COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.7.2015

COM(2015) 337 final

2015/148(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2015) 135 final}
{SWD(2015) 136 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Pentru a aborda în mod eficace problema schimbărilor climatice și a realiza obiectivele UE de decarbonizare pe termen lung, și anume reducerea emisiilor cu cel puțin 80 % până în 2050, este necesar un progres continuu spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu noi posibilități de creștere economică și de ocupare a forței de muncă. Un pas important în cadrul acestor eforturi îl constituie cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, convenit de Consiliul European în octombrie 2014.

Punerea în aplicare a acestui cadru de politici privind clima și energia pentru 2030 este esențială pentru construirea unei uniuni energetice reziliente cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, care constituie o prioritate primordială a Comisiei în anii următori. În același timp, prin acordul privind cadrul de politici pentru 2030 și punerea sa în aplicare prin intermediul prezentei propuneri, UE a făcut un pas important către adoptarea unui acord internațional ferm în domeniul climei la Paris în decembrie 2015.

Un element central al cadrului de politici pentru 2030 este obiectivul obligatoriu de reducere a emisiilor globale interne de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 40 % până în 2030, față de nivelurile din 1990. Pentru a atinge acest obiectiv în mod rentabil, sectoarele vizate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) vor trebui să își reducă emisiile cu 43 % față de anul 2005, în timp ce sectoarele care nu sunt vizate de schema EU ETS vor trebui să își reducă emisiile cu 30 % față de anul 2005. Consiliul European a evidențiat principiile esențiale pentru realizarea reducerii în cadrul EU ETS 1 . Prezenta propunere creează cadrul juridic necesar pentru punerea în aplicare a acestor principii stabilite de Consiliul European, care abordează trei aspecte principale:

1. Propunerea transpune obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43 % până în 2030 în cadrul ETS într-un plafon de scădere anuală de 2,2 % începând cu 2021, reprezentând o reducere suplimentară de aproximativ 556 de milioane de tone de dioxid de carbon în perioada 2021-2030 în comparație cu actuala scădere anuală de 1,74 %.

2. Propunerea valorifică experiența pozitivă legată de normele armonizate puse în aplicare începând cu 2013, prin dezvoltarea în continuare a unor norme previzibile, solide și echitabile pentru alocarea gratuită a certificatelor către industrie, în scopul de a aborda în mod adecvat riscul potențial de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Normele propuse urmăresc să protejeze competitivitatea pe plan internațional a industriilor mari consumatoare de energie din UE în cursul trecerii treptate la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, atât timp cât nu se depun eforturi comparabile în cadrul altor economii majore, precum și să mențină stimulentele pentru investițiile pe termen lung în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Având în vedere decizia Consiliului European de a nu se reduce proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație, numărul de certificate gratuite pentru industrie este limitat, fiind nevoie de reguli bine direcționate. Această direcționare se realizează în principal prin trei mijloace: o aliniere mai frecventă a alocărilor cu titlu gratuit la datele de producție va asigura acordarea sprijinului pentru întreprinderile și sectoarele în creștere; actualizarea criteriilor de referință folosite pentru calcularea alocării cu titlu gratuit va reflecta capacitățile tehnologice ale sectoarelor industriale și progresele înregistrate în ultimul deceniu; lista sectoarelor care beneficiază de cea mai mare proporție de certificate gratuite va fi orientată mai mult spre sectoarele cele mai expuse la riscul potențial de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Deși normele privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon abordează în principal compensația pentru costurile directe ale emisiilor de CO2, propunerea abordează și costurile indirecte ale emisiilor de CO2.

Ținând seama de diferitele mixuri energetice ale statelor membre, veniturile generate de EU ETS ar trebui să fie utilizate pentru compensarea costurilor indirecte ale emisiilor de CO2, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Statele membre ar trebui să compenseze parțial anumite instalații din sectoarele sau subsectoarele despre care s-a stabilit că sunt expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor legate de emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, în cazul în care un astfel de sprijin este necesar și proporțional, iar stimulentul pentru economisirea energiei și trecerea cererii de la energie electrică „gri” la energie electrică „verde” este menținut.

Protocolul și deciziile însoțitoare adoptate de Conferința părților la Paris trebuie să prevadă mobilizarea dinamică a finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților pentru părțile eligibile, în special cele cu capacitățile cele mai reduse. Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020. Prin urmare, veniturile obținute din licitații ar trebui utilizate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cuantumul finanțării combaterii schimbărilor climatice care trebuie să fie mobilizat va depinde, de asemenea, de nivelul de ambiție și calitatea contribuțiilor preconizate stabilite la nivel național (INDC) ale părților, ale planurilor de investiții ulterioare și ale proceselor naționale de planificare a adaptării.

Veniturile obținute din EU ETS ar trebui, de asemenea, să fie utilizate pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare, în strânsă coordonare cu partenerii sociali.

3. Propunerea conține mai multe mecanisme de finanțare destinate să sprijine actorii economici din sectorul energetic și din industrie să facă față provocărilor în materie de inovare și investiții cu care se confruntă în tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Mai precis, propunerea completează sprijinul existent pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare și îl extinde la inovarea revoluționară în industrie. Alocarea cu titlu gratuit a certificatelor va fi în continuare disponibilă pentru modernizarea sectorului energetic în statele membre cu venituri mai scăzute și se instituie un fond specific pentru a facilita investițiile în modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice, în așa fel încât să se contribuie la reducerea emisiilor. Această finanțare suplimentară valorifică experiența acumulată în ceea ce privește cooperarea dintre Comisie și Banca Europeană de Investiții (BEI) în cadrul EU ETS și, în cazul în care este relevant, se bazează pe caracteristici ale Fondului european pentru investiții strategice (FEIS).

De asemenea, prezenta propunere adaptează directiva și toate competențele delegate anterior Comisiei pentru a fi exercitate prin procedura de reglementare cu control la sistemul actelor delegate și de punere în aplicare convenit în temeiul Tratatului de la Lisabona 2 . Având în vedere angajamentul UE pentru o mai bună reglementare, actele delegate și de punere în aplicare sunt menținute numai în cazul în care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a EU ETS.

Prezenta propunere nu abordează aspectele legate de aviație care sunt reglementate în cadrul EU ETS. Ajustările pentru aplicarea directivei în cazul activităților de aviație ar trebui să intre în vigoare după încheierea unui acord internațional în cadrul Adunării OACI din 2016 cu privire la o măsură bazată pe piața mondială care urmează să fie pusă în aplicare până în 2020.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

În ceea ce privește coerența cu alte politici în domeniul politicilor climatice, sursele regenerabile de energie și politicile de promovare a eficienței energetice sunt cele mai relevante. Ambele politici sprijină pe deplin eficacitatea ecologică a EU ETS, iar sinergiile dintre aceste politici și EU ETS au fost consolidate prin rezerva pentru stabilitatea pieței care a fost convenită recent. Mai precis, potrivit analizei efectuate în cadrul evaluării impactului care însoțește cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, atingerea în mod rentabil a obiectivului de reducere a emisiilor globale cu 40 % în comparație cu anul 1990 necesită contribuții substanțiale din surse regenerabile de energie și măsuri de asigurare a eficienței energetice.

În ceea ce privește coerența cu politica internațională în domeniul climei, este important să se observe că EU ETS a stabilit efectiv un preț pentru carbon și este utilizat pe scară largă ca model pentru schemele de comercializare a certificatelor de emisii din toată lumea, care beneficiază de experiența UE.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Articolele 191-193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) confirmă și precizează competențele UE în domeniul schimbărilor climatice. Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 192 din TFUE.

Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)

Directiva privind EU ETS este un instrument de politică existent al UE care continuă după 2020. În conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), obiectivele propunerii de modificare a acestui instrument pot fi realizate numai printr-o propunere a Comisiei la nivelul UE.

Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră, astfel încât este necesară coordonarea politicilor climatice la nivel european și, atunci când este posibil, la nivel mondial. Mai precis, acțiunea la nivelul UE va asigura realizarea cea mai eficace a reformei pieței carbonului după 2020, stimulând sectoarele industriale să investească în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să își mențină totodată competitivitatea la nivel internațional și pe piața internă a UE.

Prin urmare, obiectivele prezentei directive nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre acționând în mod unilateral, ci, din motive care țin de anvergura și efectele directivei, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.

Proporționalitate

Așa cum se precizează în evaluarea impactului, propunerea respectă principiul proporționalității deoarece nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor de punere în aplicare a țintei UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 într-un mod rentabil, asigurând totodată buna funcționare a pieței interne.

   Alegerea instrumentului

Obiectivele prezentei propuneri pot fi realizate cel mai bine printr-o directivă. Acesta este instrumentul juridic cel mai adecvat pentru a aduce modificări Directivei existente privind EU ETS (Directiva 2003/87/CE).

O directivă impune statelor membre obligația de a realiza obiectivele și de a pune în aplicare măsurile în cadrul propriilor sisteme naționale de drept material și procedural. Această abordare oferă statelor membre o mai mare libertate, față de un regulament, în ceea ce privește punerea în aplicare a unei măsuri a UE, deoarece statele membre pot alege mijloacele cele mai adecvate pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în directivă. Acest lucru permite statelor membre să se asigure că normele modificate sunt coerente cu cadrul lor juridic material și procedural existent de punere în aplicare a EU ETS, în special în ceea ce privește reglementarea autorizării instalațiilor, precum și a măsurilor de executare și a sancțiunilor.

În sfârșit, alegerea unei directive ca instrumentul cel mai adecvat este conformă și cu principiul intervenției minime pentru realizarea obiectivelor propuse.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente

Constatările preliminare ale unui studiu de evaluare a Directivei existente privind EU ETS în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența, valoarea sa adăugată europeană și coerența cu celelalte politici ale Uniunii indică faptul că, în general, EU ETS ca instrument de politică ce combină reglementarea în materie de mediu cu un instrument de piață funcționează în practică și își îndeplinește obiectivele. EU ETS este deosebit de relevant pentru îndeplinirea obiectivelor UE din domeniul schimbărilor climatice, deoarece reprezintă o modalitate rentabilă de reducere a emisiilor. Emisiile din sectoarele vizate au scăzut constant și, deși nu toate reducerile de emisii pot fi atribuite exclusiv EU ETS, există dovezi că schema contribuie în mod eficace la reducerea emisiilor.

EU ETS facilitează internalizarea costurilor legate de CO2 și joacă un rol în luarea deciziilor privind investițiile, deși, având în vedere prețul actual scăzut al carbonului, costurile legate de CO2 sunt adesea incluse în costul global al energiei. Micile îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența în materie de emisii de gaze cu efect de seră au devenit o practică curentă, dar investițiile mai mari în acest domeniu sunt în continuare o excepție.

Pe de altă parte, EU ETS are o valoare adăugată europeană clară, deoarece existența unor sisteme diferite sau a altor politici privind clima la nivelul statelor membre ar duce la o situație fragmentată și costisitoare pentru entitățile reglementate, iar existența unor niveluri diferite de ambiție și prețuri diferite ale carbonului pe teritoriul UE ar duce, de asemenea, la complexitate administrativă. EU ETS cu un preț unic al carbonului la nivelul întregii UE și infrastructura sa armonizată profită de sinergiile pe care le poate asigura acțiunea UE.

Cu toate acestea, realizarea obiectivului de reducere a emisiilor pentru 2030 și stabilirea unui plafon la nivelul emisiilor care să ducă la o reducere de 43 % față de 2005 necesită modificări ale cadrului existent. Acestea includ în principal modificarea factorului anual linear de reducere a plafonului EU ETS începând cu 2021, alocarea cu titlu gratuit și relocarea emisiilor de dioxid de carbon, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație, precum și mecanismele de finanțare în favoarea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Consultări cu părțile interesate

Statele membre, reprezentanții industriei, ONG-urile, instituțiile academice și de cercetare, sindicatele și cetățenii au fost implicați în diferite etape ale elaborării prezentei propuneri. În completarea consultării publice privind cadrul pentru 2030, s-a efectuat o amplă consultare a părților interesate referitoare la diverse aspecte tehnice ale dispozițiilor privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon după 2020, precum și la aspecte legate de sprijinirea inovării. Comisia a obținut informații importante dintr-o consultare scrisă care a fost deschisă pentru observații din mai până în iulie 2014 3  și din trei reuniuni ale părților interesate convocate în iunie, iulie și septembrie 2014 4 , care s-au concentrat asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon. Rezultatele acestei consultări sunt disponibile pentru public pe următorul site internet:

http://ec.europa.eu/clima/policies/ets/cap/leakage/documentation_en.htm  

Aceasta a fost urmată de o consultare online, deschisă pentru observații din decembrie 2014 până în martie 2015, care s-a concentrat în principal asupra altor aspecte legate de EU ETS, cum ar fi continuarea alocării cu titlu gratuit pentru sectorul energetic, învățămintele desprinse din programul NER 300 aplicabile viitorului Fond pentru inovare și extinderea sa la proiectele de inovare industrială, structura de guvernanță a Fondului pentru modernizare, experiența în ceea ce privește excluderea opțională din ETS, în faza 3, a instalațiilor cu emisii scăzute, taxele pentru registrul Uniunii și evaluarea generală a EU ETS. Comisia a primit peste 500 de contribuții de la diverse părți interesate. Rezultatele acestei a doua consultări sunt prezentate în secțiunea 1.3.2 și în anexa 3 la Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere 5  și au fost luate în considerare la elaborarea prezentei propuneri în măsura posibilului.

În general, consultările publice au indicat un sprijin larg în favoarea EU ETS ca instrument de politică.

În ceea ce privește alocarea certificatelor cu titlu gratuit și abordarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, o serie de părți interesate din industrie preferă modificarea limitată a schemei actuale, în timp ce alte părți interesate, inclusiv statele membre și societatea civilă, consideră că este necesară o direcționare mai bună sau o armonizare sporită. Luând în considerare aceste observații, propunerea prevede modificări limitate ale normelor existente, dar o abordare mai bine direcționată a alocării cu titlu gratuit, actualizând criteriile de referință pe baza progreselor tehnologice realizate de-a lungul timpului și asigurând, în același timp, o protecție adecvată a competitivității internaționale a industriei. În același timp, propunerea permite o aliniere mai bună a alocărilor cu titlu gratuit cu nivelurile actuale de producție prin calcularea mai frecventă a alocărilor individuale.

În ceea ce privește Fondul pentru inovare, părțile interesate din sectorul energiei și din industrie au salutat în general continuarea sprijinului destinat inovării pentru emisii scăzute de dioxid de carbon și extinderea domeniului de aplicare pentru a include industria, reflectate în propunere. Părerile au fost divergente cu privire la modul în care abordarea bazată pe partajarea riscurilor ar putea fi adaptată pentru industrie sau pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC), în vederea îmbunătățirii eficacității în comparație cu actualul mecanism NER 300. Propunerea abordează aceste preocupări, permițând acordarea de sprijin într-o etapă mai timpurie a ciclului de viață al proiectului și o rată mai ridicată de sprijin.

În ceea ce privește Fondul pentru modernizare, opiniile referitoare la structura de guvernanță potrivită au fost, de asemenea, într-o anumită măsură, divergente. Unele părți interesate susțin că statele membre beneficiare ar trebui să aibă un rol principal în gestionarea fondului, în timp ce altele solicită ca statele membre, Comisia și Banca Europeană de Investiții să aibă un rol mai important. Propunerea realizează un echilibru rezonabil între necesitatea de a asigura finanțarea eficientă a proiectelor în statele membre beneficiare, pe de o parte, și cea de a se asigura faptul că interesele tuturor statelor membre și cunoștințele specializate ale BEI, pe de altă parte, sunt reunite în vederea modernizării sistemelor energetice.

În ceea ce privește alocarea opțională cu titlu gratuit a certificatelor pentru sectorul energetic, participanții de pe piață sprijină în general raționalizarea și simplificarea normelor, precum și armonizarea orientărilor în materie de raportare, pentru a spori transparența mecanismului. Această nevoie de transparență sporită și de norme mai clare se reflectă în mod corespunzător în propunere, în special prin acordarea Comisiei a posibilității de a publica informațiile despre investiții primite de la statele membre.

•Obținerea și utilizarea expertizei

În ceea ce privește expertiza externă, Comisia se bazează pe seria tot mai amplă de cercetări empirice evaluate inter pares referitoare la EU ETS. În afară de aceasta, Comisia a colectat informații dintr-un studiu privind evaluarea ETS, comandat în 2014 și efectuat de un consorțiu condus de ICF International 6 . În plus, în 2014 a fost comandat un studiu 7 pentru a evalua problema transferării costurilor de la sectoarele industriale la clienții lor din aval și pentru a determina factorii care influențează această capacitate de transfer al costurilor, cuantificând-o în cazul sectoarelor industriale mari consumatoare de energie. Un alt studiu 8 comandat a fost destinat să evalueze experiența dobândită în procesul de alocare bazată pe criterii de referință armonizate, în special dacă criteriile de referință au atins obiectivele preconizate. În 2013 a fost comandat un studiu 9 pentru a evalua dovezile privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon în perioada 2005-2012 în cazul principalelor zece sectoare industriale mari consumatoare de energie. Constatările acestor studii sunt discutate în evaluarea impactului care însoțește propunerea.

Pentru analiza efectuată în cadrul evaluării impactului au fost utilizate și datele verificate primite din partea statelor membre pentru a determina alocarea cu titlu gratuit în faza 3.

•Evaluarea impactului

Propunerea de directivă este însoțită de o evaluare a impactului, care s-a bazat în mare măsură pe constatările evaluării cuprinzătoare a impactului privind cadrul pentru 2030 10 , concentrându-se asupra anumitor elemente metodologice specifice ETS care nu fuseseră deja evaluate.

Vor fi puse la dispoziția publicului o fișă rezumativă privind evaluarea impactului, un rezumat, precum și avizul pozitiv al Comitetului de evaluare a impactului. Evaluarea impactului a vizat o serie de aspecte asupra cărora Consiliul European a oferit orientări strategice în concluziile sale privind cadrul pentru 2030. Acestea includ abordarea riscului potențial de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, instituirea unui fond pentru modernizare și a unui fond pentru inovare, alocarea opțională cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energiei electrice în statele membre cu venituri mai scăzute, precum și aspecte bazate pe învățămintele desprinse începând cu 2013, cum ar fi validitatea certificatelor de emisii, garantarea unui registru solid și sigur și continuarea excluderii opționale a instalațiilor cu emisii scăzute.

Pentru a aborda riscul potențial de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, au fost analizate o serie de opțiuni legate de actualizarea criteriilor de referință, ajustările nivelului de producție, clasificarea sectoarelor în grupuri de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și compensarea costurilor indirecte. În cazul Fondului pentru inovare, opțiunile s-au axat pe modul în care sunt verificate și selectate proiectele, precum și pe modul în care se acordă sprijinul financiar. În cazul Fondului pentru modernizare, au fost analizate opțiunile privind guvernanța sa. În ceea ce privește alocarea opțională cu titlu gratuit pentru sectorul energetic, se elaborează opțiuni menite să îmbunătățească metodele și să sporească transparența față de practica actuală.

•Adecvarea și simplificarea reglementărilor

•Drepturi fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

EU ETS generează venituri importante pentru bugetele statelor membre. Propunerea are implicații asupra bugetelor și administrațiilor naționale în principal din cauza acestei legături. Funcționarea în condiții de siguranță a registrului Uniunii este finanțată de la bugetul Uniunii. Există, de asemenea, un impact redus și limitat asupra bugetului UE, dar acesta este acoperit integral de actualul CFM 2014-2020.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Documente explicative

Descriere detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Principalele elemente ale Directivei privind EU ETS modificate prin propunere sunt următoarele:

Factorul linear de reducere (articolul 9)

Factorul linear de reducere se modifică la 2,2 % începând cu anul 2021. Acesta asigură scăderea într-un ritm anual sporit a cantității totale de certificate („plafonul”), ceea ce va duce la o reducere globală a emisiilor sectoarelor vizate de EU ETS cu 43 % până în 2030.

Proporția de certificate scoase la licitație (articolul 10)

În conformitate cu orientările Consiliului European din octombrie 2014 conform cărora proporția certificatelor scoase la licitație nu ar trebui să scadă, propunerea stabilește proporția respectivă sub formă de procentaj, luând în considerare diferitele elementele care determină această cotă în perioada 2013-2020. În ceea ce privește distribuția, 10 % dintre certificatele EU ETS care urmează să fie scoase la licitație de către statele membre se vor distribui în continuare în beneficiul anumitor state membre cu venituri mai scăzute în scopuri de solidaritate, creștere și interconexiuni, iar celelalte certificate vor fi împărțite între toate statele membre.

Alocarea cu titlu gratuit și dispozițiile privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon (articolele 10a și 10b)

Propunerea prevede actualizarea criteriilor de referință pentru a determina alocarea cu titlu gratuit către industrie în scopul de a se reflecta progresele tehnologice realizate de-a lungul timpului în sectoarele relevante. În acest sens, se va aplica o rată standard, cu posibilitatea de a aplica o rată modificată în cazul în care se demonstrează că rata reală a progreselor tehnologice dintr-un sector se abate în mod semnificativ de la această rată standard.

Sectoarele considerate a fi expuse unui risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon vor continua să primească o alocare mai mare decât cele care au o capacitate mai ridicată de a transfera costurile relevante în prețurile produselor. Metodologia revizuită de identificare a sectoarelor și a subsectoarelor expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon se bazează pe două criterii combinate: intensitatea emisiilor și intensitatea schimburilor comerciale.

În plus, alocarea cu titlu gratuit va fi mai bine aliniată la nivelurile de producție efective ale sectoarelor. În acest scop, alocările cu titlu gratuit vor fi actualizate periodic, în timp ce stimulentele pentru inovare sunt menținute integral, iar sarcina administrativă și costurile pentru statele membre, operatori și Comisie rămân rezonabile.

Alocările pentru instalațiile nou-intrate și creșterea semnificativă a producției vor fi asigurate dintr-o rezervă dedicată. Această rezervă pentru instalațiile nou-intrate va fi creată cu 250 de milioane de certificate nealocate din rezerva pentru stabilitatea pieței și va fi completată cu certificatele rămase nefolosite din cauza închiderii instalațiilor sau a unor schimbări semnificative ale producției în perioada de după 2021. Certificatele care nu sunt alocate cu titlu gratuit din cota industriei până în 2020 și care nu sunt plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței vor fi și ele adăugate în această rezervă pentru instalațiile nou-intrate.

Costurile indirecte ale emisiilor de CO2 [articolul 10a alineatul (6)]

În ceea ce privește costurile indirecte ale emisiilor de CO2 care apar ca urmare a transferării costurilor emisiilor de CO2 în prețul electricității, propunerea prevede că statele membre trebuie să acorde compensații în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat și că în acest sens ar trebui folosite veniturile obținute din licitații.

Instalațiile cu emisii scăzute [articolul 27 și articolul 11 alineatul (1)]

În ceea ce privește instalațiile cu emisii scăzute, ținând cont de costurile lor administrative relativ mai mari în cadrul EU ETS, este oportun să se mențină posibilitatea de a exclude aceste instalații din schemă. Astfel, propunerea prevede că instalațiile excluse în prezent pot rămâne excluse cu condiția ca acestea să aducă o contribuție echivalentă la reducerile de emisii. Statele membre pot exclude și alte instalații începând din 2021.

Sprijinul pentru inovare [articolul 10a alineatul (8)]

Sprijinul pentru inovare existent la nivelul UE este suplimentat prin alocarea a 400 de milioane de certificate în aceste scopuri. Alte 50 de milioane de certificate se adaugă la această sumă din certificatele care rămân neutilizate în perioada 2013-2020 și care altfel ar fi înscrise în rezerva pentru stabilitatea pieței în 2020. Deși acest sprijin pentru inovare este limitat în prezent la proiectele de captare și stocare a dioxidului de carbon și la proiectele privind energia din surse regenerabile, propunerea extinde sprijinul pentru industrie cu scopul de a stimula inovarea pentru emisii scăzute de dioxid de carbon.

Modernizarea sistemelor energetice din statele membre cu venituri scăzute (articolele 10c și 10d)

Pentru a sprijini modernizarea sistemelor energetice din statele membre cu venituri mai scăzute și a valorifica pe deplin potențialul sectorului energetic de a contribui la reduceri rentabile ale emisiilor, propunerea prevede două măsuri: continuarea alocării cu titlu gratuit către sectorul energetic și crearea unui fond pentru modernizare.

Așa cum au subliniat în repetate rânduri părțile interesate, un obstacol major în calea evaluării eficacității alocării tranzitorii cu titlu gratuit pentru sectorul energetic în anumite state membre este lipsa de transparență în ceea ce privește normele aplicabile, precum și realizarea investițiilor. Propunerea sporește transparența, impunând statelor membre să selecteze investițiile care depășesc un anumit prag monetar pe baza unei proceduri de ofertare concurențiale. De asemenea, propunerea stabilește cerințe clare de publicare pentru statele membre și oferă Comisiei posibilitatea de a face publice informații importante privind investițiile realizate.

Se creează un fond pentru modernizare, cu 2 % din cantitatea totală de certificate. Acestea vor fi scoase la licitație în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul privind licitarea certificatelor în cadrul EU ETS, pentru a genera fondurile necesare realizării proiectelor. Fondurile vor fi distribuite între statele membre eligibile în conformitate cu o formulă prestabilită, care figurează în anexa la propunere. Se va acorda o atenție deosebită finanțării proiectelor la scară mică.

Valabilitatea certificatelor (articolul 13)

În vederea reducerii costurilor administrative, propunerea prevede că certificatele emise pentru o perioadă de comercializare rămân valabile pentru perioade ulterioare.

Trecerea la sistemul actelor delegate și de punere în aplicare („adaptarea la Tratatul de la Lisabona”)

S-au adoptat acte importante de punere în aplicare, inclusiv un regulament privind licitarea, un regulament privind registrul Uniunii, precum și decizii privind normele referitoare la alocarea cu titlu gratuit și relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Pentru a alinia directiva la dispozițiile Tratatului de la Lisabona, propunerea împuternicește Comisia să adopte acte delegate și de punere în aplicare în conformitate cu procedura relevantă atunci când aceste competențe au fost conferite anterior Comisiei.

2015/148 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene 12 ,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 13 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 14 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 15 a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic.

(2)Consiliul European din octombrie 2014 a exprimat angajamentul de a reduce, până în 2030, emisiile globale de gaze cu efect de seră din Uniune cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor, iar obiectivul va fi îndeplinit în modul cel mai rentabil prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), asigurându-se o reducere cu 43 % față de nivelurile din 2005 până în 2030. Acest aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat, stabilit la nivel național, al UE și al statelor sale membre care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice la 6 martie 2015 16 .

(3)Consiliul European a confirmat că principalul instrument european pentru îndeplinirea acestui obiectiv va fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată și funcțională, însoțită de un instrument de stabilizare a pieței, că factorul anual de reducere va fi de 2,2 % începând cu 2021 și că alocarea cu titlu gratuit nu va expira, ci măsurile existente vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât alte economii importante nu depun eforturi comparabile, fără să se reducă proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație. Proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie exprimată sub formă de procentaj în legislație, pentru a spori certitudinea planificării în ceea ce privește deciziile de investiții, pentru a spori transparența și a face întreaga schemă mai simplă și mai ușor de înțeles.

(4)O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv necesită continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei, cu EU ETS ca piatră de temelie a politicii Europei privind clima, precum și progrese legate de celelalte aspecte ale uniunii energetice 17 . Punerea în aplicare a măsurilor ambițioase stabilite în cadrul pentru 2030 contribuie la asigurarea unui preț semnificativ al carbonului și continuă să stimuleze reducerile rentabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

(5)La articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se prevede că politica Uniunii se bazează pe principiul „poluatorul plătește” și, în acest temei, Directiva 2003/87/CE prevede tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor. Amânarea unei tranziții complete este justificată de evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon, iar alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către industrie este justificată în vederea abordării riscurilor reale de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe în care industria nu este supusă unor restricții comparabile în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, atât timp cât alte economii importante nu iau măsuri de politică comparabile în domeniul climei.

(6)Licitarea certificatelor rămâne regula generală, alocarea cu titlu gratuit fiind o excepție. Prin urmare, astfel cum a confirmat și Consiliul European, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație, care era de 57 % în perioada 2013­2020, nu ar trebui să fie redusă. Evaluarea impactului efectuată de Comisie 18 oferă detalii cu privire la proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație și precizează că această proporție de 57 % este alcătuită din certificate scoase la licitație în numele statelor membre, inclusiv certificate rezervate pentru instalațiile nou-intrate, dar nealocate, din certificate pentru modernizarea producției de energie electrică în unele state membre și din certificate care urmează să fie scoase la licitație ulterior din cauza plasării acestora în rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului 19 .

(7)Pentru a păstra beneficiul ecologic al reducerii emisiilor în Uniune, în timp ce acțiunile întreprinse de alte țări nu oferă industriei stimulente comparabile să reducă emisiile, instalațiile din sectoarele și subsectoarele cu risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să beneficieze în continuare de alocarea cu titlu gratuit. Experiența acumulată în cursul funcționării EU ETS a confirmat faptul că sectoarele și subsectoarele sunt expuse în grade diferite riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că alocarea cu titlu gratuit a împiedicat relocarea emisiilor de dioxid de carbon. În timp ce unele sectoare și subsectoare pot fi considerate ca expuse unui risc mai ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele sunt în măsură să transfere în prețul produselor o parte considerabilă din costurile certificatelor necesare pentru a-și acoperi emisiile, fără a-și pierde din cota de piață, suportând doar partea rămasă din costuri, astfel încât acestea sunt expuse unui risc scăzut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să stabilească sectoarele relevante și să le diferențieze în funcție de intensitatea schimburilor lor comerciale și de intensitatea emisiilor lor pentru a identifica mai bine sectoarele expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În cazul în care, pe baza acestor criterii, se depășește pragul stabilit prin luarea în considerare a posibilității sectoarelor și subsectoarelor în cauză de a transfera costurile în prețul produselor, sectorul sau subsectorul respectiv ar trebui considerat ca expus riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Altele ar trebui să fie considerate cu un risc scăzut sau fără niciun risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Luarea în considerare a posibilităților sectoarelor și subsectoarelor din afara producerii energiei electrice de a transfera costurile în prețul produselor ar trebui, de asemenea, să reducă profiturile excepționale.

(8)Pentru a reflecta progresele tehnologice din sectoarele în cauză și a le ajusta la perioada relevantă de alocare, este necesar să se prevadă actualizarea, în conformitate cu îmbunătățirea medie constatată, a valorilor criteriilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit către instalații, calculate pe baza datelor din perioada 2007-2008. Din motive legate de previzibilitate, aceasta ar trebui realizată prin aplicarea unui factor care reprezintă cea mai bună evaluare a progreselor realizate în toate sectoarele, care ar trebui să țină seama de datele solide, obiective și verificate provenind de la instalații, astfel încât sectoarele a căror rată de îmbunătățire diferă considerabil de acest factor să aibă o valoare de referință mai aproape de rata lor efectivă de îmbunătățire. În cazul în care datele indică o diferență față de factorul de reducere de mai mult de 0,5 % din valoarea înregistrată în perioada 2007-2008, în plus sau în minus pe an în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă se ajustează cu acest procentaj. Pentru a asigura condiții echitabile pentru producția de compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză în rafinării și uzine chimice, valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui să fie aliniate în continuare la valorile de referință ale rafinăriilor.

(9)Statele membre ar trebui să compenseze parțial, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, anumite instalații din sectoarele sau subsectoarele despre care s-a stabilit că sunt expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor legate de emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Protocolul și deciziile însoțitoare adoptate de Conferința părților la Paris trebuie să prevadă mobilizarea dinamică a finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților pentru părțile eligibile, în special cele cu capacitățile cele mai reduse. Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020. Prin urmare, veniturile obținute din licitații ar trebui utilizate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cuantumul finanțării combaterii schimbărilor climatice care trebuie să fie mobilizat va depinde, de asemenea, de nivelul de ambiție și calitatea contribuțiilor preconizate stabilite la nivel național (INDC), ale planurilor de investiții ulterioare și ale proceselor naționale de planificare a adaptării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze veniturile rezultate din licitații pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare.

(10)Principalul stimulent pe termen lung oferit de prezenta directivă pentru captarea și stocarea de CO2 (CSC), pentru noi tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și pentru inovații revoluționare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon este semnalul pe care îl creează referitor la prețul carbonului și faptul că nu va trebui să se restituie certificatele aferente emisiilor de CO2 stocate permanent sau evitate. În plus, pentru a suplimenta resursele deja utilizate pentru a accelera demonstrarea instalațiilor comerciale de CSC și a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, certificatele din cadrul EU ETS ar trebui să fie utilizate pentru a oferi recompense garantate pentru utilizarea instalațiilor de CSC, a noilor tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și a inovării industriale în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon în Uniune pentru CO2 stocat sau evitat la o scară suficientă, cu condiția existenței unui acord privind partajarea cunoștințelor. Cea mai mare parte a acestui sprijin ar trebui să depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, deși un anumit sprijin poate fi acordat atunci când sunt atinse anumite obiective prestabilite, ținând seama de tehnologia utilizată. Procentajul maxim din costurile proiectelor pentru care urmează să se acorde sprijin poate varia în funcție de tipul de proiect.

(11)Ar trebui instituit un fond pentru modernizare din 2 % din numărul total de certificate din cadrul EU ETS, care ar trebui scoase la licitație în conformitate cu normele și modalitățile pentru licitațiile desfășurate de platforma comună de licitație stabilite în Regulamentul 1031/2010. Statele membre care, în 2013, au înregistrat un PIB pe cap de locuitor la cursurile de schimb de pe piață sub 60 % din media Uniunii ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din Fondul pentru modernizare și să beneficieze, până în 2030, de o derogare de la principiul licitării integrale pentru producerea de energie electrică prin utilizarea opțiunii de alocare cu titlu gratuit în vederea promovării transparente a investițiilor reale în modernizarea sectorului lor energetic, evitând totodată distorsiunile pe piața internă a energiei. Normele care reglementează Fondul pentru modernizare ar trebui să ofere un cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru a asigura o punere în aplicare cât mai eficientă posibil, ținând seama de necesitatea unei accesări ușoare de către toți participanții. Funcția structurii de guvernanță ar trebui să fie proporțională cu scopul de a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor. Structura de guvernanță ar trebui să fie alcătuită dintr-un consiliu de investiții și un comitet de gestionare, iar în procesul decizional ar trebui să se țină seama de expertiza BEI, cu excepția cazului în care se acordă sprijin unor proiecte mici prin împrumuturi din partea unei bănci de promovare naționale sau prin granturi acordate prin intermediul unui program național care are aceleași obiective ca și Fondul pentru modernizare. Investițiile finanțate din fond ar trebui să fie propuse de statele membre. Pentru a se asigura abordarea adecvată a necesităților de investiții din statele membre cu venituri scăzute, la distribuirea fondurilor se va ține seama în mod egal de emisiile verificate și de criteriile legate de PIB. Asistența financiară din partea Fondului pentru modernizare ar putea fi furnizată sub diferite forme.

(12)Consiliul European a confirmat că ar trebui să fie îmbunătățite modalitățile, inclusiv transparența, ale alocării opționale cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energetic din anumite state membre. Investițiile cu o valoare de cel puțin 10 milioane EUR ar trebui selectate de statul membru în cauză printr-o procedură de ofertare concurențială, pe baza unor norme clare și transparente, pentru a se asigura că alocarea cu titlu gratuit este utilizată pentru a promova investiții reale în modernizarea sectorului energetic, în conformitate cu obiectivele uniunii energetice. Investițiile cu o valoare mai mică de 10 milioane EUR ar trebui să fie, de asemenea, eligibile pentru finanțare din alocarea cu titlu gratuit. Statul membru în cauză ar trebui să selecteze aceste investiții pe baza unor criterii clare și transparente. Rezultatele procesului de selecție ar trebui să facă obiectul unei consultări publice. Publicul ar trebui să fie informat în mod corespunzător în etapa de selecție a proiectelor de investiții, precum și în cea a punerii lor în aplicare.

(13)Finanțarea prin EU ETS ar trebui să fie coerentă cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să se asigure eficacitatea cheltuielilor publice.

(14)Dispozițiile existente care reglementează excluderea instalațiilor mici din EU ETS permite instalațiilor excluse să rămână în această situație și, ar trebui să li ofere statelor membre posibilitatea de a-și actualiza lista instalațiilor excluse, iar în cazul statelor membre care în prezent nu folosesc această opțiune, să facă acest lucru la începutul fiecărei perioade de comercializare.

(15)Consiliul European din octombrie 2014 a convenit ca 10 % din certificatele din EU ETS care urmează să fie scoase la licitație de către statele membre să fie distribuite între anumite state membre din motive de solidaritate, creștere și interconexiuni, iar restul certificatelor să fie repartizate între toate statele membre în proporții identice cu proporția aplicabilă în perioada 2013-2020, inclusiv în cazul statelor membre care au aderat la Uniunea Europeană în această perioadă. Statele membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90 % din media Uniunii în 2013 ar trebui să beneficieze de această solidaritate, iar anexa corespunzătoare la prezenta directivă ar trebui actualizată în consecință. Derogarea de la contribuțiile la această distribuire în perioada 2013-2020 pentru anumite state membre cu un nivel mediu al venitului pe cap de locuitor cu peste 20 % mai mare decât media Uniunii ar trebui să expire.

(16)Decizia (UE) 2015/... stabilește o rezervă pentru stabilitatea pieței aferentă EU ETS cu scopul de a face oferta de certificate scoase la licitație mai flexibilă, iar schema mai rezilientă. Această decizie prevede, de asemenea, ca certificatele care nu sunt alocate instalațiilor nou-intrate până în 2020 și care nu sunt alocate din cauza întreruperilor integrale sau parțiale ale operațiunilor să fie plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței.

(17)Pentru a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește articolul 3d alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 10a alineatele (1) și (8), articolul 10b, articolul 10d, articolul 14 alineatul (1), articolul 15, articolul 19 alineatul (3), articolul 22, articolul 24, articolul 24a și articolul 25a din Directiva 2003/87/CE. Pentru a reduce la minimum delegările, se elimină competențele actuale prevăzute la articolul 3f alineatul (9), articolul 11a alineatul (9) și articolul 11b alineatul (7) din Directiva 2003/87/CE în ceea ce privește utilizarea rezervei speciale, atribuirea cantităților de credite internaționale care pot fi schimbate și introducerea de standarde suplimentare privind elementele care pot fi schimbate, precum și adoptarea de norme suplimentare privind dubla contabilizare. Actele adoptate în temeiul dispozițiilor respective continuă să se aplice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. În ceea ce privește delegarea legată de articolul 10 alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, statele membre care nu utilizează platforma comună de licitație pot continua să facă acest lucru.

(18)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a articolului 10a alineatul (2) al treilea paragraf și a articolului 16 alineatul (12) din Directiva 2003/87/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele de executare necesare respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 20 . Pentru a reduce la minimum actele de punere în aplicare, actualele competențe de la articolul 11a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE în ceea ce privește detalierea cantităților de credite internaționale de schimb ar trebui să fie eliminate. Actele adoptate în temeiul dispoziției respective continuă să se aplice.

(19)În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative 21 , statele membre s-au angajat să anexeze, în cazuri justificate, la notificarea măsurilor lor de transpunere, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente, atunci când este necesar.

(20)Prezenta directivă urmărește să contribuie la realizarea obiectivului de a asigura un nivel înalt de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile în modul cel mai eficient din punct de vedere economic, acordând totodată instalațiilor suficient timp de adaptare și prevăzând un tratament mai favorabil al persoanelor afectate în mod special, proporțional cu măsura maximă compatibilă cu celelalte obiective ale prezentei directive.

(21)Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(22)Deoarece obiectivele prezentei directive nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1
Modificări aduse Directivei 2003/87/CE

Directiva 2003/87/CE se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 3d alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”

(2)La articolul 3f, alineatul (9) se elimină.

(3)La articolul 9, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Începând din 2021, factorul linear este de 2,2 %.”

(4)Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1) se adaugă trei noi paragrafe:

„Începând din 2021, procentajul de certificate care urmează să fie scoase la licitație de statele membre este de 57 %.

2 % din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030 vor fi licitate pentru a institui un fond pentru îmbunătățirea eficienței energetice și modernizarea sistemelor energetice ale anumitor state membre, astfel cum se prevede la articolul 10d din prezenta directivă („Fondul pentru modernizare”).

Cantitatea totală rămasă de certificate care urmează să fie scoase la licitație de statele membre se distribuie în conformitate cu alineatul (2).”;

(b) alineatul (2) se modifică după cum urmează:

   (i) la litera (a), „88 %” se înlocuiește cu „90 %”;

(ii) litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) 10 % din cantitatea totală de certificate care urmează să fie scoase la licitație se distribuie între anumite state membre din motive de solidaritate și dezvoltare în cadrul Comunității, ceea ce înseamnă creșterea cantității de certificate pe care statul membru respectiv le scoate la licitație în temeiul literei (a) cu procentele precizate în anexa IIa.”;

(iii) litera (c) se elimină;

(iv) al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care este necesar, procentajul menționat la litera (b) se adaptează în mod proporțional pentru ca distribuția să fie de 10 %.”;

(c) la articolul 3, se adaugă următoarele litere (j), (k) și (l):

„(j)finanțarea de măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, cu condiția ca aceste măsuri să îndeplinească condițiile stabilite la articolul 10a alineatul (6);

(k)finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice;

(l)promovarea formării de competențe și a redistribuirii forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare, în strânsă coordonare cu partenerii sociali.”;

(d) la alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu textul următor:

„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”

(5)Articolul 10a se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.” Acest act prevede, de asemenea, alocarea de certificate suplimentare din rezerva destinată instalațiilor nou-intrate pentru creșteri semnificative ale producției prin aplicarea acelorași praguri și ajustări ale alocării care se aplică întreruperilor parțiale ale operațiunilor.”;

(b) la alineatul (2), se adaugă un al treilea paragraf, cu textul următor:

„Valorile de referință pentru alocarea cu titlu gratuit se ajustează pentru a se evita profiturile excepționale și a se reflecta progresul tehnologic din perioada 2007-2008 și din fiecare perioadă ulterioară pentru care se stabilesc alocări cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 11 alineatul (1). Această ajustare reduce valorile de referință stabilite prin actul adoptat în temeiul articolului 10a cu 1 % din valoarea care a fost stabilită pe baza datelor din perioada 2007-2008 cu privire la fiecare an dintre 2008 și mijlocul perioadei relevante de alocare cu titlu gratuit, cu excepția cazului în care:

(i) pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolului 11, Comisia identifică dacă valorile pentru fiecare criteriu de referință calculate utilizând principiile prevăzute la articolul 10a diferă de reducerea anuală menționată anterior cu mai mult de 0,5 % din valoarea aferentă perioadei 2007-2008 în plus sau în minus pe an. Dacă răspunsul este afirmativ, valoarea de referință respectivă se ajustează fie cu 0,5 %, fie cu 1,5 % cu privire la fiecare an dintre 2008 și mijlocul perioadei pentru care trebuie să se efectueze alocarea cu titlu gratuit;

(ii) prin derogare de la valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză, aceste valori de referință se ajustează prin aplicarea procentajului utilizat în cazul valorilor de referință ale rafinăriilor în scopul menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru producătorii acestor produse.

Comisia adoptă un act de punere în aplicare în acest scop în conformitate cu articolul 22a.”;

(c) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru a respecta proporția de certificate care trebuie să fie scoase la licitație stabilită la articolul 10, în fiecare an în care suma alocărilor gratuite nu atinge nivelul maxim care respectă proporția de certificate care trebuie să fie scoase la licitație de statul membru, certificatele rămase până la nivelul respectiv se utilizează în scopul de a preveni sau de a limita reducerea alocărilor cu titlu gratuit necesară pentru a respecta proporția de certificate care trebuie să fie scoase la licitație de statul membru în anii următori. În cazul în care, cu toate acestea, se atinge nivelul maxim, alocările cu titlu gratuit se ajustează în consecință. Orice astfel de ajustare se efectuează în mod uniform.”;

(d) la alineatul (6), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre ar trebui să adopte măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, ținând cont de eventualele efecte asupra pieței interne. Aceste măsuri financiare destinate să compenseze o parte din aceste costuri sunt conforme cu normele privind ajutoarele de stat.”;

(e) alineatul (7) se modifică după cum urmează:

(i) la primul paragraf, prima și a doua teză se înlocuiesc cu următorul text:

„Certificatele din suma maximă menționată la articolul 10a alineatul (5) din prezenta directivă care nu au fost alocate cu titlu gratuit până în 2020 se rezervă pentru instalațiile nou-intrate și creșterile semnificative ale producției, împreună cu 250 de milioane de certificate înscrise în rezerva pentru stabilitatea pieței, în temeiul articolului 1 alineatul (3) din Decizia (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului (*).

Începând din 2021, certificatele care nu sunt alocate instalațiilor din cauza aplicării alineatelor (19) și (20) se adaugă la rezervă.

_____

(*) [a se introduce titlul complet al deciziei și referința JO].”;

(ii) al cincilea paragraf se elimină;

(f) la alineatul (8), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„400 de milioane de certificate sunt disponibile pentru a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectoarele industriale enumerate în anexa I și pentru a contribui la stimularea elaborării și funcționării unor proiecte demonstrative comerciale care au ca scop captarea ecologică și stocarea geologică a CO2 (CSC), precum și a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, pe teritoriul Uniunii.

Certificatele sunt disponibile pentru inovare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ca sprijin pentru proiecte demonstrative de dezvoltare a unei game ample de tehnologii de CSC și de tehnologii inovatoare din domeniul energiei din surse regenerabile care nu sunt încă viabile din punct de vedere comercial în locații echilibrate din punct de vedere geografic. Pentru promovarea proiectelor inovatoare, se pot sprijini până la 60 % din costurile relevante ale acestora, din care până la 40 % pot să nu depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu condiția atingerii unor obiective prestabilite, ținându-se seama de tehnologia utilizată.

În plus, 50 de milioane de certificate nealocate din rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/... completează eventualele resurse existente rămase în temeiul prezentului alineat înainte de 2021 pentru proiectele menționate anterior, fiind eligibile proiectele din toate statele membre, inclusiv proiectele la scară mică. Proiectele se selectează pe baza unor criterii transparente și obiective.

Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”;

(g) alineatele (9) și (10) se elimină;

(h) la alineatul (11), sintagma „cu scopul de a se ajunge la nicio alocare cu titlu gratuit în 2027” se elimină;

(i) alineatele (12)-(18) se elimină.

(6)Articolele 10b și 10c se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 10b

Măsuri de sprijinire a anumitor industrii mari consumatoare de energie în cazul relocării emisiilor de dioxid de carbon

(1)Se consideră că sunt expuse unui risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sectoarele și subsectoarele în cazul cărora rezultatul înmulțirii intensității schimburilor lor comerciale cu țări terțe, definită ca raportul dintre suma valorii totale a exporturilor către țări terțe și a valorii importurilor din țări terțe și dimensiunea totală a pieței pentru Spațiul Economic European (cifra de afaceri anuală plus totalul importurilor din țări terțe) cu intensitatea emisiilor lor, măsurată în kgCO2, împărțit la valoarea lor adăugată brută (în EUR), este mai mare de 0,2. Acestor sectoare și subsectoare li se alocă certificate cu titlu gratuit pentru perioada până în 2030 la un nivel de 100 % din cantitatea stabilită în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 10a.

(2)Sectoarele și subsectoarele în cazul cărora produsul rezultat din înmulțirea intensității schimburilor lor comerciale cu țări terțe cu intensitatea emisiilor lor este mai mare de 0,18 pot fi incluse în grupul menționat la alineatul (1), pe baza unei evaluări calitative în care se utilizează următoarele criterii:

(a)    măsura în care instalațiile individuale din sectorul sau subsectorul în cauză pot reduce nivelurile emisiilor sau consumul de electricitate;

(b)    caracteristicile actuale și planificate ale pieței;

(c)    marjele de profit, care pot servi drept indicator potențial pentru investițiile pe termen lung sau pentru deciziile de relocalizare.

(3)În ceea ce privește celelalte sectoare și subsectoare, se consideră că acestea sunt în măsură să transfere o parte mai mare a costului certificatelor în prețurile produselor și li se alocă certificate cu titlu gratuit pentru perioada până în 2030 la un nivel de 30 % din cantitatea stabilită în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 10a.

(4)Până la 31 decembrie 2019, Comisia adoptă un act delegat pentru aplicarea alineatelor precedente în cazul activităților la nivelul de 4 cifre (codul NACE-4), în ceea ce privește alineatul (1), în conformitate cu articolul 23, pe baza datelor disponibile referitoare la cei mai recenți trei ani calendaristici.

Articolul 10c

Optarea pentru alocări tranzitorii cu titlu gratuit în scopul modernizării producției de energie electrică

(1)Prin derogare de la articolul 10a alineatele (1)-(5), statele membre care în 2013 au avut un PIB pe cap de locuitor în EUR la prețurile pieței sub 60 % din media Uniunii pot acorda instalațiilor de producție a energiei electrice o alocare tranzitorie cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energetic.

(2)Statul membru în cauză organizează o procedură de ofertare concurențială pentru proiectele cu o valoare totală a investițiilor de peste 10 milioane EUR pentru a selecta investițiile care urmează să fie finanțate prin alocarea gratuită. Această procedură de ofertare concurențială:

(a)    este conformă cu principiile transparenței, nediscriminării, egalității de tratament și bunei gestiuni financiare;

(b)    garantează că sunt eligibile să concureze numai proiectele care contribuie la diversificarea mixului energetic și a surselor lor de aprovizionare, la restructurarea, reabilitarea ecologică și modernizarea necesară a infrastructurii, la tehnologii curate și la modernizarea sectoarelor de producție, transmisie și distribuție a energiei;

(c)    definește criterii de selecție clare, obiective, transparente și nediscriminatorii pentru clasificarea proiectelor, astfel încât să se asigure selectarea proiectelor care:

(i) pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2;

(ii) sunt complementare, răspund în mod clar la nevoile de înlocuire și modernizare și nu satisfac o creștere a cererii de energie determinată de piață;

(iii) oferă cel mai bun raport calitate-preț.

Până la 30 iunie 2019, orice stat membru care intenționează să facă uz de alocarea opțională cu titlu gratuit publică un cadru național detaliat în care se stabilesc procedura de ofertare concurențială și criteriile de selecție, în vederea unei consultări publice.

În cazul în care prin alocarea cu titlu gratuit se sprijină investiții cu o valoare mai mică de 10 milioane EUR, statul membru selectează proiectele pe baza unor criterii obiective și transparente. Rezultatele procesului de selecție fac obiectul unei consultări publice. Pe această bază, statul membru în cauză stabilește și prezintă Comisiei o listă a investițiilor până la 30 iunie 2019.

(3)Valoarea investițiilor preconizate va fi cel puțin egală cu valoarea de piață a alocării gratuite, ținând seama totodată de necesitatea de a limita creșterile de prețuri direct legate de acestea. Valoarea de piață este valoarea medie a prețului certificatelor de pe platforma comună de licitație din anul calendaristic precedent.

(4)Alocările tranzitorii cu titlu gratuit se deduc din cantitatea de certificate pe care statul membru le-ar scoate la licitație în mod normal. Alocarea gratuită totală nu poate depăși 40 % din certificatele pe care statul membru în cauză le primește în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 10 alineatul (2) litera (a) repartizate în volume anuale egale de-a lungul perioadei 2021-2030.

(5)Alocările către operatori se efectuează după ce aceștia demonstrează că o investiție selectată în conformitate cu normele procedurii de ofertare concurențiale a fost efectuată.

(6)Statele membre impun producătorilor de energie electrică și operatorilor de rețele să prezinte, până la data de 28 februarie a fiecărui an, un raport referitor la punerea în aplicare a investițiilor lor selectate. Statele membre transmit Comisiei rapoarte în acest sens, iar Comisia le face publice.”

(7)Se introduce următorul articol 10d:

„Articolul 10d

Fondul pentru modernizare

(1)Pentru perioada 2021-2030, se instituie un fond pentru a sprijini investițiile în modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 60 % din media Uniunii în 2013, fond care se finanțează în conformitate cu articolul 10.

Investițiile care beneficiază de sprijin sunt conforme cu obiectivele prezentei directive și ale Fondului european pentru investiții strategice.

(2)Fondul finanțează, de asemenea, proiecte de investiții la scară mică în modernizarea sistemelor energetice și asigurarea eficienței energetice. În acest scop, consiliul de investiții elaborează orientări și criterii de selecție în materie de investiții specifice pentru astfel de proiecte.

(3)Fondurile se distribuie pe baza unei formule în care emisiile verificate și criteriile legate de PIB au fiecare o pondere de 50 %, având drept rezultat distribuția prevăzută în anexa IIb.

(4)Fondul este condus de un consiliu de investiții și un comitet de gestionare, care sunt alcătuite din reprezentanți ai statelor membre beneficiare, ai Comisiei și ai BEI, precum și din trei reprezentanți aleși de celelalte state membre pentru o perioadă de 5 ani. Consiliul de investiții are responsabilitatea de a stabili o politică de investiții la nivelul Uniunii, instrumente de finanțare adecvate și criteriile de selectare a investițiilor. Comitetul de gestionare este responsabil de gestionarea curentă a fondului.

Consiliul de investiții alege ca președinte un reprezentant al Comisiei. Consiliul de investiții depune toate eforturile pentru a lua decizii prin consens. În cazul în care nu poate decide prin consens în termenul stabilit de către președinte, consiliul de investiții adoptă decizia cu majoritate simplă.

Comitetul de gestionare este alcătuit din reprezentanți numiți de consiliul de investiții. Deciziile comitetului de gestionare se adoptă cu majoritate simplă.

Dacă BEI nu recomandă finanțarea unei investiții și își justifică recomandarea, o decizie se adoptă numai dacă o majoritate de două treimi din toți membrii votează pentru. În acest caz, statul membru în care va avea loc investiția și BEI nu au dreptul să voteze. Cele două teze precedente nu se aplică în cazul proiectelor mici finanțate prin împrumuturi acordate de o bancă națională de promovare sau prin granturi care contribuie la punerea în aplicare a unui program național cu obiective specifice conforme cu obiectivele Fondului pentru modernizare, cu condiția ca în cadrul programului să nu se utilizeze mai mult de 10 % din proporția aferentă statelor membre prevăzută în anexa IIb.

(5)Statele membre beneficiare prezintă anual comitetului de gestionare un raport privind investițiile finanțate de fond. Raportul se publică și include:

(a)informații privind investițiile finanțate per stat membru beneficiar;

(b)o evaluare a valorii adăugate în ceea ce privește eficiența energetică sau modernizarea sistemului energetic realizată prin investiție.

(6)În fiecare an, comitetul de gestionare prezintă Comisiei un raport privind experiența dobândită în ceea ce privește evaluarea și selectarea investițiilor. Comisia revizuiește criteriile de selectare a proiectelor până la 31 decembrie 2024 și, după caz, prezintă propuneri comitetului de gestionare.

(7)Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23 pentru a pune în aplicare prezentul articol.”.

(8)La articolul 11 alineatul (1), se adaugă un al doilea paragraf, cu textul următor:

„Până la 30 septembrie 2018 se transmite lista instalațiilor reglementate de prezenta directivă pentru perioada de cinci ani care începe la 1 ianuarie 2021, iar listele pentru perioadele de cinci ani următoare se transmit ulterior o dată la cinci ani. Fiecare listă include informații privind activitatea de producție, transferurile de căldură și gaze, producția de energie electrică și emisiile la nivel de subinstalație din cursul celor cinci ani calendaristici care precedă transmiterea listei. Alocările cu titlu gratuit se acordă numai instalațiilor pentru care se furnizează aceste informații.”

(9)La articolul 11a, alineatele (8) și (9) se elimină.

(10)La articolul 11b, alineatul (7) se elimină.

(11)Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Valabilitatea certificatelor

Certificatele emise începând cu 1 ianuarie 2013 sunt valabile o perioadă nelimitată. Certificatele emise începând cu 1 ianuarie 2021 includ o mențiune care indică în ce perioadă de zece ani, începând de la 1 ianuarie 2021, au fost eliberate și sunt valabile pentru emisiile generate începând cu primul an din perioada respectivă.”

(12)La articolul 14 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”

(13)La articolul 15, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”

(14)La articolul 16, alineatul (12) se înlocuiește cu următorul text:

„(12)Atunci când este cazul, se stabilesc norme detaliate cu privire la procedurile menționate la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 22a.”.

(15)La articolul 19 alineatul (3), a treia teză se înlocuiește cu următorul text:

„Regulamentul include, de asemenea, dispoziții pentru a introduce norme privind recunoașterea reciprocă a certificatelor în acordurile de conectare a schemelor de comercializare a certificatelor de emisii. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”

(16)La articolul 22, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”

(17)Se introduce următorul articol 22a:

„Articolul 22a
Procedura comitetelor

(1)Comisia este sprijinită de comitetul instituit prin articolul 8 din Decizia 93/389/CEE. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Atunci când comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”

(18)Articolul 23 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 23
Exercitarea delegării

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3d alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 10a alineatele (1) și (8), articolul 10b, articolul 10d, articolul 14 alineatul (1), articolul 15, articolul 19 alineatul (3), articolul 22, articolul 24, articolul 24a și articolul 25a se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la (*).

(*) data intrării în vigoare a actului legislativ de bază.

(3) Delegarea competenței menționată la alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul prezentului regulament intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

(19)Articolul 24 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Începând cu 2008, statele membre pot pune în aplicare comercializarea certificatelor de emisii în conformitate cu prezenta directivă pentru activitățile și gazele cu efect de seră care nu sunt enumerate în anexa I, ținând seama de toate criteriile relevante, în special de efectele asupra pieței interne, denaturările potențiale ale concurenței, integritatea ecologică a schemei comunitare și fiabilitatea sistemului de monitorizare și raportare planificat, cu condiția ca includerea unor astfel de activități și gaze cu efect de seră să fie aprobată de Comisie,

în conformitate cu actele delegate pe care Comisia este împuternicită să le adopte în conformitate cu articolul 23, dacă includerea se referă la activități și gaze cu efect de seră care nu sunt enumerate în anexa I.”;

(b) la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în vederea adoptării unui astfel de regulament privind monitorizarea și raportarea emisiilor și a datelor referitoare la activități în conformitate cu articolul 23.”

(20)Articolul 24a se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Aceste măsuri sunt conforme cu actele adoptate în temeiul articolului 11b alineatul (7). Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”;

(b) alineatul (2) se elimină.

(21)Articolul 25 alineatul (2) se elimină.

(22)La articolul 25a, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care o țară terță adoptă măsuri de reducere a impactului pe care îl au asupra schimbărilor climatice zborurile care decolează din țara în cauză și aterizează pe teritoriul Comunității, Comisia, după consultarea țării terțe și a statelor membre în cadrul comitetului menționat la articolul 23 alineatul (1), analizează opțiunile disponibile pentru a asigura o interacțiune optimă între schema comunitară și măsurile dispuse de țara în cauză.

După caz, Comisia poate adopta modificări pentru a exclude zborurile care sosesc din țara terță în cauză din activitățile de aviație enumerate în anexa I sau pentru a prevedea orice alte modificări la activitățile de aviație enumerate în anexa I care sunt impuse de un acord încheiat în conformitate cu al patrulea paragraf. Comisia este împuternicită să adopte astfel de modificări în conformitate cu articolul 23.”

(23)Anexa IIa se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

(24)Anexa IIb se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

(25)Anexa IV se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta directivă.

Articolul 2
Transpunere

(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2018. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3
Dispoziție tranzitorie

Atunci când se conformează obligațiilor lor prevăzute la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf din prezenta directivă, statele membre se asigură că legislația lor națională în care sunt transpuse articolul 10, articolul 10a alineatele (5)-(7), articolul 10a alineatul (8) primul și al doilea paragraf, articolul 10a alineatele (12)-(18), articolul 10c, articolul 11a alineatele (8) și (9) și anexele IIa și IIb la Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia (UE) 2015/..., continuă să se aplice până la 31 decembrie 2020.

Articolul 4
Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5
Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 22  

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 23  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

✓ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din AAAA până în AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

✓Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 24  

◻ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–✓ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive;

◻ Gestiune partajată cu statele membre

✓ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–✓BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate: nu se aplică.

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻        Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale 31 , conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Sinteză

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane și alte cheltuieli administrative va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–✓    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuția terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–✓    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-169-2014-INIT/ro/pdf

(2) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 din 16 februarie 2011.

(3) O sinteză a constatărilor și a contribuțiilor individuale poate fi găsită pe pagina de internet a DG Politici Climatice http://ec.europa.eu/clima/consultations/articles/0023_en.htm .

(4) Înregistrările reuniunilor și prezentarea pot fi găsite pe pagina de internet a DG Politici Climatice: http://ec.europa.eu/clima/policies/ets/cap/leakage/documentation_en.htm

(5) SEC(2015) XXX.

(6) ICF International, Umweltbundesamt, SQ Consult, Ecologic Institut, Vivid Economics și ZEW – activitate în desfășurare.

(7) Study on different pass-through factors to assess the impact of the EU ETS carbon cost („Studiu privind diferiți factori de transfer pentru a evalua impactul costului emisiilor de dioxid de carbon din cadrul EU ETS”) – activitate în desfășurare.

(8) Assessment of the first years of the functioning of the new allocation system based on benchmarks („Evaluarea primilor ani de funcționare a noului sistem de alocare bazat pe criterii de referință”) – activitate în desfășurare.

(9) Carbon Leakage and Competitiveness Assessment („Evaluarea relocării emisiilor de dioxid de carbon și a competitivității”), Ecorys, 2014 ( http://ec.europa.eu/clima/policies/ets/cap/leakage/docs/cl_evidence_factsheets_en.pdf ).

(10) SWD(2014) 15 final.

(11) JO C 326, 26.4.2012, p. 391.

(12) JO C […], […], p. […].

(13) JO C […], […], p. […].

(14) JO C […], […], p. […].

(15) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(16) http://www4.unfccc.int/submissions/indc/Submission%20Pages/submissions.aspx 

(17) COM(2015) 80, care stabilește O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice.

(18) SEC(2015) XX.

(19) Decizia (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului din ... privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferente schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE (JO L [...], [...], p. [...]).

(20) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie, JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

(21) JO C 369, 17.12.2011, p. 14.

(22) ABM (activity based management): gestiune pe activități; ABB (activity based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

(23) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(24) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(25) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(26) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(27) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(28) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(29) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(30) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(31) Articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1293/2013 LIFE 2014-2020, publicat în Jurnalul Oficial L 347 din 20 decembrie 2013, p. 185.

(32) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(33) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…” 

(34) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(35) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(36) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(37) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(38) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.7.2015

COM(2015) 337 final

ANEXE

la

DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu

{SWD(2015) 135 final}
{SWD(2015) 136 final}

ANEXE

la

DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu

Anexa I

Anexa IIa la Directiva 2003/87/CE se înlocuiește cu textul următor:

„ANEXA IIa

Creșteri ale procentului certificatelor care pot fi scoase la licitație de statele membre în temeiul articolului 10 alineatul (2) litera (a), pentru asigurarea solidarității și dezvoltării în vederea reducerii emisiilor și a adaptării la efectele schimbărilor climatice

Anexa II

Anexa IIb la Directiva 2003/87/CE se înlocuiește cu textul următor:

„ANEXA IIb

Distribuirea fondurilor din Fondul pentru modernizare până la 31 decembrie 2030

Anexa III

În anexa IV partea A la Directiva 2003/87/CE, paragraful de la a patra rubrică intitulată „Monitorizarea emisiilor de alte gaze cu efect de seră” se înlocuiește cu următorul text:

„Se folosesc metode standardizate sau acceptate, elaborate de Comisie în colaborare cu toate părțile interesate relevante și adoptate în temeiul articolului 14 alineatul (1).”