This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52018DC0270
Proposal for a COUNCIL RECOMMENDATION on promoting automatic mutual recognition of higher education and upper secondary education diplomas and the outcomes of learning periods abroad
Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate
Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate
COM/2018/270 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 22.5.2018
COM(2018) 270 final
2018/0126(NLE)
Propunere de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate
{SWD(2018) 170 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Obiectivul prezentei propuneri de recomandare a Consiliului este de a se asigura că oricărui student, ucenic sau elev care a dobândit experiență educațională în străinătate, fie pentru obținerea unei calificări, fie pentru o mobilitate de studiu, i se recunoaște în mod automat experiența respectivă în scopul continuării studiilor. Acest lucru nu aduce atingere dreptului unei instituții de învățământ sau de formare de a lua decizii cu privire la admitere.
Acest obiectiv reprezintă un element central al ambiției de a realiza, până în 2025, un Spațiu European al Educației și vizează „o Europă în care învățământul, participarea la studii și cercetarea să nu fie mărginite de frontiere. Un continent în care rămânerea în alt stat membru pentru a studia, a învăța sau a munci, a devenit o normalitate, și în care, pe lângă limba maternă, cunoașterea a încă două limbi străine a devenit normă. Un continent în care oamenii au un puternic sentiment al identității lor de europeni, al patrimoniului cultural european și al diversității sale”. Ambiția noastră este de a le permite statelor membre să își intensifice și să își accelereze cooperarea în aceste domenii diverse și să servească astfel drept sursă de inspirație și pentru alte țări din afara UE. În plus, Spațiul european al educației se va baza pe o abordare privind învățarea pe tot parcursul vieții, care vizează toate grupele de vârstă, toate formele de învățare și toate sectoarele din domeniul educației și al formării.
Prin adoptarea prezentei recomandări a Consiliului, statele membre vor fi invitate mai întâi să își asume un angajament politic privind recunoașterea automată. Ulterior, ele vor fi invitate să pună în aplicare o abordare tehnică etapizată pentru a-și consolida încrederea reciprocă în sistemele lor de educație și de formare. Se ține astfel seama de situația din diferitele sectoare ale educației și formării, întrucât procedurile și instrumentele de recunoaștere sunt mai dezvoltate în învățământul superior decât în cel secundar. Propunerea stabilește condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca recunoașterea automată să devină o realitate, precum și instrumentele UE care pot sprijini statele membre și instituțiile lor de educație și formare în atingerea acestui obiectiv.
Mobilitatea de studiu încurajează dobândirea unor competențe și a unor experiențe cruciale pentru participarea activă la societate și la piața muncii. De asemenea, ea poate încuraja mobilitatea forței de muncă și, prin urmare, poate contribui la ameliorarea nivelului de trai și la reziliența individuală și economică. Recenta evaluare la jumătatea perioadei a programului Erasmus+ 1 a evidențiat impactul pozitiv al mobilității asupra încrederii, independenței și capitalului social al cursanților, precum și asupra tranziției lor către încadrarea în muncă. În contextul unui mediu educațional și ocupațional globalizat, este absolut necesar ca aceștia să poată valorifica la maximum toate oportunitățile de învățare existente în întreaga UE. Totuși, absența recunoașterii automate a calificărilor și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate împiedică acest tip de mobilitate.
Până în prezent, singurul text juridic din acest domeniu este Convenția cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior (denumită în continuare „Convenția de la Lisabona privind recunoașterea”) 2 , elaborată de Consiliul Europei și de UNESCO și adoptată în 1997. De atunci, a fost ratificată de 53 de țări 3 . Convenția se referă atât la absolvire, cât și la calificările din învățământul superior. Recunoașterea reciprocă a calificărilor din învățământul superior în cadrul Spațiului european al învățământului superior reprezintă, de asemenea, unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului Bologna 4 , instituit în 1998 și format din 48 de țări, printre care toate statele membre. În Comunicatul de la București din 2012, miniștrii s-au angajat să realizeze obiectivul pe termen lung privind recunoașterea automată. Cu toate acestea, în pofida reafirmării acestui angajament în Comunicatul de la Erevan 5 din 2015, în care miniștrii s-au angajat să asigure faptul că „calificările [...] sunt recunoscute automat la același nivel ca și calificările naționale relevante”, nu s-au înregistrat încă progrese tangibile sau acestea sunt în continuare lente.
La nivelul învățământului superior, libera circulație a studenților continuă să fie prea adesea împiedicată de proceduri de recunoaștere complicate, costisitoare și de lungă durată. În unele cazuri, aceste proceduri pot să dureze câteva luni și să implice costuri foarte ridicate 6 , iar incoerența și lipsa transparenței completează lista dificultăților cu care se confruntă studenții. Una dintre cauze este faptul că deciziile privind recunoașterea sunt lăsate adesea la discreția instituției de învățământ superior la care dorește să se înscrie studentul, în condițiile în care practicile instituționale variază, iar criteriile nu sunt uniforme.
În învățământul secundar superior general, procesele de recunoaștere reciprocă, atât a calificărilor din învățământul secundar superior, cât și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate, sunt slab dezvoltate. Deseori, titularii de calificări care permit accesul la învățământul superior într-un anumit stat membru nu au certitudinea că pot avea acces la învățământul superior dintr-un alt stat membru. În plus, în timp ce perioadele de învățare mai scurte petrecute în străinătate nu creează probleme din punctul de vedere al recunoașterii, în cazul perioadelor între trei luni și un an incertitudinea rămâne o provocare importantă. Acest lucru are un impact negativ asupra mobilității de studiu a persoanelor care intră în învățământul superior 7 , dar și la nivelul învățământului secundar. Mai mult decât atât, având în vedere extinderea mobilității elevilor la nivelul secundar pentru viitoarea generație a programului Erasmus+, problemele legate de recunoaștere la acest nivel vor deveni tot mai importante.
La nivelul ciclului secundar superior al educației și formării profesionale, recunoașterea mobilității individuale este mai avansată. Cursanții de la acest nivel dispun de instrumente prin care își pot face recunoscute rezultatele activităților de învățare de către instituția lor de origine. Pe de altă parte, absolvenții ciclului secundar superior al educației și formării profesionale care au acces la învățământul superior în propria lor țară nu au certitudinea că vor beneficia de același acces în alte state membre, întrucât practicile naționale variază. Această incertitudine legată de acces are in mod clar un impact negativ asupra mobilității de studiu.
Totuși, s-au înregistrat progrese considerabile între unele grupuri de state membre, care s-au reunit pentru a încheia acorduri privind recunoașterea automată. Unul dintre exemple este Decizia Beneluxului 8 privind recunoașterea automată, semnată la 25 ianuarie 2018, în care sunt incluse toate calificările din învățământul superior, de la programele cu ciclu scurt până la doctorate. Există acorduri similare între țările nordice 9 și se preconizează că și statele baltice 10 vor semna un acord în acest sens în 2018. În ambele cazuri, sunt incluse calificările din învățământul secundar superior care permit accesul la învățământul superior. În plus, unele state membre, precum Austria și Italia, recunosc în mod automat rezultatele perioadelor de învățare petrecute în orice țară pe durata ciclului secundar al educației și formării profesionale.
Un exemplu pozitiv de cooperare între statele membre în ceea ce privește recunoașterea calificărilor din învățământul secundar superior care permit accesul la învățământul superior este Bacalaureatul european, diploma acordată de școlile europene 11 . Titularii unei diplome de Bacalaureat european beneficiază de aceleași drepturi și avantaje ca și ceilalți titulari de certificate de absolvire a învățământului secundar din propriile lor țări, inclusiv de același drept ca și resortisanții cu calificări echivalente de a solicita admiterea în orice instituție de învățământ superior din orice stat membru.
Valoarea adăugată a prezentei propuneri de recomandare a Consiliului constă în faptul de a se inspira din aceste exemple în scopul extinderii recunoașterii automate la toate statele membre. Recomandarea va sprijini punerea în aplicare de către statele membre și organizațiile lor din domeniul educației și formării, respectând totodată faptul că acestea sunt responsabile pentru propriile sisteme de educație și formare. Acest pas important în direcția creării unui Spațiu european al educației va putea servi ulterior drept sursă de inspirație pentru progresele care urmează să fie înregistrate în cadrul altor foruri, de exemplu, în cadrul Spațiului european al învățământului superior, care este mai vast din punct de vedere geografic.
În scopul prezentei recomandări a Consiliului, prin recunoașterea automată a calificărilor se înțelege dreptul titularilor unei calificări emise de un stat membru de a fi luați în considerare în vederea accesării unui program de educație sau de formare în orice alt stat membru, fără a trebui să urmeze o procedură separată de recunoaștere. Prin recunoașterea automată a rezultatelor unei perioade de învățare petrecute în străinătate se înțelege dreptul ca rezultatele unei perioade de învățare petrecute într-un stat membru să fie recunoscute în oricare alt stat membru, în cazul în care rezultatele învățării au fost documentate în mod corespunzător. În anexă există un glosar cu termenii utilizați în prezentul document.
•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat
Propunerea de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a perioadelor de studiu petrecute în străinătate a reprezentat unul dintre elementele-cheie ale contribuției Comisiei Europene la reuniunea liderilor desfășurată la Göteborg, la 17 noiembrie 2017: Comunicarea privind consolidarea identității europene prin educație și cultură 12 . Propunerea este strâns legată de ambiția de a crea un Spațiu european al educației până în 2025 și a fost aprobată prin concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 13 , care au lansat un apel la continuarea eforturilor în vederea „ promovării cooperării statelor membre privind recunoașterea reciprocă, în cadrul adecvat, a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar”.
Activitatea legată de recunoașterea reciprocă automată contribuie, de asemenea, la progresul lucrărilor din domeniul prioritar „Transparența și recunoașterea aptitudinilor și calificărilor, pentru a facilita mobilitatea de studiu și mobilitatea forței de muncă”, astfel cum a fost identificat în Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale
14
.
În cadrul politicii europene în domeniul educației și al formării, activitatea legată de recunoașterea reciprocă automată a calificărilor și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate se poate baza pe o serie de acte fundamentale, inclusiv pe:
(a)Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții, care urmărește ameliorarea transparenței, a compatibilității și a transferabilității calificărilor. Aceasta a creat un cadru comun de referință cu opt niveluri de calificări, exprimate ca rezultate ale învățării cu niveluri tot mai mari de competență. Aceste niveluri servesc drept dispozitiv de traducere între diferite sisteme și niveluri de calificări. Statele membre au elaborat, sau sunt în curs de a elabora, cadre naționale de calificări bazate pe rezultatele învățării și le relaționează cu Cadrul european al calificărilor;
(b)Decizia Europass 15 privind un cadru comun pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru aptitudini și calificări, care va stabili un cadru cuprinzător și interoperabil de instrumente și informații, în special în scopul mobilității forței de muncă și al mobilității de studiu la nivel transnațional;
(c)Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 16 din 17 ianuarie 2018, care actualizează Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 17 din decembrie 2006. Aceasta recomandă sprijinirea și dezvoltarea în continuare a evaluării și a validării competențelor-cheie pentru a le permite indivizilor să obțină recunoașterea competențelor lor și calificări depline sau, acolo unde este cazul, parțiale;
(d)Recomandarea Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale 18 din decembrie 2012, care a invitat statele membre să instituie măsuri privind validarea învățării non-formale și informale până în 2018;
(e)Procesele de asigurare a calității, care permit sistemelor de învățământ superior din statele membre să demonstreze calitatea și să sporească transparența, contribuind astfel la consolidarea încrederii reciproce și la o mai bună recunoaștere a calificărilor și a programelor lor, precum și a altor dispoziții. În concordanță cu Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării în domeniul asigurării calității în învățământul superior 19 , Comisia și statele membre sprijină cooperarea dintre instituțiile de învățământ superior, agențiile de asigurare a calității și de acreditare, autoritățile competente și alte organisme care își desfășoară activitatea în domeniu. Încrederea și a recunoașterea se bazează pe un set comun de standarde și orientări privind asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior, care au fost elaborate de procesul Bologna, precum și pe Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior 20 , care furnizează informații fiabile cu privire la agențiile de asigurare a calității care și-au demonstrat conformitatea substanțială cu standardele și orientările respective;
(f)Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională 21 , adoptat în 2009, care sprijină îmbunătățirea măsurilor de asigurare a calității în cadrul programelor de educație și formare profesională. Acesta contribuie la sporirea transparenței și, prin urmare, a încrederii în sistemele de educație și formare profesională ale statelor membre;
(g)Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind sistemul european de credite pentru educație și formare profesională 22 , care facilitează recunoașterea rezultatelor învățării în conformitate cu legislația națională, inclusiv prin intermediul unor instrumente precum contractele de studiu și memorandumurile de înțelegere.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Prin sprijinirea îmbunătățirii recunoașterii calificărilor și a rezultatelor perioadelor de învățare efectuate pe teritoriul Uniunii Europene și, prin urmare, prin ameliorarea accesului la oportunitățile de mobilitate de studiu și de formare, precum și de mobilitate a forței de muncă, prezenta propunere va contribui la realizarea priorității Comisiei privind stimularea creșterii și a creării de locuri de muncă 23 .
De asemenea, propunerea este în concordanță cu Declarația de la Roma 24 , care vizează „o Uniune în care tinerii să primească cea mai bună educație și formare și în care să poată studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent”.
Ea va contribui, de asemenea, la primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale 25 , potrivit căruia „[o]rice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, favorabile incluziunii și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața muncii”.
Propunerea este, de asemenea, compatibilă cu orientarea nr. 7 din orientările privind ocuparea forței de muncă din 2018 26 , în care se afirmă: „[m]obilitatea cursanților și a lucrătorilor ar trebui promovată în vederea îmbunătățirii capacităților de inserție profesională și a explorării întregului potențial al pieței europene a muncii. Barierele din calea mobilității în domeniul educației și formării [...] și al recunoașterii calificărilor ar trebui eliminate”.
Recomandarea este compatibilă cu
noua agendă pentru competențe a Comisiei
27
și cu planul său de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe
28
, care recunosc necesitatea de a adopta măsuri suplimentare pentru a facilita recunoașterea competențelor și a calificărilor, precum și mobilitatea de studiu, a resortisanților din țările terțe care locuiesc în UE. Ea este compatibilă și cu Directiva reformată privind studenții și cercetătorii
29
, al cărei obiectiv este de a facilita mobilitatea în interiorul UE a cercetătorilor și studenților din țările terțe.
Propunerea este în concordanță și cu Comunicarea Comisiei privind stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE 30 , care încurajează statele membre să ia în considerare cu seriozitate un nivel mai mare de coordonare, de recunoaștere reciprocă și de conformitate cu fiecare stat învecinat.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Inițiativa este în conformitate cu articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Articolul 165 prevede că Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional. În special, articolul 165 alineatul (2) face apel, în mod explicit, la acțiune din partea Uniunii vizând „să favorizeze mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoașterii universitare a diplomelor și a perioadelor de studiu”.
Articolul 166 prevede că Uniunea pune în aplicare o politică de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale.
Inițiativa nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE și nici angajamente cu caracter obligatoriu pentru statele membre. Statele membre vor decide, în funcție de situația de la nivel național, în ce mod vor pune în aplicare recomandarea Consiliului.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
Obiectivul recomandării propuse reprezintă un aspect transnațional intrinsec. Acesta necesită un grad mai mare de cooperare între statele membre, nu poate fi realizat în mod suficient prin acțiunea individuală a statelor membre și, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii.
Deși Convenția de la Lisabona privind recunoașterea și angajamentele asumate în contextul procesului Bologna oferă un cadru pentru recunoașterea reciprocă automată și deși există unele acorduri regionale între grupuri mai mici de state membre, persistă bariere care împiedică recunoașterea automată deplină în întreaga Uniune.
•Proporționalitatea
Propunerea are în vedere o abordare etapizată privind realizarea recunoașterii reciproce automate între statele membre. Recomandarea propusă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale, în măsura în care este un instrument neobligatoriu, care lasă fiecărui stat membru responsabilitatea de a găsi abordarea pe care dorește să o adopte în eforturile sale de realizare a recunoașterii reciproce automate.
•Alegerea instrumentului
Pentru a contribui la atingerea obiectivelor menționate la articolele 165-166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în conformitate cu acest tratat, Consiliul adoptă recomandări pe baza unei propuneri din partea Comisiei.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente
Nu se aplică.
•Consultările cu părțile interesate
Pentru a se asigura că părțile interesate cele mai afectate de prezenta propunere sunt în măsură să își transmită contribuțiile și expertiza și să completeze baza de date a Comisiei în acest domeniu, Comisia a efectuat o consultare specială online cu statele membre și cu părțile interesate 31 . S-au primit aproape 1 000 de răspunsuri din partea unor persoane fizice și organizații care își desfășoară activitatea în domeniul recunoașterii, al educației și al cercetării, în Europa și în restul lumii.
Potrivit respondenților, principalele bariere în calea realizării recunoașterii reciproce automate depline sunt: lipsa transparenței și varietatea normelor și a procedurilor, imposibilitatea de a compara rezultatele învățării, procedurile administrative complexe și de lungă durată precum și problemele legate de limbă și de traducere. Consultarea a confirmat faptul că există cadrul și instrumentele UE necesare pentru asigurarea recunoașterii, dar că este nevoie de sprijin suplimentar pentru punerea lor deplină în aplicare și de creșterea gradului de încredere în cadrul Spațiului european al educației. A existat un sprijin puternic pentru acțiune, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. În plus, consultarea a evidențiat sprijinul pentru o recomandare ambițioasă a Consiliului.
Aceste rezultate au fost consolidate și mai mult în cursul unei reuniuni speciale, în cadrul căreia reprezentanții părților interesate și ai statelor membre au reafirmat necesitatea ca recomandarea Consiliului să fie ambițioasă și să stabilească un obiectiv clar pentru realizarea recunoașterii reciproce automate. S-a propus, de asemenea, includerea unor referiri la parcursuri alternative, cum ar fi recunoașterea experienței educaționale și profesionale anterioare, precum și luarea în considerare a unor modalități de acces pentru a soluționa problema dezavantajelor socioeconomice. Ar trebui explorat și potențialul soluțiilor digitale, precum tehnologia blockchain și inteligența artificială.
În plus, Comisia a efectuat mai multe runde de consultări cu rețeaua centrelor naționale de recunoaștere academică, cu rețeaua autorităților de recunoaștere din statele membre, Spațiul Economic European și Turcia, precum și cu Rețeaua europeană a centrelor naționale de informare privind recunoașterea și mobilitatea academică, ce include toate părțile la Convenția de la Lisabona privind recunoașterea. Acestea și-au manifestat sprijinul pentru acțiunea Uniunii în acest domeniu, au subliniat importanța punerii în aplicare a Convenției de la Lisabona privind recunoașterea și a aderenței la structurile procesului Bologna și au evidențiat rolul crucial al asigurării calității în crearea unui climat de încredere. Participanții la consultări au subliniat, de asemenea, necesitatea unei baze de date fiabile a calificărilor, în special în domeniul învățământului secundar superior și al educației și formării profesionale. În plus, ele au recomandat consolidarea capacității autorităților de recunoaștere și luarea în considerare a extinderii rolului acestora pentru a cuprinde și alte sectoare ale educației și formării.
Aceste consultări au fost urmate de discuții suplimentare în cadrul unor reuniuni ale directorilor generali pentru învățământul superior și ale directorilor generali pentru școli. Directorii generali pentru educație și formare profesională au fost consultați în scris.
•Obținerea și utilizarea expertizei
O serie de studii elaborate în contextul procesului Bologna și al Convenției de la Lisabona privind recunoașterea 32 au evidențiat provocările și incoerențele persistente din cadrul procedurilor de recunoaștere. Recomandările au inclus îmbunătățirea procedurilor și a legislației naționale, acolo unde este necesar. Ele au propus sprijin pentru evaluatorii de atestări, în vederea reducerii timpului necesar pentru luarea deciziilor privind recunoașterea și pentru procedurile de contestare. S-au propus, de asemenea, îmbunătățiri ale suplimentului la diplomă pentru a consolida referințele la rezultatele învățării și examinarea potențialului de recunoaștere la nivel de sistem pe o bază regională. Majoritatea recomandărilor identificate în contextul procesului Bologna au fost aprobate de conferința ministerială Bologna în 2015.
Activitățile anterioare ale Comisiei în domeniul recunoașterii calificărilor, la care au participat statele membre și părțile interesate, au evidențiat un grad redus de informare cu privire la instrumentele de recunoaștere și necesitatea unui „sistem de recunoaștere” pentru toate tipurile de educație și formare. S-a concluzionat că dificultățile cu care se confruntă cursanții atunci când doresc să își facă recunoscute calificările într-un alt stat membru rămân un motiv de îngrijorare.
Federația Europeană pentru Învățarea Interculturală a prezentat în 2018 o sinteză a dispozițiilor naționale juridice și de altă natură referitoare la recunoașterea rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate. Aceasta a confirmat vasta diversitate a dispozițiilor juridice, acolo unde acestea există, și existența unor practici diferite, ceea ce conduce la oportunități inegale de mobilitate pentru elevii din învățământul secundar din statele membre.
•Evaluarea impactului
Nu a fost efectuată nicio evaluare a impactului, dată fiind abordarea complementară a activităților față de inițiativele statelor membre, caracterul voluntar al activităților propuse și amploarea efectelor preconizate. În schimb, elaborarea propunerii s-a bazat pe studii anterioare, pe o consultare cu autoritățile de recunoaștere statele membre și pe o consultare specială cu statele membre și cu părțile interesate.
•Caracterul adecvat al reglementărilor și simplificarea
Nu se aplică.
•Drepturi fundamentale
Statele membre se vor angaja să asigure elaborarea de inițiative care să respecte articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene , care prevede că orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc, că aceste date trebuie prelucrate în mod corect, în scopuri specifice și pe baza consimțământului persoanei interesate sau a unui alt temei legitim prevăzut de lege și că orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora.
Prin îmbunătățirile în materie de recunoaștere prezentate, propunerea de recomandare a Consiliului va contribui, de asemenea, la concretizarea prevederilor de la articolul 14 privind dreptul de a avea acces la educație și la formare profesională și de la articolul 15 privind dreptul de a avea acces la ocuparea forței de muncă.
Măsurile vor fi puse în practică în conformitate cu dreptul UE în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special cu Directiva 95/46/CE 33 , care urmează a fi înlocuită la 25 mai 2018 cu Regulamentul (UE) 2016/679 34 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (Regulamentul general privind protecția datelor).
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Utilizarea fondurilor existente ale UE, cum ar fi cele din cadrul programului Erasmus+ sau fondurile structurale și de investiții europene, pentru sprijinirea realizării angajamentelor asumate în prezenta propunere va fi încurajată, dacă este necesar și în concordanță cu temeiul juridic al fondurilor în cauză, precum și cu resursele lor financiare respective.
Nu vor fi necesare resurse bugetare și de personal suplimentare de la bugetul UE.
În plus, prezenta inițiativă nu aduce atingere negocierilor privind următorul cadru financiar multianual și programele viitoare.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare
Statele membre se vor angaja să prezinte Comisiei rapoarte periodice privind activitățile lor de punere în aplicare și de evaluare a măsurilor prevăzute în recomandarea Consiliului, începând de la doi ani de la adoptarea acesteia, în timp ce Comisia va raporta Consiliului cu privire la punerea în aplicare generală a recomandării Consiliului, în termen de cinci ani de la adoptarea acesteia, pe baza rapoartelor naționale emise de statele membre după patru ani de la adoptarea recomandării.
În plus, progresele, inclusiv eventualele provocări, vor fi monitorizate prin intermediul unor discuții în cadrul actualelor grupuri de lucru sectoriale privind educația și formarea pentru 2020, a căror activitate vizează învățământul superior, educația și formarea profesională și învățământul școlar și care vor oferi un forum pentru învățarea reciprocă și schimbul de bune practici. Fără a aduce atingere acordului cu statele membre privind mandatul viitoarelor grupuri de lucru, Comisia va continua să sprijine statele membre în punerea în aplicare a prezentei recomandări a Consiliului și după 2020.
•Documente explicative (pentru directive)
Nu se aplică.
•Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Propunerea de recomandare a Consiliului prezintă o abordare etapizată, care va sprijini statele membre în instituirea condițiilor necesare pentru realizarea recunoașterii automate în scopul continuării studiilor. Propunerea se bazează pe realizările din învățământul superior, dar promovează o abordare mai ambițioasă, la nivelul UE. Ea nu vizează doar învățământul superior, ci și învățământul secundar și educația și formarea profesională.
Punctul 1
Statele membre vor fi invitate să își asume angajamentul de a asigura recunoașterea automată a calificărilor sau a rezultatelor unei perioade de învățare petrecute în străinătate, pe aceeași bază ca și calificările sau perioadele de învățare recunoscute la nivel național.
Punctele 2-4
În ceea ce privește învățământul superior, statele membre vor fi invitate să instituie condițiile necesare pentru consolidarea încrederii reciproce în sistemele lor respective de educație și formare. Ele vor fi invitate, de asemenea, să își asume angajamentul de a elabora orientări naționale pentru a sprijini punerea în aplicare și utilizarea instrumentelor de transparență în instituțiile de învățământ superior.
Punctele 5-6
În ceea ce privește ciclul secundar al educației și formării, statele membre vor fi invitate să instituie condițiile necesare pentru consolidarea încrederii reciproce între sistemele lor respective de educație și formare. Ele vor fi invitate, de asemenea, să elaboreze orientări naționale, să promoveze utilizarea criteriilor și a instrumentelor de transparență, să facă schimb de informații cu privire la sistemele de asigurare a calității în învățământul școlar și să elaboreze alte instrumente de asigurare a calității în domeniul educației și formării profesionale.
Punctul 7
Statele membre vor fi invitate să consolideze capacitatea centrelor naționale de recunoaștere academică și a evaluatorilor de atestări.
Punctul 8
În semn de recunoaștere a importanței îmbunătățirii accesului grupurilor subreprezentate la oportunitățile de mobilitate de studiu, statele membre vor fi invitate să examineze bunele practici privind recunoașterea studiilor anterioare și permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării.
Punctele 9-10
Statele membre vor fi invitate să îmbunătățească baza de date prin colectarea și diseminarea datelor privind cazurile de recunoaștere și să raporteze Comisiei progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări a Consiliului.
Punctele 11-19
Comisia va sprijini statele membre în punerea în aplicare a prezentei recomandări a Consiliului prin:
·învățarea reciprocă și schimbul de bune practici;
·sprijin orientat acolo unde este necesar;
·un serviciu online, ușor de utilizat, cu informații privind calificările din învățământul secundar superior care permit accesul la învățământul superior;
·sinergii între instrumentele de transparență ale UE, pentru a îmbunătăți cooperarea și mobilitatea între sectoarele educației și formării;
·explorarea potențialului tehnologiilor digitale, inclusiv al tehnologiei blockchain, pentru a facilita recunoașterea automată;
·examinarea unei extinderi a domeniului de activitate al centrelor naționale de informare pentru recunoaștere academică;
·instrumentele de finanțare ale Uniunii și
·raportarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării Consiliului.
2018/0126 (NLE)
Propunere de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Mobilitatea de studiu încurajează formarea de competențe, aptitudini și experiențe, inclusiv competențe personale și sociale, precum și sensibilizarea culturală, care sunt cruciale pentru participarea activă la societate și la piața forței de muncă, precum și pentru promovarea unei identități europene.
(2)În comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” 35 , Comisia Europeană stabilește o viziune privind crearea unui Spațiu european al educației până în 2025, în care învățarea, studiul și cercetarea să nu fie împiedicate de frontiere, inclusiv prin eliminarea barierelor din calea recunoașterii calificărilor, atât la nivelul învățământului școlar, cât și al învățământului superior.
(3)Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 au invitat statele membre, Consiliul și Comisia, în concordanță cu competențele lor respective, să realizeze progrese în ceea ce privește „promovarea cooperării statelor membre privind recunoașterea reciprocă a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar” 36
(4)Convenția din 1997 cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior (denumită în continuare „Convenția de la Lisabona privind recunoașterea”), elaborată de Consiliul Europei și UNESCO, oferă un cadru juridic pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior și a celor din învățământul secundar superior care permit accesul la învățământul superior.
(5)În Comunicatul de la București din 2012, miniștrii educației din Spațiul european al învățământului superior și-au asumat angajamentul de a realiza obiectivul pe termen lung privind recunoașterea automată a gradelor universitare comparabile. S-au înregistrat progrese grație lucrărilor grupului-pilot pentru recunoașterea automată, însă obiectivul este încă departe de a fi atins.
(6)În 2002, miniștrii responsabili cu educația și formarea profesională din statele membre și-au asumat angajamente privind procesul Copenhaga, un proces de cooperare consolidată care promovează recunoașterea calificărilor și a competențelor.
(7)Asigurarea calității, în special, joacă un rol esențial în promovarea transparenței, contribuind astfel la crearea unui climat de încredere reciprocă. Prin urmare, este important să se pornească de la ceea ce s-a realizat deja în contextul Standardelor și orientărilor europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior și al Cadrului european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională.
(8)Pentru a facilita recunoașterea rezultatelor învățării în legislația națională, inclusiv în cadrul mobilității, ar trebui să continue activitatea de punere în aplicare a Sistemului European de Transfer și Acumulare al Creditelor și a sistemului european de credite pentru educație și formare profesională.
(9)Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții 37 și-a propus să amelioreze transparența, compatibilitatea și transferabilitatea calificărilor, pentru a facilita astfel recunoașterea acestora.
(10)În rezoluția sa din 20 aprilie 2012 referitoare la modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa, Parlamentul European solicită UE și statelor sale membre să depună eforturi suplimentare pentru a asigura o recunoaștere mai eficace și o mai mare armonizare a calificărilor din învățământul superior 38 .
(11)Într-un context tot mai globalizat, este important ca studenții să poată valorifica la maximum toate oportunitățile de învățare din Europa. În acest scop, ar trebui ca o calificare acordată de o autoritate competentă dintr-un stat membru să fie valabilă în oricare alt stat membru, în vederea accesului la activități de învățare suplimentare. Acest lucru ar trebui să fie valabil și pentru resortisanții țărilor terțe care dețin o calificare obținută într-un stat membru și care se mută într-un alt stat membru. Cu toate acestea, absența recunoașterii automate a calificărilor și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate împiedică mobilitatea. O abordare la nivelul Uniunii cu privire la recunoașterea automată va oferi claritatea și coerența necesare pentru eliminarea barierelor rămase.
(12)În domeniul învățământului superior, procedurile de recunoaștere rămân adesea prea complicate și prea costisitoare și prea mulți studenți mobili nu obțin recunoașterea deplină a rezultatelor obținute în cursul procesului de învățare. Cu toate acestea, mai multe state membre au luat inițiativa de a progresa în direcția recunoașterii automate, inclusiv prin semnarea unor acorduri regionale. Aceste inițiative pot servi drept model pentru crearea unui sistem la nivelul întregii Uniuni.
(13)În ceea ce privește învățământul secundar, adesea titularii de calificări care permit accesul la învățământul superior într-un anumit stat membru nu au certitudinea că pot avea acces la învățământul superior într-un alt stat membru. În special, unele state membre nu recunosc calificările care permit accesul la învățământul superior în cazul titularilor de calificări care atestă absolvirea ciclului secundar al sistemului de educație și formare profesională din alt stat membru. În plus, în timp ce perioadele de învățare mai scurte petrecute în străinătate nu creează neapărat probleme din punctul de vedere al recunoașterii, în cazul perioadelor cuprinse între trei luni și un an incertitudinea rămâne o provocare importantă.
(14)O abordare etapizată va sprijini statele membre în crearea condițiilor care vor face posibilă recunoașterea automată. Această abordare se va baza pe instrumentele deja instituite în domeniul învățământului superior și al educației și formării profesionale, dar va îmbunătăți utilizarea acestora și va spori progresiv nivelul de ambiție. În ceea ce privește ciclul secundar al educației și formării generale, va fi lansat un proces de cooperare menit să creeze nivelul necesar de încredere între diferitele sisteme de educație și formare ale statelor membre. Prezenta recomandare oferă o abordare care vine în completarea inițiativelor statelor membre, iar angajamentele sunt de natură voluntară.
(15)Prezenta recomandare nu aduce atingere sistemului de recunoaștere reciprocă a calificărilor profesionale și nici cerințelor minime armonizate în materie de formare pentru mai multe profesii, în temeiul Directivei (CE) 2005/36 a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoașterea calificărilor profesionale 39 , astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2013/55 40 .
RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:
În conformitate cu legislația națională și a Uniunii Europene, cu resursele disponibile și cu circumstanțele naționale și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante:
Principiu-cheie
1.Să pună în practică măsurile necesare pentru a realiza, până în 2025, recunoașterea automată a calificărilor din învățământul superior și din învățământul secundar superior 41 , precum și recunoașterea rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate, astfel încât, fără a fi necesară o procedură de recunoaștere separată:
(a)o calificare de nivelul învățământului superior obținută într-un stat membru să fie recunoscută automat în celelalte state membre în vederea acordării accesului la studii suplimentare, fără a aduce atingere dreptului instituțiilor de învățământ superior de a stabili criterii de admitere specifice pentru anumite programe;
(b)o calificare de nivelul învățământului secundar superior obținută într-un stat membru să fie recunoscută automat în celelalte state membre în vederea acordării accesului la învățământul superior, fără a aduce atingere dreptului instituțiilor de învățământ superior de a stabili criterii de admitere specifice pentru anumite programe;
(c)rezultatele obținute în cursul unei perioade de învățare petrecute în străinătate, la nivelul învățământului superior, într-un stat membru să fie recunoscute automat și în totalitate în celelalte state membre, fie astfel cum sunt stabilite de comun acord în contractul de studii și confirmate în foaia matricolă, fie în conformitate cu rezultatele învățării obținute în cadrul modulelor finalizate în străinătate, astfel cum sunt descrise în catalogul de cursuri, în concordanță cu Sistemul European de Transfer și Acumulare a Creditelor și
(d)rezultatele obținute pe parcursul unei perioade de învățare de până la un an petrecute în străinătate, la nivelul ciclului secundar al sistemului de educație și formare dintr-un stat membru, să fie recunoscute în totalitate în oricare alt stat membru, iar elevul să nu trebuiască să repete anul de program în țara de origine, cu condiția ca competențele dobândite să fie, în linii mari, în concordanță cu competențele definite în programele de învățământ naționale.
Învățământul superior
2.Recunoscând importanța încurajării transparenței și a consolidării încrederii reciproce în sistemele lor respective de învățământ superior pentru realizarea recunoașterii automate, să se angajeze să îndeplinească următoarele condiții:
(a)cadrele sau sistemele naționale de calificări să fie corelate cu Cadrul european al calificărilor și autocertificate de Cadrul calificărilor pentru Spațiul european al învățământului superior;
(b)sistemele de învățământ superior să fie organizate în concordanță cu structurile procesului Bologna, incluzând un cadru de trei cicluri și, dacă acest lucru se aplică statului membru în cauză, un ciclu scurt și
(c)asigurarea externă a calității să fie efectuată de agenții independente de asigurare a calității care sunt înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calității și care, prin urmare, își desfășoară activitatea în conformitate atât cu Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior, cât și cu abordarea europeană privind asigurarea calității programelor comune.
3.În cooperare cu centrele naționale de informare pentru recunoaștere academică, cu instituțiile de învățământ superior, cu agențiile de asigurare a calității și cu alte părți interesate esențiale, să elaboreze orientări naționale pentru a sprijini instituțiile de învățământ superior în crearea și punerea în aplicare cu eficacitate a următoarelor instrumente de transparență:
(a)un catalog de cursuri actualizat, conținând descrieri ale tuturor programelor de studii universitare, ale tuturor unităților de învățământ și ale tuturor tabelelor de distribuție a titlurilor universitare;
(b)suplimente la diplomă pentru toți absolvenții, emise automat și gratuit într-o limbă de circulație internațională și în format digital și
(c)criterii transparente în materie de recunoaștere, care să fie aplicate în mod coerent de toate instituțiile de învățământ superior.
4.Să le furnizeze instituțiilor de învățământ superior sprijin la nivel de experți pentru punerea în aplicare a acestor orientări naționale și să monitorizeze punerea lor în aplicare.
Ciclul secundar al educației și formării
5.Pentru a realiza recunoașterea automată a calificărilor din învățământul secundar superior, să încurajeze transparența și să își consolideze încrederea reciprocă în sistemele lor respective de educație și formare de nivel secundar, prin:
(a)asigurarea integrării cadrelor naționale ale calificărilor în Cadrul european al calificărilor;
(b)schimbul de informații și promovarea învățării reciproce cu privire la sistemele de asigurare a calității în învățământul școlar, respectând totodată pe deplin diferitele abordări naționale în materie de asigurare a calității și
(c)dezvoltarea altor instrumente de asigurare a calității în domeniul educației și formării profesionale, în concordanță cu
Cadrul european pentru asigurarea calității în educație și formare profesională.
6.Să faciliteze mobilitatea și recunoașterea rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate pe durata ciclului secundar al educației și formării, prin:
(a)elaborarea de materiale orientative naționale pentru instituțiile de educație și formare de nivel secundar cu privire la principiile și instrumentele generale de recunoaștere;
(b)promovarea utilizării unor criterii și instrumente transparente, precum acorduri de studii bazate pe competențe între instituțiile de origine și instituțiile gazdă; în domeniul educației și al formării profesionale, extinderea utilizării instrumentelor UE, precum documentul de mobilitate Europass, memorandumul de înțelegere și acordul de studii din cadrul sistemului european de credite pentru educație și formare profesională și altele, puse la dispoziție prin intermediul platformei online Europass pentru competențe și calificări și
(c)promovarea beneficiilor mobilității în rândul instituțiilor de educație și formare de nivel secundar, al elevilor și al familiilor lor, precum și a avantajelor aferente găzduirii participanților la mobilitate în rândul angajatorilor.
Centrele naționale de recunoaștere academică
7.Să dezvolte capacitatea centrelor naționale de recunoaștere academică și a evaluatorilor de atestări, în special în ceea ce privește diseminarea informațiilor, utilizarea instrumentelor online pentru îmbunătățirea eficienței și a coerenței și obiectivul de reducere a sarcinii administrative și financiare pentru utilizatorii serviciilor lor.
Permeabilitate și mobilitate
8.Să examineze bunele practici în ceea ce privește recunoașterea studiilor anterioare și permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, în special dintre educația și formarea profesională și învățământul superior.
Baza de date
9.Să îmbunătățească baza de date prin colectarea și diseminarea de date referitoare la numărul și tipul cazurilor de recunoaștere.
Raportare și evaluare
10.În termen de doi ani de la adoptarea prezentei recomandări și ulterior la intervale regulate, să prezinte, prin intermediul cadrelor și al instrumentelor existente, rapoarte privind experiențele și progresele înregistrate în direcția realizării recunoașterii automate reciproce a calificărilor și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate.
SALUTĂ INTENȚIA COMISIEI:
11.De a promova învățarea reciprocă, schimbul de bune practici și cooperarea între statele membre și între acestea și părțile interesate, autoritățile de recunoaștere și organizațiile internaționale. Această cooperare la nivelul UE vizează să asigure punerea deplină în aplicare în UE a instrumentelor procesului Bologna pentru învățământul superior, precum și a instrumentelor procesului Copenhaga pentru educația și formarea profesională.
12.În domeniul învățământului secundar general, de a lansa un proces de cooperare la nivelul UE, împreună cu statele membre, pentru a iniția o cooperare mai strânsă între acestea la nivelul învățământului secundar, în scopul atingerii obiectivelor prezentei recomandări, și anume încurajarea transparenței și consolidarea încrederii în sistemele de învățământ școlar din întreaga Uniune.
13.De a furniza un sprijin orientat instituțiilor de educație și formare care semnalează probleme mai mari decât media legate de recunoașterea perioadelor de învățare petrecute în străinătate.
14.De a institui un serviciu UE online, ușor de utilizat, cu informații privind calificările din învățământul secundar superior care permit accesul la învățământul superior în fiecare stat membru.
15.De a explora sinergiile dintre instrumentele de transparență ale UE 42 și, dacă este necesar, de a le dezvolta în continuare, în scopul îmbunătățirii cooperării și al mobilității între sectoarele educației și formării.
16.De a explora potențialul noilor tehnologiilor, inclusiv al tehnologiei blockchain, pentru a facilita recunoașterea automată.
17.De a examina, în cooperare cu statele membre și cu centrele naționale de informare pentru recunoaștere academică, o extindere a rolului acestora pentru a cuprinde și alte sectoare ale educației și formării.
18.De a sprijini utilizarea surselor de finanțare europene, precum programul Erasmus+ sau fondurile structurale și de investiții europene, acolo unde este necesar și în concordanță cu capacitățile financiare, temeiul juridic, procedurile decizionale și prioritățile definite pentru perioada 2014-2020 ale acestora, fără a aduce atingere negocierilor privind următorul cadru financiar multianual. De a consolida mobilitatea la nivelul ciclului secundar al educației și formării în cadrul programului Erasmus+.
19.De a prezenta Consiliului rapoarte privind monitorizarea prezentei recomandări, prin intermediul cadrelor și al instrumentelor existente.
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
COM(2017) 673 final: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM%3A2017%3A673%3AFIN
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles,22.5.2018
COM(2018) 270 final
ANEXĂ
la
Recomandarea Consiliului
privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate
{SWD(2018) 170 final}
ANEXĂ
GLOSAR
Recunoașterea automată a unei calificări: dreptul titularilor unei calificări emise de un stat membru de a fi luați în considerare pentru a avea acces la un program de educație sau de formare în orice alt stat membru, fără a fi necesară nicio procedură de recunoaștere separată. Aceasta nu aduce atingere dreptului unei instituții de învățământ superior de a impune criterii de admitere specifice pentru un anumit program.
Recunoașterea automată a rezultatelor unei perioade de învățare petrecute în străinătate: dreptul ca rezultatele unei perioade de învățare petrecute într-un stat membru să fie recunoscute: la nivelul învățământului superior, astfel cum sunt stabilite de comun acord în contractul de studii și confirmate în foaia matricolă sau în conformitate cu rezultatele învățării obținute în cadrul modulelor finalizate în străinătate, astfel cum sunt descrise în catalogul de cursuri din cadrul Sistemului European de Transfer și Acumulare a Creditelor (ECTS); și la nivelul învățământului secundar, rezultatele unei perioade de învățare petrecute în străinătate, într-un stat membru, sunt pe deplin recunoscute în țara de origine, cu condiția ca competențele dobândite să fie în concordanță cu cele definite în programele de învățământ naționale.
Tehnologie blockchain: o modalitate de a permite înregistrarea și partajarea informațiilor de către o comunitate. Fiecare membru al comunității respective își păstrează propriul exemplar al informațiilor în cauză. Informațiile introduse sunt permanente, transparente și pot fi căutate. Fiecare actualizare constituie un nou „bloc” (block), care se adaugă la capătul unui „lanț” (chain).
Supliment la certificat: un document care descrie cunoștințele și competențele dobândite de titularii certificatelor de formare profesională și care furnizează informații suplimentare, în plus față de cele incluse deja în certificatul oficial și/sau în foaia matricolă, făcându-le mai ușor de înțeles, în special de către angajatorii sau instituțiile din străinătate.
Catalog de cursuri: potrivit definiției din Ghidul utilizatorilor ECTS (2015) „[c]atalogul de cursuri include informații detaliate, ușor de utilizat și actualizate despre mediul de învățare al instituției (informații generale privind instituția, resursele și serviciile acesteia, precum și informații academice cu privire la programele și la componentele educaționale individuale propuse de instituția respectivă), care ar trebui să fie puse la dispoziția studenților înainte de admitere și pe întreaga durată a studiilor, pentru a-i ajuta să facă alegerile corecte și să își utilizeze cât mai eficient timpul. Catalogul de cursuri ar trebui să fie publicat pe site-ul instituției și să indice titlurile cursurilor/materiilor în limba națională (sau regională, dacă este cazul) și în limba engleză, astfel încât toate părțile interesate să îl poată accesa cu ușurință. Instituția este liberă să decidă atât formatul catalogului, cât și ordinea informațiilor. Catalogul de studii ar trebui publicat cu suficient timp înainte pentru ca potențialii studenți să își poată exprima opțiunile”.
Autoritate competentă: o persoană fizică sau o organizație care este investită în mod oficial cu, sau căreia i se deleagă în mod oficial, autoritatea, capacitatea sau competența de a îndeplini o anumită funcție.
Evaluator de atestări: o persoană care ia decizii cu privire la recunoașterea calificărilor.
Supliment la diplomă: un document anexat la o diplomă de învățământ superior care furnizează o descriere detaliată a rezultatelor obținute de titular pe parcursul procesului de învățare, precum și a naturii, a nivelului, a contextului și a statutului componentelor de studiu individuale.
Abordarea europeană privind asigurarea calității programelor comune: aprobată de miniștrii educației din Spațiul european al învățământului superior în 2015, obiectivul său este de a îmbunătăți asigurarea calității programelor comune prin stabilirea de standarde și eliminarea barierelor din calea recunoașterii acestora.
Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET): un cadru tehnic pentru transferul, recunoașterea și, dacă este cazul, acumularea rezultatelor învățării indivizilor în vederea obținerii unei calificări. Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională se bazează pe descrierea calificărilor în unități de rezultate ale învățării, pe procese de transfer, recunoaștere și acumulare, precum și pe o serie de documente complementare, precum memorandumuri de înțelegere și acorduri de studii.
Sistemul european de transfer și acumulare de credite (ECTS): descris în Ghidul utilizatorilor ECTS (2015) ca fiind „[un] sistem centrat pe cursant pentru acumularea și transferul creditelor, bazat pe principiul transparenței proceselor de învățare, predare și evaluare. Obiectivul său este de a facilita planificarea, elaborarea și evaluarea programelor de studii și a mobilității studenților, prin recunoașterea rezultatelor învățării, a calificărilor și a perioadelor de învățare”.
Cadrul calificărilor pentru Spațiul european al învățământului superior (EHEA QF): un cadru general pentru calificările din Spațiul european al învățământului superior, care este format din 48 de țări. Acesta cuprinde trei cicluri (studii de licență, de masterat și de doctorat), inclusiv, în funcție de contextele naționale, calificări intermediare, descriptori generici pentru fiecare ciclu bazați pe rezultatele învățării și pe competențe, precum și intervale de credite pentru primul și al doilea ciclu.
Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR): un registru al agențiilor de asigurare a calității în care sunt înregistrate cele care și-au demonstrat conformitatea substanțială cu un set comun de principii privind asigurarea calității în Europa. Aceste principii sunt stabilite în Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (ESG).
Asigurarea europeană a calității în educație și formare profesională (EQAVET): o comunitate de practici care reunește statele membre, partenerii sociali și Comisia Europeană în scopul dezvoltării și al îmbunătățirii asigurării calității în educația și formarea profesională.
Cadrul european al calificărilor (CEC): un instrument de traducere care sprijină comunicarea și comparația între sistemele de calificări din Europa. Cele opt niveluri de referință comune europene ale acestuia sunt descrise în termeni de rezultate ale învățării: cunoștințe, competențe și aptitudini. Aceasta permite raportarea oricăror sisteme sau cadre naționale de calificări și a oricăror calificări din Europa la nivelurile Cadrului european al calificărilor. Cursanții, absolvenții, furnizorii și angajatorii pot utiliza aceste niveluri pentru a înțelege și a compara calificările acordate în diferite țări și în diferite sisteme de educație și formare.
Contract de studii: definit în Ghidul utilizatorilor ECTS (2015) ca fiind „[un] contract formalizat între cele trei părți implicate în mobilitate – studentul, instituția de origine și instituția sau organizația/întreprinderea gazdă – menit să faciliteze organizarea mobilității creditelor și recunoașterea acesteia. Contractul trebuie semnat de către cele trei părți înainte de începutul perioadei de mobilitate și are ca scop să îi confirme studentului faptul că îi vor fi recunoscute creditele pe care le dobândește cu succes în cursul perioadei de mobilitate”.
Rezultate ale învățării: elemente pe care cursantul le cunoaște, le înțelege și este capabil să le realizeze la finalul unui proces de învățare și care sunt definite în termeni de cunoștințe, competențe și aptitudini.
Cadru național al calificărilor: un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund nivelurilor specifice de învățare atinse, al cărui scop este de a integra și de a coordona subsistemele naționale de calificări și de a îmbunătăți transparența, accesul, progresul și calitatea calificărilor în raport cu piața muncii și cu societatea civilă.
Calificare: definită în Ghidul utilizatorilor ECTS (2015) ca fiind „[o]rice licență, diplomă sau alt certificat emis de o autoritate competentă, care atestă finalizarea cu succes a unui program de studii recunoscut”.
Recunoaștere a studiilor anterioare: recunoașterea rezultatelor învățării obținute fie în cadrul educației și formării formale, fie în cadrul educației non-formale sau informale înainte de solicitarea validării.
Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (ESG): un set de standarde și orientări pentru asigurarea calității interne și externe în învățământul superior, elaborat în cadrul procesului Bologna. Acestea oferă orientări în domenii care sunt vitale pentru asigurarea cu succes a calității și a unor medii de învățare propice în învățământul superior. Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior ar trebui luate în considerare într-un context mai larg, care include cadrele de calificări, Sistemul European de Transfer și Acumulare al Creditelor și suplimentul la diplomă, toate acestea contribuind la promovarea transparenței și a încrederii reciproce în cadrul Spațiului european al învățământului superior.
Foaie matricolă: definită în Ghidul utilizatorilor ECTS (2015) ca fiind „[u]n registru actualizat al progreselor înregistrate de studenți pe parcursul studiilor lor: componentele educaționale pe care le-au parcurs, numărul de puncte pe care le-au obținut în Sistemul European de Transfer și Acumulare al Creditelor și notele pe care le-au primit. Acest document este vital pentru înregistrarea progreselor și pentru recunoașterea rezultatelor învățării, inclusiv pentru mobilitatea studenților. Majoritatea instituțiilor produc foaia matricolă din baza lor de date instituțională.