de comunicații de mare capacitate sunt importante pentru casele inteligente și comunitățile bine conectate. Ar trebui oferite stimulente specifice pentru a promova sistemele pregătite pentru soluții inteligente și soluțiile digitale în mediul construit. Aceasta ar oferi noi oportunități de economisire a energiei, prin furnizarea de informații mai precise consumatorilor cu privire la modelele lor de consum, precum și prin posibilitatea oferită operatorului de sistem de a gestiona mai eficient rețeaua.

(42)Pentru a facilita o piață competitivă și inovatoare pentru serviciile de clădiri inteligente, care să contribuie la utilizarea eficientă a energiei și la integrarea energiei din surse regenerabile în clădiri și să sprijine investițiile în renovare, statele membre ar trebui să asigure accesul direct al părților interesate la datele sistemelor de clădiri. Pentru a evita costurile administrative excesive pentru terți, statele membre facilitează interoperabilitatea deplină a serviciilor și a schimbului de date în cadrul Uniunii.

(43)Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente ar trebui utilizat pentru a măsura capacitatea clădirilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor și sistemele electronice pentru a adapta operarea clădirilor la nevoile ocupanților și la rețea și pentru a îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală a clădirilor. Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente ar trebui să sensibilizeze proprietarii și ocupanții clădirilor în ceea ce privește valoarea automatizării clădirilor și a monitorizării electronice a sistemelor tehnice ale clădirilor și ar trebui să ofere ocupanților încredere în privința economiilor efective generate de respectivele noi funcționalități îmbunătățite. Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente este deosebit de benefic pentru clădirile mari cu o cerere mare de energie. În cazul altor clădiri, sistemul de evaluare a gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente ar trebui să aibă un caracter opțional pentru statele membre.

🡻 2010/31/UE considerentul 18 (adaptat)

⇨ nou

(44)⇨ Accesul la o finanțare suficientă este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică pentru 2030 și 2050. ⇦ În scopul de a stimula măsurile legate de eficiența energetică ⇨ veni în sprijinul performanței energetice a clădirilor ⇦, se instituie și se adaptează ⌦ au fost instituite sau adaptate ⌫ instrumente financiare ale Uniunii, precum și alte măsuri. ⇨ Cele mai recente inițiative de sporire a disponibilității finanțării la nivelul Uniunii includ, printre altele, componenta emblematică „Renovare” a Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2041/241 al Parlamentului European și al Consiliului 43 și Fondul social pentru climă instituit prin Regulamentul (UE).../... Mai multe alte programe esențiale ale UE pot sprijini renovarea energetică în temeiul cadrului financiar multianual 2021-2027, inclusiv fondurile politicii de coeziune și Fondul InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului 44 . Prin intermediul programelor-cadru pentru cercetare și inovare, Uniunea investește în granturi sau împrumuturi pentru a promova cele mai bune tehnologii și a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, inclusiv prin parteneriate cu industria și cu statele membre, cum ar fi parteneriatele europene „Tranziția către o energie curată” și „Built4People”. ⇦ Printre aceste instrumente financiare la nivelul Uniunii se numără Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională 45 , modificat pentru a permite investiții sporite în eficiența energetică în sectorul locuințelor; parteneriatul public-privat privind o inițiativă intitulată „Clădiri europene eficiente din punct de vedere energetic” pentru promovarea tehnologiilor ecologice și dezvoltarea unor sisteme și materiale eficiente din punct de vedere energetic în clădirile noi și în cele renovate; inițiativa CE și a Băncii Europene de Investiții (BEI), intitulată „Inițiativa UE de finanțare a energiei durabile”, care urmărește să permită, printre altele, investiții în eficiența energetică, și Fondul Marguerite al BEI: Fondul european 2020 pentru energie, schimbări climatice și infrastructură; Directiva 2009/47/CE a Consiliului din 5 mai 2009 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată 46 ; instrumentul din cadrul fondurilor structurale și de coeziune Jeremie (Resurse europene comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii); Facilitatea de finanțare pentru eficiență energetică; Programul-cadru pentru competitivitate și inovare, inclusiv Programul Energie inteligentă – Europa II, axat în mod specific pe înlăturarea barierelor de piață legate de eficiența energetică și energia din surse regenerabile, de exemplu prin intermediul facilității de asistență tehnică ELENA (Asistență europeană pentru energie locală); Convenția primarilor; Programul pentru spirit antreprenorial și inovare; Programul de sprijinire în materie de tehnologia informației și comunicării 2010 și Al șaptelea program-cadru pentru cercetare. De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare furnizează fonduri în scopul stimulării măsurilor referitoare la eficiența energetică.

🡻 2010/31/UE considerentul 19

⇨ nou

(45)Instrumentele financiare ale Uniunii ar trebui utilizate în vederea obținerii unor efecte practice în ceea ce privește obiectivele prezentei directive, fără a înlocui însă măsurile naționale. În special, ⇨ dată fiind amploarea eforturilor de renovare necesare, ⇦ acestea ar trebui utilizate pentru a furniza mijloace adecvate și inovatoare de finanțare în vederea catalizării investițiilor în ⇨ performanța clădirilor ⇦ măsuri de eficiență energetică. Acestea ar putea juca un rol important în dezvoltarea fondurilor, instrumentelor sau mecanismelor naționale, regionale și locale pentru eficiența energetică, care oferă astfel de posibilități de finanțare deținătorilor de proprietăți private, întreprinderilor mici și mijlocii și societăților de servicii energetice.

⇩ nou

(46)Mecanismele și stimulentele financiare și mobilizarea instituțiilor financiare pentru renovările vizând eficiența energetică a clădirilor ar trebui să joace un rol central în planurile naționale de renovare și să fie promovate în mod activ de către statele membre. Astfel de măsuri ar trebui să includă încurajarea creditelor ipotecare eficiente din punct de vedere energetic pentru renovările certificate ale clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, promovarea investițiilor pentru autoritățile publice într-un parc imobiliar eficient din punct de vedere energetic, de exemplu prin parteneriate public-privat sau contracte de performanță energetică sau reducerea riscului perceput al investițiilor.

(47)Doar finanțarea nu va răspunde nevoilor de renovare. Împreună cu finanțarea, instituirea unor instrumente de consiliere și de asistență accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice care oferă servicii integrate de renovare energetică sau facilitatori, precum și punerea în aplicare a altor măsuri și inițiative, cum ar fi cele menționate în inițiativa Comisiei privind finanțarea inteligentă pentru clădiri inteligente, este indispensabilă pentru a oferi cadrul favorabil adecvat și pentru a elimina barierele din calea renovării.

(48)Clădirile ineficiente sunt adesea legate de sărăcia energetică și de problemele sociale. Gospodăriile vulnerabile sunt deosebit de expuse la creșterea prețurilor la energie, deoarece cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pentru produse energetice. Prin reducerea facturilor excesive la energie, renovarea clădirilor poate scoate oamenii din sărăcie energetică și, de asemenea, o poate preveni. În același timp, renovarea clădirilor nu este gratuită și este esențial să se asigure că impactul social al costurilor aferente renovării clădirilor, în special asupra gospodăriilor vulnerabile, este ținut sub control. Valul de renovări nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă și ar trebui valorificat ca o oportunitate de a îmbunătăți situația gospodăriilor vulnerabile, fiind necesar să se asigure totodată o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. Prin urmare, stimulentele financiare și alte măsuri de politică ar trebui să vizeze în mod prioritar gospodăriile vulnerabile, persoanele afectate de sărăcia energetică și persoanele care trăiesc în locuințe sociale, iar statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a preveni evacuările cauzate de renovare. Propunerea Comisiei de Recomandare a Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică oferă un cadru comun și o înțelegere comună a politicilor și investițiilor cuprinzătoare necesare pentru a asigura că tranziția este echitabilă.

🡻 2010/31/UE considerentul 20

Pentru a furniza Comisiei informații adecvate, statele membre ar trebui să întocmească liste cuprinzând măsurile existente și cele propuse, inclusiv cele de natură financiară, altele decât cele impuse de prezenta directivă, care promovează obiectivele acesteia. Printre măsurile existente și cele propuse incluse pe listă de statele membre se pot număra, în special, măsuri care vizează reducerea barierelor juridice și de piață existente și încurajarea investițiilor și/sau a altor activități în vederea sporirii eficienței energetice a clădirilor noi și a celor existente, contribuind astfel în mod potențial la reducerea sărăciei energetice. Astfel de măsuri pot include, dar nu ar trebui să se limiteze la asistență și consultanță tehnică gratuită sau subvenționată, subvenții directe, sisteme de împrumut subvenționate sau împrumuturi cu dobândă redusă, programe de subvenționare, sisteme de garantare a împrumuturilor; autoritățile publice și alte instituții care prevăd respectivele măsuri de natură financiară ar putea lega aplicarea acestor măsuri de performanța energetică indicată și de recomandările din certificatele de performanță energetică.

🡻 2010/31/UE considerentul 21

Pentru a limita sarcina reprezentată de obligația de raportare a statelor membre, ar trebui să fie posibilă integrarea rapoartelor impuse de prezenta directivă în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice 47 . Sectorul public din fiecare stat membru ar trebui să fie deschizător de drumuri în domeniul performanței energetice a clădirilor și, în consecință, planurile naționale ar trebui să fixeze obiective mai ambițioase pentru clădirile ocupate de autorități publice.

🡻 2010/31/UE considerentul 22 (adaptat)

⇨ nou

(49)⇨Pentru a se asigura că performanța energetică a clădirilor poate fi luată în considerare de către potențialii cumpărători sau locatari la începutul procesului, clădirile sau unitățile de clădire care sunt oferite spre vânzare sau închiriere ar trebui să aibă un certificat de performanță energetică, iar clasa și indicatorul de performanță energetică ar trebui să fie menționate în toate articolele publicitare. ⇦ Potențialii cumpărători ⌦ sau ⌫ și locatari ai unei clădiri sau ai unei unități de clădire ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acestei performanțe. Se pot întreprinde campanii de informare pentru a încuraja în continuare proprietarii sau locatarii să îmbunătățească performanța energetică a clădirii sau a unității lor de clădire. Proprietarii și locatarii clădirilor comerciale ar trebui să fie, de asemenea, încurajați să facă schimb de informații privind consumul real de energie, pentru a se garanta că aceștia dispun de toate datele necesare pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la îmbunătățirile necesare. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre impactul real al încălzirii și al răcirii asupra necesităților de energie ale clădirii, despre consumulasupra consumului acesteia de energie primară ⇨ , despre producția sa de energie din surse regenerabile ⇦ și despre emisiileasupra emisiilor operaționale ale acesteia ⇨ de gaze cu efect de seră ⇦ de dioxid de carbon.

⇩ nou

(50)Monitorizarea parcului imobiliar este facilitată de disponibilitatea datelor colectate cu ajutorul instrumentelor digitale, reducând astfel costurile administrative. Prin urmare, ar trebui create baze de date naționale pentru performanța energetică a clădirilor, iar informațiile conținute în acestea ar trebui transferate Observatorului parcului imobiliar al UE.

🡻 2010/31/UE considerentul 23

Autoritățile publice ar trebui să folosească forța exemplului și să depună eforturi pentru a pune în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică. Statele membre ar trebui să includă în planurile lor naționale măsuri pentru a sprijini autoritățile publice să fie primele care adoptă măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică cât mai curând posibil.

🡻 2010/31/UE considerentul 24

⇨ nou

(51)Clădirile ocupate de autorități publice și cele frecventate des de către public ar trebui să ofere un exemplu, arătând că sunt luate în considerare problemele de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, aceste clădiri trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință, în special în clădirile de anumite dimensiuni care sunt ocupate de autorități publice sau care sunt vizitate frecvent de public, precum ⇨ primăriile, școlile, ⇦ magazinele și centrele comerciale, supermarketurile, restaurantele, teatrele, băncile și hotelurile.

🡻 2010/31/UE considerentul 25

(52)În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice. Ar trebui să se acorde prioritate strategiilor care promovează performanța termică a clădirilor pe perioada de vară. În acest scop, accentul ar trebui pus pe măsurile de evitare a supraîncălzirii, precum umbrirea și capacitatea termică suficientă în construcția clădirii, precum și dezvoltarea și aplicarea într-o mai mare măsură a tehnicilor de răcire pasivă, în primul rând a celor care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor.

🡻 2010/31/UE considerentul 26

⇨ nou

(53)Întreținerea și inspecția periodică a sistemelor de încălzire ⇨ , ventilare ⇦ și de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă a întregului sistem de încălzire ⇨ , de ventilare ⇦ și de climatizare la intervale regulate pe durata sa de viață, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestuia. Pentru a minimiza sarcina administrativă impusă proprietarilor și locatarilor clădirilor, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a combina inspecțiile și certificările în măsura în care este posibil.

🡻 2010/31/UE considerentul 27 (adaptat)

⇨ nou

(54)O abordare comună a certificării performanței energetice a clădirilor ⇨ , a pașapoartelor de renovare, a indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente ⇦ și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare, efectuate de specialiști calificați și/sau ⇨ certificați ⇦ autorizați, a căror independență trebuie să fie garantată pe baza unor criterii obiective, va contribui la omogenizarea regulilor în ceea ce privește eforturile statelor membre de a economisi energia în sectorul clădirilor și va permite în egală măsură viitorilor proprietari sau utilizatori să aibă o viziune clară asupra performanței energetice pe piața imobiliară în cadrul Uniunii. Pentru a se asigura calitatea certificatelor de performanță energetică ⇨ , a pașapoartelor de renovare, a indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente ⇦ și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare în întreaga Uniune, în fiecare stat membru ar trebui să se instituie un mecanism de control independent.

🡻 2010/31/UE considerentul 28

(55)Întrucât autoritățile locale și regionale sunt esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive, acestea ar trebui consultate și implicate, în mod adecvat, după caz, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, în chestiunile legate de planificare, în elaborarea programelor de informare, în activitățile de formare și sensibilizare și în punerea în aplicare a prezentei directive la nivel național și regional. Aceste consultări ar putea servi, de asemenea, la promovarea furnizării unor orientări adecvate urbaniștilor locali și inspectorilor de construcții, în vederea exercitării atribuțiilor necesare de către aceștia. De asemenea, statele membre ar trebui să permită arhitecților și urbaniștilor și să îi încurajeze pe aceștia să țină seama în mod corespunzător de combinația optimă dintre îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea energiei din surse regenerabile și utilizarea încălzirii și a răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale.

🡻 2010/31/UE considerentul 29

(56)Instalatorii și constructorii joacă un rol esențial în punerea în aplicare cu succes a prezentei directive. Prin urmare, un număr adecvat de instalatori și constructori ar trebui să dețină, ca urmare a unor activități de formare și a altor măsuri, un nivel corespunzător al competențelor pentru instalarea și integrarea tehnologiilor necesare eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe energie din surse regenerabile.

🡻 2010/31/UE considerentul 30

Statele membre ar trebui să țină seama de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale 48 în ceea ce privește recunoașterea reciprocă a experților menționați în prezenta directivă, iar Comisia ar trebui să își continue activitățile din cadrul Programului Energie inteligentă – Europa cu privire la orientările și recomandările referitoare la standardele privind formarea respectivilor experți.

🡻 2010/31/UE considerentul 31 (adaptat)

În vederea îmbunătățirii transparenței performanței energetice pe piața proprietăților nerezidențiale din Uniune, ar trebui stabilite condiții uniforme pentru un sistem de certificare comun voluntar al performanței energetice a clădirilor nerezidențiale. În conformitate cu articolul 291 din TFUE, normele și principiile generale privind mecanismele de care statele membre dispun pentru a controla modul în care Comisia își exercită competențele de executare se stabilesc în prealabil printr-un regulament adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Până la adoptarea respectivului nou regulament, se aplică în continuare Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei 49 , cu excepția procedurii de reglementare cu control, care nu se aplică.

🡻 2010/31/UE considerentul 32 (adaptat)

⇨ nou

(57)⌦ Pentru a promova obiectivul de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor, Comisiei ar trebui să i se delege competența ⌫ Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește adaptarea la progresul tehnic a anumitor părți ale cadrului general expus în anexa I ,și în ceea ce privește stabilirea unui cadru metodologic de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică ⇨ , în ceea ce privește adaptarea pragurilor pentru clădirile cu emisii zero și metodologia de calcul pentru potențialul de încălzire globală al clădirilor, în ceea ce privește stabilirea unui cadru comun european pentru pașapoartele de renovare, precum și în ceea ce privește o schemă a Uniunii pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente ⇦. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți ⌦ , și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 50 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate ⌫.

⇩ nou

(58)Pentru a asigura o punere în aplicare eficace a dispozițiilor prevăzute în prezenta directivă, Comisia sprijină statele membre prin diverse instrumente, cum ar fi Instrumentul de sprijin tehnic 51 , care oferă expertiză tehnică personalizată pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv cele care vizează creșterea ratei anuale de renovare energetică a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale până în 2030 și promovarea renovărilor energetice în profunzime. Sprijinul tehnic se referă, de exemplu, la consolidarea capacității administrative, la sprijinirea elaborării și punerii în aplicare a politicilor și la schimbul de bune practici relevante.

🡻 2010/31/UE considerentul 33 (adaptat)

⇨ nou

(59)Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările eficienței energetice, obiectivul ⌦ obiectivele ⌫ prezentei directive, și anume creșterea performanței energetice a clădirilor ⇨ și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la clădiri ⇦, nu pot fi realizatepoate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și ⌦ ci mai degrabă ⌫, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizatepoate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este prevăzut la articolul respectiv,enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv ⌦ acestor obiective ⌫.

⇩ nou

(60)Temeiul juridic al prezentei inițiative este articolul 194 alineatul (2) din TFUE, care împuternicește Uniunea să stabilească măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor Uniunii în domeniul politicii energetice. Propunerea contribuie la obiectivele politicii energetice a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 194 alineatul (1) din TFUE, în special la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale acestora, care contribuie la conservarea și îmbunătățirea mediului.

🡻 2010/31/UE considerentul 36 (adaptat)

⇨ nou

(61)În conformitate cu punctul 4434 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare 52 , statele membre sunt încurajate ⌦ ar trebui ⌫ să elaboreze, în interesul propriu și al Uniunii, propriile tabele care să ilustreze, în măsura posibilului, corelația dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice, ⇨ În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative, statele membre s-au angajat ca, în cazuri justificate, să transmită alături de notificarea măsurilor lor de transpunere și unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor astfel de documente este justificată, în special în urma hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza Comisia/Belgia (cauza C-543/17). ⇦

🡻 2010/31/UE considerentul 34 (adaptat)

(62)Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern trebuie să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu Directiva 2002/91/CE ⌦ anterioară ⌫. Transpunerea dispozițiilor care nu au făcut obiectul unor modificări se efectuează în temeiul directivei anterioare. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate rezultă din directiva respectivă.

🡻 2010/31/UE considerentul 35 (adaptat)

(63)Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și ⌦ datele ⌫ de aplicare a Directivei 2002/91/CE. ⌦ directivelor menționate în anexa VIII partea B. ⌫

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiect

1.    Prezenta directivă promovează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor ⇨ și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la clădiri ⇦ în cadrul Uniunii, ⇨ în vederea realizării unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050 ⇦ ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile locale, precum și de cerințele legate de climatul interior și de raportul cost-eficiență.

2.    Prezenta directivă stabilește cerințe cu privire la:

(a)cadrul general comun pentru o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a unităților acestora;

(b)aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice a clădirilor noi și a noilor unități ale acestora;

(c)aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice a:

(i)clădirilor existente, ⌦ și ⌫ unităților de clădire și elementelor de clădire care sunt supuse unor lucrări importante de renovare;

(ii)elementelor care fac parte din anvelopa clădirii și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite; precum și

(iii)sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătățite;

⇩ nou

(d)aplicarea unor standarde minime de performanță energetică în cazul clădirilor existente și al unităților existente ale clădirilor;

(e)pașapoartele de renovare;

(f)planurile naționale de renovare a clădirilor;

(g)infrastructura de mobilitate durabilă în interiorul clădirilor și în vecinătatea acestora; precum și

(h)clădiri inteligente;

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

(d)planurile naționale pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;

(ie)certificarea ⌦ performanței ⌫ energeticeă a clădirilor sau a unităților acestora;

(jf)inspecția periodică a sistemelor de încălzire ⇨ , de ventilare ⇦ și de climatizare din clădiri; precum și

(kg)sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică ⇨ , al pașapoartelor de renovare, al indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente ⇦ și al rapoartelor de inspecție.

3.    Cerințele stabilite în prezenta directivă sunt cerințe minime și nu împiedică niciun stat membru să mențină sau să introducă măsuri mai stricte. Măsurile respective trebuie să respecte ⌦ TFUE ⌫ Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Ele sunt notificate Comisiei.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

1.„clădire” înseamnă o construcție cu acoperiș și pereți în care energia este utilizată pentru a se regla climatul interior;

⇩ nou

2.„clădire cu emisii zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, astfel cum este stabilită în conformitate cu anexa I, în care cantitatea foarte scăzută de energie încă necesară este acoperită integral de energia din surse regenerabile generată la fața locului, de o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul Directivei (UE) 2018/2001 [RED modificată] sau de un sistem de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa III;

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

32.„clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I ⇨ , care nu poate fi mai mică de nivelul optim din punct de vedere al costurilor din 2023 raportat de statele membre în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) și în care ⇦ . nNecesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie ⌦ este ⌫ acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere;

⇩ nou

4.„standarde minime de performanță energetică” înseamnă norme care impun clădirilor existente să îndeplinească o cerință de performanță energetică ca parte a unui plan amplu de renovare a unui parc imobiliar sau la un punct de declanșare de pe piață (vânzare sau chirie), într-o perioadă de timp sau până la o anumită dată, declanșând astfel renovarea clădirilor existente;

5.„organisme publice” înseamnă „autorități contractante” astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 53 ;

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (1) litera (a)

⇨ nou

63.„sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamente tehnice pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat încorporat, automatizarea și controlul clădirii, generarea ⇨ și stocarea ⇦ de energie electrică in situ ⇨ de energie din surse regenerabile ⇦ sau o combinație a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile, ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire;

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (1) litera (b)

73a.„sistem de automatizare și de control al clădirii” înseamnă un sistem care cuprinde toate produsele, software-ul și serviciile de inginerie care pot sprijini funcționarea eficientă din punct de vedere energetic, economică și sigură a sistemelor tehnice ale unei clădiri prin controale automate și prin facilitarea gestionării manuale a respectivelor sisteme tehnice ale clădirii;

🡻 2010/31/UE (adaptat)

84.„performanță energetică a unei clădiri” înseamnă cantitatea de energie calculată sau ⌦ contorizată ⌫ măsurată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condițiile utilizării normale a clădirii, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă și iluminat;

95.„energie primară” înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare;

⇩ nou

10.„factor de energie primară neregenerabilă” înseamnă energie primară neregenerabilă pentru un vector energetic dat, inclusiv energia furnizată și cheltuielile indirecte calculate aferente livrării către punctele de utilizare, împărțite la energia furnizată;

11.„factor de energie primară regenerabilă” înseamnă energie primară din surse regenerabile obținută de la o sursă de energie la fața locului, în apropiere sau la distanță, care este furnizată prin intermediul unui vector energetic dat, inclusiv energia furnizată și cheltuielile indirecte calculate aferente livrării către punctele de utilizare, împărțite la energia furnizată;

12.„factor de energie primară totală” înseamnă suma ponderată a factorilor de energie primară regenerabilă și neregenerabilă pentru un vector energetic dat;

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

136.„energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv: eoliană, solară, ⇨ (termică solară și solară fotovoltaică) ⇦, aerotermală, ⌦ și ⌫ geotermală, hidrotermală ⇨ energie ambientală, energia mareelor, energia valurilor ⇦ și ⌦ alte tipuri de ⌫ energie aenergia oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor reziduale și biogazul;

147.„anvelopă a clădirii” înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior;

158.„unitate a clădirii” înseamnă o secțiune, un etaj sau un apartament dintr-o clădire care este conceput sau modificat pentru a fi utilizat separat;

169.„element al clădirii” înseamnă un sistem tehnic al clădirii sau un element al anvelopei clădirii;

⇩ nou

17.„locuință” înseamnă o cameră sau o suită de camere dintr-o clădire permanentă sau dintr-o parte separată din punct de vedere structural a unei clădiri care este proiectată pentru a fi locuită de o gospodărie privată pe tot parcursul anului;

18.„pașaport de renovare” înseamnă un document care oferă o foaie de parcurs adaptată pentru renovarea unei anumite clădiri în mai multe etape care vor îmbunătăți în mod semnificativ performanța energetică a acesteia;

19.„renovare în profunzime” înseamnă o renovare care transformă o clădire sau o unitate de clădire

(a)înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero;

(b)de la 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero;

20.„renovare în profunzime etapizată” înseamnă o renovare aprofundată efectuată în mai multe etape, urmând etapele stabilite într-un pașaport de renovare în conformitate cu articolul 10;

🡻 2010/31/UE

2110.„renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:

(a)costul total al renovării referitoare la anvelopa clădirii sau la sistemele tehnice ale acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea; sau

(b)peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării.

   Statele membre pot alege să aplice opțiunea (a) sau opțiunea (b).

⇩ nou

22.„emisii operaționale de gaze cu efect de seră” înseamnă emisiile de gaze cu efect de seră asociate consumului de energie al sistemelor tehnice ale clădirii în timpul utilizării și funcționării clădirii;

23.„emisii de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață” înseamnă emisiile combinate de gaze cu efect de seră asociate clădirii în toate etapele ciclului său de viață, din „leagăn” (extracția materiilor prime care sunt utilizate la construcția clădirii) până în „mormânt” (dezmembrarea clădirii și reutilizarea, reciclarea, alte tipuri de recuperare și eliminare a materialelor), trecând prin producerea și prelucrarea materialelor și etapa de exploatare a clădirii;

24.„potențial de încălzire globală pe durata ciclului de viață (GWP)” înseamnă un indicator care cuantifică contribuțiile potențiale de încălzire globală ale unei clădiri de-a lungul întregului său ciclu de viață;

25.„stimulente divergente” înseamnă stimulente divergente astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (52) din [DEE reformată];

26.„sărăcie energetică” înseamnă sărăcia energetică astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (49) din [DEE reformată];

27.„gospodării vulnerabile” înseamnă gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică sau gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri medii inferioare, care sunt expuse în mod deosebit la costuri ridicate ale energiei și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

🡻 2010/31/UE (adaptat)

2811.„standard european” înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standarde în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

2912.„certificat de performanță energetică” înseamnă un certificat recunoscut de un stat membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta, care indică performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități a acesteia, calculată în conformitate cu o metodologie adoptată în conformitate cu articolul 43;

3013.„cogenerare” înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;

3114.„nivel optim din punctul de vedere al costurilor” înseamnă nivelul de performanță energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcționare rămasă, unde:

(a)costul cel mai redus este stabilit ținându-se seama de: 

⇩ nou

i) categoria și utilizarea clădirii în cauză:

🡻 2010/31/UE

⇨ nou

ii) de costurile de investiție legate de energie ⇨ calculate pe baza previziunilor oficiale ⇦ ;,

iii) de costurile de întreținere și exploatare , ( inclusiv costurile și economiile de energie ⇨ , având în vedere costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; ⇦

⇩ nou

iv) de externalitățile de mediu și de sănătate ale utilizării energiei;

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

v) categoria clădirii vizate, veniturile din energia produsă) ⇨ la fața locului ⇦, după caz;,

vi) și de costurile de eliminare ⇨ cu gestionarea deșeurilor ⇦ , după caz; precum și

(b)durata normată de funcționare este stabilită de fiecare stat membru. Aceasta ⌦ și ⌫ se referă la durata normată de funcționare rămasă a unei clădiri, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru clădire în ansamblu, sau la durata normată de funcționare rămasă a unui element al clădirii, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru elementele clădirii.

Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanță în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcționare este pozitivă;

⇩ nou

32.„punct de reîncărcare” înseamnă un punct de reîncărcare astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (41) din [AFIR];

33.„microsistem izolat” înseamnă orice sistem cu un consum mai mic de 500 GWh în anul 2022, fără a fi interconectat cu alte sisteme;

34.„încărcare inteligentă” înseamnă încărcarea inteligentă astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (14l) din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată];

35.„tarifare bidirecțională” înseamnă încărcarea bidirecțională astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (14n) din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată];

36.„standarde privind portofoliile de credite ipotecare” înseamnă mecanisme care stimulează creditorii ipotecari să crească performanța energetică mediană a portofoliului de clădiri care fac obiectul ipotecilor lor și să încurajeze potențialii clienți să facă proprietățile lor mai performante din punct de vedere energetic, în conformitate cu ambiția Uniunii în materie de decarbonizare și cu obiectivele energetice relevante în domeniul consumului de energie al clădirilor, pe baza definiției activităților economice durabile în taxonomia UE;

37.„registru digital al clădirilor” înseamnă un registru comun pentru toate datele relevante referitoare la clădiri, inclusiv datele referitoare la performanța energetică, cum ar fi certificatele de performanță energetică, pașapoartele de renovare și indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente, care facilitează luarea de decizii în cunoștință de cauză și schimbul de informații în sectorul construcțiilor între proprietarii și ocupanții clădirilor, instituțiile financiare și autoritățile publice;

🡻 2010/31/UE

3815.„sistem de climatizare” înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi scăzută;

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul 1 litera (c)

⇨ nou

3915 a.„sistem de încălzire” înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care se crește temperatura;

4015b.„generator de căldură” înseamnă partea unui sistem de încălzire care generează căldură utilă ⇨ pentru utilizările identificate în anexa I, ⇦ printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese:

(a)arderea de combustibili, de exemplu, într-un cazan;

(b)efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistență electrică;

(c)captarea căldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalațiile de ventilare, sau dintr-o sursă de apă sau de căldură din sol folosind o pompă de căldură;

4115c.„«contracte de performanță energetică”» înseamnă contractele de performanță energetică astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 27 , punctul 29, din Directiva (UE) …/… [Directiva privind eficiența energetică - reformare]Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului 54 ;

🡻 2010/31/UE

4216.„cazan” înseamnă ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită unor fluide căldura rezultată în urma procesului de ardere;

4317.„putere nominală utilă” înseamnă puterea termică maximă, exprimată în kW, specificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului nominal indicat de fabricant;

18.„pompă de căldură” înseamnă un mecanism, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura din mediul natural, de exemplu din aer, apă sau sol, către clădiri sau instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot de asemenea transfera căldura din clădire către mediul natural;

4419.„încălzire centralizată” sau „răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producție centralizată, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri sau locații, în vederea utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiilor ori pentru încălzirea sau răcirea proceselor industriale;

⇩ nou

45.„suprafață la sol utilă” înseamnă suprafața la sol a unei clădiri necesară ca parametru pentru cuantificarea condițiilor specifice de utilizare care sunt exprimate în unități de suprafață la sol și pentru aplicarea simplificărilor și a normelor de zonare și de (re)alocare;

46.„suprafață la sol de referință” înseamnă suprafața la sol utilizată ca dimensiune de referință pentru evaluarea performanței energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafețelor la sol utile ale spațiilor din anvelopa clădirii specificate pentru evaluarea performanței energetice;

47.„limită de evaluare” înseamnă limita în care energia livrată și exportată este măsurată sau calculată;

48.„la fața locului” înseamnă sediul și terenul pe care este situată clădirea, precum și clădirea în sine;

49.„energie din surse regenerabile produsă în apropiere” înseamnă energie din surse regenerabile produsă în perimetrul de nivel local sau superior al clădirii evaluate, care îndeplinește toate condițiile următoare:

(a)aceasta poate fi distribuită și utilizată numai în interiorul perimetrului local și superior respectiv, prin intermediul unei rețele de distribuție specifice;

(b)permite calcularea unui factor specific de energie primară valabil numai pentru energia din surse regenerabile produsă în perimetrul de nivel local sau superior respectiv; precum și

(c) poate fi utilizată la fața locului în cazul clădirii evaluate printr-un racord specific la sursa de producere a energiei, care necesită echipamente specifice pentru furnizarea și contorizarea în condiții de siguranță a energiei autoutilizate de clădirea evaluată;

50.„servicii de performanță energetică a clădirilor (EPB)” înseamnă servicii precum încălzirea, răcirea, ventilarea, apa caldă menajeră și iluminatul și altele, pentru care consumul de energie este luat în considerare în performanța energetică a clădirilor;

51.„nevoi de energie” înseamnă energia care urmează să fie livrată sau extrasă dintr-un spațiu condiționat pentru a menține condițiile spațiului prevăzut pentru o anumită perioadă de timp, fără a ține seama de ineficiențele sistemelor tehnice ale clădirii;

52.„consum de energie” înseamnă consumul de energie pentru un sistem tehnic al clădirii care furnizează un serviciu EPB destinat să satisfacă o nevoie de energie;

53.„autoutilizată” înseamnă o parte din energia din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, utilizată de sistemele tehnice la fața locului pentru serviciile EPB;

54.„alte utilizări la fața locului” înseamnă energia utilizată la fața locului pentru alte utilizări decât serviciile EPB și poate include aparate, sarcini diverse și auxiliare sau puncte de încărcare pentru electromobilitate;

55.„interval de calcul” înseamnă intervalul de timp discret utilizat pentru calcularea performanței energetice;

56.„energie furnizată” înseamnă energia, exprimată per vector energetic, furnizată sistemelor tehnice ale clădirilor prin limita de evaluare, pentru a satisface utilizările luate în considerare sau pentru a produce energia exportată;

57.„energie exportată” înseamnă, exprimată per vector energetic și per factor de energie primară, proporția de energie din surse regenerabile care este exportată către rețeaua energetică în loc să fie utilizată la fața locului pentru autoutilizare sau pentru alte utilizări la fața locului.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (1) litera (d)

20.«microsistem izolat» înseamnă un microsistem izolat astfel cum este definit la articolul 2 punctul 27 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului 55 .

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (2) (adaptat)

Articolul 32a

⌦ Planul național de renovare a clădirilor ⌫ Strategia de renovare pe termen lung

🡻 2018/1999 articolul 53 alineatul (1) litera (a)

⇨ nou

1.    Fiecare stat membru stabilește o strategie de renovare pe termen lung ⇨ un plan național de renovare a clădirilor ⇦ pentru a sprijini ⇨ asigura ⇦ renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050, facilitând transformarea eficace din punct de vedere al costurilor a ⇨ având drept obiectiv transformarea ⇦ clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero ⇨ zero ⇦.

Fiecare strategie de renovare pe termen lung ⇨ plan de renovare a clădirilor ⇦ cuprinde:

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (2)

⇨ nou

(a)o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național ⇨ pentru diferite tipuri de clădiri, perioade de construcție și zone climatice ⇦, bazată, după caz, pe eșantioane statistice și pe procentul preconizat de clădiri renovate în 2020 ⇨ pe baza de date națională pentru certificatele de performanță energetică în temeiul articolului 19, o imagine de ansamblu a obstacolelor de pe piață și a disfuncționalităților pieței, precum și o imagine de ansamblu a capacităților din sectoarele construcțiilor, eficienței energetice și energiei din surse regenerabile ⇦;

(b)identificarea unor abordări eficace din punctul de vedere al costurilor ale renovărilor relevante pentru tipul de clădire și zona climatică, ținând cont, după caz, de potențialele praguri de declanșare relevante din ciclul de viață al clădirii;

(c)politici și acțiuni pentru stimularea renovărilor aprofundate, eficace din punct de vedere al costurilor, ale clădirilor, inclusiv a renovărilor aprofundate efectuate în etape, și pentru sprijinirea măsurilor și a renovărilor specifice și eficace din punct de vedere al costurilor, de exemplu prin introducerea unui sistem opțional de pașapoarte pentru renovarea clădirilor;

(d)o imagine de ansamblu a politicilor și a acțiunilor vizând segmentele din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe, dilemele motivațiilor divergente și deficiențele pieței și o prezentare în linii mari a acțiunilor naționale relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice;

(e)politici și acțiuni vizând toate clădirile publice;

(f)o imagine de ansamblu a inițiativelor naționale pentru promovarea tehnologiilor inteligente și a clădirilor și comunităților bine conectate, precum și a competențelor și educației în sectoarele construcțiilor și eficienței energetice; și

(g)o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai mari, cum ar fi cele referitoare la sănătate, siguranță și calitatea aerului.

⇩ nou

(b)o foaie de parcurs cu obiective stabilite la nivel național și indicatori de progres măsurabili, în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, pentru a asigura un parc imobiliar național extrem de eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050;

(c)o prezentare generală a politicilor și măsurilor puse în aplicare și planificate, care sprijină punerea în aplicare a foii de parcurs în temeiul literei (b); precum și

(d)o prezentare generală a nevoilor de investiții pentru punerea în aplicare a planului de renovare a clădirilor, a surselor de finanțare și a măsurilor, precum și a resurselor administrative pentru renovarea clădirilor.

Foaia de parcurs menționată la litera (b) include obiective naționale pentru 2030, 2040 și 2050 în ceea ce privește rata anuală de renovare energetică, consumul de energie primară și finală al parcului imobiliar național și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră; calendare specifice pentru ca clădirile să atingă clase de performanță energetică mai ridicate decât cele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) până în 2040 și 2050, în conformitate cu traiectoria transformării parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero; o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai importante; și estimări ale contribuției planului de renovare a clădirilor la atingerea obiectivului național obligatoriu al statului membru privind emisiile de gaze cu efect de seră în temeiul Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind partajarea eforturilor, revizuit], obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică în conformitate cu Directiva (UE).../... [DEE reformată], obiectivele Uniunii privind energia din surse regenerabile, inclusiv obiectivul orientativ privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], precum și obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030 și obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1119.

2.    La fiecare cinci ani, fiecare stat membru pregătește și transmite Comisiei un proiect al planului său de renovare a clădirilor, utilizând modelul din anexa II. Fiecare stat membru își prezintă proiectul de plan de renovare a clădirilor ca parte a proiectului său de plan național integrat privind energia și clima menționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și, în cazul în care statele membre prezintă un proiect de actualizare, proiectul său de actualizare menționat la articolul 14 din regulamentul respectiv. Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1) și de la articolul 14 alineatul (1) din regulamentul respectiv, statele membre prezintă Comisiei primul proiect de plan de renovare a clădirilor până la 30 iunie 2024.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (2)

⇨ nou

2.    Fiecare dintre statele membre, în strategia sa de renovare pe termen lung, își stabilește o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili și stabiliți la nivel național, având în vedere obiectivul pe termen lung pentru 2050 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune cu 80-95 % în comparație cu 1990, pentru a garanta un parc imobiliar național cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat și pentru a facilita transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Foaia de parcurs include etape orientative pentru 2030, 2040 și 2050 și specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficiența energetică în conformitate cu Directiva 2012/27/UE.

3.    Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor în renovările necesare atingerii obiectivelor menționate la alineatul (1), statele membre facilitează accesul la mecanisme adecvate pentru:

(a)gruparea proiectelor, inclusiv prin platforme sau grupuri de investiții și prin consorții de întreprinderi mici și mijlocii, pentru a permite accesul investitorilor, precum și pachete de soluții pentru potențialii clienți;

(b)reducerea riscurilor percepute ale operațiunilor vizând eficiența energetică pentru investitori și sectorul privat;

(c)utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza investiții suplimentare din sectorul privat sau pentru a aborda deficiențe specifice ale pieței;

(d)orientarea investițiilor către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, în concordanță cu orientările emise de Eurostat; precum și

(e)instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice pentru consumatori și serviciile de consultanță în domeniul energetic, în ceea ce privește renovările pertinente vizând eficiența energetică și instrumentele financiare relevante.

4.    Comisia colectează și diseminează, cel puțin autorităților publice, cele mai bune practici privind mecanismele de finanțare publice și private de succes pentru renovările care vizează eficiența energetică, precum și informații referitoare la programele pentru agregarea proiectelor de renovare la scară mică în materie de eficiență energetică. Comisia identifică și diseminează cele mai bune practici cu privire la stimulentele financiare destinate renovărilor din perspectiva consumatorului, ținând seama de diferențele în ceea ce privește raportul cost-eficiență între statele membre.

35.    Pentru a-și sprijini dezvoltarea strategiei lor de renovare pe termen lung ⇨ planului lor de renovare a clădirilor ⇦ , fiecare stat membru efectuează o consultare publică privind propriulpropria ⇨ proiect al planului de renovare a clădirilor ⇦ strategie de renovare pe termen lung înainte de transmiterea acestuiaacesteia către Comisie. ⇨ Consultarea publică implică în special autoritățile locale și regionale și alți parteneri socioeconomici, inclusiv societatea civilă și organismele care lucrează cu gospodăriile vulnerabile. ⇦ Fiecare stat membru anexează la strategia sa de renovare pe termen lung ⇨ proiectul său de plan național de renovare a clădirilor ⇦ un rezumat al rezultatelor consultării publice efectuate.

Pe parcursul punerii în aplicare a strategiei sale de renovare pe termen lung, fiecare stat membru stabilește modalitățile de consultare într-un mod incluziv.

⇩ nou

4.    Comisia evaluează proiectele planurilor naționale de renovare a clădirilor, în special dacă:

(a)nivelul de ambiție al obiectivelor stabilite la nivel național este suficient și în conformitate cu angajamentele naționale privind clima și energia prevăzute în planurile naționale integrate privind energia și clima;

(b)politicile și măsurile sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite la nivel național;

(c)alocarea resurselor bugetare și administrative este suficientă pentru punerea în aplicare a planului;

(d)consultarea publică în temeiul alineatului (3) a fost suficient de cuprinzătoare; precum și

(e)planurile respectă cerințele de la alineatul (1) și modelul din anexa II.

După consultarea comitetului instituit prin articolul 30, Comisia poate emite recomandări specifice adresate statelor membre, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

În ceea ce privește primul proiect de plan de renovare a clădirilor, Comisia poate emite recomandări specifice adresate statelor membre în termen de cel mult șase luni de la data la care statul membru a prezentat planul respectiv.

5.    Fiecare stat membru ține seama în mod corespunzător de toate recomandările Comisiei în planul său final de renovare a clădirilor. În cazul în care statul membru în cauză nu dă curs unei recomandări sau unei părți substanțiale a acesteia, acesta prezintă o justificare Comisiei și își face publice motivele.

6.    La fiecare cinci ani, fiecare stat membru transmite Comisiei planul său de renovare a clădirilor, utilizând modelul din anexa II. Fiecare stat membru își prezintă planul de renovare a clădirilor ca parte a planului național integrat privind energia și clima menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și, în cazul în care statele membre prezintă un plan actualizat, planul său actualizat menționat la articolul 14 din regulamentul respectiv. Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) și de la articolul 14 alineatul (2) din regulamentul respectiv, statele membre prezintă Comisiei primul proiect de plan de renovare a clădirilor până la 30 iunie 2025.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (2) (adaptat)

⇨ nou

76.    Fiecare stat membru anexează la ⇨ următorul plan final de renovare a clădirilor ⇦ strategia sa de renovare pe termen lung informații cu privire la punerea în aplicare a celei mai recente strategii ale sale de renovare pe termen lung ⇨ sau a planului său de renovare a clădirilor ⇦, inclusiv cu privire la politicile și acțiunile planificate. ⇨ Fiecare stat membru precizează dacă obiectivele sale naționale au fost atinse. ⇦

⇩ nou

8.    Fiecare stat membru include în rapoartele sale naționale intermediare integrate privind energia și clima, în conformitate cu articolele 17 și 21 din Regulamentul (UE) 2018/1999, informații privind punerea în aplicare a obiectivelor naționale menționate la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol și contribuția planului de renovare a clădirilor la realizarea obiectivului național obligatoriu al statului membru privind emisiile de gaze cu efect de seră în temeiul Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind partajarea eforturilor, revizuit], a obiectivelor Uniunii în materie de eficiență energetică în conformitate cu Directiva (UE).../... [DEE reformată], a obiectivului Uniunii privind energia din surse regenerabile, inclusiv obiectivul orientativ privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], precum și a obiectivului Uniunii privind clima pentru 2030 și a obiectivului de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1119.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (2)

7.    Fiecare stat membru își poate utiliza propria strategie de renovare pe termen lung pentru a aborda protecția împotriva incendiilor și riscurile legate de activitatea seismică intensă care ar afecta renovările vizând eficiența energetică și durata de viață a clădirilor.

🡻 2018/1999 articolul 53 alineatul (1) litera (b)

8.    Strategia de renovare pe termen lung a fiecărui stat membru se transmite Comisiei în cadrul planului național final integrat privind energia și clima al statului membru respectiv, menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 56 . Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) din respectivul regulament, prima strategie de renovare pe termen lung prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol se transmite Comisiei până la data de 10 martie 2020.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

Articolul 43

Adoptarea unei metodologii de calcul al performanței energetice a clădirilor

Statele membre aplică o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu cadrul comun general prevăzut în anexa I.

Această ⌦ Acea ⌫ metodologie este adoptată la nivel național sau regional.

Articolul 54

Stabilirea cerințelor minime de performanță energetică

1.    Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri sau unitățile clădirilor sunt stabilite în vederea ⇨ cel puțin a ⇦ atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor. Performanța energetică se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 43. Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor sunt calculate în conformitate cu cadrul metodologic comparativ prevăzut la articolul 65, de îndată ce acest cadru este stabilit.

Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta că, pentru a atinge ⇨ cel puțin ⇦ nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor, se stabilesc cerințe minime de performanță energetică pentru elementele clădirilor care fac parte din anvelopa clădirilor și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt înlocuite sau modernizate.

La stabilirea acestor cerințe, statele membre pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri.

Aceste ⌦ Acele ⌫ cerințe țin seama de condițiile generale care caracterizează climatul interior, cu scopul de a evita posibile efecte negative, cum ar fi o ventilare necorespunzătoare, precum și de condițiile locale, destinația clădirii și vechimea acesteia.

Statele membre nu trebuie să stabilească cerințe minime de performanță energetică care nu sunt rentabile pe durata normată de funcționare.

⌦ Statele membre își revizuiesc ⌫ cCerințele minime de performanță energetică sunt revizuite la intervale
regulate care nu trebuie să depășească cinci ani și, dacă este necesar,
sunt actualizate ⌦ le vor actualiza ⌫ pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcțiilor ⇨ , rezultatele calculului optim din punctul de vedere al costurilor prevăzut la articolul 6 și obiectivele și politicile naționale actualizate privind energia și clima ⇦.

⇩ nou

2.    Statele membre pot decide să adapteze cerințele menționate la alineatul (1) la clădirile protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

32.    Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

(a)clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;

(ab)clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

(bc)construcții provizorii utilizate pe o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol care nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector pentru care există un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;

(cd)clădiri rezidențiale care sunt utilizate sau destinate a fi utilizate fie mai puțin de patru luni pe an, fie, alternativ, pentru o perioadă limitată în cursul unui an și cu un consum de energie preconizat a reprezenta mai puțin de 25 % din valoarea care ar rezulta în urma utilizării pe tot parcursul anului;

(de)clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

Articolul 65

Calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică

1.    Până la 30 iunie 2011,Comisia ⌦ este împuternicită să adopte ⌫ stabilește prin intermediul acteactelor delegate în conformitate cu articolularticolele 2923, 24 și 25 ⌦ privind ⌫ un cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora. ⇨ Până la 30 iunie 2026, Comisia revizuiește cadrul metodologic comparativ pentru calcularea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore și pentru elementele individuale ale clădirilor. ⇦

Cadrul metodologic comparativ se instituie ⌦ este prevăzut ⌫ în conformitate cu anexa VIIIII și face distincție între clădirile noi și clădirile existente, precum și între diverse categorii de clădiri.

2.    Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând cadrul metodologic comparativ stabilit în conformitate cu alineatul (1) și parametri pertinenți, precum condițiile climatice și accesibilitatea practică a infrastructurii energetice, și compară rezultatele acestui ⌦ acelui ⌫ calcul cu cerințele minime de performanță energetică în vigoare.

Statele membre raportează Comisiei toate datele de intrare și ipotezele utilizate pentru calculele menționate, precum și toate rezultatele acestora. Statele membre ⇨ actualizează și ⇦ transmit rapoartele respective Comisiei la intervale periodice care să nu depășească cinci ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2012. ⇨ Primul raport bazat pe cadrul metodologic revizuit în temeiul alineatului (1) se prezintă până la 30 iunie 2028. ⇦

3.    În cazul în care rezultatul comparației efectuate în conformitate cu alineatul (2) indică faptul că cerințele minime de performanță energetică aflate în vigoare sunt ⇨ cu peste 15 % ⇦ în mod semnificativ mai puțin eficiente din punct de vedere al energiei decât nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, statul membru în cauză ⇨ include în raportul ⇦ justifică această diferență în scris către Comisie în raportul menționat la alineatul (2), însoțit, în măsura în care diferența nu poate fi justificată, de un plan care prevede pașii necesari pentru a reduce în mod semnificativ diferența până la următoarea revizuirea a cerințelor de performanță energetică în conformitate cu articolul 54 alineatul (1).

4.    Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (3)

Articolul 76

Clădirile noi

⇩ nou

1.    Statele membre se asigură că, începând cu datele următoare, clădirile noi sunt clădiri cu emisii zero, în conformitate cu anexa III:

(a)începând cu 1 ianuarie 2027, clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice; precum și

(b)începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi;

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (3) (adaptat)

⇨ nou

1. ⇨ Până la aplicarea cerințelor prevăzute la primul paragraf, ⇦ sStatele membre iau măsurile necesare pentru a se asigurăasigura că noile clădiri ⇨ sunt cel puțin clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și că ele ⇦ îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 54.

⇩ nou

2.    Statele membre se asigură că potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață (GWP) este calculat în conformitate cu anexa III și publicat prin certificatul de performanță energetică al clădirii:

(a)începând cu 1 ianuarie 2027, pentru toate clădirile noi cu o suprafață utilă mai mare de 2 000 de metri pătrați; precum și

(b)începând cu 1 ianuarie 2030, pentru toate clădirile noi;

3. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29, acte delegate de completare a prezentei directive în vederea adaptării anexei III la progresul tehnologic și la inovare, a stabilirii unor praguri maxime adaptate de performanță energetică în anexa III pentru clădirile renovate și a adaptării pragurilor maxime de performanță energetică pentru clădirile cu emisii zero.

4.    Statele membre abordează, în ceea ce privește clădirile noi, problemele legate de condițiile climatice sănătoase din interior, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Statele membre abordează, de asemenea, eliminarea carbonului asociat stocării carbonului în clădiri sau pe acestea.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (3)

2.    Statele membre se asigură că, înainte de începerea lucrărilor de construcție a clădirilor noi, se ia în considerare fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a sistemelor alternative de înaltă eficiență, dacă acestea există.”

🡻 2010/31/UE

Articolul 87

Clădiri existente

1.    Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a clădirii sau a părții clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 54, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Cerințele respective se aplică clădirii renovate sau unității renovate a clădirii în ansamblu. Se pot aplica cerințe suplimentare sau alternative elementelor renovate ale clădirilor.

2.    De asemenea, statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta faptul că, atunci când un element al unei clădiri care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii este modernizat sau înlocuit, performanța energetică a elementului clădirii respectiv îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Statele membre determină aceste cerințe minime de performanță energetică în conformitate cu articolul 4.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (4) (adaptat)

⇨ nou

3.    „În ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore, statele membre încurajează utilizarea sistemelor alternative de înaltă eficiență, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic,. ⌦ Statele membre ⌫, și abordează ⌦ , în ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore, ⌫ aspectele legate de condițiile care caracterizează un climat interior sănătos, ⇨ adaptarea la schimbările climatice, ⇦ protecția împotriva incendiilor, și riscurile legate de activitatea seismică intensă ⇨ , eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul, și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap ⇦.” 

⇩ nou

Articolul 9

Standarde minime de performanță energetică

1.    Statele membre se asigură că:

(a)clădirile și unitățile de clădire deținute de organismele publice ating cel târziu

(i)după 1 ianuarie 2027, cel puțin clasa F de performanță energetică; precum și

(ii)după 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa E de performanță energetică;

(b)clădirile și unitățile de clădire nerezidențiale deținute de organismele publice ating cel târziu

(i)după 1 ianuarie 2027, cel puțin clasa F de performanță energetică; precum și

(ii)după 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa E de performanță energetică;

(c)clădirile și unitățile de clădire rezidențiale ating cel târziu

(i)după 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa F de performanță energetică; precum și

(ii)după sâmbătă, 1 ianuarie 2033, cel puțin clasa E de performanță energetică;

În foaia lor de parcurs menționată la articolul 3 alineatul (1) litera (b), statele membre stabilesc termene specifice pentru ca clădirile menționate la prezentul alineat să atingă clase de performanță energetică mai ridicate până în 2040 și 2050, în conformitate cu traiectoria transformării parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero.

2.    Pe lângă standardele minime de performanță energetică stabilite în temeiul alineatului (1), fiecare stat membru poate stabili standarde minime de performanță energetică pentru renovarea tuturor celorlalte clădiri existente.

În cazul în care sunt stabilite, standardele minime de performanță energetică sunt concepute având în vedere foaia de parcurs națională și obiectivele pentru 2030, 2040 și 2050 cuprinse în planul de renovare a clădirilor statului membru și transformarea parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero până în 2050.

3.    În conformitate cu articolul 15, statele membre sprijină respectarea standardelor minime de performanță energetică prin intermediul tuturor măsurilor următoare:

(a)furnizarea de măsuri financiare adecvate, în special cele care vizează gospodăriile vulnerabile, persoanele afectate de sărăcia energetică sau care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE).../... [DEE reformată];

(b)furnizarea de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul ghișeelor unice;

(c)conceperea unor scheme de finanțare integrate;

(d)eliminarea barierelor neeconomice, inclusiv a stimulentelor divergente, precum și

(e)monitorizarea impactului social, în special asupra persoanelor celor mai vulnerabile.

4.    În cazul în care o clădire este renovată în vederea respectării unui standard minim de performanță energetică, statele membre asigură respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru elementele clădirii în temeiul articolului 5 și, în cazul renovărilor majore, a cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente în temeiul articolului 8.

5.    Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice standardele minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2) pentru următoarele categorii de clădiri:

(a)clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea standardelor ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;

(b)clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

(c)construcții provizorii utilizate pe o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol care nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector pentru care există un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;

(d)clădiri rezidențiale care sunt utilizate sau destinate a fi utilizate fie mai puțin de patru luni pe an, fie, alternativ, pentru o perioadă limitată în cursul unui an și cu un consum de energie preconizat a reprezenta mai puțin de 25 % din valoarea care ar rezulta în urma utilizării pe tot parcursul anului;

(e)clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

6. Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2), inclusiv mecanisme adecvate de monitorizare și sancțiuni în conformitate cu articolul 31.

Articolul 10

Pașapoarte de renovare

1.    Până la 31 decembrie 2023, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unui cadru european comun pentru pașapoartele de renovare, pe baza criteriilor stabilite la alineatul (2).

2.    Până la 31 decembrie 2024, statele membre introduc un sistem de pașapoarte de renovare bazat pe cadrul comun stabilit în conformitate cu alineatul (1).

3.    Pașaportul de renovare respectă următoarele cerințe:

(a)este emis de un expert calificat și certificat, în urma unei vizite la fața locului;

(b)cuprinde o foaie de parcurs privind renovarea care indică o succesiune de etape de renovare care se bazează unul pe celălalt, cu obiectivul de a transforma clădirea într-o clădire cu emisii zero până cel târziu în 2050;

(c)indică beneficiile preconizate în ceea ce privește economiile de energie, facturile la energie și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră, precum și beneficiile mai ample legate de sănătate și confort și de îmbunătățirea capacității de adaptare a clădirii la schimbările climatice; precum și

(d)conține informații cu privire la sprijinul financiar și tehnic potențial.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

⇨ nou

Articolul 118

Sisteme tehnice ale clădirilor, electromobilitate și indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente

1.    În scopul optimizării utilizării energiei de către sistemele tehnice ale clădirilor, statele membre stabilesc cerințe referitoare la sisteme în ceea ce privește performanța energetică globală, instalarea corectă și dimensionarea, reglarea și controlul corespunzătoare ale sistemelor tehnice ale clădirilor care sunt instalate în clădirile ⇨ noi sau ⇦ existente. Statele membre aplică aceste cerințe referitoare la sisteme și în cazul clădirilor noi. ⇨ La stabilirea cerințelor, statele membre țin seama de condițiile de proiectare și de condițiile tipice sau medii de funcționare. ⇦

Cerințele referitoare la sisteme se stabilesc pentru sistemele tehnice noi ale clădirilor, pentru înlocuirea și pentru îmbunătățirea acestor sisteme și se aplică în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

⇩ nou

Statele membre pot stabili cerințe legate de emisiile de gaze cu efect de seră sau de tipul de combustibil utilizat de generatoarele de căldură, cu condiția ca aceste cerințe să nu constituie o barieră nejustificată pe piață.

Statele membre se asigură că cerințele pe care le stabilesc pentru sistemele tehnice ale clădirilor ating cel puțin cele mai recente niveluri optime din punctul de vedere al costurilor.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5)

2.    Statele membre prevăd obligația, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, ca noile clădiri să fie echipate cu dispozitive cu autoreglare pentru reglarea separată a temperaturii în fiecare cameră sau, dacă este justificat, într-o zonă desemnată încălzită din unitatea de clădire. În clădirile existente, instalarea de astfel de dispozitive cu autoreglare este obligatorie atunci când se înlocuiesc generatoarele de căldură, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

⇩ nou

3.    Statele membre impun ca clădirile cu emisii zero să fie echipate cu dispozitive de măsurare și control pentru monitorizarea și reglarea calității aerului din încăperi. În clădirile existente, instalarea unor astfel de dispozitive este necesară, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, atunci când o clădire este supusă unei renovări majore.

4.    Statele membre se asigură că, la instalarea unui sistem tehnic al unei clădiri, este evaluată performanța energetică globală a părții modificate și, după caz, a sistemului complet modificat. Rezultatele sunt documentate și transmise proprietarului clădirii pentru a rămâne disponibile și pentru a putea fi folosite în scopul verificării conformității cu cerințele minime stabilite în temeiul alineatului (1) și al eliberării de certificate de performanță energetică.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

⇨ nou

Articolul 12

⌦ Infrastructura pentru mobilitate durabilă ⌫

12.    În ceea ce privește clădirile nerezidențiale noi și clădirile nerezidențiale supuse unor renovări majore, care au mai mult de zece ⇨ cinci ⇦ locuri de parcare, statele membre se asigură că:

(a)este instalat cel puțin un punct de reîncărcare în înțelesul Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului 57 ;

⇩ nou

(b)este instalată precablarea pentru fiecare loc de parcare pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice și

(c)există cel puțin un spațiu de parcare pentru biciclete pentru fiecare loc de parcare pentru autovehicule;

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

și infrastructura încastrată, și anume tubulatura pentru cabluri electrice, pentru cel puțin un loc de parcare din cinci, pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice în cazul în care: (a) parcarea se situează în interiorul clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii,; sau (b) parcarea este adiacentă fizic clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.

⇩ nou

Statele membre se asigură că precablarea este dimensionată astfel încât să permită utilizarea simultană a numărului preconizat de puncte de reîncărcare.

Prin derogare de la primul paragraf litera (a), pentru noile clădiri de birouri și clădiri de birouri supuse unor renovări majore, prevăzute cu mai mult de cinci locuri de parcare, statele membre asigură instalarea a cel puțin unui punct de reîncărcare pentru fiecare două locuri de parcare.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

⇨ nou

Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului până la 1 ianuarie 2023 cu privire la potențiala contribuție a unei politici a Uniunii în materie de clădiri pentru promovarea electromobilității și, după caz, propune măsuri în această privință.

23.    ⌦ În ceea ce privește ⌫ Statele membre stabilesc cerințele pentru instalarea unui număr minim de puncte de reîncărcare pentru toate clădirile nerezidențiale cu peste douăzeci de locuri de parcare până la 1 ianuarie 2025 ⇨ , statele membre asigură instalarea a cel puțin unui punct de reîncărcare pentru fiecare zece locuri de parcare și a cel puțin unui spațiu de parcare pentru biciclete pentru fiecare loc de parcare pentru autovehicule, până la 1 ianuarie 2027. În cazul clădirilor deținute sau ocupate de autoritățile publice, statele membre asigură precablarea pentru cel puțin unul din două locuri de parcare până la 1 ianuarie 2033. ⇦

⇩ nou

3.    Statele membre pot adapta cerințele privind numărul de locuri de parcare pentru biciclete în conformitate cu alineatele (1) și (2) pentru categorii specifice de clădiri nerezidențiale în care bicicletele sunt, de obicei, mai puțin utilizate ca mijloc de transport.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5)

⇨ nou

4.    Statele membre pot decide să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatele (2) și (3) în cazul clădirilor deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei 58 .

45.    În ceea ce privește clădirile rezidențiale noi și clădirile rezidențiale supuse unor renovări majore, care au mai mult de zece ⇨ trei ⇦ locuri de parcare, statele membre asigură:

(a)instalarea unei infrastructuri încastrate, și anume tubulatura pentru cabluri electrice, ⇨ precablării ⇦ pentru fiecare loc de parcare pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice ⇨ și ⇦;,

⇩ nou

(b)cel puțin două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare locuință.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

în cazul în care: (a)    parcarea se situează în interiorul clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii,; sau (b)    parcarea este adiacentă fizic clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.

⇩ nou

Statele membre se asigură că precablarea este dimensionată astfel încât să permită utilizarea simultană a punctelor de reîncărcare aferente tuturor locurilor de parcare. Dacă, în cazul renovărilor majore, asigurarea a două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare locuință nu este fezabilă, statele membre asigură cât mai multe locuri de parcare pentru biciclete, după caz.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

⇨ nou

56. Statele membre pot decide să nu aplice alineatele 12, 23 și 45 anumitor categorii de clădiri în cazul în care: (a) în ceea ce privește alineatele (2) și (5), s-au depus cereri de autorizație de construcție sau cereri echivalente până la 10 martie 2021;(b) infrastructura încastrată ⌦ precablarea ⌫ necesară s-ar baza pe microsisteme izolate sau clădirile sunt situate în regiuni ultraperiferice în sensul articolului 349 din TFUE, în cazul în care aplicarea respectivelor alineate ar conduce la probleme semnificative pentru funcționarea sistemului energetic local și ar pune în pericol stabilitatea rețelei locale.;

(c)costul instalațiilor de reîncărcare și de încastrare depășește 7 % din costul total al renovării majore a clădirii;

(d)o clădire publică face deja obiectul unor cerințe comparabile, în conformitate cu transpunerea Directivei 2014/94/UE.

⇩ nou

6.    Statele membre se asigură că punctele de reîncărcare menționate la alineatele (1), (2) și (4) sunt capabile de încărcare inteligentă și, după caz, de încărcare bidirecțională și că sunt exploatate pe baza unor protocoale și standarde de comunicare neprotejate și nediscriminatorii, în mod interoperabil și în conformitate cu orice standarde și protocoale juridice din actele delegate adoptate în temeiul articolului 19 alineatul (6) și al articolului 19 alineatul (7) din Regulamentul (UE).../... [AFIR].

7.    Statele membre încurajează operatorii de puncte de reîncărcare care nu sunt accesibile publicului să le exploateze în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE).../... [AFIR], după caz.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

⇨ nou

87.    Statele membre prevăd măsuri în vederea simplificării instalării de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi și existente și abordează posibilele ⌦ elimină ⌫ obstacole în materie de reglementare, inclusiv privind procedurile de autorizare și de aprobare, fără a aduce atingere legislației referitoare la proprietate și închiriere din statele membre. ⇨ Statele membre elimină barierele din calea instalării de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale prevăzute cu spații de parcare, în special necesitatea de a obține consimțământul proprietarului sau al coproprietarilor pentru un punct de reîncărcare privat pentru uz propriu. ⇦

⇩ nou

Statele membre asigură disponibilitatea asistenței tehnice pentru proprietarii și locatarii clădirilor care doresc să instaleze puncte de reîncărcare.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

⇨ nou

98.    Statele membre iau în considerare necesitatea unor politici coerente ⇨ asigură coerența politicilor ⇦ pentru clădiri, pentru mobilitatea ușoară și ecologică și pentru planificarea urbană.

9.    Statele membre se asigură că, la instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al unei clădiri, este evaluată performanța energetică globală a părții modificate și, după caz, a sistemului complet modificat. Rezultatele sunt documentate și transmise proprietarului clădirii pentru a rămâne disponibile și pentru a putea fi folosite în scopul verificării conformității cu cerințele minime stabilite în temeiul alineatului (1) din prezentul articol și al eliberării de certificate de performanță energetică. Fără a aduce atingere articolului 12, statele membre decid dacă este cazul să solicite eliberarea unui nou certificat de performanță energetică.

Articolul 13

⌦ Gradul de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente ⌫

110.    Comisia adoptă, până la 31 decembrie 2019, un act delegat ⌦ acte delegate ⌫ în conformitate cu articolul 2923, , care să completeze prezenta directivă prin instituirea unui ⌦ privind un ⌫ sistem comun opțional al Uniunii pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente. Evaluarea se bazează pe analizarea capacității unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului și la rețea și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

În conformitate cu anexa IVIa, sistemul comun opțional al Uniunii pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente ⌦ stabilește ⌫:

(a)stabilește definiția indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente; și

(b)stabilește o metodologie prin care acesta ar urma să fie calculat.

⇩ nou

2.    Până la 31 decembrie 2025, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 29, prin care solicită aplicarea schemei comune a Uniunii de evaluare a gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente, în conformitate cu anexa IV, în cazul clădirilor nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire, sau pentru sistemele combinate de încălzire și ventilare a spațiilor de peste 290 kW.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (5) (adaptat)

311.    Comisia adoptă, până la 31 decembrie 2019 și după consultarea părților interesate relevante, un act de punere în aplicare care detaliază modalitățile tehnice de implementare efectivă a sistemului menționat la alineatul (1)(10) din prezentul articol, inclusiv un calendar pentru o fază de testare fără caracter obligatoriu la nivel național, și care clarifică relația complementară a sistemului față de certificatele de performanță energetică menționate la articolul 1611.

Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 3026 alineatul (3).

⇩ nou

4.    Până la 31 decembrie 2025 și după consultarea părților interesate relevante, Comisia adoptă un act de punere în aplicare care detaliază modalitățile tehnice pentru punerea în aplicare eficace a schemei menționate la alineatul (2) în cazul clădirilor nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire sau pentru sistemele combinate de încălzire și ventilare de peste 290 kW.

Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (3).

Articolul 14

Schimbul de date

1.    Statele membre se asigură că proprietarii, locatarii și administratorii clădirilor pot avea acces direct la datele din sistemele lor de clădiri. La cererea acestora, accesul sau datele sunt puse la dispoziția unui terț. Statele membre facilitează interoperabilitatea deplină a serviciilor și a schimbului de date în cadrul Uniunii în conformitate cu alineatul (6).

În sensul prezentei directive, datele din sistemele clădirilor includ cel puțin toate datele referitoare la performanța energetică a elementelor clădirii, performanța energetică a serviciilor clădirii, sistemele de automatizare și control al clădirilor, contoarele și punctele de încărcare pentru electromobilitate.

2.    Atunci când stabilesc normele privind gestionarea și schimbul de date, statele membre sau, în cazul în care un stat membru a prevăzut acest lucru, autoritățile competente desemnate specifică normele privind accesul părților eligibile la datele din sistemele clădirilor în conformitate cu prezentul articol și cu cadrul juridic aplicabil al Uniunii.

3.    Nu se percep costuri suplimentare proprietarului, chiriașului sau administratorului clădirii pentru accesul la datele lor sau pentru o cerere de punere a datelor la dispoziția unui terț. Statele membre sunt responsabile cu stabilirea tarifelor relevante pentru accesul la date al altor părți eligibile, cum ar fi instituțiile financiare, agregatorii energetici, furnizorii de energie, furnizorii de servicii energetice și institutele naționale de statistică sau alte autorități naționale responsabile cu elaborarea, producerea și difuzarea statisticilor europene. Statele membre sau, după caz, autoritățile competente desemnate se asigură că orice taxe impuse de entitățile reglementate care furnizează servicii de date sunt rezonabile și justificate în mod corespunzător.

4.    Normele privind accesul la date și stocarea datelor în temeiul prezentei directive sunt conforme cu dreptul relevant al Uniunii. Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentei directive se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 59 .

5.    Comisia adoptă acte de punere în aplicare care detaliază cerințele de interoperabilitate și procedurile nediscriminatorii și transparente de acces la date. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 30 alineatul (2).

🡻 2010/31/UE

Articolul 9

Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

1.    Statele membre se asigură că:

(a)până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; precum și

(b)după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Aceste planuri naționale pot include obiective diferențiate în funcție de categoriile clădirilor.

2.    De asemenea, urmând exemplul sectorului public, statele membre trebuie să elaboreze politici și să ia măsuri de tipul stabilirii unor obiective în scopul de a stimula transformarea clădirilor renovate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și să informeze Comisia cu privire la acestea prin intermediul planurilor lor naționale menționate la alineatul (1).

3.    Planurile naționale cuprind, printre altele, următoarele elemente:

(a)aplicarea practică detaliată de către statul membru a definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, care să reflecte condițiile naționale, regionale sau locale ale acestuia și care să cuprindă un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kWh/m2 pe an. Factorii de energie primară utilizați pentru stabilirea consumului de energie primară se pot baza pe valorile medii anuale naționale sau regionale și pot ține seama de standardele europene relevante;

(b)obiective intermediare privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor noi, până în 2015, în vederea pregătirii punerii în aplicare a alineatului (1);

(c)informații privind politicile și măsurile financiare sau de altă natură adoptate în contextul alineatelor (1) și (2) pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv detalii privind cerințele și măsurile naționale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și în clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore, în contextul articolului 13 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE și al articolelor 6 și 7 din prezenta directivă.

4.    Comisia evaluează planurile naționale menționate la alineatul (1), în special oportunitatea măsurilor avute în vedere de statele membre în ceea ce privește obiectivele prezentei directive. Comisia, ținând seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității, poate solicita informații specifice suplimentare referitoare la cerințele prevăzute la alineatele (1), (2) și (3). În acest caz, statul membru vizat prezintă informațiile solicitate sau propune modificări în termen de 9 luni de la solicitarea formulată de Comisie. În urma unei evaluări, Comisia poate formula o recomandare.

🡻 2018/1999 articolul 53 alineatul (3)

„5.    În cadrul raportului privind starea uniunii energetice menționat la articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, la fiecare patru ani, un raport cu privire la progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri cu consum de energie
aproape egal cu zero. Pe baza acestor informații raportate, dacă este necesar, Comisia elaborează un plan de acțiune și propune recomandări și măsuri în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru creșterea numărului acestor clădiri și încurajarea bunelor practici în ceea ce privește transformarea rentabilă a clădirilor existente în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero.”

🡻 2010/31/UE

6.    Statele membre pot decide să nu aplice cerințele prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) în cazuri specifice în care acest lucru poate fi justificat și în care analiza de rentabilitate pe durata normată de funcționare a clădirii respective este negativă. Statele membre informează Comisia cu privire la principiile regimurilor legislative relevante.

Articolul 1510

Stimulente financiare și bariere de piață

1.    Având în vedere importanța furnizării unei finanțări adecvate și a altor instrumente în scopul catalizării performanței energetice a clădirilor și în scopul tranziției către clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, statele membre iau măsurile necesare pentru a determina cele mai relevante instrumente în acest sens, în funcție de circumstanțele naționale.

⇩ nou

1.    Statele membre oferă finanțare adecvată, măsuri de sprijin și alte instrumente capabile să elimine barierele de pe piață și să stimuleze investițiile necesare în renovări energetice în conformitate cu planul lor național de renovare a clădirilor și în vederea transformării parcului lor imobiliar în clădiri cu emisii zero până în 2050.

2.    Statele membre iau măsurile de reglementare adecvate pentru a elimina barierele neeconomice din calea renovării clădirilor. În ceea ce privește clădirile cu mai multe unități de clădire, astfel de măsuri pot include eliminarea cerințelor privind unanimitatea în structurile de coproprietate sau permiterea ca structurile de coproprietate să fie beneficiari direcți ai sprijinului financiar.

3.    Statele membre utilizează în mod optim, din punctul de vedere al costurilor, finanțarea națională și finanțarea disponibilă stabilite la nivelul Uniunii, în special Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social pentru climă, fondurile politicii de coeziune, InvestEU, veniturile din licitații provenite din comercializarea certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE [ETS modificată] și alte surse de finanțare publică.

4.    Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor, statele membre promovează introducerea unor instrumente financiare și de finanțare favorabile, cum ar fi împrumuturi pentru eficiență energetică și credite ipotecare pentru renovarea clădirilor, contracte de performanță energetică, stimulente fiscale, scheme de finanțare pe bază de impozitare, scheme de finanțare pe bază de facturi, fonduri de garantare, fonduri care vizează renovări în profunzime, fonduri care vizează renovări cu un prag minim semnificativ de economii de energie specifice și standarde pentru portofoliile de credite ipotecare. Acestea orientează investițiile către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, în conformitate cu orientările Eurostat privind înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile administrației publice.

5.    Statele membre facilitează agregarea proiectelor pentru a permite accesul investitorilor, precum și soluții structurate pentru potențialii clienți.

Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că instituțiile financiare oferă pe scară largă și în mod nediscriminatoriu produse de creditare în materie de eficiență energetică pentru renovările clădirilor și că acestea sunt vizibile și accesibile consumatorilor. Statele membre se asigură că băncile și alte instituții financiare și investitori primesc informații cu privire la posibilitățile de a participa la finanțarea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor.

6.    Statele membre asigură instituirea unor facilități de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul ghișeelor unice, care să vizeze toți actorii implicați în renovările clădirilor, inclusiv proprietarii de locuințe și actorii administrativi, financiari și economici, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii.

7.    Statele membre instituie măsuri și finanțare pentru promovarea educației și formării cu scopul de a se asigura că există o forță de muncă suficientă cu un nivel adecvat de competențe care să corespundă nevoilor din sectorul construcțiilor.

🡻 2010/31/UE

⇨ nou

84.    După caz, Comisia asistă, la cerere, statele membre în elaborarea unor programe naționale sau regionale de sprijin financiar în scopul creșterii ⇨ performanței ⇦ eficienței energetice a clădirilor, în special a celor existente, prin încurajarea schimbului de bune practici între autoritățile sau organismele naționale sau regionale responsabile.

Comisia colectează și diseminează, cel puțin autorităților publice, cele mai bune practici privind mecanismele de finanțare publice și private de succes pentru renovările care vizează eficiența energetică, precum și informații referitoare la programele pentru agregarea proiectelor de renovare la scară mică în materie de eficiență energetică. Comisia identifică și diseminează cele mai bune practici cu privire la stimulentele financiare destinate renovărilor din perspectiva consumatorului, ținând seama de diferențele în ceea ce privește raportul cost-eficiență între statele membre.

5.    Pentru a îmbunătăți finanțarea în sprijinul punerii în aplicare a prezentei directive și ținând seama în mod adecvat de principiul subsidiarității, Comisia prezintă, de preferință până în 2011, o analiză, în special a următoarelor aspecte:

(a)eficiența, adecvarea și suma reală utilizată din fondurile structurale și din programele-cadru la care s-a recurs în vederea creșterii eficienței energetice a clădirilor, în special a locuințelor;

(b)eficiența utilizării fondurilor din partea BEI și a altor instituții financiare publice;

(c)coordonarea dintre fondurile Uniunii și cele naționale și alte forme de sprijin care pot acționa ca o pârghie în vederea stimulării investițiilor în eficiența energetică și caracterul adecvat al fondurilor respective în scopul realizării obiectivelor Uniunii.

Pe baza analizei respective și în conformitate cu cadrul financiar multianual, Comisia poate prezenta, ulterior, Parlamentului European și Consiliului, în cazul în care consideră că este adecvat, propuneri referitoare la instrumentele Uniunii.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (6)

⇨ nou

96.    Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de ⇨ performanță ⇦ eficiențăenergetică în cadrul renovării clădirilor de economiile de energie urmărite sau realizate, astfel cum sunt stabilite pe baza unuia sau a mai multor criterii dintre cele menționate mai jos:

(a)performanța energetică a echipamentelor sau a materialelor utilizate pentru renovare; caz în care echipamentele sau materialele utilizate pentru renovare se instalează de către un instalator având nivelul adecvat de certificare sau de calificare ⇨ și respectă cerințele minime de performanță energetică pentru elementele clădirii ⇦;

(b)valorile-standard pentru calcularea economiilor de energie ale clădirilor;

(c)îmbunătățirile obținute în urma renovării respective, prin compararea certificatelor de performanță energetică emise înainte și după renovare;

(d)rezultatele unui audit energetic;

(e)rezultatele unei alte metode relevante, transparente și proporționale care indică îmbunătățirea performanței energetice.

⇩ nou

10.    Cel târziu de la 1 ianuarie 2027, statele membre nu oferă stimulente financiare pentru instalarea de cazane pe bază de combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2027, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (h) punctul (i) a treia liniuță din Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului 60 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune și cu articolul 73 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului 61 privind planurile strategice PAC.

11.    Statele membre stimulează renovările în profunzime și programele de amploare care vizează un număr mare de clădiri și duc la o reducere globală cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară, cu un sprijin financiar, fiscal, administrativ și tehnic mai mare.

Statele membre se asigură că o renovare în profunzime în etape care beneficiază de stimulente financiare publice urmează etapele stabilite într-un pașaport de renovare.

12.    Stimulente financiare vizează cu titlu prioritar gospodăriile vulnerabile, persoanele afectate de sărăcia energetică sau care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE).../.... [DEE reformată].

13.    Atunci când oferă stimulente financiare proprietarilor de clădiri sau de unități de clădire pentru renovarea clădirilor sau a unităților de clădire închiriate, statele membre se asigură că stimulentele financiare aduc beneficii atât proprietarilor, cât și chiriașilor, în special prin furnizarea de sprijin pentru chirie sau prin impunerea unor plafoane în ceea ce privește majorările chiriilor.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (6)

6a.    Bazele de date pentru certificatele de performanță energetică permit colectarea de date privind consumul de energie măsurat sau calculat al clădirilor vizate, inclusiv, cel puțin, al clădirilor publice pentru care a fost emis, în conformitate cu articolul 12, un certificat de performanță energetică, astfel cum este menționat la articolul 13.

6b.    Se pun la dispoziție la cerere, în scopuri statistice și de cercetare, precum și proprietarului clădirii, cel puțin date agregate anonimizate conforme cu cerințele Uniunii și cu cele naționale de protecție a datelor.

🡻 2010/31/UE

⇨ nou

7.    Dispozițiile prezentei directive nu împiedică statele membre să ofere stimulente pentru clădirile noi, lucrările de renovare sau elementele clădirilor care depășesc nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor.

Articolul 1611

Certificatele de performanță energetică

1.    Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor.

Certificatul de performanță energetică include performanța energetică a unei clădiri ⇨ , exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară în kWh/(m2/an), ⇦ și valori de referință, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică ⇨ , standardele minime de performanță energetică, cerințele privind clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero și cerințele privind clădirile cu emisii zero, ⇦ pentru a da posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai unității clădirii să compare și să evalueze performanța energetică a clădirii. Certificatul de performanță energetică poate include informații suplimentare, precum consumul anual de energie pentru clădirile nerezidențiale și procentul de energie din surse regenerabile în consumul total de energie.

⇩ nou

2.    Până cel târziu la 31 decembrie 2025, certificatul de performanță energetică trebuie să respecte modelul din anexa V. Acesta indică clasa de performanță energetică a clădirii, pe o scară închisă, utilizând numai litere de la A la G. Litera A corespunde clădirilor cu emisii zero, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (2), iar litera G corespunde procentului de 15 % de clădiri cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național la momentul introducerii scării respective. Statele membre se asigură că restul claselor (de la B la F) au o distribuție uniformă a lărgimii de bandă a indicatorilor de performanță energetică între clasele de performanță energetică. Statele membre asigură o identitate vizuală comună pentru certificatele de performanță energetică pe teritoriul lor.

3.    Statele membre asigură calitatea, fiabilitatea și accesibilitatea certificatelor de performanță energetică. Acestea se asigură că certificatele de performanță energetică sunt eliberate de experți independenți în urma unei vizite la fața locului.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

42.    Certificatul de performanță energetică cuprinde recomandări pentru îmbunătățirea nivelului optim din punctul de vedere al costurilor sau a rentabilității performanței energetice ⇨ și reducerea emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră ⇦ alea unei clădiri sau alea unei unități de clădire, cu excepția cazului în care ⇨ clădirea sau unitatea de clădire respectă deja standardul relevant al clădirii cu emisii zero ⇦ nu există un potențial rezonabil pentru o astfel de îmbunătățire comparativ cu cerințele de performanță energetică în vigoare.

Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează:

(a)măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii; și

(b)măsurile pentru elementele distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii.

53.    Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă ⇨ și furnizează o estimare a economiilor de energie și a reducerii emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră. Ele ⇦ și pot furniza o estimare în ceea ce privește durata perioadelor de amortizare sau raportul costuri-beneficii pe durata normată de funcționare.

⇩ nou

6.    Recomandările includ o evaluare a măsurii în care sistemul de încălzire sau de climatizare poate fi adaptat pentru a funcționa la temperaturi mai eficiente, cum ar fi emițătoare de temperatură joasă pentru sistemele de încălzire pe bază de apă, inclusiv proiectarea necesară a puterii termice și cerințele privind temperatura/debitul.

🡻 2010/31/UE

⇨ nou

74.    Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate inclusiv în ceea ce privește rentabilitatea recomandărilor formulate în certificatul de performanță energetică. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și estimarea preliminară a costurilor. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări. Alte informații cu privire la subiecte conexe, precum auditurile în domeniul energiei sau stimulentele financiare sau de altă natură și posibilitățile de finanțare ⇨ , sau consiliere privind modul de creștere a rezistenței la schimbările climatice a clădirilor, ⇦, pot fi de asemenea furnizate proprietarului sau locatarului.

5.    Sub rezerva normelor naționale, statele membre încurajează autoritățile publice să țină seama de rolul de lider pe care ar trebui să îl joace în domeniul performanței energetice a clădirilor, între altele prin punerea în aplicare a recomandărilor incluse în certificatele de performanță energetică eliberate pentru clădirile pe care le dețin, în perioada de valabilitate a certificatului.

86.    Pentru unitățile de clădire, certificarea poate să se bazeze pe:

(a)o certificare comună a întregii clădiri sau

(b)pe evaluarea unei alte unități de clădire reprezentative cu aceleași caracteristici relevante din punctul de vedere al energiei din aceeași clădire.

97.    Pentru clădirile unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică.

108.    Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult 10 ⇨ cinci ⇦ ani. ⇨ Cu toate acestea, pentru clădirile cu o clasă de performanță energetică A, B sau C stabilită în temeiul alineatului (2), valabilitatea certificatului de performanță energetică nu depășește 10 ani. ⇦9.    Până în 2011, în consultare cu sectoarele relevante, Comisia adoptă un sistem de certificare comun voluntar al Uniunii Europene pentru performanța energetică a clădirilor nerezidențiale. Această măsură se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 26 alineatul (2). Statele membre sunt încurajate să recunoască sau să utilizeze acest sistem sau o parte a acestuia, adaptându-l la caracteristicile naționale.

⇩ nou

11.    Statele membre pun la dispoziție proceduri simplificate pentru actualizarea unui certificat de performanță energetică în cazul în care sunt modernizate doar elemente individuale (măsuri unice sau de sine stătătoare).

Statele membre pun la dispoziție proceduri simplificate pentru actualizarea unui certificat de performanță energetică în cazul în care sunt puse în aplicare măsurile identificate într-un pașaport de renovare.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

Articolul 1712

Eliberarea certificatelor de performanță energetică

1.    Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică ⇨ digital ⇦ pentru:

(a)clădirile sau unitățile de clădire care sunt construite, ⇨ au făcut obiectul unei renovări majore, sunt ⇦ vândute sau închiriate unui nou locatar ⇨ sau în cazul cărora contractul de închiriere este reînnoit ⇦; precum și

(b)clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 500 m2 este ⇨ deținute sau ocupate ⇦ ocupată de o autoritate publică ⌦ organisme publice ⌫ și care este vizitată în mod frecvent de public. La 9 iulie 2015, acest prag de 500 m2 va fi redus la 250 m2.

Cerința de a elibera un certificat de performanță energetică nu se aplică în cazul în care certificatul, eliberat fie în conformitate cu Directiva ⌦ 2010/31/UE ⌫ 2002/91/CE, fie în conformitate cu prezenta directivă, este disponibil și valabil pentru clădirea sau unitatea de clădire în cauză.

2.    Statele membre impun ca, la construcția, vânzarea sau închirierea unei clădiri sau a unor unități de clădire ⇨ sau în cazul reînnoirii contractelor de închiriere ⇦, certificatul de performanță energetică sau o copie a acestuia să fie arătat potențialului nou locatar sau cumpărător și să fie înmânat acestuia.

3.    În cazul în care o clădire este vândută sau închiriată înainte de a fi construită ⇨ sau înainte de a fi suspusă unei renovări majore ⇦, statele membre pot solicita vânzătorului să furnizeze o evaluare a viitoarelor performanțe energetice ale acesteia, prin derogare de la alineatele (1) și (2); în acest caz, certificatul de performanță energetică este eliberat cel târziu odată ce clădirea este construită ⇨ sau renovată și reflectă starea construită ⇦ 

4.    Statele membre impun ca atunci când: clădirile care dețin un certificat de performanță energetică; unitățile de clădire dintr-o clădire care deține ⇨ clădirile sau unitățile de clădire care ⇦ sunt oferite spre vânzare sau spre închiriere ⇨ să dețină un certificat de performanță energetică ⇦ ⌦și ca ⌫ indicatorul performanței energetice ⇨ și clasa ⇦ certificatului de performanță energetică al clădirii sau al unității de clădire, după caz, să figureze în ⇨ anunțurile ⇦ online și offline ⇨ , inclusiv pe portalele de căutare aferente site-urilor web imobiliare ⇦ din mijloacele de comunicare în masă comerciale.

⇩ nou

⇨▪Statele membre efectuează verificări prin sondaj sau alte controale pentru a asigura respectarea acestor cerințe. ⇦ 

🡻 2010/31/UE

5.    Dispozițiile prezentului articol se pun în aplicare în conformitate cu normele naționale aplicabile privind proprietatea în comun și coproprietatea.

6.    Statele membre pot exclude categoriile de clădiri menționate la articolul 4 alineatul (2) de la aplicarea alineatelor (1), (2), (4) și (5) din prezentul articol.

67.    Posibilele efecte ale certificatelor de performanță energetică asupra procedurilor juridice, dacă există, se stabilesc în conformitate cu normele naționale.

⇩ nou

7.    Statele membre se asigură că toate certificatele de performanță energetică emise sunt încărcate în baza de date privind performanța energetică a clădirilor menționată la articolul 19. Printre documentele încărcate se numără certificatul complet de performanță energetică, inclusiv toate datele necesare pentru calcularea performanței energetice a clădirii.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

Articolul 1813

Afișarea certificatelor de performanță energetică

1.    Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, în cazul în care o suprafață utilă totală de peste 500 m2 dintr- o clădire pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 1712 alineatul (1) este ocupată de autorități publice și este vizitată frecvent de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public. La 9 iulie 2015, acest prag de 500 m2 va fi redus la 250 m2.

2.    Statele membre solicită ca, în cazul în care o suprafață utilă totală de peste 500 m2 dintr-o clădire pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 1712 alineatul (1) este vizitată frecvent de public, certificatul de performanță energetică să fie afișat într-un loc vizibil publicului.

3.    Dispozițiile prezentului articol ⌦ de la articolele 1 și 2 ⌫ nu includ obligația de a expune recomandările incluse în certificatul de performanță energetică.

⇩ nou

Articolul 19

Baze de date privind performanța energetică a clădirilor

1.    Fiecare stat membru creează o bază de date națională pentru performanța energetică a clădirilor, care permite colectarea de date cu privire la performanța energetică a clădirilor și la performanța energetică globală a parcului imobiliar național.

Baza de date permite colectarea de date privind certificatele de performanță energetică, inspecțiile, pașaportul de renovare a clădirii, indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și consumul de energie calculat sau contorizat al clădirilor vizate.

2.    Baza de date este accesibilă publicului, în conformitate cu normele Uniunii și cu normele naționale de protecție a datelor. Statele membre asigură accesul proprietarilor, locatarilor și administratorilor clădirilor, precum și al instituțiilor financiare în ceea ce privește clădirile din portofoliul lor de investiții la certificatul complet de performanță energetică. Pentru clădirile oferite spre închiriere sau vânzare, statele membre asigură accesul potențialilor locatari sau cumpărători la certificatul complet de performanță energetică.

3.    Statele membre pun la dispoziția publicului informații privind ponderea clădirilor în parcul național de clădiri care fac obiectul certificatelor de performanță energetică și al datelor agregate sau anonimizate privind performanța energetică a clădirilor vizate. Informațiile publice sunt actualizate cel puțin de două ori pe an. Statele membre pun informațiile anonimizate sau agregate la dispoziția publicului și a instituțiilor de cercetare, cum ar fi institutele naționale de statistică, la cerere.

4.    Cel puțin o dată pe an, statele membre asigură transferul informațiilor din baza de date națională către Observatorul parcului imobiliar.

5.    Comisia adoptă, până la 30 iunie 2024, un act de punere în aplicare cu un model comun pentru transferul informațiilor către Observatorul parcului imobiliar.

Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (3).

6.    În scopul asigurării coerenței și consecvenței informațiilor, statele membre se asigură că baza de date națională privind performanța energetică a clădirilor este interoperabilă și integrată cu alte baze de date administrative care conțin informații privind clădirile, cum ar fi cadastrul național al clădirilor și registrele digitale ale clădirilor.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (7) (adaptat)

⇨ nou

Articolul 2014

Inspecția sistemelor de încălzire ⌦ Inspecții ⌫

1.    Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea de inspecții periodice ale părților accesibile ale sistemelor de încălzire ⇨ , ventilare și climatizare ⇦ sau ale sistemelor combinate de încălzire și ventilare, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, precum generatorul de căldură, sistemul de control și pompa (pompele) de circulație utilizate pentru încălzirea clădirilor. ⇨ Puterea nominală a sistemului se bazează pe suma puterii nominale a generatoarelor de încălzire și de climatizare. ⇦ 

⇩ nou

2.    Statele membre stabilesc sisteme de inspecție separate pentru inspecțiile sistemelor rezidențiale și nerezidențiale.

3.    Statele membre pot stabili frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului, ținând seama totodată de costurile de inspecție a sistemului și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției. Sistemele sunt inspectate cel puțin o dată la cinci ani. Sistemele de încălzire echipate cu generatoare cu o putere nominală utilă de peste 290 kW sunt inspectate cel puțin o dată la fiecare doi ani.

4.    Inspecția include evaluarea generatorului sau generatoarelor, a pompelor de circulație, a ventilatoarelor și a sistemului de control. Statele membre pot decide să includă în programele de inspecție orice sisteme suplimentare ale clădirilor identificate în anexa I.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (7) (adaptat)

⇨ nou

Inspecția include o evaluare a eficienței și a dimensionării generatorului de căldură ⇨ sau a generatoarelor și ale componentelor sale principale ⇦ în raport cu cerințele de încălzire ale clădirii, și, atunci când este relevant, ia în considerare capacitatea sistemului de încălzire sau a sistemului combinat de încălzire și ventilare a spațiului de a-și optimiza performanța în condiții de funcționare tipice sau medii. ⇨ Dacă este cazul, inspecția evaluează fezabilitatea funcționării sistemului în condiții de temperatură diferite și mai eficiente, asigurând, în același timp, funcționarea în condiții de siguranță a sistemului. ⇦

⇩ nou

Schema de inspecții include evaluarea dimensionării sistemului de ventilare în raport cu cerințele clădirii și ia în considerare capacitatea sistemului de ventilare de a-și optimiza performanța în condiții de funcționare tipice sau medii.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (7) (adaptat)

⇨ nou

În cazul în care nu au avut loc modificări ale sistemului de încălzire sau ale sistemului combinat de încălzire și ventilare a spațiului sau ale cerințelor de încălzire ale clădirii, după ce a fost efectuată o inspecție în temeiul prezentului ⌦ articol ⌫ alineat, statele membre pot alege să nu solicite ca evaluarea dimensionării generatorului de căldură ⇨ componentei principale ⇦ ⇨ sau evaluarea funcționării la temperaturi diferite ⇦ să fie repetată.

52.    Nu li se aplică cerințele prevăzute la alineatul (1), cu condiția ca impactul global al unei astfel de abordări să fie echivalent cu cel care rezultă din alineatul (1), sistemelor tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui criteriu convenit de performanță energetică sau al unui acord de natură contractuală în care se specifică un nivel convenit de îmbunătățire a eficienței energetice, cum ar fi contractele de performanță energetică, sau cele care sunt operate de un operator de utilități sau de rețea și, prin urmare, fac obiectul unor măsuri de monitorizare a performanței privind sistemul.

63.    Ca alternativă la alineatul (1), și c Ccu condiția ca impactul global să fie echivalent cu cel care rezultă din alineatul (1), statele membre pot decide să ia măsurile necesare pentru a asigura furnizarea către utilizatori de consiliere în ceea ce privește înlocuirea generatoarelor de căldură, alte modificări ale sistemului de încălzire sau ale sistemului combinat de încălzire și ventilare a spațiului și soluții alternative pentru evaluarea ⇨ performanței, ⇦ eficienței și a dimensiunii adecvate ale respectivelor sisteme.

Înainte de a aplica măsurile alternative menționate la primul paragraf din prezentul alineat, fiecare stat membru documentează, prin transmiterea unui raport Comisiei, echivalența impactului acestor măsuri în raport cu impactul măsurilor menționate la alineatul (1).

🡻 2018/1999 articolul 53 alineatul (5)

Respectivul raport se transmite Comisiei în cadrul planurilor naționale integrate privind energia și clima ale statelor membre, menționate la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (7)

⇨ nou

74.    Statele membre stabilesc cerințe pentru a se asigura că, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, clădirile nerezidențiale care au sisteme de încălzire sau sisteme combinate de încălzire și de ventilare a spațiului cu o putere nominală utilă de peste 290 kW sunt echipate, până ⇨ la 31 decembrie 2024 ⇦ în 2025, cu sisteme de automatizare și de control ale clădirilor. ⇨ Pragul pentru puterea nominală utilă este coborât la 70 kW până la 31 decembrie 2029. ⇦

Sistemele de automatizare și de control ale clădirilor sunt capabile:

(a)să monitorizeze, să înregistreze, să analizeze și să permită ajustarea în mod continuu a utilizării energiei;

(b)să analizeze eficiența energetică a clădirii față de un criteriu de referință, să detecteze pierderile de eficiență ale sistemelor tehnice ale clădirii și să informeze persoana responsabilă cu instalațiile sau cu administrarea tehnică a clădirii în ceea ce privește oportunitățile de îmbunătățire a eficienței energetice; și

(c)să permită comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirilor și cu alte dispozitive din interiorul clădirii și să fie interoperabile cu sistemele tehnice ale clădirilor care au tipuri diferite de tehnologii brevetate, de dispozitive și de producători.

85.    Statele membre ⇨ stabilesc ⇦ pot stabili cerințe pentru a se asigura că ⇨ , începând cu 1 ianuarie 2025, noile ⇦ clădirile rezidențiale ⇨ și clădirile rezidențiale care fac obiectul unor renovări majore ⇦ sunt echipate cu:

(a)funcționalitatea de monitorizare electronică continuă, care măsoară eficiența sistemelor și informează proprietarii sau administratorii clădirilor atunci când eficiența a scăzut semnificativ și când este necesară o revizie a sistemului; și

(b)funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția, stocarea și utilizarea optimă a energiei.

96.    Clădirile care sunt conforme cu alineatul (7)(4) sau (8)(5) sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1).

⇩ nou

10.    Statele membre instituie sisteme de inspecție sau măsuri alternative, inclusiv instrumente digitale, pentru a certifica faptul că lucrările de construcție și de renovare efectuate îndeplinesc performanța energetică proiectată și respectă cerințele minime de performanță energetică prevăzute în codurile clădirilor.

11.    Statele membre includ o analiză succintă a programelor de inspecție și a rezultatelor acestora, sub forma unei anexe la planul de renovare a clădirii menționat la articolul 3. Statele membre care au ales măsurile alternative indicate la alineatul (6) din prezentul articol includ o analiză succintă și rezultatele măsurilor alternative.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (7)

Articolul 15

Inspecția sistemelor de climatizare

1.    Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea de inspecții periodice ale părților accesibile ale sistemelor de climatizare sau ale sistemelor combinate de climatizare și de ventilare care au o putere nominală utilă mai mare de 70 kW. Inspecția include o evaluare a eficienței și a dimensionării sistemului de climatizare în raport cu cerințele de răcire ale clădirii și, atunci când este relevant, ia în considerare capacitatea sistemului de climatizare sau a sistemului combinat de climatizare și de ventilare de a-și optimiza performanța în condiții de funcționare tipice sau medii.

În cazurile în care nu au avut loc modificări ale sistemului de climatizare, ale sistemului combinat de climatizare și de ventilare sau ale necesităților de răcire ale clădirii după ce a fost efectuată o inspecție în temeiul prezentului alineat, statele membre pot alege să nu solicite ca evaluarea dimensionării sistemului de climatizare să fie repetată.

Statele membre care mențin cerințe mai stricte în temeiul articolului 1 alineatul (3) sunt scutite de obligația de notificare a acestora Comisiei.

2.    Nu li se aplică cerințele prevăzute la alineatul (1), cu condiția ca impactul global al unei astfel de abordări să fie echivalent cu cel care rezultă din alineatul (1), sistemelor tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui criteriu convenit de performanță energetică sau al unui acord de natură contractuală în care se specifică un nivel convenit de îmbunătățire a eficienței energetice, cum ar fi contractele de performanță energetică, sau cele care sunt operate de un operator de utilități sau de rețea și, prin urmare, fac obiectul unor măsuri de monitorizare a performanței privind sistemul.

3.    Ca alternativă la alineatul (1) și cu condiția ca impactul global al acestei abordări să fie echivalent cu cel care rezultă din alineatul (1), statele membre pot decide să ia măsurile necesare pentru a asigura furnizarea către utilizatori de consiliere în ceea ce privește înlocuirea sistemelor de climatizare sau ale sistemelor combinate de climatizare și de ventilare, alte modificări ale sistemului de climatizare sau ale sistemului combinat de climatizare și de ventilare și soluții alternative pentru evaluarea eficienței și a dimensiunii adecvate a acestor sisteme.

Înainte de a aplica măsurile alternative menționate la primul paragraf din prezentul alineat, fiecare stat membru documentează, prin transmiterea unui raport Comisiei, echivalența impactului acestor măsuri în raport cu impactul măsurilor menționate la alineatul (1).

🡻 2018/1999 articolul 53 alineatul (6)

Respectivul raport se transmite Comisiei în cadrul planurilor naționale integrate privind energia și clima ale statelor membre, menționate la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (7)

4.    Statele membre stabilesc cerințe pentru a se asigura că, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, clădirile nerezidențiale cu o putere nominală utilă a sistemelor de climatizare sau a sistemelor combinate de climatizare și de ventilare de peste 290 kW sunt echipate, până în 2025, cu sisteme de automatizare și de control ale clădirilor.

Sistemele de automatizare și de control ale clădirilor sunt capabile:

(a)să monitorizeze, să înregistreze, să analizeze și să permită ajustarea în mod continuu a utilizării energiei;

(b)să analizeze eficiența energetică a clădirii față de un criteriu de referință, să detecteze pierderile de eficiență ale sistemelor tehnice ale clădirii și să informeze persoana responsabilă cu instalațiile sau cu administrarea tehnică a clădirii în ceea ce privește oportunitățile de îmbunătățire a eficienței energetice; și

(c)să permită comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirilor și cu alte dispozitive din interiorul clădirii și să fie interoperabile cu sistemele tehnice ale clădirilor care au tipuri diferite de tehnologii brevetate, de dispozitive și de producători.

5.    Statele membre pot stabili cerințe pentru a se asigura că clădirile rezidențiale sunt echipate cu:

(a)funcționalitatea de monitorizare electronică continuă, care măsoară eficiența sistemelor și informează proprietarii sau administratorii clădirilor atunci când eficiența a scăzut semnificativ și când este necesară o revizie a sistemului; și

(b)funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția, stocarea și utilizarea optimă a energiei.

6.    Clădirile care sunt conforme cu alineatul (4) sau (5) sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1).

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

Articolul 2116

Rapoarte de inspecție ale sistemelor de încălzire ⌦ , ventilare ⌫ și climatizare

1.    După fiecare inspecție a unui sistem de încălzire ⇨ , ventilare ⇦ sau de climatizare se elaborează un raport de inspecție. Fiecare raport de inspecție cuprinde rezultatul inspecției desfășurate în conformitate cu articolul 2014 sau 15 și include recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice a sistemului inspectat.

Recomandările ⌦ respective ⌫ pot avea la bază o comparație între performanța energetică a sistemului inspectat și cea a celui mai bun sistem disponibil care este fezabil și a unui sistem similar ca tip, în cazul căruia toate componentele relevante ating nivelul de performanță energetică impus de legislația aplicabilă.

2.    Raportul de inspecție este înmânat proprietarului sau locatarului clădirii.

⇩ nou

3.    Raportul de inspecție se încarcă în baza de date națională privind performanța energetică a clădirilor în temeiul articolului 19.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

Articolul 2217

Experți independenți

1.    Statele membre se asigură că certificarea performanței energetice a clădirilor ⇨ , stabilirea pașapoartelor de renovare, evaluarea gradului de pregătire pentru soluții inteligente, ⇦ și inspectarea sistemelor de încălzire și a sistemelor de climatizare sunt realizate în mod independent de către experți calificați și/sau ⇨ certificați ⇦ autorizați, care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private.

Experții sunt autorizați ⇨ certificați în conformitate cu articolul 26 din Directiva (UE) …/… [DEE modificată] ⇦ ținându-se seama de competența acestora.

2.    Statele membre pun la dispoziția publicului informații cu privire la formare și la autorizare ⇨ certificări ⇦. Statele membre garantează punerea la dispoziția publicului fie a unor liste actualizate periodic cu experții calificați și/sau autorizați ⇨ certificați ⇦, fie a unor liste actualizate periodic ale societăților autorizate ⇨ certificate ⇦ care oferă serviciile unor astfel de experți.

⇩ nou

Articolul 23

Certificarea profesioniștilor din domeniul construcțiilor

1.    Statele membre asigură nivelul adecvat de competență pentru profesioniștii din domeniul construcțiilor care efectuează lucrări integrate de renovare în conformitate cu articolul 26 [DEE reformată].

2.    Atunci când este oportun și fezabil, statele membre se asigură că sunt disponibile sisteme de certificare sau sisteme echivalente de calificare pentru furnizorii de lucrări de renovare integrate, în cazul în care acest lucru nu este reglementat de articolul 18 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată] sau de articolul 26 din Directiva (UE).../.... [DEE reformată].

🡻 2010/31/UE

⇨ nou

Articolul 2418

Sistem de control independent

1.    Statele membre asigură instituirea în conformitate cu anexa II, a sistemelor de control independent pentru certificatele de performanță energetică ⇨ sistemelor de control independent în conformitate cu anexa VI, precum și a sistemelor de control independent pentru pașapoartele de renovare, pentru indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente ⇦ și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare. Statele membre pot institui sisteme separate pentru controlul certificatelor de performanță energetică ⇨ , al pașapoartelor de renovare, al indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente ⇦ și pentru controlul rapoartelor privind inspecția sistemelor de încălzire și de climatizare.

2.    Statele membre pot delega responsabilitatea de implementare a sistemelor de control independent.

În cazul în care decid să recurgă la această posibilitate, statele membre se asigură că sistemele de control independent sunt implementate în conformitate cu anexa VIII.

3.    Statele membre impun ca certificatele de performanță energetică ⇨ , pașapoartele de renovare, indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente ⇦ și rapoartele de inspecție prevăzute la alineatul (1) să fie puse la dispoziția autorităților sau organismelor competente, la cerere.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (8) (adaptat)

⇨ nou

Articolul 2519

Reexaminare

Comisia, asistată de comitetul instituit în temeiul ⌦ menționat la ⌫ articolului 3026, reexaminează prezenta directivă cel târziu până la ⇨ sfârșitul anului 2027 ⇦ 1 ianuarie 2026, din perspectiva de experienței acumulate și a progreselor înregistrate pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, prezintă propuneri.

În cadrul respectivei reexaminări, ⇨ Comisia evaluează dacă aplicarea prezentei directive în combinație cu alte instrumente legislative care abordează eficiența energetică și emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri, în special prin stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon, conduce la progrese suficiente în direcția realizării unui parc imobiliar complet decarbonizat și cu emisii zero până în 2050 sau dacă trebuie introduse măsuri suplimentare obligatorii la nivelul Uniunii, în special standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru întregul parc imobiliar. ⇦ Comisia analizează ⌦ de asemenea ⌫ modul în care statele membre ar putea aplica abordările districtuale sau bazate pe vecinătate integrate în politica Uniunii privind clădirile și eficiența energetică, asigurându-se în același timp că fiecare clădire îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, de exemplu prin intermediul programelor de renovare generală care se aplică mai multor clădiri într-un context spațial în loc să se aplice unei singure clădiri. Comisia evaluează îndeosebi necesitatea unei îmbunătățiri suplimentare a certificatelor de performanță energetică în conformitate cu articolul 11.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (9) (adaptat)

Articolul 19a

Studiul de fezabilitate

Înainte de 2020, Comisia realizează un studiu de fezabilitate, care să clarifice posibilitățile și calendarul pentru introducerea inspecției sistemelor de ventilare de sine stătătoare și un pașaport opțional de renovare a clădirilor care să vină în completarea certificatelor de performanță energetică, cu scopul de a oferi o foaie de parcurs în ceea ce privește renovarea pe termen lung și etapizată pentru o anumită clădire pe baza criteriilor de calitate, în urma unui audit energetic și care să schițeze măsurile și renovările relevante care ar putea îmbunătăți performanța energetică.

🡻 2010/31/UE

⇨ nou

Articolul 2620

Informare

1.    Statele membre iau măsurile necesare pentru a informa proprietarii sau locatarii clădirilor sau ai unităților clădirilor ⇨ și a tuturor actorilor relevanți de pe piață ⇦ în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice. ⇨ În special, statele membre iau măsurile necesare pentru a furniza informații personalizate gospodăriilor vulnerabile. ⇦

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (10)

2.    În special, statele membre furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații cu privind certificatele de performanță energetică, inclusiv în ce privește scopul și obiectivele acestora, măsurile care sunt eficace din punctul de vedere al costurilor și, după caz, instrumentele financiare, în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirii, precum și privind înlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile. Statele membre furnizează informații prin intermediul unor instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi consilierea în materie de renovare și ghișeele unice.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

La solicitarea statelor membre, Comisia asistă statele membre la organizarea unor campanii de informare în sensul alineatului (1) și al primului paragraf al prezentului alineat, campanii care pot fi cuprinse în cadrul unor programe ale Uniunii.

3.    Statele membre garantează că autoritățile responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive beneficiază de orientare și formare. O astfel de orientare și formare răspunde în special importanței îmbunătățirii performanței energetice și permite luarea în considerare a combinației optime dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, ⇨ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ⇦ utilizarea energiei din surse regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale. ⇨ Aceste orientări și formări pot aborda, de asemenea, îmbunătățirile structurale, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul, emisiile de poluanți atmosferici (inclusiv particulele fine în suspensie) și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. ⇦

4.    Comisia este invitată să își îmbunătățească în continuare serviciile de informații, în special site-ul creat ca portal european în domeniul eficienței energetice a clădirilor, destinat cetățenilor, profesioniștilor și autorităților, pentru a asista statele membre în eforturile depuse în vederea informării și a sensibilizării. Informațiile prezentate pe acest site pot include trimiteri la legislația Uniunii Europene, națională, regională și locală relevantă, trimiteri la site-urile EUROPA care prezintă Planurile naționale de acțiune pentru eficiența energetică, trimiteri la instrumentele financiare disponibile, precum și exemple de bune practici la nivel național, regional și local. În contextul Fondului european de dezvoltare regională, ⇨ al Fondului de coeziune și al Fondului pentru o tranziție justă, ⇦ Comisia își va continua și va intensifica în continuare serviciile de informații în scopul de a facilita utilizarea fondurilor disponibile prin furnizarea de asistență și de informații părților interesate, inclusiv autorităților naționale, regionale și locale, cu privire la posibilitățile de finanțare, ținând seama de cele mai recente modificări ale cadrului normativ.

Articolul 2721

Consultare

Pentru a facilita punerea în aplicare efectivă a directivei ⌦ prezentei directive ⌫, statele membre consultă părțile interesate implicate, inclusiv autoritățile locale și regionale, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, după caz. Această consultare este deosebit de importantă pentru aplicarea articolelor 9 și articolului 2620.

Articolul 2822

Adaptarea anexei I la progresul tehnic

Comisia adaptează punctele 3 și 4 din anexa I la progresul tehnic prin intermediul actelor ⌦ adoptă actele ⌫ delegate, în conformitate cu articolele articolul 2923, 24 și 25 ⌦ în ceea ce privește adaptarea punctelor 4 și 5 din anexa I la progresul tehnic ⌫.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (11)

⇨ nou

Articolul 2923

Exercitarea delegării de competențe

1.    Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2.    Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 65, ⇨ 7, 10 ⇦ 118 138 și 2822 se conferă Comisiei pe o perioadă ⇨ nedeterminată de timp ⇦ de cinci ani de la ⇨ [data intrării în vigoare a prezentei directive] ⇦ 9 iulie 2018. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

3.    Delegarea de competențe menționată la articolele 65, ⇨ 7, 10, ⇦ 1318 și 2822 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.    Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.    De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.    Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 65, ⇨ 7, 10, ⇦ 118 138 sau 2822 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European, și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (13)

Articolul 3026

Procedura comitetului

1.    Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.    În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.    În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

⇨ nou

Articolul 3127

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a garanta faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre transmit aceste dispoziții Comisiei până cel târziu la 9 ianuarie 2013 și îi notifică fără întârziere ⌦ Comisiei ⌫ orice modificare ulterioară care aduce atingere acestora ⌦ dispozițiilor comunicate în conformitate cu articolul 27 din Directiva 2010/31/UE ⌫.

Articolul 3228

Transpunere

1.    Statele membre adoptă și publică, până la 9 iulie 2012 cel târziu, ⌦ asigură intrarea în vigoare ⌫ a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 2 - 18, ⇨ 1 - 3, 5 - 26, 29 și 32 ⇦ și articolului 20 și articolului 27 ⇨ anexelor I - III și V - IX până la […] ⇦. ⌦ Statele membre comunică imediat textul măsurilor respective și un tabel de corespondență Comisiei. ⌫ 

În ceea ce privește articolele 2, 3, 9, 11, 12, 13, 17, 18, 20 și 27, statele membre aplică aceste acte de la 9 ianuarie 2013 cel târziu. În ceea ce privește articolele 4, 5, 6, 7, 8, 14, 15 și 16, statele membre aplică aceste acte de la 9 ianuarie 2013, cel târziu, în cazul clădirilor ocupate de autorități publice, și de la 9 iulie 2013, cel târziu, în cazul altor clădiri. Statele membre pot amâna aplicarea articolului 12 alineatele (1) și (2) în ceea ce privește unitățile individuale ale clădirilor care fac obiectul închirierii, până la 31 decembrie 2015. Totuși, această amânare nu poate avea drept rezultat emiterea a mai puține certificate decât ar fi fost cazul în temeiul aplicării Directivei 2002/91/CE în statul membru în cauză. Atunci când statele membre adoptă ⌦ măsurile respective ⌫, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. De asemenea ele conținAcestea conțin, de asemenea, o mențiune care precizeazăîn sensul că trimiterile, în acteefectuate în cuprinsul actelor cu putere de lege și acteal actelor administrative în vigoare, la Directiva 2002/91/CE ⌦ abrogată prin prezenta directivă ⌫ se interpreteazăînțeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în care se formulează această mențiune.

2.    Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3329

Abrogare

Directiva ⌦ 2010/31/UE ⌫ 2002/91/CE, astfel cum a fost modificată prin regulamentul ⌦ actele enumerate ⌫ indicat în anexa VIIIIV partea A, se abrogă cu efect de la ⌦ […] ⌫ 1 februarie 2012, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenul ⌦ termenele ⌫ de transpunere în dreptul intern și ⌦ datele ⌫ de aplicare a directivei ⌦ directivelor ⌫ menționateă în anexa VIIIIV partea B.

Trimiterile la ⌦ directiva ⌫ abrogată Directiva 2002/91/CE se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IXV.

Articolul 3430

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

⌦ Articolele 4, 27, 28, 30, 31 și 33 - 35 și anexa IV de aplică de la [data următoare datei menționate la articolul 32 primul paragraf]. 

⌫Articolul 3531

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    https://ec.europa.eu/clima/news-your-voice/news/delivering-european-green-deal-2021-07-14_en

(2)    Planul privind obiectivele climatice: Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 - Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor (COM/2020/562 final).

(3)    Abordarea problemei reprezentate de sărăcia energetică și de clădirile cu cele mai slabe performanțe; Clădirile publice și infrastructura socială - deschizătoare de drumuri și decarbonizarea sistemelor de încălzire și de răcire.

(4)    Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai.

(5)    https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52021DC0550&from=RO.

(6)    Direcționarea renovării către clădirile cu cel mai mare potențial și cele mai mari bariere structurale de aversiune la risc, fracționarea stimulentelor și structurile de coproprietate și pentru a stimula renovările în profunzime mai complexe.

(7)    SWD (2021) 453, Document de lucru al serviciilor Comisiei, Raport de evaluare a impactului, care însoțește documentul, Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare).

(8)    Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (https://data.consilium.europa.eu/doc/document/PE-27-2021-INIT/ro/pdf).

(9)    A se vedea scenariul MIX-CP care stă la baza evaluării impactului ETS: https://ec.europa.eu/energy/data-analysis/energy-modelling/policy-scenarios-delivering-european-green-deal_en  

(10)    Astfel cum se arată în evaluarea impactului relevantă, parametrii noului ETS pentru transportul rutier și clădiri au fost fixați în conformitate cu nivelul-țintă de eficiență energetică din propunerea de revizuire a Directivei privind eficiența energetică și cu creșterea preconizată a ritmului de renovare care urma să fie determinată de viitoarea propunere de revizuire a Directivei EPBD.

(11)    Lista propunerilor: https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal/delivering-european-green-deal_en#renovating-buildings-for-greener-lifestyles

(12)     https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/banking-and-finance/sustainable-finance/eu-taxonomy-sustainable-activities_en  

(13)     https://ec.europa.eu/info/news/commission-publishes-assessment-national-energy-climate-plans-2020-sep-17_en  

(14)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018R1999&from=RO  

(15)     https://europa.eu/new-european-bauhaus/system/files/2021-09/COM%282021%29_573_EN_ACT.pdf  

(16)    În 2018 prin Directiva (UE) 2018/844.

(17)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(18)    COM(2016) 765 final https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/swd-2016-408-final_en_0.pdf  

(19)    Asistență tehnică pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicii imobiliare și sprijinul pentru renovare în vederea evaluării ex ante a impactului și a revizuirii Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, cererea 2020/28 – ENER/CV/FV2020-608/07; DG Politici Climatice CLIMA.A4/FRA/2019/0011.

(20)     https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/  

(21)     https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:4908dc52-b7e5-11e6-9e3c-01aa75ed71a1.0023.02/DOC_1&format=PDF  

(22)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A12012P%2FTXT  

(23)    Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

(24)    În conformitate cu Directiva privind eficiența energetică.

(25)    JO C […], […], p. […].

(26)    JO C […], […], p. […].

(27)    Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(28)    JO L 1, 4.1.2003, p. 65.

(29)    A se vedea anexa VIIIIV, partea A.

(30)    Pactul verde european, COM(2019) 640 final.

(31)    Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai, COM(2020) 662 final.

(32)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(33)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(34)    Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(35)    JO L 140, 5.6.2009, p. 136.

(36)    JO L 140, 5.6.2009, p. 16.

(37)    Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(38)    A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.

(39)    Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (JO L 198, 28.7.2017, p. 1).

(40)    Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(41)    Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (JO L 330, 16.12.2009, p. 28).

(42)    Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(43)    Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021).

(44)    Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(45)    JO L 210, 31.7.2006, p. 1.

(46)    JO L 116, 9.5.2009, p. 18.

(47)    JO L 114, 27.4.2006, p. 64.

(48)    JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

(49)    JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(50)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(51)    Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).

(52)    JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

(53)    JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

(54)    Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(55)    Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 55).

(56)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(57)    Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).

(58)    Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(59)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(60)    Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (JO L 231, 30.6.2021, p. 60).

(61)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.12.2021

COM(2021) 802 final

ANEXE

la propunerea de

Directivă a Parlamentului European și a Consiliului

privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

{SEC(2021) 430 final} - {SWD(2021) 453 final} - {SWD(2021) 454 final}

🡻 2010/31/UE

ANEXA I

Cadru general comun pentru calculul performanței energetice a clădirilor

(menționat la articolul 43)

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (14) și anexa punctul 1 litera (a) (adaptat)

⇨ nou

1.    Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza consumului calculat sau real ⌦ măsurat ⌫ de energie și reflectă consumul tipic de energie pentru încălzirea spațiului, pentru răcirea spațiului, pentru apă caldă menajeră, pentru ventilare, pentru iluminatul încorporat, precum și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor. ⇨ Statele membre se asigură că consumul tipic de energie este reprezentativ pentru condițiile reale de funcționare pentru fiecare tipologie relevantă și reflectă comportamentul tipic al utilizatorului. Atunci când este posibil, consumul tipic de energie și comportamentul tipic al utilizatorilor se bazează pe statisticile naționale disponibile, pe codurile din domeniul construcțiilor și pe datele contorizate. ⇦

⇩ nou

În cazul în care energia contorizată reprezintă baza de calcul a performanței energetice a clădirilor, metodologia de calcul trebuie să poată identifica influența comportamentului ocupanților și a climatului local, care nu se reflectă în rezultatul calculului. Energia contorizată care urmează să fie utilizată în scopul calculării performanței energetice a clădirilor necesită citiri cel puțin la intervale orare și trebuie să se stabilească o distincție între vectorii energetici.

Statele membre pot utiliza consumul de energie contorizat în condiții tipice de funcționare pentru a verifica corectitudinea consumului de energie calculat și pentru a permite compararea performanței calculate cu cea reală. Consumul de energie contorizat în scopul verificării și comparării se poate baza pe citiri lunare.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (14) și anexa punctul 1 litera (a) (adaptat)

⇨ nou

Performanța energetică a unei clădiri este exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară ⇨ per unitate de suprafață de referință pe an, ⇦ în kWh/(m2.an) atât în scopul certificării performanței energetice, cât și al conformității cu cerințele minime de performanță energetică. Metodologia aplicată pentru determinarea performanței energetice a clădirii este transparentă și deschisă pentru inovare.

Statele membre își descriu metodologia națională de calcul pe baza ⇨ anexei A ⇦ anexelor naționale privind ⌦ din standardele europene importante ⌫ generale ⌦ privind performanța energetică a clădirilor ⌫ , și anume ⌦ EN ⌫ ISO 52000-1, ⌦ EN ISO ⌫ 52003-1, ⌦ EN ISO ⌫ 52010-1, ⌦ EN ISO ⌫ 52016-1, și ⌦ EN ISO ⌫ 52018-1, ⇨ EN 16798-1 și EN 17423 sau a documentelor care le înlocuiesc ⇦ elaborate în cadrul mandatului M/480 acordat Comitetului European de Standardizare (CEN). Această dispoziție nu constituie o codificare legislativă a acestor standarde.

⇩ nou

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, în cazul în care clădirile sunt aprovizionate cu sisteme de încălzire sau răcire centralizată, beneficiile unei astfel de aprovizionări sunt recunoscute și contabilizate în metodologia de calcul prin factori de energie primară certificați sau recunoscuți individual.

2018/844 articolul 1 alineatul (14) și anexa punctul 1 litera (b) (adaptat)

⇨ nou

2.    Necesarul de energie ⇨ și consumul de energie ⇦ pentru încălzirea spațiilor, pentru răcirea spațiilor, pentru apa caldă menajeră, pentru ventilare, pentru iluminatul încorporat, precum și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor se calculează ⇨ utilizând intervale orare sau suborare de calcul pentru a ține seama de condiții variabile care afectează în mod semnificativ funcționarea și performanța sistemului și condițiile interioare, precum și ⇦ pentru a optimiza nivelurile de sănătate, de calitate a aerului interior și de confort definite de statele membre la nivel național sau regional.

⇩ nou

În cazul în care reglementările specifice produselor pentru produsele cu impact energetic adoptate în temeiul Regulamentului 2009/125/CE includ cerințe specifice privind informațiile despre produs în scopul calculării performanței energetice în temeiul prezentei directive, metodele naționale de calcul nu necesită informații suplimentare.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (14) și anexa punctul 1 litera (b) (adaptat)

⇨ nou

Calculul energiei primare se întemeiază pe factorii de energie primară , ⇨ (făcându-se distincție între energia neregenerabilă, regenerabilă și totală) ⇦ sau pe factorii de ponderare pentru fiecare vector energetic, care ⇨ trebuie să fie recunoscuți de autoritățile naționale. Acești factori de energie primară ⇦ se pot baza pe naționale, regionale sau locale ⇨ . Factorii de energie primară pot fi stabiliți pe baze ⇦ anuale, și, eventual, de asemenea sezoniere, sau lunare, ⇨ zilnice sau orare ⇦ mediile ponderate sau pe informații mai specifice puse la dispoziție pentru ⌦ sisteme individuale centralizate ⌫ fiecare sistem centralizat.

Factorii de energie primară sau de ponderare se definesc de către statele membre. ⇨ Alegerile făcute și sursele de date se raportează în conformitate cu standardul EN 17423 sau cu orice document care înlocuiește standardul. Statele membre pot opta pentru un factor mediu de energie primară la nivelul UE pentru energia electrică stabilit în temeiul Directivei (UE).../... [DEE reformată] în locul unui factor de energie primară care să reflecte mixul de energie electrică din fiecare țară. ⇦ 

În aplicarea respectivilor factori la calcularea performanței energetice, statele membre se asigură că este urmărită performanța energetică optimă a anvelopei clădirii.

La calcularea factorilor de energie primară în scopul calculării performanței energetice a clădirilor, statele membre pot lua în considerare energia din surse regenerabile furnizată prin intermediul vectorului energetic și energia din surse regenerabile care este generată și utilizată la fața locului, cu condiția ca aceasta să se aplice pe o bază nediscriminatorie.

🡻 2018/844 articolul 1 alineatul (14) și anexa punctul 1 litera (c)

⇨ nou

32 a.    În scopul exprimării performanței energetice a unei clădiri, statele membre pot defini indicatori numerici suplimentari pentru utilizarea de energie primară totală din surse neregenerabile și regenerabile, precum și pentru emisiile ⇨ operaționale ⇦ de gaze cu efect de seră produse în kg CO2eq/(m2.an).

🡻 2010/31/UE (adaptat)

43.    Metodologia se stabilește ținându-se seama cel puțin de următoarele elemente:

(a)următoarele caracteristici termice reale ale clădirii, inclusiv compartimentarea interioară a acesteia:

(i)capacitatea termică;

(ii)izolația termică;

(iii)încălzirea pasivă;

(iv)elementele de răcire; și

(v)punțile termice;

(b)instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;

(c)instalațiile de climatizare;

(d)ventilarea naturală și mecanică și, eventual, etanșeitatea la aer;

(e)instalația de iluminat integrată (în special în sectorul nerezidențial);

(f)proiectarea, poziționarea și orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;

(g)sistemele solare pasive și de protecție solară;

(h)condițiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut prin proiect;

(i)aporturile interne.

2018/844 articolul 1 alineatul (14) și anexa punctul 1 litera (d)

54.    Trebuie să se țină seama de influența pozitivă a următoarelor aspecte:

🡻 2010/31/UE

(a)condițiile locale de expunere la radiația solară, sistemele solare active și alte sisteme electrice și de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile;

(b)electricitatea produsă prin cogenerare;

(c)sistemele de încălzire și de răcire centralizate sau de bloc;

(d)iluminatul natural.

65.    În sensul prezentului calcul, clădirile ar trebui să fie clasificate corespunzător în categoriile următoare:

(a)clădiri unifamiliale de diferite tipuri;

(b)blocuri de apartamente;

(c)birouri;

(d)clădiri de învățământ;

(e)spitale;

(f)hoteluri și restaurante;

(g)construcții sportive;

(h)clădiri pentru servicii de comerț en gros și cu amănuntul;

(i)alte tipuri de clădiri cu consum energetic.

⇩ nou

ANEXA II

Model pentru planurile naționale de renovare a clădirilor

(menționat la articolul 3)

⇩ nou

ANEXA III

Cerințe pentru clădirile noi și clădirile renovate cu emisii zero și calcularea potențialului de încălzire globală pe durata întregului ciclu de viață (GWP)

[menționate la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 7]

I. Cerințe pentru clădirile cu emisii zero

Consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi cu emisii zero trebuie să respecte pragurile maxime indicate în tabelul de mai jos.

*Notă: pragul ar trebui să fie mai mic decât pragul pentru consumul total de energie primară stabilit la nivelul statelor membre pentru clădirile nerezidențiale al căror consum de energie este aproape egal cu zero, altele decât birourile

Consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi sau renovate cu emisii zero este acoperit integral, pe o bază anuală netă, de

–energia din surse regenerabile generată la fața locului și care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 7 din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată],

–energia din surse regenerabile furnizată de o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], sau

–energia din surse regenerabile și căldura reziduală provenită de la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Directiva (UE).../... [DEE reformată].

O clădire cu emisii zero nu generează emisii de carbon la fața locului provenite de la combustibilii fosili.

Numai în cazul în care, din cauza naturii clădirii sau a lipsei accesului la comunitățile de energie din surse regenerabile sau la sistemele de încălzire și răcire centralizată eligibile, îndeplinirea cerințelor prevăzute la primul paragraf nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, consumul anual total de energie primară poate fi acoperit și de energia din rețea care respectă criteriile stabilite la nivel național.

II. Calcularea potențialului de încălzire globală (GWP) pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în conformitate cu articolul 7 alineatul (2)

Pentru calcularea potențialului de încălzire globală (GWP) pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), GWP este comunicat ca indicator numeric pentru fiecare etapă a ciclului de viață, exprimat în kgCO2e/m2 (de suprafață la sol utilă), în medie pentru un an dintr-o perioadă de studiu de referință de 50 ani. Selectarea datelor, definirea scenariului și calculele se efectuează în conformitate cu EN 15978 (EN 15978:2011. Sustenabilitatea lucrărilor de construcție. Evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Metoda de calcul). Domeniul de aplicare al elementelor clădirii și al echipamentelor tehnice corespunde cadrului comun „Level(s)” al UE pentru indicatorul 1.2. În cazul în care există un instrument național de calcul sau dacă el este necesar pentru prezentarea informațiilor sau pentru obținerea autorizațiilor de construcție, instrumentul respectiv poate fi utilizat pentru a furniza informațiile solicitate. Alte instrumente de calcul pot fi utilizate dacă îndeplinesc criteriile minime fixate de cadrul comun „Level(s)” al UE. Datele privind anumite produse pentru construcții, calculate în conformitate cu [Regulamentul revizuit privind produsele pentru construcții], se utilizează atunci când sunt disponibile.

🡻 2018/844 articolul 1 (14) și anexa punctul 2

ANEXAIVIA

Cadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente

1.    Comisia stabilește definiția indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente și o metodologie prin care să fie calculat acesta, în scopul evaluării capacității unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului și ale rețelei și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

Indicatorul gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente cuprinde elemente referitoare la creșterea economiilor de energie, evaluarea comparativă și flexibilitate, precum și funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din dispozitive inteligente și mai interconectate.

Metodologia ține seama de o serie de elemente, cum ar fi contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirii, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, aparatele de uz casnic integrate, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice, stocarea energiei și funcționalitățile detaliate, precum și interoperabilitatea respectivelor elemente, dar și de avantajele unor condiții care caracterizează climatul interior, ale eficienței energetice, ale unor niveluri de performanță și ale unei flexibilități permise.

2.    Metodologia se bazează pe trei funcționalități esențiale referitoare la clădiri și la sistemele tehnice ale clădirilor:

(a)capacitatea de a menține performanța energetică și funcționarea clădirii prin adaptarea consumului de energie, de exemplu prin utilizarea energiei din surse regenerabile;

(b)capacitatea de a-și adapta modul de funcționare ca răspuns la nevoile ocupanților, acordând totodată o atenție deosebită disponibilității caracteristicilor privind ușurința în utilizare, menținerii unor condiții care caracterizează un climat interior sănătos și capacității de a raporta consumul de energie; și

(c)flexibilitatea cererii totale de energie electrică din partea unei clădiri, inclusiv capacitatea acesteia de a permite participarea la un răspuns la cerere activ și pasiv, dar și implicit și explicit, în raport cu rețeaua, de exemplu prin intermediul flexibilității și al capacităților de redirecționare a sarcinii.

3.    De asemenea, metodologia poate să țină seama de următoarele elemente:

(a)interoperabilitatea dintre sisteme (contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirilor, aparatele de uz casnic integrate, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, senzorii de calitate a aerului interior și sistemele de ventilare); și

(b)influența pozitivă a rețelelor de comunicare existente, în special existența unei infrastructuri fizice interioare pregătite pentru rețele de mare viteză, cum ar fi eticheta voluntară „accesibilitate pentru serviciile în bandă largă”, precum și existența unui punct de acces pentru clădirile colective, în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului 2 .

4.    Metodologia nu afectează negativ sistemele naționale existente privind certificarea performanței energetice și se bazează pe inițiative conexe la nivel național, ținând totodată seama de principiul referitor la proprietatea ocupanților, de protecția datelor, de confidențialitate și securitate, în concordanță cu legislația relevantă a Uniunii privind protecția datelor și confidențialitatea, precum și de cele mai bune tehnici disponibile pentru securitatea cibernetică.

5.    Metodologia stabilește formatul cel mai adecvat pentru parametrul vizând indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și trebuie să fie simplă, transparentă și ușor de înțeles de către consumatori, proprietari, investitori și participanții la piața privind răspunsul la cerere.

⇩ nou

ANEXA V

Model pentru certificatele de performanță energetică

(menționate la articolul 16)

1. Pe prima pagină, certificatul de performanță energetică afișează cel puțin următoarele elemente:

(a)    clasa de performanță energetică;

(b)    consumul anual de energie primară calculat în kWh/(m2 an);

(c)    consumul anual de energie primară calculat în kWh sau MWh;

(d)    consumul anual de energie finală calculat în kWh/(m2 an);

(e)    consumul anual de energie finală calculat în kWh sau MWh;

(f)    producția de energie din surse regenerabile în kWh sau MWh;

(g)    energia din surse regenerabile în % din utilizarea de energie;

(h)    emisiile operaționale de gaze cu efect de seră [kg CO2/(m2 an];

(i)    clasa de emisii de gaze cu efect de seră (dacă este cazul).

2. În plus, certificatul de performanță energetică poate include următorii indicatori:

(a)    consumul de energie, sarcina maximă, dimensiunea generatorului sau a sistemului, vectorul energetic principal și tipul principal de element pentru fiecare dintre utilizări: încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminat integrat;

(b)    energia din surse regenerabile produsă la fața locului, principalul vector energetic și tipul de sursă de energie regenerabilă;

(c)    indicarea cu da/nu a efectuării unui calcul al potențialului de încălzire globală pentru clădire;

(d)    valoarea potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață (dacă este disponibil);

(e)    informații privind eliminările de carbon asociate stocării temporare a carbonului în sau pe clădiri;

(e)    indicarea cu da/nu a disponibilității unui pașaport de renovare pentru clădire;

(f)    valoarea U medie a elementelor opace ale anvelopei clădirii;

(g)    valoarea medie U a elementelor transparente ale anvelopei clădirii;

(h)    tipul celui mai frecvent element transparent (de exemplu, fereastră cu vitraj dublu);

(i)    rezultatele analizei privind riscul de supraîncălzire (dacă sunt disponibile);

(j)    prezența unor senzori ficși care monitorizează nivelurile de calitate a aerului din interior;

(k)    prezența unor sisteme de control fixe sensibile la nivelurile de calitate a aerului din interior;

(l)    numărul și tipul punctelor de încărcare pentru vehiculele electrice;

(m)    prezența, tipul și dimensiunea sistemelor de stocare a energiei;

(n)    fezabilitatea adaptării sistemului de încălzire pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

(o)    fezabilitatea adaptării sistemului de climatizare pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

(p)    consumul de energie contorizat;

(q)    emisiile operaționale de particule fine în suspensie (PM2.5).

Certificatul de performanță energetică poate include următoarele legături cu alte inițiative, dacă acestea se aplică în statul membru în cauză:

(a)    indicarea cu da/nu a efectuării evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente pentru clădire;

(b)    valoarea evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente (dacă este disponibilă);

(c)    indicarea cu da/nu a disponibilității unui registru digital pentru clădire.

Persoanele cu handicap au acces egal la informațiile din certificatele de performanță energetică.

🡻 2010/31/UE (adaptat)

ANEXAVIII

Sisteme de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție

⇩ nou

1.    Definirea calității certificatului de performanță energetică

Statele membre furnizează o definiție clară a ceea ce se consideră a fi un certificat de performanță energetică valabil.

Definiția unui certificat de performanță energetică valabil asigură:

🡻 2010/31/UE

🡺1 2018/844 articolul 1 alineatul (14) și anexa punctul 3 litera (a)

⇨ nou

1.    🡺1 Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent fac o selecție aleatorie care vizează toate certificatele de performanță energetică eliberate în fiecare an și le supun unei verificări. Eșantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura rezultate semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește conformitatea. 🡸

Verificarea se bazează pe opțiunile indicate mai jos sau pe măsuri echivalente:

(a)verificarea validității datelor de intrare ⇨ (inclusiv verificări la fața locului) ⇦ ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică și a rezultatelor indicate în certificat;

⇩ nou

(b)valabilitatea calculelor;

(c)o abatere maximă pentru performanța energetică a unei clădiri, exprimată de preferință prin indicatorul numeric al consumului de energie primară [kWh/(m2 an];

(d)un număr minim de elemente care diferă de valorile implicite sau standard.

🡻 2010/31/UE

(b)verificarea datelor de intrare și a rezultatelor din certificatul de performanță energetică, inclusiv a recomandărilor formulate;

(c)verificarea completă a datelor de intrare ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică, verificarea completă a rezultatelor indicate în certificat, inclusiv a recomandărilor formulate, și inspecția la fața locului a clădirii, dacă este posibil, pentru a se verifica concordanța între informațiile furnizate în certificatul de performanță energetică și clădirea certificată.

2.    Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin un procent semnificativ din punct de vedere statistic din totalul rapoartelor de inspecție emise anual și le supun unei verificări.

⇩ nou

Statele membre pot include elemente suplimentare în definiția unui certificat de performanță energetică valabil, cum ar fi abaterea maximă pentru anumite valori ale datelor de intrare.

2.    Calitatea sistemului de control pentru certificatele de performanță energetică

Statele membre furnizează o definiție clară a obiectivelor de calitate și a nivelului de încredere statistică pe care ar trebui să îl atingă cadrul certificatelor de performanță energetică. Sistemul de control independent asigură cel puțin 90 % din certificatele de performanță energetică valabile emise, cu o fiabilitate statistică de 95 % pentru perioada evaluată, care nu trebuie să depășească un an.

Nivelul de calitate și nivelul de încredere se măsoară utilizând eșantionarea aleatorie și iau în considerare toate elementele prevăzute în definiția unui certificat de performanță energetică valabil. Statele membre solicită verificarea de către o parte terță pentru evaluarea a cel puțin 25 % din eșantionul aleatoriu atunci când sistemele de control independent au fost delegate unor organisme neguvernamentale.

Valabilitatea datelor de intrare se verifică cu ajutorul informațiilor furnizate de expertul independent. Astfel de informații pot include certificate de produs, specificații sau planuri de construcție care includ detalii privind performanța diferitelor elemente incluse în certificatul de performanță energetică.

Valabilitatea datelor de intrare se verifică prin vizite la fața locului în cel puțin 10 % din certificatele de performanță energetică care fac parte din eșantionarea aleatorie utilizată pentru evaluarea calității globale a sistemului.

Pe lângă eșantionarea aleatorie minimă necesară pentru a determina nivelul general de calitate, statele membre pot utiliza diferite strategii pentru a detecta și a viza mai ales calitatea slabă a certificatelor de performanță energetică, cu scopul de a îmbunătăți calitatea generală a sistemului. O astfel de analiză specifică nu poate fi utilizată ca bază pentru măsurarea calității globale a sistemului.

Statele membre pun în aplicare măsuri preventive și reactive pentru a asigura calitatea cadrului general al certificatelor de performanță energetică. Aceste măsuri pot include cursuri suplimentare de formare pentru experți independenți, eșantionare specifică, obligația de a prezenta din nou certificate de performanță energetică, amenzi proporționale și interdicții temporare sau permanente pentru experți.

Atunci când se adaugă informații într-o bază de date, autoritățile naționale dispun de posibilitatea de a identifica autorul adăugirii, în scopuri de monitorizare și de verificare.

3.    Disponibilitatea certificatelor de performanță energetică