COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.6.2018

COM(2018) 434 final

2018/0227(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027

{SEC(2018) 289 final}
{SWD(2018) 305 final}
{SWD(2018) 306 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII

Prezenta propunere prevede ca dată de aplicare data de 1 ianuarie 2021.

•Motive și obiective

Transformarea digitală are consecințe în toate sectoarele economiei și ne influențează modul în care trăim, lucrăm și comunicăm. Întocmai cum transporturile, infrastructura industrială, educația și serviciile publice de înaltă calitate au asigurat prosperitatea Europei în trecut, tot astfel investițiile în capacitățile și infrastructurile digitale strategice, precum și îmbunătățirea competențelor și modernizarea interacțiunii dintre autoritățile publice și cetățeni vor sta la baza prosperității noastre viitoare.

Actualul cadru de investiții al UE acoperă aspecte importante ale acestor piloni, în special cercetarea și inovarea 1 . Cu toate acestea, experiența dobândită în politicile publice de succes din domeniile care utilizează tehnologii de vârf a dovedit că, pe lângă cercetare și inovare, acțiunile publice care susțin „în amonte” domeniile tehnologice cu evoluție rapidă pot avea un rol esențial pentru generarea de valoare, răspunzând în același timp necesităților din sectorul public.

Acesta este într-adevăr cazul unor domenii-cheie care stau la baza transformării digitale a economiei și a societății pentru următorii zece ani cel puțin, și anume tehnica de calcul avansată și gestionarea datelor, securitatea cibernetică și inteligența artificială. Investițiile pentru dobândirea celor mai avansate capacități în aceste domenii, asigurându-se utilizarea optimă a acestora într-un mod interoperabil în întreaga UE și dobândindu-se competențele necesare pentru dezvoltarea și utilizarea acestora vor oferi un impuls esențial pentru transformarea digitală a domeniilor de interes public și a diferitelor noastre sectoare de activitate.

În Europa, pe lângă provocările legate de cercetare și inovare, există un deficit de investiții în amonte, care se face resimțit prin necorelarea dintre cererea din ce în ce mai mare și oferta de tehnologii de ultimă oră. În calculul de înaltă performanță, insuficiența ofertei îi obligă pe oamenii de știință și pe inginerii din UE să recurgă în mare măsură la resurse informatice din afara Europei, în special la cele din Statele Unite ale Americii, unde există programe guvernamentale prin care oferta de calcul de înaltă performanță se menține la un nivel foarte performant 2 .

De asemenea, Europa găzduiește o comunitate de cercetare de vârf la nivel mondial în domeniul inteligenței artificiale, precum și o serie de întreprinderi mici care oferă expertiză în domeniul inteligenței artificiale, dar piața europeană în acest domeniu este subdezvoltată în comparație cu SUA, unde capacitățile disponibile, în special în ceea ce privește datele, asigură condițiile pentru inovare la scară largă.

Din cauza fragmentării și a nivelului relativ scăzut de investiții publice în securitatea cibernetică 3 , societatea și economia noastră sunt expuse unor riscuri, iar industria informatică europeană rămâne extrem de dispersată, fără actori majori pe piață 4 . Locurile de muncă care presupun expertiză tehnică de înaltă calificare în domenii precum inteligența artificială, analiza datelor și securitatea cibernetică rămân neocupate, la nivelul UE existând în prezent peste 350 000 de posturi vacante în aceste domenii 5 .

Strategia privind piața unică digitală (Digital Single Market – DSM) a instituit un cadru robust, care trebuie în prezent dublat de un program solid de investiții. Acesta a fost aprobat la cel mai înalt nivel politic. La Tallinn, șefii de stat și de guvern au identificat principalii piloni ai unei economii digitale puternice: securitatea cibernetică, inteligența artificială, o infrastructură de clasă mondială care să includă tehnica de calcul de înaltă performanță, competențele digitale și transformarea digitală a sectorului public 6 . Acest lucru a fost reflectat în Concluziile Consiliului European din octombrie 2017. De atunci, în mai multe formațiuni ale Consiliului s-a discutat problema consolidării capacităților digitale ale UE. În Comunicarea privind cadrul financiar multianual 7 , Comisia a subliniat scenariul în care s-ar dubla investițiile în domeniul digital.

Prezenta expunere de motive însoțește Propunerea de regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind un nou program dedicat sporirii și maximizării beneficiilor transformării digitale pentru toți cetățenii, toate administrațiile publice și toate întreprinderile din Europa (programul Europa digitală).

Programul Europa digitală este un element central al răspunsului global al Comisiei la provocarea pe care o reprezintă transformarea digitală și face parte din propunerea de cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Scopul său este de a oferi un instrument de cheltuieli care să fie adaptat cerințelor operaționale ale consolidării capacității în domeniile identificate de Consiliul European și de a exploata sinergiile dintre acestea.

Prin urmare, programul se va concentra asupra consolidării capacităților Europei în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate 8 și asupra asigurării utilizării acestora pe scară largă în întreaga economie și societate. Promovate în același timp, aceste aspecte vor contribui la crearea unei economii prospere bazate pe date, care să promoveze incluziunea și să asigure crearea de valoare 9 . Ignorarea sau pierderea din intensitate a unuia dintre piloni va submina întreaga construcție, întrucât aceștia sunt strâns interconectați și interdependenți: de exemplu, inteligența artificială are nevoie de securitate cibernetică pentru a fi fiabilă, securitatea cibernetică are nevoie de calcul de înaltă performanță pentru a procesa volumele masive de date care trebuie securizate, iar serviciile digitale au nevoie, pentru a se adapta la standardele viitoare, de toate aceste trei capacități; în fine, toate cele de mai sus au nevoie de un nivel avansat de competențe adecvate. În special, programul se va concentra pe domeniile în care niciun stat membru nu poate garanta singur nivelul necesar al succesului digital. De asemenea, se va pune accentul pe acele domenii în care cheltuielile publice au cel mai mare impact, în special pe îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor în domenii de interes public precum sănătatea, justiția, protecția consumatorilor și administrațiile publice, și pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) în adaptarea la schimbările digitale.

De asemenea, programul va ține seama de valoarea adăugată care va rezulta din combinarea tehnologiilor digitale cu alte tehnologii generice, în vederea maximizării beneficiilor obținute de pe urma digitalizării.

Programul va avea drept scop:

·să dezvolte și să consolideze calculul de înaltă performanță (HPC) și capacitățile de prelucrare a datelor în UE și să asigure utilizarea lor pe scară largă atât în domenii de interes public, cum ar fi sănătatea, mediul și securitatea, cât și în diferitele sectoare de activitate, în special de către IMM-uri;

·să dezvolte și să consolideze capacitățile de bază în materie de inteligență artificială (IA), cum ar fi resursele de date și registrele de algoritmi de inteligență artificială, și să le pună la dispoziția tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice, precum și să consolideze și să promoveze legăturile dintre facilitățile de testare și experimentare în materie de inteligență artificială din statele membre;

·să asigure faptul că există capacitățile de bază necesare pentru securizarea economiei digitale, a societății și a democrației în UE și că acestea sunt accesibile sectorului public și întreprinderilor din UE și să amelioreze competitivitatea sectorului securității cibernetice al UE;

·să asigure că forța de muncă actuală și viitoare poate dobândi ușor competențe digitale avansate, în special în calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică, oferindu-le studenților, absolvenților și lucrătorilor existenți mijloacele necesare pentru a dobândi și de a-și dezvolta aceste competențe, indiferent de locul în care se află;

·să extindă utilizarea optimă a capacităților digitale, în special calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică, în toate sectoarele economice, în domenii de interes public și în societate, inclusiv prin implementarea de soluții interoperabile în domenii de interes public și să faciliteze accesul la tehnologie și know-how pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Programul va sprijini, printre altele, inițiativele de politică anunțate de Comisie privind calculul de înaltă performanță în cadrul inițiativei EuroHPC 10 , Planul de acțiune privind FinTech din martie 2018 11 , inteligența artificială, în conformitate cu Comunicarea pe această temă 12 , cu Regulamentul privind promovarea echității și a transparenței pentru utilizatorii comerciali ai serviciilor de intermediere online, cu Decizia privind înființarea Observatorului privind economia platformelor online din aprilie 2018 13 și cu pachetul de date din aprilie 2018 14 , securitatea cibernetică în cadrul pachetului în acest domeniu din 15.9.2017 15 , transformarea digitală în domeniile sănătății 16 și educației 17 , noua Strategie privind politica industrială din septembrie 2017 18 , digitalizarea industriei europene din aprilie 2016 19 și Agenda pentru competențe în Europa.

Există conexiuni între program și instrumentele de investiții existente. Investițiile în cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) tehnologiilor digitale efectuate în cadrul programului Orizont 2020 și al programelor-cadru anterioare au permis Europei să rămână competitivă în sectoare-cheie precum robotica, echipamentele de telecomunicații și tehnologia senzorilor. Finanțarea CDI trebuie continuată și consolidată în următorul cadru financiar multianual. Programul Europa digitală se bazează în mod clar pe reușitele programului H2020, făcând posibilă trecerea la faza de implementare a tehnologiilor precum calculul de înaltă performanță și inteligența artificială.

Investițiile în cadre, standarde, soluții interoperabile și servicii transfrontaliere pilot în cadrul programului privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) și al programului privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii europeni (programul ISA2) au permis administrațiilor din sectorul public să testeze transformarea digitală într-un mediu real și să înceapă tranziția de la guvernarea electronică la cea digitală 20 . Implementarea unor soluții interoperabile în cadrul pieței unice digitale a demonstrat valoarea acțiunii la nivelul UE. Acestea sunt realizări importante, pe care se va baza punerea în practică pe scară mai largă a serviciilor digitale interoperabile în întreaga Europă. Programul se va baza pe infrastructurile de servicii digitale implementate în cadrul actualului program MIE și va sprijini evoluția viitoare și punerea în aplicare pe scară mai largă a elementelor de politică, cum ar fi Cadrul european de interoperabilitate (European Interoperability Framework – EIF).

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Programul Europa digitală completează și acompaniază o serie de alte instrumente propuse în cadrul financiar multianual post-2020, în special: Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programul Europa creativă (inclusiv Media), Fondul InvestEU, COSME, Programul privind piața unică, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european plus (inclusiv Inițiativa privind ocuparea forței de muncă, sănătatea și competențele digitale de bază), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Erasmus, Fondul european de ajustare la globalizare (competențele digitale de bază și avansate), Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor, Fondul pentru securitate internă, Programul pentru mediu și politici climatice (inclusiv eficiența energetică) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

Sinergiile dintre programe vor permite realizarea unor economii de scară și a unor investiții mai coerente și obținerea unei valori adăugate pentru cetățeni și actorii economici. Ele vor amplifica impactul pe teren al investițiilor digitale la nivelul UE, în timp ce investițiile digitale naționale și regionale vor fi mai în măsură să completeze acțiunea la nivelul UE.

Prin consolidarea impactului și a eficienței fondurilor publice datorită legăturilor practice dintre diferite programe, UE va aborda provocările digitale într-un mod raționalizat și mai bine orientat, va crea sau va consolida ecosisteme de susținere a digitalizării, ceea ce va avea drept rezultat mai multe locuri de muncă, creștere economică și creșterea competitivității. Pe parcursul punerii în aplicare a programului Europa digitală se va acorda atenție menținerii unui cadru concurențial pe piața internă.

Secțiunea de mai jos prezintă pe scurt principalele complementarități și sinergii dintre programul Europa digitală și instrumentele cu cea mai mare relevanță din punct de vedere digital, în special Orizont Europa, MIE, FEDR, programul Valorile UE și Programul privind piața unică.

Mai multe domenii tematice abordate de Orizont Europa și de programul Europa digitală se suprapun, în sensul că ambele vor acoperi calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică; tipul de acțiuni care urmează să fie sprijinite, rezultate scontate și logica de intervenție sunt însă diferite și complementare. Orizont Europa va fi singurul program UE gestionat la nivel central care va sprijini cercetarea și dezvoltarea tehnologică și principalul program de finanțare a etapelor de demonstrare, program-pilot, validare a conceptului, testare și inovare, inclusiv implementarea premergătoare comercializării. Programul Europa digitală, la rândul său, se va axa pe dezvoltarea capacității și a infrastructurii digitale pe scară largă, în scopul adoptării și implementării în întreaga Europă a soluțiilor digitale inovatoare esențiale testate sau existente.

Ca un exemplu de abordare a sinergiilor acestora, noile tehnologii digitale dezvoltate prin programul „Orizont Europa” vor fi adoptate în mod progresiv și implementate prin intermediul programului Europa digitală. În aceeași ordine de idei, capacitățile și infrastructurile digitale dezvoltate în cadrul programului Europa digitală vor fi puse la dispoziția comunității de cercetare și inovare, inclusiv pentru activități finanțate prin intermediul Orizont Europa. Inițiativele susținute prin Orizont Europa pentru dezvoltarea competențelor digitale, inclusiv cele care se desfășoară în centrele de colocație ale EIT Digital din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) vor fi completate și extinse prin intermediul componentei de consolidare a capacităților digitale avansate a programului Europa digitală. În punctele nodale ale EIT se reunesc studenți, cercetători, ingineri și antreprenori care participă la conceperea de proiecte de inovare și la crearea și sprijinirea de întreprinderi și colaborează pentru a pune în practică aceste proiecte. Procedurile de operare a ambelor programe vor fi aliniate astfel încât să se asigure existența unor mecanisme puternice de coordonare a punerii lor în aplicare.

Programul Europa digitală completează acțiunile stabilite în Planul de acțiune privind educația digitală, în special pe cele care necesită competențe digitale avansate în domenii precum calculul de înaltă performanță, analiza volumelor mari de date, securitatea cibernetică, tehnologiile registrelor distribuite, robotica și inteligența artificială.

Mecanismul pentru interconectarea Europei va furniza infrastructura fizică a rețelelor în bandă largă de mare capacitate necesare implementării serviciilor și tehnologiilor digitale propuse în programul Europa digitală. Întrucât MIE va sprijini infrastructurile critice în toate sectoarele care necesită un nivel adecvat de securitate cibernetică, acesta se va baza pe implementările efectuate în cadrul programului Europa digitală. În viitor, numai programul Europa digitală va sprijini implementarea serviciilor digitale în domenii de interes public.

FEDR are drept scop promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în toate regiunile UE, cu un accent deosebit pe regiunile mai puțin dezvoltate. FEDR sprijină dezvoltarea economică bazată pe inovare, ceea ce implică digitalizarea sectoarelor de activitate, astfel cum figurează în strategiile de specializare inteligentă 21 (inclusiv investiții complementare în consolidarea și îmbunătățirea centrelor de inovare digitală). FEDR sprijină, de asemenea, implementarea de soluții digitale, inclusiv în materie de securitate cibernetică, ca parte a concretizării priorităților UE în următoarele domenii: modernizarea administrațiilor publice, transportul durabil, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și de îngrijire, tranziția energetică, economia circulară și educația 22 . Astfel, fondul contribuie la finalizarea pieței unice digitale, în special la nivel regional și local. Programul Europa digitală va completa investițiile locale pentru a lărgi sfera facilităților pentru restul Europei prin crearea de rețele și cartografierea capacităților digitale.

În plus, Europa digitală va contribui indirect la realizarea obiectivelor prevăzute în Comunicarea intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” 23 , în care se recunoaște faptul că accesibilitatea digitală și competențele sunt condiții esențiale pentru dezvoltarea acestor regiuni.

Există sinergii clare între programul Europa digitală și programul Europa creativă, în special componenta MEDIA și cea transsectorială. MEDIA sprijină acțiuni specifice (de exemplu, accesul la conținut, promovarea și dezvoltarea publicului) de promovare a competitivității sectoarelor culturale și creative, în special a sectorului audiovizual, și adaptarea acestora la mediul digital. Componenta transsectorială vizează, printre alte priorități, o mai bună înțelegere a dinamicii în media digitală și transformarea digitală a mijloacelor de informare europene. Programul Europa digitală va sprijini aceste domenii prin oferirea unui acces larg la tehnologiile de vârf, a standardelor (acolo unde este cazul) și a infrastructurii necesare pentru consolidarea capacităților.

Ar trebui să se urmărească coerența dintre programul Europa digitală și Programul privind piața unică. De exemplu, se poate asigura o protecție a consumatorilor prin proiectare, în special atunci când vine vorba de legătura dintre siguranța produselor și economia digitală, securitatea cibernetică și inteligența artificială. Aceste două programe ar trebui să fie complementare în ceea ce privește entitățile implicate și tipul de noi riscuri pe care le reprezintă aceste tehnologii emergente. Cercetările efectuate în legătură cu piețele digitale efectuate în cadrul acestor două programe ar trebui, de asemenea, să se sprijine reciproc.

Programul Europa digitală va promova dezvoltarea competențelor digitale avansate, axându-se pe acele componente care se încadrează în domeniul său de aplicare, și anume pe securitatea cibernetică, inteligența artificială și calculul de înaltă performanță. Ca atare, acesta va fi complementar Fondului social european plus, care va oferi sprijin pentru educație și formare în domeniul competențelor de bază și medii, și Fondului european de ajustare la globalizare, care va finanța cursuri de formare IT pentru lucrătorii concediați, la toate nivelurile de competențe.

Sinergiile și complementaritățile dintre programul Europa digitală și programul Erasmus ar trebui să fie asigurate în beneficiul ambelor programe. Programul Erasmus contribuie la dezvoltarea și dobândirea de competențe prin intermediul mobilității în scop educațional și al cooperării în domeniul educației, al formării, al tineretului și al sportului. 

În sfârșit, în ceea ce privește participarea entităților stabilite în țări din afara UE, implementarea programului Europa digitală va fi coordonată cu instrumentele de finanțare externă, cum ar fi Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională.

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027 a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea aspectelor legate de climă în toate programele UE, obiectivul global fiind ca 25 % din cheltuielile UE să contribuie la îndeplinirea unor obiective din domeniul climei. Contribuția acestui program la realizarea acestui obiectiv global va fi monitorizată prin intermediul unui sistem al UE de indicatori privind clima, la un nivelul corespunzător de dezagregare, inclusiv prin utilizarea unor metodologii mai precise în cazul în care acestea vor fi disponibile. Comisia va continua să prezinte anual informații privind creditele de angajament, în contextul proiectului de buget anual.

Pentru a sprijini utilizarea deplină a potențialului programului de a contribui la realizarea obiectivelor din domeniul climei, Comisia va încerca să identifice acțiunile relevante pe tot parcursul proceselor de pregătire, punere în aplicare, analiză și evaluare a programului.

Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără suprapuneri cu finanțarea privată sau excluderea acesteia și fără denaturarea concurenței pe piața internă. Acest lucru va asigura coerența dintre acțiunile programului și normele UE privind ajutoarele de stat, pentru a evita denaturările excesive ale concurenței pe piața internă.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Prezentul program este prezentat pentru o Uniune cu 27 de state membre, ca urmare a notificării de către Regatul Unit a intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

•Temei juridic

·articolul 173 alineatul (3) din TFUE în ceea ce privește majoritatea activităților desfășurate în cadrul acestui program;

·articolul 172 din TFUE, în special în ceea ce privește transformarea digitală a domeniilor de interes public.

•Subsidiaritate

Europa digitală este rezultatul unei voințe politice noi de a soluționa prin cooperare ceea ce înainte erau preocupări mai ales interne, întrucât niciun stat membru și nicio întreprindere nu poate, acționând pe cont propriu, să facă investiții digitale critice la scara necesară sau nu le poate extinde până la un nivel de succes. Fără implicarea UE, aceste investiții nu se vor face la nivelul necesar, iar UE riscă să își piardă competitivitatea.

Intervenția la nivelul UE este necesară pentru a planifica, a finanța în comun și a coordona acțiunile la o asemenea scară încât să facă față acestor provocări și să asigure faptul că de beneficiile aduse de noile tehnologii digitale se bucură pe deplin întreaga Europă. Acțiunea multilaterală coordonată poate, de asemenea, să evite suprapunerile, să valorifice sinergiile prin corelarea finanțării cu un set de condiții-cadru, să garanteze interoperabilitatea și să evite unghiurile moarte sau un decalaj digital geografic major.

•Proporționalitate

Există o dorință evidentă a sectorului public de a trata transformarea digitală la nivel european, precum și o voință de a participa la investițiile în construirea și consolidarea capacităților digitale ale UE. Pe lângă un sprijin politic puternic pentru o intervenție din partea Consiliului European, acest lucru a fost reflectat de Consiliu și de Parlamentul European, care au solicitat în repetate rânduri finalizarea de urgență a pieței unice digitale și a dosarelor incluse în această strategie 25 . 26   27   28  

Parlamentul și-a exprimat anumite preocupări cu privire la faptul că resursele alocate politicilor digitale din bugetul UE sunt insuficiente pentru a avea un impact real și a recunoscut necesitatea stimulării economiei europene prin investiții productive 29 . 30  

La nivelul UE, în martie 2017, un număr de 29 de țări s-au angajat să coopereze pentru mobilitatea conectată 31 și până în prezent 16 state membre s-au angajat să colaboreze între ele și cu Comisia pentru a achiziționa și implementa o infrastructură integrată de calcul de înaltă performanță de talie mondială 32 . În ianuarie 2018, Comisia a propus un regulament al Consiliului de înființare a Întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță „EuroHPC” 33 .

Cu ocazia celei de a doua ediții a Zilei Digitale care a avut loc la 10 aprilie 2018, 28 de țări europene 34 s-au angajat să lucreze împreună în domeniul inteligenței artificiale în vederea consolidării capacităților industriale și tehnologice ale UE în acest domeniu și să genereze beneficii pentru toți cetățenii și toate întreprinderile 35 . Țările europene s-au angajat, de asemenea, să dezvolte împreună soluții avansate pentru serviciile publice (de exemplu, prin dezvoltarea unei infrastructuri europene pentru serviciile de tip blockchain 36 ), medicina personalizată 37 , sectorul sănătății și îngrijirii bazate pe date și monitorizarea comună a progreselor înregistrate de investițiile digitale. Toate statele membre sunt în prezent implicate în inițiativa UE de digitalizare a industriei, cu un angajament clar de a continua să colaboreze pe mai departe pentru ca digitalizarea să fie folosită în mod optim în întreprinderi.

Consultările cu părțile interesate arată, de asemenea, că cel mai oportun este ca o serie de investiții importante să se facă la nivelul UE. Domeniile incluse în program sunt cele în care scara la care se desfășoară acțiunile este esențială pentru a reuși, indiferent dacă este vorba de achiziționarea capacităților necesare sau de utilizarea pe scară largă în întreaga UE. Având în vedere că informațiile și cunoștințele de specialitate în domeniile digitale avansate nu sunt disponibile în toate regiunile din Europa, acțiunea la nivelul UE, în special prin crearea unei rețele de centre de inovare digitală, poate garanta că o astfel de expertiză este pusă la dispoziție în toate regiunile.

Având în vedere caracterul urgent al situației și amploarea investițiilor necesare, există argumente puternice în favoarea intervenției UE pentru finanțarea și coordonarea acțiunilor în comun, la o scară care să poată oferi un răspuns provocărilor aduse de transformarea digitală. Acest lucru ar trebui să asigure faptul că beneficiile generate de noile tehnologii digitale sunt partajate pe deplin. Prin acțiunile coordonate se pot evita suprapunerile, se pot valorifica sinergiile prin corelarea finanțării cu un set de condiții-cadru, se poate garanta interoperabilitatea și se pot înlătura unghiurile moarte sau decalajul digital geografic major.

Apelul la consolidarea investițiilor trebuie în prezent transpus în acțiuni în cadrul de investiții al UE. Întreprinderile și cetățenii au nevoie de un mesaj clar că UE investește în viitorul lor, că previzibilitatea este asigurată și că se instituie mecanisme de sprijin în contextul procesului complex de transformare digitală. Este responsabilitatea Europei să acționeze și să fie vizibilă pe parcursul întregului proces.

Întrucât transformarea digitală a devenit un factor esențial pentru creștere, dezvoltare socială și tranziție către o economie durabilă, s-a dovedit că există o deficiență majoră în modul în care UE și statele membre alocă finanțare acestui domeniu. Actualul cadru de investiții nu a fost proiectat pentru consolidarea capacităților digitale la nivelul UE și pentru o utilizare optimă a acestuia. Prin urmare, UE are nevoie de un program de finanțare nou, ambițios și integrat pentru a sprijini implementarea și utilizarea optimă a capacităților digitale care stau la baza inovării în domenii de interes public și în mediul de afaceri.

•Alegerea instrumentului

Programul este pus în aplicare prin intermediul unui regulament.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

••Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Deosebit de important este însă rezultatul evaluării la jumătatea perioadei a MIE, care a concluzionat că eforturile consacrate în cadrul programului capacităților și infrastructurilor digitale ar putea sprijini doar primele măsuri în direcția transformării digitale la nivelul UE din domenii de interes public 40 . Totodată, s-a evidențiat faptul că nivelurile de finanțare disponibile în cadrul MIE au permis până în prezent să se răspundă numai parțial nevoilor actuale și, în plus, că MIE limitează capacitatea programului de a se adapta la progresele tehnologic și la priorităților politice emergente (de exemplu provocări legate de securitatea cibernetică). Evaluarea a arătat, de asemenea, că există o puternică voință din partea statelor membre de a se angaja împreună în transformarea digitală.

•Consultările părților interesate

Ca parte a lucrărilor de evaluare a impactului au avut loc mai multe activități de consultare, pentru a se asigura faptul că opiniile părților interesate sunt luate în considerare în mod sistematic în procesul de elaborare a programării UE de după 2020 în ceea ce privește programul Europa digitală. Natura acestor activități de consultare a variat de la conferințe și evenimente cu părțile interesate, la întruniri ale grupurilor de experți, o consultare online, ateliere, reuniuni, seminare și analiza documentelor de poziție.

•Evaluarea impactului

Raportul privind evaluarea impactului a fost examinat de Comitetul de analiză a reglementării la data de 25 aprilie 2018. Comitetul a emis un aviz negativ.

După avizul negativ al Comitetului, raportul a fost complet revizuit și restructurat pentru a descrie mai bine modul în care propunerea se bazează pe programele existente din domeniul digital. S-au inclus mai multe exemple de intervenții similare în țări terțe sau în statele membre. S-au adăugat detalii privind delimitarea față de programul Orizont Europa, așa cum s-a convenit cu DG RTD. De asemenea, s-au clarificat aspecte privind logica de intervenție și întrebările cu privire la disfuncționalitățile pieței și deficitul investițional din amonte în diferite domenii. S-au furnizat detalii suplimentare, de asemenea, privind modurile de realizare a obiectivelor pentru fiecare dintre acțiunile propuse. S-au introdus noi secțiuni în care se explică în detaliu ceea ce se intenționează să se realizeze prin sporirea finanțării și nu poate fi realizat cu actualele mecanisme de intervenție în diferiții piloni. S-au oferit câteva exemple de politici de succes similare în SUA și în Europa. O versiune revizuită a evaluării impactului a fost supusă din nou atenției Comitetului la 5 mai 2018.

•Simplificare

·flexibilitatea alocațiilor bugetare a fost integrată la nivelul obiectivelor specifice;

·sfera intervenției este definită în funcție de obiectivele generale, specifice și operaționale. Criteriile de eligibilitate, ratele de finanțare pentru granturi și alte elemente ale punerii în aplicare vor fi prevăzute în programele de lucru. Această flexibilitate este echilibrată prin faptul că se asigură implicarea statelor membre în punerea în aplicare a programului în cadrul unui grup de experți la nivel înalt;

·finanțarea în cadrul programului poate fi executată în conformitate în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar.

Programul va fi pus în aplicare prin gestiune directă astfel cum se prevede în Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă de către entitățile sau organismele adecvate menționate la articolul 58 alineatul (1) litera (c) [noul articol 61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

Pe baza analizei cost-beneficiu efectuată pentru agențiile executive la începutul programului Orizont 2020 și în cadrul evaluărilor la jumătatea perioadei ale MIE și Orizont 2020, metoda de implementare a programului ar urma să fie gestiunea directă. Principalele avantaje ale folosirii gestiunii directe sunt reprezentate de faptul că acestea permit măsuri ferme de orientare strategică, precum și sprijin rapid din partea UE.

Gestiunea indirectă ar trebui utilizată ca metodă complementară de execuție bugetară a sarcinilor prevăzute în actul de bază al programului. Deși Comisia rămâne responsabilă de execuția bugetului, entitățile cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar asigură cooperarea deplină a entității respective în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii. Încredințarea unor astfel de sarcini entităților în cadrul gestiunii indirecte va trebui, de asemenea, să se facă prin garantarea unui proces transparent, nediscriminatoriu, eficient și eficace.

•Drepturile fundamentale

Normele propuse de programul Europa digitală asigură respectarea deplină a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și contribuie la exercitarea câtorva dintre aceste drepturi. În special, obiectivele acestui program sunt de a garanta libertatea de exprimare și de informare, interzicerea discriminării, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, conform dispozițiilor articolelor 11, 21 și 47 din cartă. Programul urmărește, de asemenea, să consolideze libertatea de a desfășura o activitate comercială în conformitate cu dreptul Uniunii Europene și cu legislațiile și practicile naționale (articolul 16). Protecția datelor cu caracter personal se va asigura, de asemenea, în conformitate cu articolul 8 din cartă, protecția asistenței medicale – în conformitate cu articolul 35 din cartă și protecția consumatorilor – în conformitate cu articolul 38 din cartă.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

În conformitate cu propunerea Comisiei pentru stabilirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 42 [COM(2018) XXX], pachetul financiar aferent programului este stabilit la 9 194 000 000 EUR în prețuri curente și repartizarea orientativă este după cum urmează (a se vedea articolul 4 din propunere).

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Fără a se aduce atingere posibilității de a furniza finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, intenția este ca programul să fie pus în aplicare după cum se descrie în continuare. Astfel cum s-a menționat anterior, se va acorda atenție menținerii unui cadru concurențial în cadrul pieței interne.

1.Pentru calculul de înaltă performanță, continuarea întreprinderii comune EuroHPC, temă discutată în prezent de Consiliu, este considerată a fi cel mai eficace și mai eficient instrument de realizare a obiectivelor inițiativei EuroHPC, în special pentru coordonarea strategiilor naționale și europene și a investițiilor în infrastructura informatică de înaltă performanță și în C-D, de punere în comun a resurselor din fondurile publice și private și de protejare a intereselor economice și strategice ale Uniunii 43 . Se preconizează că bugetul întreprinderii comune va proveni din două surse: Europa digitală și Orizont Europa.

2.Finanțarea pentru achizițiile comune sau granturile legate de activitățile aferente inteligenței artificiale ar urma să fie acordată prin gestiune directă.

3.Activitățile legate de securitatea cibernetică vor fi puse în practică prin intermediul gestiunii directe sau indirecte.

4.Finanțarea legată de dezvoltarea competențelor digitale avansate va fi oferită în principal prin intermediul centrelor de inovare digitală, astfel cum sunt definite la articolul [16] și astfel cum se explică mai jos, precum și prin intermediul centrelor de competență relevante. Programul de lucru va fi elaborat de Comisie în colaborare cu centrele de competență relevante menționate anterior, care ar putea în acest fel să furnizeze informațiile necesare pentru a asigura coerența intervențiilor în domeniul competențelor digitale avansate, în conformitate cu cele mai recente evoluții tehnologice. Astfel, obiectivul este de a furniza un răspuns prompt nevoilor în schimbare rapidă de pe piața forței de muncă.

5.Finanțarea legată de transformarea digitală a domeniilor de interes public ar putea continua să fie gestionată direct. Gestionarea de către Comisia Europeană va continua să fie utilizată pentru dezvoltarea de soluții astfel încât să se garanteze interoperabilitatea proiectării și arhitecturii comune.

În pofida celor de mai sus, gestionarea platformelor centrale de servicii sectoriale specifice ar putea fi transferată agențiilor deja existente pentru gestionare operațională, în cazul în care această posibilitate este prevăzută deja în sfera lor de competență.

6.Digitalizarea întreprinderilor va fi pusă în practică prin intermediul centrelor de inovare digitală. Platformele de inovare digitală vor disemina capacitățile digitale, în special calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale în întreaga economie, ceea ce va permite transformarea digitală a întreprinderilor și a organizațiilor din sectorul public. Platformele de inovare digitală oferă acces la expertiza tehnologică și la facilitățile de experimentare, permițând organizațiilor să evalueze mai bine interesul economic al proiectelor de transformare digitală. Testarea și experimentarea serviciilor oferite de centrele de inovare digitală pot necesita alte tehnologii generice prin care să se implementeze soluții complete de transformare digitală. Se instituie o rețea de centre de inovare digitală, cu cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă. Granturile legate de centrele de inovare digitală vor fi acordate direct de către Comisie.

Prin modurile de gestiune se va încerca dezvoltarea de sinergii puternice între diferitele componente ale programului. Acestea sunt descrise în detaliu în anexa 4 la evaluarea impactului în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică. După caz și sub rezerva nivelurilor anterioare de investiții din partea UE, punerea în aplicare poate, de asemenea, mobiliza finanțare pentru alte tehnologii digitale de bază care au ajuns la o fază de maturitate pe piață, cum ar fi 5G, internetul obiectelor și serviciile bazate pe cloud computing.

Pentru măsurarea progreselor înregistrate de transformarea digitală în UE s-a instituit ca instrument de referință indicele economiei și societății digitale (DESI). Acesta se bazează pe o serie de indicatori ce rezultă dintr-o analiză statistică riguroasă. Datele vor fi colectate și din alte surse, inclusiv din sondaje speciale.

Indicatorii de realizare și de impact sunt definiți prin referire la principalele domenii ale programului (calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate, implementarea, utilizarea optimă a capacității digitale și interoperabilitatea).

În urma exercițiului anual de monitorizare, gestionarea și structura programului vor fi adaptate în funcție de rezultatele obținute. Se pot folosi indicatorii existenți în statisticile oficiale ale UE furnizate în sondajele anuale TIC și în sondajele privind forța de muncă. Se pot efectua și sondaje speciale. Colectarea datelor pentru calcularea DESI va fi completată de informațiile generate de program în sine.

În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 44 , prin care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările legislației și politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni, Comisia va efectua o evaluare intermediară și o evaluare finală. Evaluările vor examina efectele programului pe teren, pe baza indicatorilor/țintelor programului, și vor include o analiză detaliată a măsurii în care programul poate fi considerat relevant, eficace, eficient, oferă suficientă valoare adăugată la nivelul UE și este coerent cu alte politici ale UE. Ele vor include lecțiile învățate pentru a identifica eventualele lacune/probleme sau eventualul potențial de îmbunătățire suplimentară a acțiunilor sau a rezultatelor lor și pentru a contribui la optimizarea exploatării/impactului acestora. Concluziile evaluării, împreună cu observațiile formulate, vor fi comunicate Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și Curții de Conturi a Uniunii Europene.

2018/0227 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172 și articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 45 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 46 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 47 ], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(2)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului [noul RF] (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(3)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 48 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 49 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 50 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 51 , interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudelor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. Mai precis, în conformitate cu prevederile și procedurile din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă s-a săvârșit o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată persoanele suspectate de fraudă și de alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 52 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și acordă accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi a Uniunii Europene (CCE), asigurându-se totodată că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(4)În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 88 din Decizia / /UE a Consiliului 53 ], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(5)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 54 , este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate în urma aplicării cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(6)Summitul pe teme digitale de la Tallinn 55 din septembrie 2017 și Concluziile Consiliului European 56 din 19 octombrie 2017 au subliniat faptul că este necesar ca Europa să investească în digitalizarea economiilor noastre și în rezolvarea problemei deficitului în materie de competențe pentru a ne menține și a ne spori competitivitatea la nivelul Europei, calitatea vieții și structura socială. Consiliul European a concluzionat că transformarea digitală oferă oportunități imense pentru inovare, creștere economică și locuri de muncă și că va contribui la îmbunătățirea competitivității la nivel mondial și va spori diversitatea creativă și culturală. Pentru a valorifica aceste oportunități este necesară abordarea colectivă a unora dintre provocările pe care le prezintă transformarea digitală, precum și revizuirea politicilor afectate de transformarea digitală.

(7)Consiliul European a concluzionat, în special, că Uniunea ar trebui să abordeze urgent noile tendințe, printre care se numără aspecte precum inteligența artificială sau tehnologiile registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia lanțului de blocuri - blockchain), asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor, de respectare a drepturilor digitale și a standardelor etice. Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o abordare europeană privind inteligența artificială până la începutul anului 2018 și i-a solicitat acesteia să prezinte inițiativele necesare pentru consolidarea condițiilorcadru, pentru ca UE să poată explora noi piețe prin inovații radicale, bazate pe riscuri, și să reafirme rolul de lider al industriei sale. 

(8)Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” 57 menționează, printre opțiunile pentru viitorul cadru financiar, instituirea unui program pentru transformarea digitală ale Europei care să permită realizarea „unor progrese importante pe calea către o creștere inteligentă în domenii precum infrastructurile de date de înaltă calitate, conectivitatea și securitatea cibernetică”. Programul ar urma să vizeze asigurarea poziției de lider a Europei în materie de supercalcul, internet de nouă generație, inteligență artificială, robotică și volume mari de date. Acesta ar urma să consolideze poziția concurențială a industriei și întreprinderilor din Europa în cadrul economiei digitalizate și ar avea un impact semnificativ asupra completării lacunelor în materie de competențe în întreaga Uniune.

(9)Comunicarea intitulată „Către un spațiu european comun al datelor” 58 se referă la noua măsură care urmează să fie adoptată ca un pas important către un spațiu comun de date în UE, și anume un spațiu digital omogen a cărui amploare va permite dezvoltarea de noi produse și servicii bazate pe date.

(10)Obiectivul general al programului ar trebui să fie sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor și favorizarea unei mai bune valorificări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, în beneficiul întreprinderilor și cetățenilor din întreaga Uniune. Programul ar trebui structurat în jurul a cinci obiective specifice care să reflecte principalele domenii de politică, și anume: calculul de înaltă performanță (high-performance computing – HPC), securitatea cibernetică, inteligența artificială, competențele digitale avansate și implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea. În toate aceste domenii, programul ar trebui, de asemenea, să vizeze o mai bună aliniere a politicilor de la nivelul Uniunii, al statelor membre și al regiunilor și o punere în comun a resurselor private și industriale pentru a consolida investițiile și a dezvolta sinergii mai puternice.

59 Centrele de inovare digitală ar trebui să aibă un rol central în punerea în aplicare a programului și să stimuleze adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale de către întreprinderi, organismele publice și mediul academic. O rețea de centre de inovare digitală ar trebui să asigure cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă. Pe baza propunerilor statelor membre se vor selecta primele centre de inovare digitală, urmând ca ulterior rețeaua să fie extinsă prin intermediul unui proces deschis și competitiv. Rețeaua de centre de inovare digitală va servi drept punct de acces la cele mai recente capacități digitale, inclusiv calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și la alte tehnologii inovatoare, cum ar fi tehnologiile generice esențiale, disponibile de asemenea în ateliere colaborative de fabricație (fablabs) sau în laboratoare digitale deschise (citylabs). Acestea acționează ca ghișee unice în ceea ce privește accesul la tehnologii testate și validate și promovează inovarea deschisă. De asemenea, aceste centre vor oferi sprijin în domeniul competențelor digitale avansate. Rețeaua de centre de inovare digitală ar trebui, de asemenea, să stimuleze participarea regiunilor ultraperiferice pe piața unică digitală.

(12)Programul ar trebui pus în aplicare prin proiecte care să consolideze capacitățile digitale de bază și utilizarea lor pe scară largă. Acest lucru ar trebui să implice investiții comune realizate împreună cu statele membre și, atunci când este necesar, cu sectorul privat, ceea ce ar presupune, în special, să se ajungă la o masă critică în domeniul achizițiilor publice pentru a se obține un raport calitate-preț mai bun și a se garanta că furnizorii din Europa rămân în avangarda progresului tehnologic.

(13)Obiectivele de politică ale acestui program vor fi abordate și prin instrumentele financiare și garanțiile bugetare din cadrul componentei/componentelor [...] a/ale Fondului InvestEU.

(14)Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără suprapuneri cu finanțarea privată sau excluderea acesteia și fără denaturarea concurenței pe piața internă.

(15)Pentru a se atinge un grad maxim de flexibilitate pe durata întregului ciclu de viață al programului și a se dezvolta sinergii între diferitele sale componente, fiecare dintre aceste obiective specifice poate fi realizat prin oricare dintre instrumentele disponibile în temeiul Regulamentului financiar. Mecanismele de execuție care ar urma să fie utilizate sunt gestiunea directă și gestiunea indirectă, atunci când finanțarea din partea Uniunii este combinată cu alte surse de finanțare sau atunci când executarea necesită crearea unor structuri reglementate în comun.

(16)Calculul de înaltă performanță și capacitățile aferente de prelucrare a datelor în Uniune ar trebui să permită asigurarea utilizării pe scară mai largă a calcului de înaltă performanță de către întreprinderi și, la un nivel mai general, în domenii de interes public pentru a valorifica oportunitățile unice pe care supercalculatoarele le oferă societății în ceea ce privește sănătatea, mediul și securitatea, precum și competitivitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii.

(17)Consiliul 60 și Parlamentul European 61 și-au exprimat sprijinul pentru intervenția Uniunii în acest domeniu. În plus, în 2017, nouă state membre au semnat Declarația EuroHPC 62 , un acord între guverne prin care acestea se angajează să colaboreze cu Comisia pentru a construi și implementa în Europa infrastructuri HPC și infrastructuri de date de ultimă generație care să fie disponibile în întreaga Uniune pentru comunitățile științifice și partenerii publici și privați.

(18)În cazul obiectivului specific privind calculul de înaltă performanță, se consideră că mecanismul cel mai potrivit de realizare este o întreprindere comună, care să coordoneze în special strategiile naționale și ale Uniunii și investițiile în infrastructura informatică de înaltă performanță și cercetare și dezvoltare, să pună în comun resurse din fonduri publice și private și să protejeze interesele economice și strategice ale Uniunii 63 . În plus, centrele de competență specializate în calcul de înaltă performanță din statele membre vor oferi servicii în acest domeniu întreprinderilor, mediului academic și administrațiilor publice.

(19)Dezvoltarea capacității legate de inteligența artificială reprezintă un factor esențial pentru transformarea digitală a întreprinderilor și a sectorului public. Roboți din ce în ce mai autonomi sunt utilizați în fabrici, locuințe, orașe, spitale și în aplicații acvatice de adâncime. Platformele comerciale de inteligență artificială au trecut de la faza de testare la aplicații reale în domeniile sănătății și mediului. Toți principalii producători de autovehicule dezvoltă în prezent mașini autonome, iar tehnicile de învățare automată se află în centrul tuturor principalelor platforme web și al aplicațiilor cu volume mari de date.

(20)Pentru dezvoltarea inteligenței artificiale este crucial să existe seturi de date de mari dimensiuni și facilități de testare și experimentare care să fie disponibile.

(21)În Rezoluția din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene 64 , Parlamentul European a evidențiat importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică, recunoscând necesitatea de a sensibiliza publicul pe această temă și a considerat că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel național și european.

(22)Securitatea cibernetică este o provocare pentru întreaga Uniune, pe care nu o mai putem aborda doar prin inițiative naționale fragmentate. Capacitatea Europei în materie de securitate cibernetică ar trebui consolidată, astfel încât Europa să fie dotată cu capacitățile necesare pentru a-și proteja cetățenii și întreprinderile de amenințările cibernetice. În plus, consumatorii ar trebui să fie protejați atunci când utilizează produse conectate, care pot fi piratate și le pot pune în pericol siguranța. Acest lucru ar trebui realizat împreună cu statele membre și cu sectorul privat, prin dezvoltarea și coordonarea de proiecte menite să consolideze capacitățile Europei în domeniul securității cibernetice și prin asigurarea implementării la scară largă a celor mai recente soluții în materie de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, precum și prin gruparea competențelor în acest domeniu pentru a se asigura o masă critică și un nivel de excelență.

(23)În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de inițiative 65 prin care a formulat o abordare globală a Uniunii în privința securității cibernetice, cu scopul de a întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor și atacurilor cibernetice și de a-i consolida capacitatea tehnologică și industrială în acest domeniu.

(24)Încrederea este o condiție prealabilă pentru funcționarea pieței unice digitale. Tehnologiile în materie de securitate cibernetică, cum ar fi identitățile digitale, criptografia sau tehnologiile de detectare a intruziunii și aplicarea lor în domenii precum finanțele, industria 4.0, energia, transporturile, serviciile medicale sau e-guvernarea sunt esențiale pentru garantarea securității și a încrederii în activitatea și tranzacțiile online, atât în rândul cetățenilor, cât și al administrațiilor publice și al întreprinderilor.

(25)În concluziile sale din 19 octombrie 2017Consiliul European, a subliniat că, pentru a construi cu succes o Europă digitală, Uniunea are nevoie în special de piețe ale forței de muncă și sisteme de formare și de educație adecvate pentru era digitală și că există o nevoie de a investi în competențele digitale, precum și de a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii;

(26)În concluziile sale din 14 decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să continue lucrările în ceea ce privește agenda dezbătută la Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017, inclusiv în ceea ce privește Pilonul european al drepturilor sociale, și educația și formarea profesională în cadrul Noii agende pentru competențe în Europa. De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia, Consiliul și statele membre să examineze posibilitatea adoptării unor măsuri care să vizeze provocările, la nivelul competențelor, legate de digitalizare, de securitatea cibernetică, de alfabetizarea mediatică și de inteligența artificială și necesitatea unei abordări a educației și formării care să fie favorabilă incluziunii, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și axată pe inovare. Ca răspuns la această solicitare, Comisia a prezentat, la 17 ianuarie 2018, un prim pachet de măsuri care abordează competențele-cheie, competențele digitale 66 , precum și valorile comune și educația incluzivă. În mai 2018, a fost lansat un al doilea pachet de măsuri pentru a avansa în procesul de instituire a Spațiului european al educației până în 2025; și în acest pachet s-a subliniat importanța competențelor digitale.

(27)În rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene 67 , Parlamentul European a afirmat că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală.

(28)Tehnologiile digitale avansate, sprijinite prin prezentul program, ca de exemplu calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică și inteligența artificială, sunt în prezent suficient de mature pentru a trece din faza de cercetare la cea de adoptare, implementare și extindere la nivelul Uniunii. Implementarea acestor tehnologii necesită un răspuns la nivelul Uniunii, întocmai ca și componenta privind competențele. Oportunitățile de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate trebuie amplificate, sporite și făcute accesibile în întreaga UE. În caz contrar, ar avea de suferit atât buna implementare a tehnologiilor digitale avansate, cât și competitivitatea globală a economiei Uniunii. Acțiunile sprijinite prin acest program sunt complementare cu cele sprijinite de FSE, FEDR și programul Orizont Europa.

(29)Modernizarea administrațiilor și a serviciilor publice prin mijloace digitale este esențială pentru reducerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor și a cetățenilor în general, astfel încât interacțiunile acestora cu autoritățile publice să fie mai rapide, mai ușor de stabilit și mai puțin costisitoare, iar eficiența și calitatea serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor să fie sporită. Întrucât o serie de servicii de interes public au deja o dimensiune europeană, acordarea de sprijin pentru adoptarea și implementarea lor la nivelul Uniunii ar trebui să asigure faptul că cetățenii și întreprinderile vor beneficia de acces la servicii digitale de înaltă calitate în întreaga Europă.

(30)Transformarea digitală a domeniilor de interes public cum ar fi serviciile medicale 68 , mobilitatea, justiția, monitorizarea planetei/mediului, educația și cultura presupune menținerea și extinderea infrastructurilor de servicii digitale, care fac posibil schimbul transfrontalier de date în condiții de siguranță și încurajează dezvoltarea la nivel național. Coordonarea acestora în temeiul prezentului regulament îndeplinește cel mai bine potențialul de exploatare a sinergiilor.

(31)În declarația de la Tallinn din 6 octombrie 2017, Consiliul UE a concluzionat că progresele digitale ne transformă în mod fundamental societățile și economiile, punând sub semnul întrebării eficacitatea politicilor dezvoltate anterior într-o serie întreagă de domenii, precum și rolul și funcția administrației publice în general. Este de datoria noastră să anticipăm și să gestionăm astfel de provocări pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor și ale întreprinderilor.

(32)Modernizarea administrațiilor publice europene reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale punerii în aplicare cu succes a Strategiei privind piața unică digitală. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei a evidențiat necesitatea de a consolida transformarea administrațiilor publice și de a asigura faptul că cetățenii au un acces ușor, fiabil și fără întreruperi la serviciile publice.

(33)Analiza anuală a creșterii publicată de Comisie în 2017 69 arată că nivelul de calitate a administrațiilor publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin urmare, este esențial pentru a stimula productivitatea, competitivitatea, cooperarea economică, creșterea și crearea de locuri de muncă. Mai precis, este necesar să existe o administrație publică eficientă și transparentă și sisteme de justiție eficace pentru a sprijini creșterea economică și a le oferi întreprinderilor și cetățenilor servicii de înaltă calitate.

(34)Interoperabilitatea serviciilor publice europene vizează toate nivelurile de administrație: nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. Pe lângă eliminarea barierelor din calea funcționării pieței unice, interoperabilitatea facilitează punerea în aplicare cu succes a politicilor și oferă un important potențial în ceea ce privește evitarea barierelor electronice transfrontaliere, asigurând în continuare, la nivelul Uniunii, apariția unor servicii publice comune noi sau consolidarea celor în curs de dezvoltare. Pentru a elimina fragmentarea serviciilor europene, a susține libertățile fundamentale și recunoașterea reciprocă operațională în UE, ar trebui promovată o abordare holistică, transsectorială și transfrontalieră în materie de interoperabilitate, într-un mod cât mai eficace și mai adecvat pentru utilizatorii finali. Aceasta implică faptul că interoperabilitatea trebuie înțeleasă într-un sens larg, de la nivelul juridic și tehnic la elemente de politică în domeniu. În consecință, durata activităților ar depăși ciclul de viață obișnuit al soluțiilor, urmând să includă toate elementele de intervenție care ar sprijini condițiile-cadru necesare pentru menținerea interoperabilității în general.

(35)Bugetul alocat activităților specifice dedicate punerii în aplicare a cadrului de interoperabilitate și interoperabilității soluțiilor dezvoltate este de 194 de milioane EUR.

70 Rezoluția Parlamentului European din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene subliniază importanța deblocării de fonduri publice și private suficiente pentru digitalizarea industriei europene.

(37) În aprilie 2016, Comisia a adoptat inițiativa privind digitalizarea industriei europene, pentru a se asigura că „toate industriile din Europa, indiferent de sector, de locul unde sunt amplasate și de dimensiuni pot beneficia pe deplin de inovarea digitală” 71 .

(38)Comitetul Economic și Social European salută comunicarea privind „Digitalizarea industriei europene” și o consideră, împreună cu documentele însoțitoare, drept „primul pas dintr-un vast program european de lucru care urmează să fie realizat în strânsă cooperare între toate părțile interesate publice și private” 72 .

73 Atingerea obiectivelor vizate poate necesita mobilizarea potențialului tehnologiilor complementare în domenii precum colaborarea în rețea și tehnica de calcul, astfel cum se precizează în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene”, care recunoaște că„disponibilitatea unor infrastructuri de rețea și de tip cloud de clasă mondială” este un ingredient esențial al digitalizării industriei.

(40)Prin faptul că prevede un set unic de norme care se aplică direct în ordinea juridică a statelor membre, Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), aplicabil începând din luna mai 2018, garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre ale UE și consolidează încrederea și securitatea persoanelor, două elemente indispensabile pentru o piață unică digitală adevărată. Atunci când implică prelucrarea de date cu caracter personal, acțiunile întreprinse în cadrul prezentului program ar trebui, prin urmare, să sprijine punerea în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor, de exemplu în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei lanțului de blocuri.

(41)Programul ar trebui să fie pus în aplicare cu respectarea deplină a cadrului UE și a cadrului internațional de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Protecția efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol esențial în inovare și, prin urmare, este necesară pentru punerea în aplicare eficace a programului.

(42)Organismele care vor urma să pună în aplicare programul ar trebui să se conformeze dispozițiilor aplicabile instituțiilor Uniunii, precum și dispozițiilor din legislațiile naționale privind prelucrarea informațiilor, în special a informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor UE clasificate.

(43)Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice 74 . Acțiunile relevante vor fi identificate pe parcursul elaborării și punerii în aplicare a programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și proceselor de revizuire relevante.

(44)În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare în vederea adoptării programelor de lucru, astfel încât obiectivele programului să fie realizate în conformitate cu prioritățile Uniunii și ale statelor membre, asigurându-se în același timp consecvența, transparența și continuitatea acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 75 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

(45)Programele de lucru ar trebui adoptate, în principiu, ca programe de lucru multianuale, în mod normal bianuale, sau, dacă necesitățile legate de punerea în aplicare a programului justifică acest lucru, ca programe anuale de lucru. Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a duce la îndeplinire obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luânduse în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de nerespectare. Ar trebui să se utilizeze sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(46)Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să i se delege Comisiei în vederea modificării anexei II pentru a revizui și/sau completa acești indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cele prevăzute la articolele [8], [11], [16], [21], [35], [38] și [47] în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate comercială, interzicerea discriminării, asistența medicală, protecția consumatorilor și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Statele membre trebui să aplice prezentul regulament respectând aceste drepturi și principii.

(48)Țările terțe care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor prin adoptarea unei decizii în temeiul respectivului acord. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi a Uniunii Europene să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin.

(49)Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și instituie în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin intermediul granturilor, al achizițiilor, al premiilor și al execuției indirecte, precum și verificări privind responsabilitatea actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul Europa digitală (denumit în continuare „programul”).

Regulamentul prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii Europene și regulile privind obținerea de finanțare.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite din bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali.

(b)„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să își asume obligații sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

(c)„țară terță” înseamnă o țară care nu este membră a Uniunii;

(d)„țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea, ceea ce îi permite să participe la program în temeiul articolului [10]; „organizație internațională de interes european” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau al cărei sediu central se află într-un stat membru;

(e)„centru de inovare digitală” înseamnă o entitate juridică desemnată sau selectată printr-o procedură deschisă și competitivă în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în cadrul programului, în special oferirea accesului la expertiza tehnologică și la facilități de experimentare, cum ar fi echipamente și instrumente informatice care să permită transformarea digitală a întreprinderilor;

(f)„competențele digitale avansate” înseamnă competențele și aptitudinile digitale necesare pentru conceperea, dezvoltarea, gestionarea, implementarea și întreținerea tehnologiilor sprijinite de prezentul regulament.

Articolul 3

Obiectivele programului

1.Programul are următoarele obiective generale: să sprijine transformarea digitală a economiei și a societății europene și să aducă beneficii cetățenilor și întreprinderilor europene. Programul:

(a)va consolida capacitățile Europei în domenii-cheie ale tehnologiilor digitale prin implementarea acestora pe scară largă,

(b)va extinde difuzarea și adoptarea acestora în domenii de interes public și de către sectorul privat.

2.Programul va avea cinci obiective specifice:

(a)Obiectivul specific nr. 1: calculul de înaltă performanță

(b)Obiectivul specific nr. 2: inteligența artificială

(c)Obiectivul specific nr. 3: securitatea cibernetică și încrederea

(d)Obiectivul specific nr. 4: competențele digitale avansate

(e)Obiectivul specific nr. 5: dezvoltarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea

Articolul 4

Calculul de înaltă performanță

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)implementarea, coordonarea la nivelul Uniunii și exploatarea unei infrastructuri integrate de date și de supercalcul la scară exa de nivel mondial 76 în Uniune care să fie accesibilă în condiții necomerciale utilizatorilor publici și privați și cercetării finanțate din fonduri publice;

(a)implementarea tehnologiei gata de utilizare/operaționale rezultate în urma cercetării și inovării pentru a construi o Uniune integrată de calcul de înaltă performanță, care să acopere toate segmentele lanțului valoric științific și industrial, inclusiv echipamente informatice (hardware), programe informatice (software), aplicații, servicii, interconexiuni și competențe digitale;

(b)implementarea și exploatarea unei infrastructuri la scara post-exa 77 , inclusiv integrarea tehnologiilor de informatică cuantică și dezvoltarea de noi infrastructuri de cercetare pentru științele informatice.

Articolul 5

Inteligența artificială

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 2 – Inteligența artificială – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)extinderea și consolidarea capacităților de bază în domeniul inteligenței artificiale în Uniune, inclusiv a resurselor de date și a bibliotecilor de algoritmi în conformitate cu legislația privind protecția datelor;

(b)punerea acestor capacități la dispoziția tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice;

(c)consolidarea facilităților de testare și de experimentare în materie de inteligență artificială existente în statele membre și crearea unei rețele a acestor facilități.

Articolul 6

Securitatea cibernetică și încrederea

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 3 – Securitate cibernetică și încredere – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)sprijinirea, împreună cu statele membre, a achiziționării de echipamente, instrumente și infrastructuri de date de securitate cibernetică avansate, cu respectarea deplină a legislației privind protecția datelor;

(b)sprijinirea utilizării optime a cunoștințelor, capacităților și competențelor europene legate de securitatea cibernetică;

(c)asigurarea unei largi implementări a celor mai recente soluții de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei;

(d)consolidarea capacităților în cadrul statelor membre și în sectorul privat pentru ca acestea să poată respecta Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune 78 .

Articolul 7

Competențele digitale avansate

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 4 – Competențe digitale avansate – sprijină dezvoltarea acestor competențe în domeniile finanțate prin program, contribuind astfel la creșterea rezervei de talente a Europei prin promovarea unui nivel mai ridicat de profesionalism, în special în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, analiza volumelor mari de date, securitatea cibernetică, tehnologiile registrelor distribuite, robotica și inteligența artificială. Intervenția financiară urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri pe termen lung pentru studenți, profesioniști din domeniul IT și pentru alte categorii de lucrători;

(b)sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri pe termen scurt pentru antreprenori, directori de întreprinderi mici și pentru lucrători;

(c)sprijinirea formării la locul de muncă și a stagiilor pentru studenți, tineri absolvenți și tineri întreprinzători.

Articolul 8

Dezvoltare, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)asigurarea faptului că sectorul public și domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, educația, sistemul judiciar, transporturile, energia, mediul, sectoarele culturale și creative, pot implementa și accesa tehnologiile digitale de ultimă generație, în special calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică;

(b)implementarea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de servicii digitale interoperabile transeuropene (inclusiv a serviciilor conexe) în complementaritate cu acțiunile întreprinse la nivel național și regional;

(c)facilitarea elaborării, actualizării și utilizării de soluții și cadre de către administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii europeni, inclusiv reutilizarea soluțiilor și a cadrelor de interoperabilitate;

(d)includerea administrațiilor publice în procesul de testare și experimentare a tehnologiilor digitale, inclusiv în utilizarea transfrontalieră a acestora;

(e)sprijinirea adoptării de către întreprinderile din Uniune, în special de către IMM-uri, a tehnologiilor digitale avansate și conexe, în special a calculului de înaltă performanță, a inteligenței artificiale, a tehnologiilor viitoare și emergente în materie de securitate cibernetică;

(f)sprijinirea conceperii, testării, aplicării și implementării unor soluții digitale interoperabile pentru serviciile publice, la nivelul UE, furnizate prin intermediul unei platforme de soluții reutilizabile bazate pe date, care încurajează inovarea și stabilește cadre comune pentru ca serviciile de administrație publică să își poată pune întregul potențial în slujba cetățenilor și a întreprinderilor europene;

(g)asigurarea unei capacități permanente la nivelul Uniunii pentru a observa, a analiza și a se adapta la tendințele digitale care evoluează rapid, precum și partajarea și integrarea celor mai bune practici;

(h)sprijinirea cooperării în vederea realizării unui ecosistem european de infrastructuri fiabile, utilizând servicii și aplicații de registre distribuite, inclusiv sprijinirea promovării interoperabilității și a standardizării și a introducerii de aplicații transfrontaliere în UE;

(i)crearea și consolidarea rețelei de centre de inovare digitală.

Articolul 9

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 9 194 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Repartizarea orientativă a sumei menționate este următoarea:

(a)până la 2 698 240 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță

(b)până la 2 498 369 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 2 – Inteligență artificială

(c)până la 1 998 696 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 3 – Securitate cibernetică și încredere

(d)până la 699 543 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 4 – Competențe digitale avansate

(e)până la 1 299 152 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

3.Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistența tehnică și administrativă a punerii în aplicare a programului, cum ar fi activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sisteme corporative de tehnologie a informațiilor.

4.Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

5.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

6.Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

Articolul 10

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

1.membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiul Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

2.țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

3.țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

4.țările terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul

·să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

·să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

·să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

·să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a proteja interesele financiare ale acesteia.

Articolul 11

Cooperare internațională

1.Uniunea poate coopera cu țările terțe menționate la articolul 10 și cu alte țări terțe și cu organizații sau organisme internaționale stabilite în aceste țări, în special în cadrul Parteneriatului euro-mediteraneean și al Parteneriatului estic, precum și cu țările vecine, în special cu cele din regiunea Balcanilor de Vest și cea a Mării Negre. Fără a se aduce atingere articolului [19], costurile aferente nu sunt acoperite de program.

2.Cooperarea cu țările și organizațiile terțe menționate la alineatul (1) în cadrul obiectivului specific 3 – Securitate cibernetică și încredere intră sub incidența articolului [12].

Articolul 12

Securitate

1.Acțiunile desfășurate în cadrul programului sunt conforme cu normele de securitate aplicabile, în special cu protecția împotriva divulgării neautorizate a informațiilor clasificate, inclusiv în conformitate cu normele relevante din dreptul național și din dreptul Uniunii. În cazul acțiunilor desfășurate în afara Uniunii, este necesar ca, în plus față de respectarea cerințelor de mai sus, să se fi încheiat un acord de securitate între Uniune și țara terță în care se desfășoară activitatea.

2.După caz, propunerile și ofertele includ o autoevaluare a securității care identifică eventualele probleme de securitate și detaliază modul în care aceste aspecte vor fi abordate pentru a se conforma legislației relevante naționale și legislației Uniunii.

3.După caz, Comisia sau organismul de finanțare efectuează un control de securitate al propunerilor care pun probleme de securitate.

4.După caz, acțiunile sunt conforme cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444/CE a Comisiei 79 , precum și cu normele sale de punere în aplicare.

5.Programul de lucru poate prevedea, de asemenea, ca entitățile juridice stabilite în țări asociate și entitățile juridice stabilite în UE, dar care sunt controlate din țări terțe să nu fie eligibile să participe la niciuna sau la o parte dintre acțiunile din cadrul obiectivului specific 3 din motive de securitate. În astfel de cazuri, cererile de propuneri și cererile de oferte sunt limitate la entități stabilite sau care urmează să fie stabilite în statele membre și controlate de statele membre și/sau de resortisanți ai statelor membre.

Articolul 13

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

1.Programul este conceput pentru a fi pus în aplicare prin facilitarea sinergiilor, astfel cum se descrie în anexa III, cu alte programe de finanțare ale Uniunii, în special prin intermediul unor acorduri de finanțare complementară din partea UE în cazul în care modalitățile de gestionare a programelor permit acest lucru; fie secvențial, în mod alternativ, fie prin combinarea de fonduri, inclusiv pentru finanțarea comună de acțiuni.

2.Pentru a se asigura în mod sistematic sinergii între program și instrumentele relevante de finanțare ale UE, se stabilesc mecanisme adecvate de coordonare între autoritățile relevante și instrumentele adecvate de monitorizare. Măsurile contribuie la evitarea suprapunerilor și la maximizarea impactului cheltuielilor.

Articolul 14

Punere în aplicare și forme de finanțare

1.Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) și la articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, în special pentru obiectivele specifice 1 și 3. Organismele de finanțare pot deroga de la normele de participare și de diseminare stabilite în prezentul regulament numai dacă acest lucru este prevăzut în actul de bază de instituire a organismului de finanțare și/sau de delegare a sarcinilor de execuție bugetară sau, pentru organismele de finanțare prevăzute la articolul 62 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii) sau (v) din Regulamentul financiar, dacă acest lucru este prevăzut în acordul privind contribuția și nevoile lor specifice de funcționare sau natura acțiunii impune acest lucru.

2.Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special sub formă de achiziții, ca formă primară de finanțare, precum și sub formă de granturi și premii. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

3.Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X] din Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare].

Articolul 15

Parteneriate europene

Programul poate fi pus în aplicare prin parteneriate europene. Acestea pot include, în special, contribuții la parteneriate public-privat existente sau noi sub forma unor întreprinderi comune, instituite în temeiul articolului 187 din TFUE. Pentru aceste contribuții, se aplică dispozițiile referitoare la parteneriatele europene în temeiul [Regulamentului Orizont Europa, de adăugat referința].

Articolul 16

Centre de inovare digitală

1.În cursul primului an de punere în aplicare a programului se instituie o rețea inițială de centre de inovare digitală.

2.În scopul constituirii rețelei menționate la alineatul (1), fiecare stat membru desemnează entități candidate în cadrul unui proces deschis și competitiv, care să îndeplinească următoarele criterii:

(a)să aibă competențe adecvate legate de funcțiile exercitate de centrele de inovare digitală;

(b)să aibă o capacitate de gestionare, personal și infrastructură adecvate;

(c)să dispună de mijloacele operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)să ofere garanții financiare adecvate, emise de preferință de către o autoritate publică, care să corespundă nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze.

3.Comisia adoptă o decizie privind selecția entităților care formează rețeaua inițială. Aceste entități sunt selectate de Comisie din rândul entităților candidate desemnate de către statele membre pe baza criteriilor menționate la alineatul (2) și a următoarelor criterii suplimentare:

(a)bugetul disponibil pentru finanțarea rețelei inițiale;

(b)necesitatea de a asigura, prin această rețea inițială, o acoperire a nevoilor întreprinderilor și a domeniilor de interes public și o acoperire geografică echilibrată și cuprinzătoare.

4.Centrele de inovare digitală suplimentare sunt selectate pe baza unui proces deschis și competitiv, în așa fel încât să se asigure cea mai largă acoperire geografică în întreaga Europă. Numărul de entități din rețea trebuie să fie proporțional cu populația unui anumit stat membru, iar în fiecare stat membru trebuie să existe cel puțin o platformă de inovare digitală. Pentru a se răspunde constrângerilor specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice ale UE, se pot desemna entități specifice care să le acopere nevoile.

5.Centrele de inovare digitală pot primi finanțare sub formă de granturi.

6.Centrele de inovare digitală care beneficiază de finanțare sunt implicate în punerea în aplicare a programului pentru:

(a)a furniza servicii de transformare digitală – inclusiv facilități de testare și de experimentare – orientate către IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, inclusiv în sectoarele cu o asimilare lentă a tehnologiilor digitale și conexe;

(b)a transfera expertiză și know-how între regiuni, în special prin crearea de rețele între IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie stabilite într-o regiune și centrele de inovare digitală stabilite din alte regiuni care sunt cele mai potrivite pentru a furniza serviciile relevante;

(c)a furniza servicii tematice, inclusiv servicii legate de inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică și încredere administrațiilor, organizațiilor din sectorul public, IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie. Centrele individuale de inovare digitală se pot specializa în servicii tematice specifice și nu trebuie să furnizeze toate serviciile tematice menționate la prezentul alineat;

(d)a furniza sprijin financiar unor terți, în cadrul obiectivului specific 4 – Competențe digitale avansate.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 17

Acțiuni eligibile

1.Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul [3] și la articolele [4]-[8] sunt eligibile pentru finanțare.

2.Criteriile de eligibilitate pentru acțiuni sunt prevăzute în programele de lucru.

Articolul 18

Entități eligibile

1.În plus față de criteriile stabilite în articolul 197 din Regulamentul financiar, se aplică criteriile de eligibilitate stabilite la alineatele (2)-(4):

2.Sunt eligibile următoarele entități:

(a)entitățile juridice stabilite:

(i)    într-un stat membru ori o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

(ii)    într-o țară terță asociată la program;

(b)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

3.Entitățile stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

4.Persoanele fizice nu sunt eligibile, cu excepția granturilor acordate în cadrul obiectivului specific 4 – Competențe digitale avansate.

5.Programul de lucru poate prevedea ca participarea să fie limitată la beneficiarii stabiliți în state membre sau la beneficiarii stabiliți în state membre și în țările asociate specificate sau în alte țări terțe din motive de securitate sau din cauza unor acțiuni legate în mod direct de autonomia strategică a UE.

6.Persoanele juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 19

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 20

Criterii de atribuire

1.Criteriile de atribuire sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri, luându-se în considerare cel puțin următoarele elemente:

(a)gradul de maturitate a acțiunii în elaborarea proiectului;

(b)soliditatea modului de execuție propus;

(c)efectul de stimulare exercitat de sprijinul Uniunii asupra investițiilor publice și private, după caz;

(d)nevoia de a depăși obstacole financiare precum absența finanțării pe piață;

(e)acolo unde este cazul, impactul economic, social, asupra climei și mediului, precum și accesibilitatea;

(f)acolo unde este cazul, o dimensiune transeuropeană;

(g)acolo unde este cazul, o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic pe întregul teritoriu al Uniunii, inclusiv în regiunile ultraperiferice;

(h)acolo unde este cazul, existența unui plan de sustenabilitate pe termen lung.

CAPITOLUL IV

OPERAȚIUNILE DE FINANȚARE MIXTĂ ȘI ALTE FINANȚĂRI COMBINATE

Articolul 21

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în temeiul prezentului program sunt puse în aplicare în conformitate cu [Regulamentul InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.

Articolul 22

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul unui alt program al Uniunii poate primi o contribuție și în cadrul programului, cu condiția ca prin aceste contribuții să nu se acopere aceleași costuri. Regulile fiecărui program al Uniunii din care se oferă finanțare se aplică contribuției sale respective în cadrul acțiunii. Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

2.Acțiunile care au fost certificate printr-o marcă de excelență sau care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condiții comparative:

(a)au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)sunt conforme cu cerințele minime de calitate ale acelei cereri de propuneri;

(c)nu pot fi finanțate în cadrul acelei cereri de propuneri din cauza constrângerilor bugetare.

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], în măsura în care aceste acțiuni sunt conforme cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului prin care se oferă sprijin.

CAPITOLUL V

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 23

Programe de lucru

1.Programul se pune în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

2.Aceste programe de lucru se adoptă ca programe multianuale pentru întregul program. În cazul în care acest lucru este justificat de nevoile specifice legate de punerea în aplicare, acestea pot fi adoptate și sub formă de programe anuale care acoperă unul sau mai multe obiective specifice.

3.Primul program de lucru multianual se concentrează pe activitățile prevăzute în anexă și se asigură că acțiunile care beneficiază de astfel de finanțare nu conduc la scăderea finanțării private. Programele de lucru ulterioare pot include activități care nu sunt prevăzute în anexă cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivele prezentului regulament, astfel cum se prevede la articolele [4-8].

4.Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

Articolul 24

Monitorizare și raportare

1.În anexa II se prevăd indicatorii care trebuie utilizați pentru monitorizarea punerii în aplicare și a progreselor înregistrate în cadrul programului în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

2.Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în cadrul programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 27, pentru a modifica anexa II în vederea revizuirii și completării indicatorilor, atunci când acest lucru este considerat necesar, și în vederea adăugării de dispoziții în prezentul regulament privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

3.Sistemul de rapoarte de performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor de fonduri ale Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

4.Statisticile oficiale ale UE cum ar fi anchetele statistice din domeniul TIC sunt folosite la maximum. Institutele naționale de statistică sunt consultate și implicate, împreună cu Eurostat, în conceperea inițială și în dezvoltarea ulterioară a indicatorilor statistici folosiți pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului și a progreselor înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală.

Articolul 25

Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului. 

3.La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul [1], Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Sistemul de evaluare garantează că datele pentru evaluarea programului sunt colectate cu eficiență și eficacitate, în timp util și cu nivelul adecvat de granularitate de către destinatarii fondurilor Uniunii.

5.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 26

Audituri

1.Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de către persoane sau entități, inclusiv de alte persoane sau entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, formează baza asigurării generale în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar.

2.Sistemul de control asigură un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de alte costuri ale controalelor la toate nivelurile.

3.Auditurile cheltuielilor sunt efectuate coerent, în conformitate cu principiile economisirii, eficienței și eficacității.

4.Ca parte a sistemului de control, strategia de audit se poate baza pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli. Acest eșantion reprezentativ este completat de o selecție realizată pe baza unei evaluări a riscurilor legate de cheltuieli.

5.Acțiunile care primesc finanțare cumulată din diferite programe ale Uniunii sunt auditate o singură dată, acest audit acoperind toate programele și normele aplicabile aferente.

Articolul 27

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 24 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Parlamentul European sau Consiliul pot revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 24. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 24 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 28

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program prin adoptarea unei decizii în temeiul unui acord internațional sau al oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi a Uniunii Europene să își exercite în mod exhaustiv competențele care îi revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 29

Informare, comunicare, publicitate, susținerea și diseminarea politicilor

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia derulează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul [3].

3.Programul oferă sprijin pentru elaborarea de politici, acțiuni de informare, de sensibilizare și de diseminare a activităților și pentru promovarea cooperării și a schimbului de experiență în domeniile menționate la articolele 4-8.

Articolul 30

Abrogare

1.Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public se abrogă începând cu 1 ianuarie 2021.

Articolul 31

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 80 și al Deciziei (UE) nr. 2015/2240 81 , care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției de la program la măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 283/2014 și al Deciziei (UE) nr. 2015/2240 82 .

3.În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după anul 2027 pentru a se acoperi cheltuielile menționate la articolul [9 alineatul (4)], astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 32

Intrarea în vigoare

1.Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Document de lucru pentru pregătirea actelor de bază care vor fi adoptate după 2020

Fișă financiară legislativă

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

⌧ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 83  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

⌧ o fuziune sau o redirecționare a una sau mai multe acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

⌧ durată limitată

–⌧    în perioada 2021-2027

–⌧    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2031 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 84  

⌧ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–⌧ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–⌧    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☒ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–⌧ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 88  

Milioane EUR (cu trei zecimale)

.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

[

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

–◻    nu prevede cofinanțare din partea terților

–⌧    prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–⌧    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    Sprijin pentru cercetare și inovare în cadrul următoarei generații de tehnologii și aplicații, sprijin pentru proiectele de infrastructură digitală în cadrul MIE și sprijin pentru media din cadrul programului Europa creativă.

(2)    În prezent, UE consumă o treime din resursele informatice de înaltă performanță la nivel mondial, dar produce doar aproximativ 5 % (Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, 2017, Developing Supercomputers in Europe, p. 3).

(3)    În UE, investițiile publice actuale în domeniul securității cibernetice sunt estimate la 1-2 miliarde EUR pe an, în timp ce în SUA acestea sunt de aproape zece ori mai mari. 

(4)    Building an Effective European Cyber Shield, CESP, 2017. În același raport se menționează că poziția dominantă a SUA este, parțial, rezultatul unei strategii de investiții în domeniul securității cibernetice, în cadrul căreia s-au alocat fonduri federale în valoare de 19 miliarde de dolari americani în 2017, cu 35 % mai mult față de 2016.

(5)    O analiză a posturilor vacante în șapte state membre ale UE efectuată de Victory Database.

(6)    Summitul pe teme digitale de la Tallinn, concluziile prim-ministrului Estoniei, Juri Ratas.

(7)    COM(2018) 98 final: Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene după anul 2020.

(8)    În contextul acestui program, competențele digitale avansate sunt definite la articolul 2 litera (e), în special drept competențe de specialitate în domeniul calculului de înaltă performanță, al inteligenței artificiale și al securității cibernetice cel puțin la nivelul 4 ISCED.

(9)    De exemplu, introducerea facturării electronice în întreaga UE ar însemna furnizarea de servicii publice digitale pentru societățile care au conectivitatea necesară și lucrători calificați, garantându-se în același timp încrederea publicului și sprijinindu-se astfel derularea de tranzacții într-un mediu sigur.

(10)    Inițiativa EuroHPC.

(11)    COM(2018) 109 final din 8.3.2018, Planul de acțiune privind FinTech: pentru un sector financiar european mai competitiv și mai inovator

(12)    Comunicarea din 25.4.2018.

(13)    Decizia Comisiei C(2018) 2393 final din 26.4.2018 privind înființarea grupului de experți pentru Observatorul privind economia platformelor online.

(14)    SWD/2018/125 final.

(15)    COM(2017) 477 final din 13.9.2017 – Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind ENISA, „Agenția UE pentru securitate cibernetică”, de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 și privind certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor („Legea privind securitatea cibernetică”).

(16)    COM (2018) 233 final din 25.4.2018 privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale,autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase.

(17)    COM(2018) 22 final din 17.1.2018 privind Planul de acțiune pentru educația digitală.

(18)    COM(2017) 479 final din 13.9.2017, Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă. O strategie reînnoită privind politica industrială a UE.

(19)    COM(2016) 180 final din 19.4.2016, Digitalizarea industriei europene. Valorificarea deplină a pieței unice digitale

(20)     http://www.oecd.org/gov/digital-government/Recommendation-digital-government-strategies.pdf  

(21)    COM(2017)376 final „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

(22)    COM(2018) 372 final, Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, 29 mai 2018.

(23)    COM(2017) 623 final.

(24)    De exemplu, introducerea facturării electronice în întreaga UE ar însemna furnizarea de servicii publice digitale pentru societățile care au conectivitatea necesară și lucrători calificați, garantându-se în același timp încrederea publicului și sprijinindu-se astfel derularea de tranzacții într-un mediu sigur.

(25)    Concluziile Consiliului din mai 2013 privind comunicarea în domeniul cloud computingului, subliniind rolul HPC în UE.

(26)    Concluziile Consiliului din mai 2015 privind transformarea digitală a industriei europene (8993/15).

(27)    Concluziile reuniunii Consiliului din 23 ianuarie 2018 (ECOFIN XX/18).

(28)    Concluziile Consiliului „Sănătatea în societatea digitală – realizarea de progrese în ceea ce privește inovarea bazată pe date în domeniul sănătății”. http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14078-2017-INIT/ro/pdf.

(29)    Raport referitor la Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului (A8-0183/2017).

(30)    Rezoluția Parlamentului European privind robotica și inteligența artificială 2015/2103(INL) .

(31)    Un număr de 29 de state membre din UE și SEE au semnat o scrisoare de intenție în vederea cooperării cu privire la testarea transportului rutier automatizat în situri transfrontaliere. În același sens, „Concluziile Consiliului privind digitizarea transporturilor”, 5 decembrie 2017.

(32)     https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/eu-ministers-commit-digitising-europe-high-performance-computing-power . Declarație semnată de FR, DE, IT, LU, NL, PT, ES, BE, SL, BU, GR, CR, CY, CZ, CH și PL.

(33)     https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/EN/COM-2018-8-F1-EN-MAIN-PART-1.PDF

(34)    Inclusiv Norvegia, dar fără Croația la momentul redactării prezentului document.

(35)    http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=50951

(36)    Semnată de 22 de țări europene: http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=50954

(37)    Semnată de 13 țări europene: http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=50964

(38)     https://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/consultations/mid-term-evaluation-connecting-europe-facility-cef_en

(39)     https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/digital-single-market-mid-term-review  

(40)    SWD(2018) 44 final.

(41)     http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/?fuseaction=ia&year=2017&serviceId=&s=Chercher&language=ro

(42)    COM(2018) 321 final: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”, 2 mai 2018.

(43)    Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Consiliului de instituire a întreprinderii comune EuroHPC” ( https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposal-council-regulation-establishing-eurohpc-joint-undertaking-impact-assessment )

(44)    Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(45)    JO C , , p.

(46)    JO C , , p.

(47)    Trimiterea trebuie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO  

(48)    JO L 248, 18.9.2013, p. 1. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013R0883&rid=1 

(49)    JO L 312, 23.12.1995, p. 1. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:31995R2988&rid=1

(50)    JO L 292, 15.11.1996, p. 2. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:31996R2185&rid=1

(51)    JO L 283, 31.10.2017, p. 1. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32017R1939&rid=1 

(52)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(53)    Decizia / / UE a Consiliului.

(54)    Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(55)     https://www.eu2017.ee/news/insights/conclusions-after-tallinn-digital-summit  

(56)     http://www.consilium.europa.eu/media/21611/19-euco-final-conclusions-ro.pdf  

(57)    COM(2018) 98 final.

(58)    COM(2018) 125 final.

(59)    După cum se indică în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene” [COM(2016) 180 final].

(60)    Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanță” ( https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposal-council-regulation-establishing-eurohpc-joint-undertaking-impact-assessment )

(61)    Documentul A8-0183/2017, disponibil la:  http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO

(62)     https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/cybersecurity

(63)    Planul de acțiune privind educația digitală [COM(2018) 22 final], care face parte din pachetul menționat, stabilește o serie de măsuri de sprijinire a statelor membre în vederea dezvoltării de competențe și aptitudini digitale în cadrul educației formale.

(64)    Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO

(65)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM%3A2018%3A233%3AFIN    

(66)

   COM(2016) 725 final. 

(67)    COM(2016) 180 final: Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale. 

(68)    COM(2018) 321 final, p. 1.

(69)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(70)    Miliarde de miliarde de operațiuni cu virgulă mobilă pe secundă.

(71)    De o mie de ori mai rapidă decât infrastructura la scară exa.

(72)    JO L 194, 19.7.2016, p. 1.

(73)    Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).

(74)    Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 14).

(75)    Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public.

(76)    Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public.

(77)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(78)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(79)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(80)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(81)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest

(82)    Este posibil ca totalul să nu corespundă din cauza rotunjirilor.

(83)    Repartizarea bugetului operațional între cele 5 obiective specifice este orientativă. Această estimare va fi revizuită în funcție de evoluția tehnologiilor, de piață și de implementarea programului.

(84)    Gestionarea de către DG DIGIT a unei părți a articolului 8 literele (b) și (c) pentru facilitarea elaborării, actualizării și utilizării de soluții și cadre de către administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii europeni, inclusiv reutilizarea soluțiilor și a cadrelor de interoperabilitate

(85)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(86)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(87)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(88)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(89)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,6.6.2018

COM(2018) 434 final

ANEXE

la

PROPUNEREA DE REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027

{SEC(2018) 289 final}
{SWD(2018) 305 final}
{SWD(2018) 306 final}

ANEXA 1

ACTIVITĂȚI

Descrierea tehnică a programului: domeniul de aplicare inițial al activităților

Activitățile inițiale ale programului sunt puse în aplicare în conformitate cu următoarea descriere tehnică:

Obiectivul specific nr. 1. Calculul de înaltă performanță

Programul pune în aplicare strategia europeană în domeniul calculului de înaltă performanță, prin sprijinirea deplină a ecosistemului UE care furnizează calculul de înaltă performanță și capacitatea de date necesare pentru ca Europa să concureze la nivel mondial. Strategia are ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internațională în materie de calcul de înaltă performanță și de date care să fie dotată cu capacități exascale până în exercițiul financiar 2022/2023, precum și cu capacități post-exascale până în exercițiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente și competitive în materie de tehnologii de calcul de înaltă performanță, să atingă excelența în materie de aplicații de calcul de înaltă performanță și să extindă disponibilitatea și utilizarea calculului de înaltă performanță.

Activitățile inițiale includ:

1.instituirea unui cadru de achiziții publice comune pentru o rețea integrată de calcul de înaltă performanță de talie internațională, care include tehnologie de supercalcul cu capacitate exascale și infrastructură de date; acestea vor fi accesibile, în scopuri necomerciale, pentru utilizatorii publici și privați și în scopuri de cercetare finanțată din fonduri publice;

2.instituirea unui cadru de achiziții publice comune susținut de o infrastructură de supercalcul post-exascale, precum și de integrarea unor tehnologii de informatică cuantică;

3.coordonarea la nivelul UE și resursele financiare adecvate pentru a sprijini dezvoltarea, achizițiile și exploatarea unei astfel de infrastructuri;

4.crearea de rețele care să cuprindă capacitățile în materie de calcul de înaltă performanță și de date de care dispun statele membre, precum și sprijinirea statelor membre care doresc să dezvolte capacitățile de calcul de înaltă performanță existente sau să achiziționeze altele noi;

5.crearea unor rețele între centrele de competență în materie de calcul de înaltă performanță, câte unul pentru fiecare stat membru, precum și conectarea acestora la centre naționale de supercalcul în scopul prestării de servicii de calcul de înaltă performanță pentru industrie (în special pentru IMM-uri), mediul universitar și administrațiile publice;

6.implementarea unei tehnologii gata de utilizare/exploatare: supercalculul, considerat un serviciu de cercetare și inovare, menit să contribuie la crearea unui ecosistem HPC european integrat care să includă toate segmentele lanțului valoric științific și industrial (hardware, software, aplicații, servicii, interconectări și competențe digitale avansate).

Obiectivul specific nr. 2. Inteligența artificială

Programul dezvoltă și consolidează capacitățile de bază din domeniul inteligenței artificiale în Europa, care includ baze de date și repertorii de algoritmi, și le pune la dispoziția tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice, consolidând și conectând totodată echipamentele de testare și experimentare a inteligenței artificiale din statele membre.

Activitățile inițiale includ:

1.crearea unor spații europene comune de date, în care să fie centralizate informațiile de interes public din întreaga Europă și care să devină o sursă de date pentru soluțiile în domeniul inteligenței artificiale. Spațiile ar fi, de asemenea, puse la dispoziția sectoarelor public și privat. În scopul creșterii nivelului de utilizare, datele incluse într-un spațiu ar trebui să fie interoperabile, cât mai mult posibil, atât în interacțiunile dintre sectorul public cu cel privat, cât și în cele la nivel intrasectorial și intersectorial (interoperabilitate semantică);

2.dezvoltarea unor biblioteci europene comune de algoritmi care să fie accesibile tuturor. Întreprinderile și sectorul public ar avea posibilitatea să identifice și să achiziționeze cea mai adecvată soluție pentru nevoile lor;

3.coinvestiții alături de statele membre în spații de referință de talie mondială destinate experimentării și testării pe aplicații bazate pe IA în sectoare esențiale precum sănătatea, monitorizarea pământului/mediului, mobilitatea, securitatea, producția sau finanțarea, precum și în alte domenii de interes public. Spațiile ar trebui să fie accesibile tuturor actorilor din întreaga Europă și să fie conectate la rețeaua de centre de inovare digitală. Acestea ar trebui să fie echipate cu sisteme mari de calcul și cu capacitate ridicată de prelucrare a datelor, precum și cu cele mai recente tehnologii din domeniul IA, care să includă domenii emergente cum ar fi sistemele de calcul neuromorfe, algoritmii de învățare profundă și robotica.

Obiectivul specific nr. 3. Securitatea cibernetică și încrederea

Programul stimulează construirea capacităților esențiale, menite să garanteze securitatea economiei digitale a UE, a societății și democrației prin consolidarea potențialului industrial și a competitivității UE în domeniul securității cibernetice, precum și prin îmbunătățirea capacității sectoarelor publice și private în scopul protejării cetățenilor europeni și a întreprinderilor împotriva amenințărilor informatice, inclusiv prin sprijinirea punerii în aplicare a Directivei privind securitatea rețelelor și a informației.

Activitățile inițiale, menite să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv, includ:

1.efectuarea de coinvestiții cu statele membre în echipamente, infrastructuri și know-how avansate în materie de securitate cibernetică, care sunt esențiale pentru protejarea infrastructurilor critice și a pieței unice digitale în ansamblu. Acestea ar putea include investiții în tehnologii de informatică cuantică și resurse de date pentru securitatea cibernetică, sensibilizarea cu privire la situația din spațiul cibernetic, precum și alte instrumente care urmează să fie puse la dispoziția sectoarelor public și privat din întreaga Europă;

2.îmbunătățirea capacităților tehnologice existente și conectarea în rețea a centrelor de competență din statele membre și garantarea faptului că aceste capacități răspund nevoilor sectorului public și ale industriei, inclusiv în ceea ce privește produsele și serviciile care consolidează securitatea informatică și încrederea în piața unică digitală;

3.asigurarea implementării la scară largă a celor mai recente soluții de securitate cibernetică și de încredere în statele membre. Aceasta include garantarea securității și a siguranței în etapa proiectării produselor;

4.sprijinul pentru eliminarea lacunelor în materie de competențe, de exemplu prin alinierea programelor de calificare în domeniul securității cibernetice, adaptarea acestora la nevoile sectoriale specifice și facilitarea accesului la cursuri de formare specializată.

Obiectivul specific nr. 4. Competențe digitale avansate

Programul facilitează accesul populației active, actuale și viitoare, la competențe digitale avansate, în special în domeniul calculului de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia blockchain) și al securității cibernetice, oferindu-le studenților, noilor absolvenți și lucrătorilor existenți, indiferent de locul în care se află, mijloacele necesare dobândirii și dezvoltării acestor competențe.

Activitățile inițiale includ:

1.accesul la formarea la locul de muncă, prin participarea la stagii în centrele de competență și în cadrul întreprinderilor care implementează tehnologii avansate.

2.accesul la cursuri în domeniul tehnologiilor digitale avansate care vor fi predate de către universități în colaborare cu organismele implicate în program [vor fi incluse subiecte precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, registrele distribuite (de exemplu tehnologia blockchain), calculul de înaltă performanță și tehnologiile cuantice].

3.participarea la cursuri de formare profesională de specialitate, de scurtă durată, care au fost acreditate în prealabil, de exemplu în domeniul securității cibernetice.

Intervențiile se concentrează pe competențe digitale de ultimă generație care vizează tehnologii specifice.

Inițial, toate intervențiile vor fi planificate și puse în aplicare în centrele de inovare digitală, astfel cum se prevede la articolul 15.

Obiectivul specific nr. 5. Implementarea, utilizarea optimă a capacității digitale și interoperabilitatea

I. Activitățile inițiale în ceea ce privește transformarea digitală a zonelor de interes public includ:

Proiectele care vizează implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale sau interoperabilitatea reprezintă proiecte de interes comun.

1.Modernizarea administrațiilor:

1.1.sprijinirea statelor membre în punerea în aplicare a principiilor Declarației de la Tallinn privind e-guvernarea în toate domeniile de politică, prin elaborarea, dacă este cazul, a registrelor necesare și prin interconectarea acestora în deplină conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor;

1.2.sprijinirea acțiunilor de proiectare, testare, implementare, întreținere și promovare a unui ecosistem coerent de infrastructură pentru servicii digitale transfrontaliere și contribuirea la găsirea unor soluții cap la cap optime, securizate, interoperabile, multilingve, interoperabile la nivel transfrontalier și transsectorial, precum și a unor cadre comune în administrația publică; de asemenea, trebuie integrate metodologii pentru evaluarea impactului și a beneficiilor;

1.3.sprijinirea acțiunilor de evaluare, actualizare și promovare a specificațiilor și standardelor comune existente și elaborarea, instituirea și promovarea unor noi specificații comune și specificații și standarde deschise, prin intermediul platformelor de standardizare ale Uniunii și în colaborare cu organizațiile de standardizare europene sau internaționale, după caz;

1.4.cooperarea în vederea creării unui ecosistem european pentru infrastructuri de încredere prin utilizarea serviciilor și aplicațiilor pentru registre distribuite (de exemplu, tehnologia de tip blockchain), precum și prin acordarea de sprijin pentru interoperabilitate și standardizare și pentru stimularea implementării la nivel transfrontalier a aplicațiilor UE.

2.Sănătatea 1

2.1.asigurarea faptului că cetățenii UE își pot accesa, distribui, utiliza și gestiona în siguranță datele personale privind sănătatea la nivel transfrontalier, indiferent de locul în care se află cetățenii sau în care se găsesc datele; finalizarea infrastructurii de servicii digitale în domeniul e-sănătății și extinderea acesteia prin introducerea unor noi servicii digitale, sprijinirea implementării unui format european de schimb de date pentru dosarele medicale electronice;

2.2.furnizarea unor date de calitate superioară pentru cercetare, prevenirea bolilor și asistența medicală personalizată; asigurarea faptului că cercetătorii europeni în domeniul sănătății și medicii specialiști au acces la resursele necesare (spații comune de date, expertiză și capacitate analitică) pentru a realiza progrese atât în cazul bolilor grave, cât și în cazul celor rare. Obiectivul vizat este de a asigura o cohortă alcătuită dintr-o populație de cel puțin 10 milioane de cetățeni. O etapă importantă este realizarea unui număr de 1 milion de secvențe genomice până în 2022;

2.3.furnizarea unor instrumente digitale pentru autonomizarea cetățenilor și pentru asistența personalizată, prin sprijinirea schimbului celor mai bune practici inovatoare în domeniul sănătății digitale, prin consolidarea capacității și asistență tehnică, în special pentru securitatea cibernetică, IA și HPC.

3.Sistemul judiciar: asigurarea desfășurării comunicațiilor electronice transfrontaliere în siguranță și fără întreruperi în interiorul sistemului judiciar și între sistemul judiciar și alte organisme competente în domeniul justiției civile și penale; îmbunătățirea accesului la justiție și la informații juridice și proceduri pentru cetățeni, întreprinderi, practicienii în domeniul dreptului și membri ai sistemului judiciar, prin intermediul unor interconexiuni interoperabile semantice cu bazele de date și cu registrele naționale și facilitarea soluționării extrajudiciare online a litigiilor; promovarea dezvoltării și a punerii în aplicare a tehnologiilor inovatoare pentru instanțe și practicienii din domeniul dreptului, cu ajutorul unor soluții de inteligență artificială în măsură să modernizeze și să accelereze procedurile (de exemplu aplicații de „tehnologie juridică”);

4.Transport, energie și mediu: implementarea unor soluții și infrastructuri descentralizate necesare pentru aplicațiile digitale la scară largă, cum ar fi orașele inteligente sau zonele rurale inteligente, pentru a sprijini politicile în domeniile transportului, energiei și mediului;

5.Educație și cultură: oferirea creatorilor și industriei creative din Europa acces la cele mai recente tehnologii digitale pornind de la inteligența artificială până la tehnica de calcul avansată; valorificarea patrimoniului cultural european ca vector de promovare a diversității culturale, a coeziunii sociale și a cetățeniei europene; sprijinirea integrării tehnologiilor digitale în educație.

Toate activitățile menționate anterior ar putea fi sprijinite parțial de centrele de inovare digitală, folosindu-se aceleași capacități dezvoltate pentru a asista industria în procesul de transformare digitală (a se vedea punctul II).

În plus, se va introduce un set de activități de sprijinire a pieței unice digitale, care vor include o rețea paneuropeană de centre pentru un internet mai sigur, în vederea stimulării alfabetizării digitale și creșterii gradului de conștientizare în rândul minorilor, părinților și cadrelor didactice în ceea ce privește riscurile cu care se pot confrunta minorii în mediul online și modalitățile de a-i proteja, precum și în vederea combaterii difuzării online a unor materiale care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor; măsuri care vizează combaterea colportării intenționate a informațiilor false; un observator UE pentru economia bazată pe platforme digitale, precum și studiile și activitățile de informare.

1.Contribuția la dezvoltarea infrastructurii și a capacității tehnologice (echipamente, software și instrumente) ale centrelor de inovare digitală pentru a asigura accesul tuturor întreprinderilor din Europa, în special a IMM-urilor, la capacitățile digitale. Aceasta include în special:

1.1.Accesul la spațiul european comun de date și la platformele europene de IA și la echipamentele europene de HPC pentru analiza datelor, precum și la aplicații de supercalcul

1.2.Accesul la echipamente de testare a inteligenței artificiale la scară largă și la instrumente avansate de securitate cibernetică

1.3.Accesul la competențe avansate

2.Activitățile vor completa și vor fi coordonate cu acțiunile de inovare în domeniul tehnologiilor digitale, sprijinite, în special, în cadrul programului Orizont Europa, precum și cu investițiile în centrele de inovare digitală finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională. Granturile destinate replicării pe piață pot fi, de asemenea, acordate prin programul Europa digitală, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Sprijinul pentru accesul la finanțare pentru etapele ulterioare ale transformării lor digitale se va realiza prin intermediul instrumentelor financiare care recurg la programul InvestEU.

ANEXA 2

Indicatori de performanță

Obiectivul specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță

1.1 Numărul de infrastructuri HPC achiziționate în comun

1.2 Utilizarea calculatoarelor cu capacitate exascale și post-exascale în total și de diferite grupuri de părți interesate (universități, IMM-uri etc.)

Obiectivul specific nr. 2 – Inteligența artificială

2.1 Suma totală a coinvestițiilor în spații destinate experimentării și testării

2.2 Numărul de întreprinderi și organizații care utilizează IA

Obiectivul specific nr. 3 – Securitatea cibernetică și încrederea

3.1 Numărul de infrastructuri de securitate cibernetică și/sau de instrumente achiziționate în comun

3.2 Numărul de utilizatori și de comunități de utilizatori care obțin acces la echipamentele europene de securitate cibernetică

Obiectivul specific nr. 4 – Competențe digitale avansate

4.1 Număr de specialiști TIC calificați și încadrați în muncă

4.2 Numărul de întreprinderi care întâmpină dificultăți în recrutarea specialiștilor TIC

Obiectivul specific nr. 5 – Implementarea, utilizarea optimă a capacității digitale și interoperabilitatea

5.1 Preluarea serviciilor publice digitale

5.2 Întreprinderile cu scor ridicat de intensitate digitală

5.3 Alinierea Cadrului național de interoperabilitate cu Cadrul european de interoperabilitate

ANEXA 3

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

3.Sinergiile cu programul Orizont Europa asigură faptul că:

(a)Tipul de acțiuni care urmează să fie sprijinite, rezultatele scontate și logica de intervenție sunt diferite și complementare datorită caracterului convergent al mai multor domenii tematice abordate de programele Europa digitală și Orizont Europa.

(b)Orizont Europa va oferi un sprijin considerabil cercetării, dezvoltării tehnologice, prezentării în scop demonstrativ, testării proiectelor-pilot, validării conceptului, încercării și inovării, inclusiv activităților de aplicare în practică înainte de comercializare a tehnologiilor digitale inovatoare, în special prin (i) alocarea unui buget specific în cadrul pilonului „Provocări globale pentru sectorul digital și industrie” și va dezvolta tehnologii generice (inteligență artificială și robotică, internet de nouă generație, calcul de înaltă performanță și volume mari de date, tehnologii digitale esențiale, care combină tehnologia digitală cu alte tehnologii); (ii) sprijinirea infrastructurilor electronice în cadrul pilonului privind știința deschisă; (iii) integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile care prezintă provocări globale (sănătate, securitate, energie și mobilitate, climă etc.); și (iv) sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare în cadrul pilonului privind inovarea deschisă (multe dintre acestea vor combina tehnologiile digitale cu cele fizice).

(c)Europa digitală va investi în (i) consolidarea capacității digitale în calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate și (ii) implementarea la nivel național și regional, într-un cadru european, a capacităților digitale și a celor mai recente tehnologii digitale în domenii de interes public (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și educația) sau în caz de disfuncționalitate a pieței (cum ar fi digitalizarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii).

(d)Capacitățile și infrastructurile incluse în programul Europa digitală sunt puse la dispoziția comunității de cercetare și inovare, inclusiv pentru activitățile finanțate prin intermediul programului Orizont Europa, care includ testarea, experimentarea și prezentarea în scop demonstrativ în toate sectoarele și disciplinele.

(e)Întrucât dezvoltarea tehnologiilor digitale inovatoare evoluează datorită programului Orizont Europa, acestea vor fi preluate și implementate treptat de Europa digitală;

(f)Inițiativele Orizont Europa, care vizează dezvoltarea programelor de formare axate pe abilități și competențe, inclusiv a celor predate la centrele de colocație ale comunității de cunoaștere și inovare digitală din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie, sunt completate prin consolidarea capacității, sprijinită de Europa Digitală, a competențelor digitale avansate.

(g)Mecanismele puternice de coordonare destinate programării și punerii în aplicare sunt puse în aplicare prin alinierea tuturor procedurilor pentru ambele programe, cât mai mult posibil. Structurile lor de guvernanță vor include toate serviciile relevante ale Comisiei.

4.Sinergiile cu programele Uniunii care intră sub incidența gestiunii partajate, printre care se numără Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE+), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), se asigură faptul că:

(a)Modalitățile de finanțare complementară prin intermediul programelor Uniunii puse în aplicare prin gestiune partajată, precum și al programului Europa digitală sunt utilizate pentru a sprijini activitățile care asigură o punte de legătură între specializări inteligente și sprijin pentru transformarea digitală a economiei europene.

(b)FEDR contribuie la dezvoltarea și consolidarea ecosistemelor regionale și locale în domeniul inovării și favorizează transformarea industrială. Acest lucru include acordarea de sprijin pentru digitalizarea industriei și asimilarea rezultatelor, precum și dezvoltarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare. Programul Europa digitală va completa și va sprijini crearea de rețele la nivel transnațional și cartografierea capacităților digitale pentru a le face accesibile IMM-urilor și pentru a favoriza creșterea gradului de accesibilitate a soluțiilor IT interoperabile pentru toate regiunile UE.

5.Sinergiile cu Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) se asigură că:

(a)Viitorul program Europa digitală se axează pe dezvoltarea capacităților și a infrastructurii digitale la scară largă în tehnica de calcul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate, care vizează integrarea și implementarea la scară largă, la nivelul întregii Europe, a soluțiilor digitale critice, implementate sau testate, într-un cadru UE în domenii de interes public sau în cazuri de disfuncționalitate a pieței. Programul Europa digitală este pus în aplicare, în principal, prin investiții strategice și coordonate cu statele membre, mai ales prin achiziții publice comune, în capacitățile digitale care urmează să fie partajate pe întreg teritoriul Europei și în acțiunile de la nivelul UE care sprijină interoperabilitatea și standardizarea, în cadrul procesului de dezvoltare a unei piețe unice digitale.

(b)Capacitățile și infrastructurile care fac obiectul programului Europa digitală sunt puse la dispoziție în scopul implementării unor noi tehnologii și soluții inovatoare în domeniul mobilității și al transportului. MIE sprijină dezvoltarea și implementarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare în domeniul mobilității și al transportului.

(c)Mecanismele de coordonare vor fi stabilite în special prin intermediul unor structuri adecvate de guvernanță.

6.Sinergiile cu programul InvestEU asigură faptul că:

(a)În conformitate cu Regulamentul privind Fondul InvestEU, se va acorda sprijin prin intermediul finanțării bazate pe piață, inclusiv pentru realizarea obiectivelor prevăzute în politicile incluse în acest program. O astfel de finanțare bazată pe piață poate fi combinată cu granturile.

(b)Accesul întreprinderilor la instrumentele financiare va fi facilitat de sprijinul oferit de centrele de inovare digitală.

7.Sinergiile cu programul Erasmus asigură faptul că:

(a)Programul, în cooperare cu sectoarele vizate, va sprijini dezvoltarea și dobândirea competențelor digitale avansate necesare pentru dezvoltarea tehnologiilor de vârf, printre care se numără inteligența artificială și calculul de înaltă performanță.

(b)Partea referitoare la competențele avansate din cadrul programului Erasmus va completa intervențiile programului Europa digitală, care vizează dobândirea de competențe în toate domeniile și la toate nivelurile, pe baza experienței dobândite în ceea ce privește mobilitatea.

(1)    COM(2018) 233 final privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale; autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase.