COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.11.2017

COM(2017) 772 final

2017/0309(COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere contribuie la una dintre cele zece priorități politice stabilite de Comisie pentru perioada 2015-2019, și anume realizarea „Spațiului de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă”. Încrederea reciprocă este consacrată de principiul solidarității, care stă la baza Deciziei nr. 1313/2013/UE, și va fi consolidată prin prezenta propunere, alături de principiile responsabilității și răspunderii comune.

Modificările propuse sunt pe deplin compatibile cu obiectivul mai larg de a acționa pentru realizarea unei „Europe care le oferă cetățenilor săi protecție”, care a orientat eforturile depuse de Comisie în ultimii ani și va continua să le orienteze în viitor. Prezenta propunere se bazează pe rezultatele pozitive produse de cadrul existent până în prezent și intenționează să corecteze deficiențele acestuia prin dispoziții consolidate, astfel încât să continue să sprijine, să coordoneze și să completeze acțiunile statelor membre în acest domeniu.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Acțiunile avute în vedere în cadrul UCPM revizuit sunt în concordanță cu obiectivul general al Uniunii de a garanta că toate politicile și instrumentele relevante ale UE contribuie la consolidarea capacităților Uniunii în ceea ce privește managementul riscului de dezastre, de la prevenirea dezastrelor la pregătirea, răspunsul și redresarea în caz de dezastre. De asemenea, ele reflectă obiectivul enunțat la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, de a sprijini solidaritatea între statele membre.

În special, se acordă o atenție specială asigurării unei coordonări strânse și a coerenței cu acțiunile desfășurate în cadrul altor politici ale UE, cum ar fi adaptarea la schimbările climatice, și cu instrumentele care acționează în domeniul prevenirii dezastrelor și al reducerii riscului de dezastre, cum ar fi politicile privind coeziunea, dezvoltarea rurală, cercetarea, sănătatea, precum și migrația și securitatea. De asemenea, propunerea urmărește să creeze sinergii mai puternice cu politica de ajutor umanitar, în special în ceea ce privește răspunsul la situații de urgență în afara Uniunii.

Niciun act legislativ din cadrul altor politici ale Uniunii nu poate, în prezent, să atingă obiectivele urmărite prin prezenta propunere. Prin urmare, nu ar trebui să existe nicio suprapunere a acțiunilor în acest domeniu.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 196 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

Deficiențele pe care prezenta propunere își propune să le abordeze au fost identificate pe baza experienței operaționale, precum și pe baza rezultatelor consultărilor ample cu părțile interesate, desfășurate recent în cadrul evaluării intermediare a UCPM 7 . Obiectivul general al acesteia din urmă a fost să ofere tuturor părților interesate ocazia de a-și exprima punctele de vedere cu privire la performanța UCPM în prima jumătate a perioadei de punere în aplicare. Obiectivele specifice au fost următoarele:

(a)reunirea punctelor de vedere și a opiniilor cetățenilor europeni cu privire la rezultatele obținute de UCPM până în prezent;

(b)stabilirea importanței diferitelor priorități pentru managementul riscurilor de dezastre, astfel cum sunt percepute la nivelul UE;

(c)obținerea unui feedback specific și a consilierii tehnice de la principalele părți interesate ale UCPM;

(d)colectarea de dovezi în sprijinul evaluării intermediare a UCPM pentru fiecare dintre principalele criterii de evaluare.

Patru categorii principale de părți interesate au fost abordate în cadrul activităților de consultare:

–entitățile care pun în aplicare UCPM: autoritățile de protecție civilă din statele membre care contribuie cu module și/sau experți la Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență; alte autorități de protecție civilă ale statelor membre; autoritățile de protecție civilă ale statelor participante 8 .

–entitățile afectate de UCPM: țările gazdă care au primit sprijin din partea UCPM (UE, țările în curs de aderare, țările vizate de politica europeană de vecinătate și alte țări terțe), Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, autoritățile locale.

–entități care au un interes declarat în UCPM: alte autorități ale statelor membre, alte autorități din statele participante, agenții ale ONU, Banca Mondială, ONG-uri, sectorul privat, fundații etc.

–entități având experiență relevantă pentru UCPM (de exemplu, în managementul riscurilor de dezastre): universități/centre de excelență și grupuri de reflecție, în principal din SP.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Evaluarea intermediară care stă la baza acestei propuneri a fost realizată de un evaluator extern între septembrie 2016 și iunie 2017. Aceasta a avut la bază contribuții primite în cursul discuțiilor cu statele participante (Comitetul pentru protecție civilă, Grupul de lucru al Consiliului de protecție civilă și reuniunile directorilor generali) și a luat în considerare informațiile obținute prin intermediul unei consultări publice deschise, raportul special privind UCPM al Curții de Conturi Europene (CCE) și Raportul Comisiei privind progresele înregistrate și lacunele care persistă în cadrul EERC.

Evaluarea a constat în trei etape:

(i)inițierea, care a cuprins o examinare documentară a activităților UCPM și interviuri cu funcționarii responsabili referitoare la definirea sferei de aplicare;

(ii)cercetarea, care a cuprins o consultare specifică a principalelor părți interesate ale UCPM 9 prin sondaje online, interviuri față în față și telefonice și trei studii de caz (Incendiile forestiere din Cipru, Exercițiile cu module din Estonia, Criza migrației).

(iii)analiză și sinteză, care a cuprins triangulația datelor, elaborarea concluziilor și a recomandărilor și redactarea.

Consultarea publică deschisă menționată mai sus s-a desfășurat online timp de trei luni (noiembrie 2016 – februarie 2017) și a inclus 130 de respondenți din întreaga Europă, care au oferit feedback cu privire la UCPM. Un raport privind rezultatele consultării publice deschise a fost publicat la sfârșitul lunii martie 2017 10 .

Evaluarea impactului

Nu s-a realizat o evaluare a impactului care să însoțească această propunere având în vedere urgența extremă a punerii în aplicare a modificărilor propuse din cauza lacunelor capacităților critice la nivel european, demonstrate în special de sezonul incendiilor forestiere din 2017. Aceste lacune au afectat considerabil răspunsul UE în caz de dezastre și au cauzat numeroase victime, efecte grave asupra economiei și daune aduse mediului.

•Reglementarea adecvată și simplificarea

Revizuirea propusă este limitată ca domeniu de aplicare și natură, echilibrează interesele statelor membre și este proporțională cu ceea ce este necesar din punct de vedere operațional.

Întrucât aceasta este o revizuire a unui act legislativ existent, Comisia a analizat posibilitățile de a simplifica și a reduce sarcinile administrative. Deși s-au identificat mai multe acțiuni de simplificare, așa cum se explică în continuare, acestea nu au putut fi cuantificate dată fiind disponibilitatea limitată a datelor într-un interval scurt de timp.

Propunerea elimină birocrația prin introducerea unei trimiteri exprese la utilizarea sumelor unitare, a sumelor forfetare și a ratelor forfetare în legătură cu cofinanțarea costurilor de transport. De asemenea, aceasta simplifică procedurile administrative existente prin simplificarea regulilor de cofinanțare.

La un nivel mai general, prezenta propunere urmărește să actualizeze procedurile operaționale pentru a se asigura că acestea sunt adecvate scopului, flexibile și ușor de înțeles și de aplicat, asigurând prin urmare că statele membre pot avea acces la sprijin și facilitare din partea mecanismului Uniunii atunci când este necesar. De exemplu, dezastrele recente au scos în evidență faptul că Uniunea ar putea să nu fie suficient de echipată pentru situații de urgență cu un impact de amploare, care afectează mai multe state membre în același timp [de exemplu, incendii, fenomene meteorologice extreme, inundații de anvergură, cutremure, epidemii (precum Ebola), atacuri teroriste]. În astfel de circumstanțe, statele membre nu au întotdeauna capacitatea de a oferi asistență.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

–consolidarea capacității colective a statelor membre și a Uniunii de a răspunde la dezastre prin crearea unei rezerve specifice de capacități de răspuns, sub comanda și sub controlul Comisiei (rescEU),

–creșterea ratelor de cofinanțare (75 %) pentru capacitățile care sunt puse la dispoziția rezervei europene. Acestea includ costuri de adaptare, reparații, transport și operaționale;

–creșterea accentului pus pe prevenire și consolidarea coerenței cu alte politici esențiale ale UE;

–consolidarea cooperării cu țările din vecinătate.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

–crearea unei rezerve specifice de mijloace de intervenție: rescEU. Prezenta propunere permite în mod expres Comisiei să achiziționeze propriile capacități operaționale și să instituie măsuri pentru asigurarea unui acces rapid la aceste capacități, astfel încât să se creeze o rezervă specifică de mijloace care vor contribui la eliminarea lacunelor existente la nivel național. Capacitățile dobândite prin închiriere sau leasing prin intermediul mecanismelor UE sau obținute cu finanțare totală din partea UE ar deveni parte din rescEU. Toate costurile aferente acestor capacități ar fi acoperite integral prin finanțare din partea UE, care va păstra comanda operațională și controlul asupra acestor mijloace de intervenție și va decide cu privire la trimiterea lor pe teren, odată ce mecanismul a fost activat. Identificarea capacităților suplimentare se va realiza prin consultare cu un grup de experți al rescEU.

–Consolidarea Capacității europene de răspuns în situații de urgență, în cadrul căreia statele membre pot angaja în prealabil capacitățile de răspuns naționale (de exemplu, detectarea și eșantionarea CBRN, purificarea apei, combaterea incendiilor forestiere la sol, salvarea victimelor inundațiilor cu ajutorul bărcilor de salvare sau alte capacități, cum ar fi laboratoarele mobile), va continua să fie un element central al UCPM și va fi cunoscută sub denumirea „Rezerva europeană de protecție civilă”. Prezenta propunere revizuiește sistemul de stimulente pentru angajarea mijloacelor în Rezerva europeană de protecție civilă prin creșterea ratelor de cofinanțare și prin extinderea tipurilor de costuri eligibile. În special, în conformitate cu noua propunere, mijloacele angajate în Rezerva europeană de protecție civilă vor beneficia de o acoperire de 75 % a tuturor costurilor suportate în cursul operațiunilor UCPM în cadrul Uniunii, inclusiv costurile de adaptare, reparații, transport și operaționale.

2017/0309 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 196,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (denumit în continuare „mecanismul Uniunii”) reglementat de Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului 12 consolidează cooperarea dintre Uniune și statele membre și facilitează coordonarea în domeniul protecției civile pentru a îmbunătăți răspunsul Uniunii la dezastre naturale și provocate de om.

(2)Mecanismul Uniunii recunoaște responsabilitatea principală a statelor membre pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre naturale sau provocate de om și promovează, totodată, solidaritatea între statele membre în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(3)Dezastrele naturale și cele provocate de om se pot produce oriunde în întreaga lume, adesea fără avertisment. Indiferent dacă sunt naturale sau provocate de om, acestea devin din ce în ce mai frecvente, mai extreme și mai complexe, fiind agravate de impactul schimbărilor climatice și neținând cont de frontierele naționale. Consecințele umane, de mediu și economice ale acestor dezastre pot fi enorme.

(4)Experiența recentă a arătat că recurgerea la ofertele voluntare de asistență reciprocă coordonate și facilitate de mecanismul Uniunii nu garantează întotdeauna că se pun la dispoziție capacități suficiente pentru a răspunde în mod satisfăcător nevoilor de bază ale persoanelor afectate de dezastre, și nici că mediul și bunurile sunt protejate în mod adecvat. Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când statele membre sunt afectate simultan de dezastre recurente și capacitatea colectivă este insuficientă.

(5)Prevenirea are o importanță majoră pentru protecția împotriva dezastrelor și necesită acțiuni suplimentare. În acest scop, statele membre ar trebui să își comunice regulat evaluările riscurilor, precum și sintezele planurilor lor de management al riscurilor de dezastre pentru a asigura o abordare integrată a managementului dezastrelor, care să stabilească legături între acțiunile de prevenire a riscurilor, de pregătire și de răspuns. În plus, Comisia ar trebui să poată solicita statelor membre să furnizeze planuri specifice de prevenire și de pregătire pentru dezastre specifice, în special în vederea maximizării sprijinului global acordat de Uniune pentru managementul riscurilor de dezastre. Sarcina administrativă ar trebui să fie redusă și politicile de prevenire ar trebui să fie consolidate, inclusiv prin asigurarea legăturilor necesare cu alte politici și instrumente esențiale ale Uniunii, în special cu fondurile structurale și de investiții europene, astfel cum sunt enumerate în considerentul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 13 .

(6)Este necesar să se consolideze capacitatea colectivă de pregătire și răspuns la dezastre, în special prin sprijin reciproc în Europa. Pe lângă consolidarea posibilităților oferite deja de Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență („EERC” sau „rezerva voluntară”), denumită în continuare „Rezerva europeană de protecție civilă”, Comisia ar trebui, de asemenea, să instituie rescEU. Componența rescEU ar trebui să includă capacități de răspuns în situații de urgență pentru a reacționa la incendii, inundații și cutremure la scară largă, precum și un spital de campanie și echipe medicale în conformitate cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății, care să poată fi mobilizate rapid.

(7)Uniunea ar trebui să fie în măsură să ofere sprijin statelor membre atunci când capacitățile disponibile sunt insuficiente pentru a permite un răspuns eficace la dezastre, contribuind la finanțarea contractelor de leasing sau de închiriere pentru a asigura accesul rapid la astfel de capacități sau finanțând achiziționarea lor. Aceasta ar spori considerabil eficacitatea mecanismului Uniunii prin asigurarea disponibilității capacităților în cazurile în care un răspuns eficace la dezastre nu ar fi asigurat în lipsa acestui sprijin, în special în cazul dezastrelor cu efecte ample, care afectează un număr semnificativ de state membre. Achiziția capacităților de către Uniune ar permite realizarea de economii de scară și o mai bună coordonare a răspunsului la dezastre.

(8)Consolidarea Rezervei europene de protecție civilă necesită o intensificare a finanțării din partea Uniunii în ceea ce privește adaptarea și repararea capacităților, precum și costurile operaționale.

(9)Pentru a crește eficiența și eficacitatea activităților de formare și a exercițiilor, precum și pentru a consolida cooperarea între autoritățile și serviciile naționale de protecție civilă ale statelor membre, este necesar să se instituie o Rețea de cunoștințe în materie de protecție civilă a Uniunii, care să se bazeze pe structurile existente.

(10)Pentru a asigura funcționarea capacității rescEU, ar trebui să se pună la dispoziție credite financiare suplimentare în vederea finanțării acțiunilor din cadrul mecanismului Uniunii.

(11)Este necesar să se simplifice procedurile din cadrul mecanismului Uniunii pentru a asigura că statele membre pot avea acces la asistență și la capacitățile necesare pentru a răspunde la dezastre naturale sau provocate de om în cel mai scurt timp posibil.

(12)Pentru a maximiza utilizarea instrumentelor de finanțare existente și pentru a sprijini statele membre în furnizarea de asistență, în special pentru răspunsul la dezastre din afara Uniunii, ar trebui să fie prevăzută o derogare de la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 14 atunci când finanțarea este acordată în temeiul articolelor 21, 22 și 23 din Decizia nr. 1313/2013/UE.

(13)Aceasta este importantă pentru a asigura că statele membre iau toate măsurile necesare pentru a preveni cu eficacitate dezastrele naturale și provocate de om și pentru a atenua efectele acestora. Dispozițiile ar trebui să consolideze legăturile dintre acțiunile de prevenire, de pregătire și de răspuns din cadrul mecanismului Uniunii. Ar trebui, de asemenea, să se asigure coerența cu alte acte legislative relevante ale Uniunii privind prevenirea și managementul riscurilor de dezastre, inclusiv cu privire la măsurile preventive transfrontaliere și răspunsul la amenințări transfrontaliere grave la adresa sănătății 15 . De asemenea, ar trebui să se asigure coerența cu angajamentele internaționale, precum Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, Acordul de la Paris și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

(14)Delegarea de competențe conferite Comisiei prin Decizia nr. 1313/2013/UE ar trebui să fie modificată pentru a permite constituirea unei capacități de sprijin eficace în situații de urgență pentru Uniunea Europeană (rescEU). Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a defini tipuri suplimentare de capacități de răspuns pe baza riscurilor identificate și a unei abordări care ia în considerare mai multe tipuri de pericole.

(15)Deoarece obiectivele prezentei decizii nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de statele membre acționând individual, ci, mai degrabă, din motive ce țin de dimensiuni sau de efecte, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(16)Prin urmare, Decizia nr. 1313/2013/UE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia nr. 1313/2013/UE se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1) se adaugă următoarea literă (e):

„(e)creșterea disponibilității și utilizării cunoștințelor științifice despre dezastre.”

(b) la alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)progresele înregistrate în punerea în aplicare a cadrului de prevenire a dezastrelor: măsurate prin numărul de state membre care au pus la dispoziția Comisiei evaluările riscurilor lor, o evaluare a capabilității lor de management al riscurilor, precum și o sinteză a planificării lor în materie de management al dezastrelor, astfel cum se menționează la articolul 6;”

(2)la articolul 4, se adaugă următorul punct 12:

«(12) „stat participant” înseamnă o țară terță care participă la mecanismul Uniunii, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1);»

(3)La articolul 5 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)întreprinde acțiuni în vederea îmbunătățirii bazei de cunoștințe privind riscurile de dezastre și facilitează schimbul de cunoștințe, rezultate ale cercetărilor științifice, bune practici și informații, inclusiv între statele membre care se confruntă cu aceleași riscuri;”

(4)Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)elaborează evaluări ale riscurilor la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător și le pun la dispoziția Comisiei până la 22 decembrie 2018 și, ulterior, o dată la trei ani;

(b)dezvoltă și îmbunătățesc planificarea managementului riscurilor la nivel național sau la un nivel subnațional corespunzător pe baza evaluărilor riscurilor menționate la litera (a) și luând în considerare evaluarea capabilității lor de management al riscurilor menționată la litera (c), precum și analiza generală a riscurilor menționată la litera (c) de la articolul 5 alineatul (1).”

(b)se adaugă al doilea paragraf, după cum urmează:

„O sinteză a elementelor relevante ale planificării managementului riscurilor, inclusiv informațiile privind măsurile de prevenire și de pregătire selectate, trebuie să fie prezentată Comisiei până la 31 ianuarie 2019 și, ulterior, o dată la trei ani. În plus, Comisia poate solicita statelor membre să furnizeze planuri de prevenire și de pregătire specifice, care să acopere eforturile pe termen scurt și pe termen lung. Uniunea ține seama în mod corespunzător de progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește prevenirea dezastrelor și gradul de pregătire ca parte a oricărui viitor mecanism de condiționalitate ex ante în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene”.

(c)se adaugă următoarea literă (e):

„(e)Comisia poate stabili, de asemenea, mecanisme de consultare specifice pentru a consolida planificarea și coordonarea adecvată a prevenirii și pregătirii între statele membre predispuse la dezastre similare.”

(4)La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.Comisia și statele membre colaborează pentru a îmbunătăți planificarea operațiunilor de răspuns la dezastre în cadrul mecanismului Uniunii, inclusiv prin elaborarea de scenarii de răspuns în caz de dezastre, pe baza evaluărilor riscurilor menționate la litera (a) de la articolul 6 și a analizei generale a riscurilor menționată la litera (c) de la articolul 5 alineatul (1), prin cartografierea mijloacelor și prin elaborarea de planuri pentru mobilizarea capacităților de răspuns.”

(5)Articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Rezerva europeană de protecție civilă”

(b) alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„1.Se instituie Rezerva europeană de protecție civilă. Aceasta constă dintr-un ansamblu de capacități de răspuns angajate în prealabil, puse în comun de statele membre, și include module, alte capacități de răspuns și experți.

2.Pe baza riscurilor identificate, Comisia definește tipurile și numărul capacităților de răspuns cheie necesare în cadrul Rezervei europene de protecție civilă (denumite în continuare „obiective în materie de capacitate”). Comisia monitorizează progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor în materie de capacitate și lacunele care persistă și încurajează statele membre să abordeze aceste lacune. Comisia poate sprijini statele membre în conformitate cu articolul 20, articolul 21 alineatul (1) litera (i) și articolul 21 alineatul (2).”

(c)alineatele (7) și (8) se înlocuiesc cu următorul text:

„7.Capacitățile de răspuns pe care statele membre le pun la dispoziția Rezervei europene de protecție civilă sunt disponibile pentru operațiunile de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii în urma unei solicitări de asistență prin ERCC, cu excepția cazului în care statele membre se confruntă cu o situație excepțională, care afectează într-o măsură importantă îndeplinirea sarcinilor naționale.

8.În cazul trimiterii pe teren a acestor capacități de răspuns, ele rămân sub comanda și sub controlul statelor membre care le pun la dispoziție și pot fi retrase atunci când statele membre se confruntă cu o situație excepțională, care afectează într-o măsură importantă îndeplinirea sarcinilor naționale și care le împiedică să mențină disponibile acele capacități de răspuns. Comisia este consultată în astfel de cazuri.

Coordonarea diferitelor capacități de răspuns este facilitată, după caz, de Comisie prin intermediul ERCC, în conformitate cu articolele 15 și 16.”

(d)Se adaugă următorul alineat (10):

„10.Trimiterile la Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență, EERC și rezerva voluntară se interpretează ca trimiteri la Rezerva europeană de protecție civilă.”

(6)Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„rescEU”

1.rescEU este instituită pentru a oferi ajutor în cazul în care capacitățile existente nu permit un răspuns eficace la dezastre.

2.Următoarele capacități intră în componența rescEU:

(a)    combaterea aeriană a incendiilor forestiere;

(b)    pompare de mare capacitate;

(c)    căutare și salvare în zonele urbane;

(d)    spital de campanie și echipe medicale de urgență.

3.Comisia poate să achiziționeze, să închirieze, să ia în leasing și/sau să contracteze în alt fel capacitățile care urmează să fie desfășurate în cazurile menționate la alineatul (1), în conformitate cu normele financiare ale Uniunii.

4.Pe baza riscurilor identificate și a unei abordări care ia în considerare mai multe tipuri de pericole, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30 pentru a defini tipurile de capacități de răspuns necesare, în plus față de cele menționate la alineatul (2) din prezentul articol și pentru a revizui componența rescEU în consecință. Se asigură coerența cu alte politici ale Uniunii.

Atunci când, în caz de dezastru sau de dezastru iminent, motive de maximă urgență impun acest lucru, procedura prevăzută la articolul 31 se aplică actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol.

5.Comisia definește cerințele de calitate pentru capacitățile de răspuns care fac parte din rescEU. Cerințele de calitate se bazează pe standarde stabilite la nivel internațional, atunci când există deja astfel de standarde.

6.Comisia asigură disponibilitatea și desfășurarea capacităților menționate la alineatul (2) în cadrul mecanismului Uniunii.

7.Capacitățile rescEU sunt disponibile pentru operațiunile de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii în urma unei solicitări de asistență prin ERCC. Decizia referitoare la trimiterea lor pe teren este luată de Comisie, care păstrează comanda și controlul asupra capacităților rescEU.

8.În cazul trimiterii pe teren, Comisia convine cu statul membru solicitant cu privire la mobilizarea operațională a capacităților rescEU. Statul membru solicitant trebuie să faciliteze coordonarea operațională între propriile capacități și activitățile rescEU în timpul operațiunilor.

9.Coordonarea între diversele capacități de răspuns este facilitată, după caz, de Comisie prin ERCC, în conformitate cu articolele 15 și 16.

10.În cazul în care Comisia achiziționează echipamente precum echipamente de combatere aeriană a incendiilor forestiere, prin cumpărare, leasing sau închiriere, se asigură următoarele:

(a)în cazul cumpărării de echipamente, un acord între Comisie și un stat membru prevede înregistrarea acestora în statul membru respectiv.

(b)în cazul contractelor de leasing și de închiriere, înregistrarea echipamentelor într-un stat membru.

11.Statele membre sunt informate cu privire la starea de funcționare a capacităților rescEU prin CECIS.”

(7)se introduce următorul articol 12a:

„Articolul 12a
Informarea Parlamentului European și a Consiliului

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la operațiunile și progresele realizate în temeiul articolelor 11 și 12 o dată la doi ani.”

(8)la articolul 13 alineatul (1), titlul și prima teză se înlocuiesc cu următorul text:

„Rețeaua de cunoștințe în materie de protecție civilă a Uniunii

1. Comisia instituie o rețea de actori și instituții relevante în materie de protecție civilă și management al dezastrelor, care formează împreună cu Comisia Rețeaua de cunoștințe în materie de protecție civilă a Uniunii.

Rețeaua îndeplinește următoarele sarcini în ceea ce privește formarea, exercițiile, lecțiile învățate și diseminarea cunoștințelor, în strânsă coordonare cu centrele de cunoștințe relevante, după caz:”

(9)la articolul 15, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.În cazul unui dezastru produs pe teritoriul Uniunii sau al unui dezastru iminent, statul membru afectat poate solicita asistență prin ERCC. Solicitarea trebuie să fie cât mai precisă posibil. Cererea de asistență expiră după o perioadă maximă de 90 de zile, cu excepția cazului în care se furnizează ERCC noi elemente care justifică necesitatea continuării asistenței sau a unei asistențe suplimentare.”

(10)la articolul 16, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.În cazul unui dezastru produs în afara Uniunii sau iminent, țara afectată poate solicita asistență prin ERCC. Asistența poate fi solicitată și de către sau prin intermediul Organizației Națiunilor Unite, al agențiilor acesteia ori al unei alte organizații internaționale relevante. Cererea de asistență expiră după o perioadă maximă de 90 de zile, cu excepția cazului în care se furnizează ERCC noi elemente care justifică necesitatea continuării asistenței sau a unei asistențe suplimentare.”

(11)la articolul 19, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.Pachetul financiar destinat punerii în aplicare a mecanismului Uniunii pentru perioada 2014-2020 este de 631 566 000 EUR, în prețuri curente.

Suma de 480 630 000 EUR în prețuri curente provine din rubrica 3 „Securitate și cetățenie” a cadrului financiar multianual, iar suma de 150 936 000 EUR în prețuri curente din rubrica 4 „Europa globală”.

(12)se introduce următorul articol 20a:

„Articolul 20a
Vizibilitate

Orice asistență sau finanțare furnizată în temeiul prezentei decizii asigură o vizibilitate adecvată a Uniunii, inclusiv vizibilitatea emblemei Uniunii pentru capacitățile menționate la articolul 11, articolul 12 și articolul 21 alineatul (2) litera (c).”

(13)Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), litera (j) se înlocuiește cu următorul text:

„(j)instituirea, administrarea și menținerea rescEU în conformitate cu articolul 12;”

(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)costurile necesare pentru modernizarea sau repararea capacităților de răspuns, pentru a le aduce la o stare de pregătire și disponibilitate astfel încât să poată fi trimise pe teren ca parte a Rezervei europene de protecție civilă, în conformitate cu cerințele de calitate ale Rezervei europene de protecție civilă și, dacă este cazul, cu recomandările formulate în cadrul procesului de certificare („costuri de adaptare”). Aceste costuri pot include costuri legate de funcționalitate, de interoperabilitatea modulelor și a altor capacități de răspuns, de autonomie, de autosuficiență, de transportabilitate, de ambalare și alte costuri necesare, cu condiția ca acestea să fie legate în mod specific de includerea capacităților în Rezerva europeană de protecție civilă.

Costurile de adaptare pot cuprinde:

i) 75 % din costurile eligibile în cazul unei modernizări, cu condiția ca acestea să nu depășească 50 % din costul mediu al dezvoltării capacității;

ii) 75 % din costurile eligibile în cazul unei reparații.

Capacitățile de răspuns care beneficiază de finanțare în temeiul punctelor (i) și (ii) sunt puse la dispoziție ca parte din Rezerva europeană de protecție civilă pentru o perioadă minimă de 5 și, respectiv, de 10 ani, cu excepția cazului în care durata de viață economică a acestora este mai scurtă.

Costurile de adaptare pot cuprinde costuri unitare sau sume forfetare determinate pe tip de capacitate.”

(ii) litera (d) se elimină.

(c) se adaugă următoarele alineate:

„3.Asistența financiară pentru acțiunea menționată la litera (j) de la alineatul (1) acoperă toate costurile necesare pentru a asigura disponibilitatea și desfășurarea capacităților rescEU în cadrul mecanismului Uniunii atunci când sunt trimise pe teren în caz de dezastru sau de dezastru iminent, pe teritoriul Uniunii sau pe teritoriul unui un stat participant.

Costurile menționate la primul paragraf includ, după caz:

(a)costurile legate de achiziționarea, închirierea și/sau leasingul capacității rescEU;

(b)costurile legate de funcționarea capacității rescEU, inclusiv de transport;

(c)costurile legate de achiziționarea serviciilor entităților publice sau private, necesare pentru exploatarea capacității rescEU.

4.Costurile menționate la litera (a) de la alineatul (3) pot consta în costuri unitare, sume forfetare sau rate forfetare, stabilite pe categorii sau tipuri de capacitate, după caz.”

(14)Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a) titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Acțiuni eligibile legate de echipamente și de operațiuni”

(b) alineatele (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„2. Valoarea sprijinului financiar al Uniunii pentru activele angajate în Rezerva europeană de protecție civilă se limitează la maximum 75 % din costurile de exploatare a capacităților, inclusiv transportul acestora, în caz de dezastru sau de dezastru iminent pe teritoriul Uniunii sau al unui stat participant.

3. Sprijinul financiar al Uniunii pentru transport poate acoperi maximum 75 % din costurile eligibile totale legate de transportul capacităților angajate în prealabil în Rezerva europeană de protecție civilă atunci când sunt desfășurate în caz de dezastru sau de dezastru iminent în afara Uniunii, astfel cum se menționează la articolul 16.

4. Sprijinul financiar al Uniunii pentru resurse de transport aferente capacităților angajate în prealabil în Rezerva europeană de protecție civilă în conformitate cu articolul 11 poate acoperi, în plus, maximum 100 % din totalul costurilor eligibile descrise la literele (a), (b), (c) și (d), dacă acestea sunt necesare pentru a face ca ansamblul pus în comun pe bază voluntară al asistenței statelor membre să fie eficace din punct de vedere operațional și dacă costurile sunt legate de unul dintre elementele următoare:

(a)închirierea pe termen scurt de capacități de stocare pentru depozitarea temporară a asistenței din partea statelor membre pentru facilitarea transportului coordonat;

(b) transportul din statul membru care oferă asistență în statul membru care facilitează transportul coordonat;

(c)reambalarea asistenței din partea statelor membre pentru utilizarea la maximum a capacităților de transport disponibile sau pentru îndeplinirea unor cerințe operaționale specifice; sau

(e)transportul local, tranzitul și depozitarea asistenței puse în comun în vederea asigurării unei furnizări coordonate la destinația finală în țara solicitantă.”

(e) se adaugă următorul alineat:

„8.    Costurile de transport pot consta în costuri unitare, sume forfetare sau rate forfetare stabilite pentru fiecare categorie de costuri.”

(15) La articolul 26, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„1.    Acțiunile care primesc asistență financiară în temeiul prezentei decizii nu primesc asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii. Prin derogare, asistența financiară acordată în temeiul articolelor 21, 22 și 23 din prezenta decizie nu împiedică finanțări din partea altor instrumente ale Uniunii în conformitate cu condițiile stabilite de acestea.

Comisia se asigură că solicitanții de asistență financiară în temeiul prezentei decizii și beneficiarii asistenței furnizează informații cu privire la asistența financiară primită din alte surse, inclusiv din bugetul general al Uniunii, și cu privire la solicitările de astfel de asistență în curs.

2.    Se urmărește crearea de sinergii și complementarități cu alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi cele ce sprijină politicile în materie de coeziune, dezvoltare rurală, cercetare, sănătate, precum și politicile privind migrația și securitatea. În cazul unor operațiuni de răspuns la crize umanitare în țări terțe, Comisia asigură complementaritatea și coerența acțiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii cu acțiunile finanțate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1257/96.”

(16)la articolul 28, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.    Organizațiile internaționale, organizațiile regionale sau țările care fac parte din politica europeană de vecinătate pot coopera în activități din cadrul mecanismului Uniunii în măsura în care acordurile bilaterale sau multilaterale relevante permit acest lucru.”

(17)la articolul 32, literele (g) și (h) de la alineatul (1) se înlocuiesc cu următorul text:

„(g)    instituirea, administrarea și menținerea rescEU, astfel cum se prevede la articolul 12, inclusiv criteriile pentru deciziile de trimitere pe teren și procedurile operaționale;

(h)    înființarea și organizarea Rețelei de cunoștințe în materie de protecție civilă a Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 13;”

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 16  

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă. 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 17  

X Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a participării UE

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

◻Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

◻Impact financiar din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

X Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

X Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate de la 1.1.2018 până la 31.12.2020,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 18  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie

X prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

X Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

X organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻BEI și Fondului european de investiții;

◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului estimat al riscului de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Sinteză

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Creditele necesare pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de credite ale DG în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:*

Estimări în echivalent normă întreagă

* Aceste cifre ar putea fi completate cu 15 ENI suplimentare prin redistribuiri de la alte direcții generale prin intermediul unei cereri de exprimare a interesului.

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

◻    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

X    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual. Următoarele sume vor fi redistribuite:

X    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate

3.2.5.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

◻    asupra resurselor proprii

◻    asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1)    ICF, „Evaluarea intermediară a mecanismului de protecție civilă al Uniunii. 2014-2016”, Raport final, august 2017 (denumit în continuare: evaluarea intermediară). Raportul final al evaluării intermediare este disponibil la adresa: https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/eb41bfee-78c3-11e7-b2f2-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF

(2)    Curtea de Conturi Europeană , Raport special (2016), Mecanismul de protecție civilă al Uniunii: coordonarea răspunsului la dezastre survenite în afara UE a fost, în linii mari, eficace. Disponibil la adresa: http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR16_33/SR_DISASTER_RESPONSE_RO.pdf

(3)    Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate și lacunele care persistă în cadrul Capacității europene de răspuns în situații de urgență, 17.2.2017.

(4)    A se vedea nota de subsol nr. 2.

(5)    A se vedea nota de subsol nr. 3.

(6)    Document de lucru al serviciilor Comisiei, Overview of Natural and Man-made Disaster Risks the European Union may face („Privire de ansamblu asupra riscurilor de dezastre naturale și provocate de om cu care se poate confrunta Uniunea Europeană”), 23.5.2017, SWD(2017)176 final.

(7)    Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea intermediară a mecanismului de protecție civilă al Uniunii pentru perioada 2014-2016, 30.8.2017, COM (2017) 460 final.

(8)    Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Norvegia, Serbia și Turcia.

(9)    Printre părțile interesate care au răspuns se numără: autoritățile de protecție civilă din 26 de state participante (sondaje online); autoritățile de protecție civilă din 17 state participante (interviuri); coordonatorii de formare la nivel național din 21 de state participante (sondaje online); 137 de experți care au participat la Programul de schimb de experți și 23 de manageri de proiecte finanțate prin intermediul UCPM din 13 state participante (sondaje online); 14 parteneri internaționali, inclusiv agenții ale ONU, OCDE, Banca Mondială, Crucea Roșie etc. (interviuri); 15 direcții generale și servicii ale UE (interviuri).

(10)    Raportul este disponibil la adresa:  http://ec.europa.eu/echo/EUCPM-consult_en .

(11)

   Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(12)    Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).

(13)    Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(14)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(15)    Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 2119/98/CE (JO L 293, 5.11.2013, p. 1).

(16)    ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

(17)    Astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(18)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(19)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(20)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(21)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(22)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(23)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(24)    Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(25)    Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”

(26)    Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”

(27)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(28)    AC = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire"); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END = expert național detașat;

(29)    Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

(30)    În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

(31)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.