EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020 (propunerea privind CFM)[1] stabilește cadrul bugetar și principalele orientări ale politicii agricole comune (PAC). Pe această bază, Comisia prezintă un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC pe perioada 2014-2020, precum și o evaluare a impactului unor scenarii alternative privind evoluția politicii.

Actualele propuneri de reformă se bazează pe Comunicarea privind PAC în perspectiva anului 2020[2] care a evidențiat opțiunile de politică generale destinate să răspundă provocărilor viitoare cu care se vor confrunta agricultura și zonele rurale și să îndeplinească obiectivele stabilite pentru PAC, și anume 1) producția alimentară fiabilă; 2) gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice; 3) dezvoltarea teritorială echilibrată. Orientările reformei prezentate în comunicare s-au bucurat până în prezent de un sprijin amplu atât în cadrul dezbaterilor interinstituționale[3], cât și în cadrul consultărilor cu părțile interesate, desfășurate în contextul evaluării impactului.

O temă comună, recurentă pe parcursul întregului proces, s-a dovedit a fi necesitatea de a promova utilizarea eficientă a resurselor, în vederea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și zonele rurale din UE, în concordanță cu strategia Europa 2020, menținând structura PAC în jurul a doi piloni care utilizează instrumente complementare pentru atingerea acelorași obiective. Pilonul I acoperă plățile directe și măsurile de piață, oferind fermierilor din UE un ajutor anual pentru venitul de bază și sprijin în caz de perturbări specifice ale pieței, în timp ce pilonul II acoperă dezvoltarea rurală, oferind statelor membre un cadru comun pentru elaborarea și cofinanțarea unor programe multianuale[4].

Prin reforme succesive, PAC a accentuat orientarea spre piață a agriculturii, asigurându-le totodată producătorilor un ajutor pentru venit, a ameliorat integrarea cerințelor de mediu și a consolidat sprijinul pentru dezvoltare rurală ca politică integrată pentru dezvoltarea zonelor rurale din întreaga UE. Acest proces de reformă a dat însă naștere unor exigențe cu privire la o mai bună distribuire a sprijinului între statele membre și în interiorul acestora, precum și la o mai bună orientare a măsurilor destinate să abordeze provocările legate de mediu și să combată mai bine volatilitatea tot mai mare a piețelor.

În trecut, reformele răspundeau în principal unor provocări endogene, de la crize provocate de surplusuri enorme la crize legate de siguranța alimentară, și s-au dovedit a fi utile pentru UE atât pe plan intern, cât și la nivel internațional. Însă majoritatea provocărilor actuale sunt cauzate de factori exteriori agriculturii, necesitând astfel o reacție mai complexă la nivel de politici.

Se preconizează că veniturile agricole vor rămâne în continuare sub presiune, întrucât fermierii se confruntă cu mai multe riscuri, cu încetinirea ritmului de creștere a productivității și cu o reducere a marjei de profit din cauza creșterii costurilor de producție; prin urmare, este necesar să se mențină ajutorul pentru venit și să se consolideze instrumentele existente în vederea unei mai bune gestionări a riscurilor și a unei reacții mai eficiente la situațiile de criză. O agricultură puternică este vitală pentru industria alimentară din UE și pentru securitatea alimentară la nivel mondial.

În același timp, sectorul agricol și zonele rurale sunt invitate să își intensifice eforturile în scopul atingerii ambițioaselor obiective legate de schimbările climatice și de energie, precum și în vederea punerii în practică a strategiei în domeniul biodiversității, care fac parte din agenda Europa 2020. Fermierii, care, împreună cu silvicultorii, sunt principalii gestionari ai terenurilor, vor avea nevoie de sprijin pentru adoptarea și menținerea sistemelor și practicilor agricole care contribuie în mod deosebit la atingerea obiectivelor legate de mediu și de schimbările climatice, deoarece furnizarea acestor bunuri publice nu se reflectă în prețurile pieței. De asemenea, va fi esențial să se valorifice la maximum potențialul variat al zonelor rurale, contribuind astfel la creșterea favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii.

Această reformă accelerează procesul de integrare a cerințelor în materie de protecție a mediului. Ea introduce pentru prima dată în primul pilon al PAC o componentă puternică de ecologizare, garantând astfel că toți fermierii din UE care sunt beneficiari ai sprijinului depășesc cerințele de ecocondiționalitate și realizează beneficii de mediu și climatice în cadrul activităților lor cotidiene. Un procent de treizeci la sută din plățile directe va fi de acum înainte legat de componenta „ecologizare”, iar aceste plăți vor garanta că toți fermierii realizează beneficii de mediu și climatice prin metode precum reținerea carbonului în sol și conservarea habitatelor de pajiști asociate cu pajiștile permanente, asigurarea protecției apelor și a habitatelor prin stabilirea unor zone de interes ecologic și ameliorarea rezilienței solului și a ecosistemelor prin diversificarea culturilor. Fermierii vor consolida capacitatea terenurilor și a ecosistemelor naturale de a contribui la atingerea principalelor obiective ale UE în materie de biodiversitate și de adaptare la schimbările climatice. Ecocondiționalitatea va sta în continuare la baza plăților directe și se va axa mai mult pe protejarea zonelor umede și a solurilor bogate în carbon, făcând totodată obiectul unei raționalizări în scopul reducerii sarcinii administrative. Comisia intenționează să integreze directivele-cadru privind apa în sfera ecocondiționalității odată ce toate statele membre le vor fi implementat integral, stabilind mai ales obligații clare pentru fermieri. De asemenea, în cadrul dezvoltării rurale se acordă prioritate obiectivelor care țin de gestionarea durabilă a resurselor naturale și de combaterea schimbărilor climatice, prin refacerea, conservarea și ameliorarea ecosistemelor, precum și prin promovarea utilizării eficiente a resurselor și a unei agriculturi cu emisii reduse de carbon și rezistente la climă. Politica de dezvoltare rurală va permite o contribuție semnificativă la finalizarea implementării Directivei Natura 2000 și a directivelor-cadru priind apa, precum și la realizarea strategiei UE privind biodiversitatea în perspectiva anului 2020.

În consecință, viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restrânsă, deși esențială, a economiei UE, ci va deveni și o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial. În aceasta constă valoarea adăugată, specifică UE, a unei politici cu adevărat comune care utilizează în modul cel mai eficient resursele bugetare limitate cu scopul de a menține o agricultură sustenabilă pe întregul teritoriu al UE, de a aborda aspecte transfrontaliere importante, precum schimbările climatice, și de a consolida solidaritatea între statele membre, permițând totodată procesului de implementare să rămână flexibil pentru a răspunde necesităților la nivel local.

În conformitate cu cadrul prevăzut de propunerea privind CFM, PAC trebuie să-și mențină structura bazată pe doi piloni, în care bugetul alocat fiecărui pilon va fi menținut în termeni nominali la nivelul din 2013, iar accentul se va pune în mod clar pe obținerea de rezultate în privința priorităților-cheie ale UE. Plățile directe trebuie să promoveze o producție durabilă prin alocarea a 30 % din pachetul lor bugetar către măsuri obligatorii în favoarea climei și a mediului. Nivelurile plăților trebuie să devină treptat convergente, iar plățile către marii beneficiari să facă obiectul unei plafonări progresive. Dezvoltarea rurală trebuie inclusă într‑un cadru strategic comun împreună cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE, cu o abordare consolidată orientată spre rezultate și sub rezerva îndeplinirii unor condiții ex-ante mai bune și mai clare. În sfârșit, în ceea ce privește măsurile de piață, finanțarea PAC trebuie consolidată cu două instrumente din afara CFM: 1) o rezervă de urgență pentru a face față situațiilor de criză și 2) extinderea domeniului de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare.

Pe această bază, principalele elemente ale cadrului legislativ al PAC pentru perioada 2014‑2020 sunt stabilite în următoarele regulamente:

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune („regulamentul privind plățile directe”);

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole („Regulamentul privind OCP unică”);

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) („regulamentul privind dezvoltarea rurală”);

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune („regulamentul orizontal”);

– Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole;

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 în ceea ce privește aplicarea plăților directe pentru fermieri în anul 2013;

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în ceea ce privește regimul schemei de plată unică și sprijinul acordat viticultorilor.

Regulamentul privind dezvoltarea rurală se bazează pe o propunere prezentată de Comisie la 6 octombrie 2011 care stabilește norme comune pentru toate fondurile care operează într-un cadru strategic comun[5]. Va urma un regulament privind schema de ajutoare pentru persoanele cele mai defavorizate, finanțată în prezent în cadrul unei alte rubrici a CFM.

În plus, pentru a găsi modalitatea optimă de reconciliere a principiul transparenței cu dreptul beneficiarilor la protecția datelor cu caracter personal, sunt în curs de elaborare și norme noi privind publicarea informațiilor referitoare la beneficiari, care țin seama de obiecțiile exprimate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

Pe baza evaluării actualului cadru de politică și a unei analize a provocărilor și necesităților viitoare, evaluarea impactului analizează și compară efectele a trei scenarii alternative. Aceasta este rezultatul unui lung proces, inițiat în aprilie 2010 și condus de un grup interservicii care a reunit analize calitative și cantitative aprofundate, stabilind inclusiv un scenariu de bază sub formă de proiecții pe termen mediu privind piețele și veniturile agricole până în 2020 și modelând impactul diferitelor scenarii de politică asupra economiei sectorului.

Cele trei scenarii elaborate în cadrul evaluării impactului sunt: 1) un scenariu de ajustare care menține cadrul actual de politică, soluționând însă cele mai importante deficiențe ale acestuia, precum distribuirea plăților directe; 2) un scenariu de integrare care implică schimbări majore la nivel de politică, care constau într-o mai bună orientare și o ecologizare a plăților directe și într-o consolidare a orientării strategice a politicii de dezvoltare rurală în condițiile unei mai bune coordonări cu alte politici ale UE, precum și într-o extindere a temeiului juridic pentru a crea posibilități mai ample de cooperare între producători și 3) un scenariu de redirecționare care reorientează politica exclusiv către mediu, eliminând progresiv plățile directe, și care se bazează pe ipoteza că pentru a menține capacitatea de producție nu este nevoie de sprijin și că necesitățile socio-economice ale zonelor rurale pot fi satisfăcute prin alte politici.

În contextul crizei economice și al presiunii exercitate asupra finanțelor publice, la care UE a reacționat prin strategia Europa 2020 și prin propunerea privind CFM, toate cele trei scenarii acordă un grad diferit de importanță fiecăruia dintre celor trei obiective strategice ale viitoarei PAC, al cărei obiectiv este creșterea competitivității și a durabilității agriculturii în zone rurale dinamice. În vederea unei mai bune alinieri la strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor, o importanță tot mai mare o va dobândi creșterea productivității agricole prin cercetare, prin transfer de cunoștințe și prin promovarea cooperării și a inovării (inclusiv prin intermediul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii). Deși politica agricolă a UE nu mai funcționează într-un mediu strategic care denaturează comerțul, se așteaptă ca sectorul să fie supus unei presiuni suplimentare din cauza unei mai mari liberalizări, mai ales în cadrul Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD) sau al acordului de liber schimb cu Mercosur.

Cele trei scenarii de politică au fost elaborate luând în considerare preferințele exprimate cu ocazia consultării desfășurate în contextul evaluării impactului. Părțile interesate au fost invitate să-și prezinte contribuțiile în perioada 23.11.2010 ‑ 25.1.2011, iar la 12.1.2011 a fost instituit un comitet consultativ. Principalele concluzii sunt sintetizate mai jos[6]:

– În general, părțile interesate sunt de acord că este nevoie de o PAC puternică, bazată pe o structură cu doi piloni pentru abordarea provocărilor legate de securitatea alimentară, de gestionarea durabilă a resurselor naturale și de dezvoltarea teritorială.

– Majoritatea respondenților consideră că PAC ar trebui să joace un rol în stabilizarea piețelor și a prețurilor.

– Părțile interesate au opinii divergente în ceea ce privește direcționarea sprijinului (în special redistribuirea ajutoarelor directe și plafonarea plăților).

– S-a căzut de acord asupra faptului că ambii piloni pot juca un rol important în intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice și în creșterea performanței de mediu, în beneficiul societății UE. Deși mulți fermieri consideră că acest lucru are deja loc, publicul mai larg argumentează că plățile din cadrul pilonului I ar putea fi utilizate mai eficient.

– Respondenții doresc ca toate zonele din UE, inclusiv cele mai defavorizate, să fie incluse în procesul viitor de creștere și dezvoltare.

– Mulți respondenți au pus accentul pe integrarea PAC cu alte politici, precum cele din domeniul mediului, al sănătății, al comerțului și al dezvoltării.

– Se consideră că inovarea, dezvoltarea întreprinderilor competitive și furnizarea de bunuri publice cetățenilor din UE reprezintă căi de aliniere a PAC la strategia Europa 2020.

În evaluarea impactului se face așadar o comparație între cele trei scenarii alternative de politică:

Scenariul de redirecționare ar accelera ajustarea structurală în sectorul agricol, reorientând producția spre domeniile cele mai rentabile și spre sectoarele cele mai profitabile. Deși fondurile pentru mediu ar crește considerabil, sectorul ar urma să fie expus unor riscuri mai mari din cauza domeniului de aplicare limitat al măsurilor de intervenție pe piață. În plus, costurile sociale și de mediu aferente ar urma să fie considerabile, întrucât zonele mai puțin competitive s-ar confrunta cu mari pierderi de venituri și cu degradarea semnificativă a mediului înconjurător, ca urmare a faptului că politica ar pierde efectul de levier al plăților directe cuplate cu cerințele de ecocondiționalitate.

La extrema cealaltă, scenariul de ajustare ar fi cel mai potrivit din punctul de vedere al continuității politicii, aducând îmbunătățiri limitate, dar vizibile, în ceea ce privește atât competitivitatea sectorului agricol, cât și performanța de mediu. Totuși, nu este deloc sigur că acest scenariu ar putea aborda în mod adecvat marile provocări viitoare în materie de schimbări climatice și de mediu, care stau și la baza durabilității pe termen lung a agriculturii.

Scenariul de integrare deschide noi posibilități prin îmbunătățirea direcționării și ecologizarea plăților directe. Analiza arată că ecologizarea poate fi realizată cu costuri rezonabile din partea fermierilor, deși nu se poate evita o oarecare sarcină administrativă. În mod similar, este posibil ca dezvoltarea rurală să ia un nou avânt, cu condiția ca statele membre și regiunile să utilizeze eficient noile posibilități, iar cadrul strategic comun cu alte fonduri ale UE să nu elimine sinergiile cu pilonul I și să nu reducă atuurile dezvoltării rurale. Dacă s-ar ajunge la echilibrul necesar, acest scenariu ar fi cel mai potrivit pentru realizarea durabilității pe termen lung a agriculturii și a zonelor rurale.

Pornind de la această bază, evaluarea impactului concluzionează că scenariul de integrare este cel mai echilibrat din punctul de vedere al alinierii progresive a PAC la obiectivele strategice ale UE, iar acest echilibru poate fi regăsit și în implementarea diferitelor elemente în cadrul propunerilor legislative. De asemenea, va fi esențială elaborarea unui cadru de evaluare pentru măsurarea performanței PAC, care să cuprindă un set comun de indicatori legați de obiectivele de politică.

Pe parcursul întregului proces, una dintre principalele preocupări a fost nevoia de simplificare; aceasta ar trebui realizată prin diverse metode, de exemplu, prin raționalizarea ecocondiționalității și a instrumentelor de piață sau prin elaborarea unei scheme de ajutoare destinate micilor fermieri. În plus, ecologizarea plăților directe ar trebui astfel concepută încât să reducă la minimum sarcina administrativă, inclusiv costurile controalelor.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Se propune menținerea structurii actuale cu doi piloni a PAC, în care măsurile obligatorii anuale cu aplicare generală din cadrul pilonului I sunt completate cu măsuri voluntare mai bine adaptate particularităților naționale și regionale în contextul unei abordări programatice multianuale în cadrul pilonului II. Cu toate acestea, noua configurare a plăților directe urmărește o mai bună valorificare a sinergiilor cu pilonul II care, la rândul său, este inclus într-un cadru strategic comun în vederea unei mai bune coordonării cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE.

Pe această bază, se menține și structura actuală alcătuită din patru instrumente juridice de bază, deși domeniul de aplicare al regulamentului privind finanțarea a fost extins pentru a reuni dispoziții comune în cadrul regulamentului cunoscut astăzi sub denumirea de regulament orizontal.

Propunerile respectă principiul subsidiarității. PAC este o politică cu adevărat comună: este un domeniu de competențe partajate între UE și statele membre, gestionat la nivelul UE în vederea menținerii unei agriculturi durabile și diversificate în întreaga UE și a abordării unor aspecte transfrontaliere importante, precum combaterea schimbărilor climatice și întărirea solidarității între statele membre. Având în vedere importanța provocărilor viitoare pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial, PAC rămâne o politică de importanță strategică, al cărei scop este să asigure cea mai eficace reacție la provocările din domeniul politicilor și cea mai eficientă utilizare a resurselor bugetare. În plus, se propune menținerea structurării actuale a instrumentelor în cei doi piloni, ceea ce lasă statelor membre o marjă de manevră mai mare pentru a adapta soluțiile la particularitățile lor locale și pentru a cofinanța pilonul II. Noul parteneriat european pentru inovare și setul de instrumente pentru gestionarea riscurilor sunt incluse tot în pilonul II. În același timp, politica va fi mai bine aliniată la strategia Europa 2020 (inclusiv un cadru comun cu alte fonduri ale UE) și vor fi introduse o serie de îmbunătățiri și de elemente simplificatoare. În fine, analiza efectuată în cadrul evaluării impactului ilustrează în mod clar costul statu‑quoului din punctul de vedere al consecințelor economice, de mediu și sociale negative.

Regulamentul privind plățile directe prevede norme comune pentru schema de plată de bază și plățile conexe. Pe baza reformei din 2003 și a „bilanțului de sănătate” din 2008, care au decuplat plățile directe de producție, condiționându-le totodată de respectarea cerințelor de ecocondiționalitate, regulamentul urmărește în prezent să direcționeze mai bine sprijinul destinat anumitor acțiuni, zone sau beneficiari și să pregătească terenul pentru convergența nivelului sprijinului în și între statele membre. De asemenea, regulamentul cuprinde o secțiune cu privire la sprijinul cuplat.

O schemă unică la nivelul UE, schema de plată de bază, înlocuiește schema de plată unică și schema de plată unică pe suprafață începând din 2014. Schema va funcționa pe baza drepturilor la plată alocate la nivel național sau regional tuturor fermierilor în funcție de numărul hectarelor lor eligibile în primul an de aplicare. Astfel modelul regional, care a fost opțional în perioada actuală, este generalizat și cuprinde efectiv în sistem toată suprafața agricolă. Normele cu privire la gestionarea drepturilor și la rezerva națională urmează în mare parte normele în vigoare.

În vederea unei repartizări mai echitabile a sprijinului, valoarea drepturilor trebuie să conveargă la nivel național sau regional spre o valoare uniformă. Acest lucru se face în mod progresiv pentru a evita producerea unor perturbări majore.

Un element important îl constituie creșterea performanței generale de mediu a PAC prin ecologizarea plăților directe cu ajutorul anumitor practici agricole benefice pentru climă și mediu pe care trebuie să le aplice toți fermierii, care depășesc cerințele de ecocondiționalitate și care stau, la rândul lor, la baza măsurilor din cadrul pilonului II.   

Definiția fermierului activ determină o mai bună direcționare către fermierul angajat cu adevărat în activități agricole, legitimând astfel sprijinul. În plus, se prevede reducerea și plafonarea progresivă a sprijinului destinat marilor beneficiari, luându-se în considerare în mod corespunzător ocuparea forței de muncă.

Sunt prevăzute, de asemenea, următoarele plăți:

– o plată (30% din plafonul național anual) pentru fermierii care aplică practici agricole benefice pentru climă și mediu: diversificarea culturilor, menținerea pajiștilor permanente și a zonelor de interes ecologic. Agricultura ecologică beneficiază automat de această plată, în timp ce fermierii din zonele Natura 2000 vor trebui să respecte cerințele relevante în măsura în care acestea sunt coerente cu legislația privind Natura 2000;

– o plată facultativă (până la 5% din plafonul național anual) pentru fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale specifice (modul de delimitare a acestor zone este identic cu modul de delimitare în scopuri legate de dezvoltarea rurală); prin această plată se recunoaște că este necesar un ajutor pentru venit pentru a menține prezența în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale specifice și se completează sprijinul existent în cadrul dezvoltării rurale;

– o plată (până la 2% din plafonul național anual) pentru instalarea tinerilor fermieri, care poate fi completată prin instituirea unor ajutoare în cadrul dezvoltării rurale.

În același timp, regulamentul prevede o schemă simplificată destinată micilor fermieri (până la 10% din plafonul național anual), care pot primi astfel o plată forfetară care înlocuiește toate plățile directe, și simplifică sarcina administrativă prin reducerea obligațiilor acestor fermieri legate de ecologizare, de ecocondiționalitate și de controale.

Se prevede o schemă de sprijin cuplat facultativ pentru anumite tipuri de activități agricole sau pentru anumite sisteme agricole care se confruntă cu anumite dificultăți și care sunt deosebit de importante din motive economice și/sau sociale; sprijinul se acordă în măsura în care este necesar pentru a menține nivelurile actuale de producție (până la 5% din plafonul național anual, cu posibilitatea de depășire a acestuia în cazuri particulare).

În plus, regulamentul menține posibilitatea acordării unor plăți directe naționale complementare Bulgariei și României și include o plată specifică pentru bumbac.

Din perspectiva simplificării, noile plăți directe se vor baza pe un singur tip de drepturi la plată și vor raționaliza normele privind transferul, simplificând astfel gestionarea acestora; armonizarea dispozițiilor privind plățile cuplate în cadrul unei singure rubrici face cadrul juridic mai ușor de utilizat, iar schema destinată micilor fermieri, cu cerințele și procedurile sale simplificate, va reduce birocrația cu care se confruntă fermierii și va spori competitivitatea acestora.

4.           IMPLICAŢII BUGETARE

În conformitate cu propunerea privind CFM, o parte semnificativă a bugetului UE trebuie să rămână în continuare dedicată agriculturii, care reprezintă o politică comună de importanță strategică. Astfel, în contextul prețurilor actuale, se propune alocarea a 317,2 miliarde EUR pentru pilonul I și a 101,2 miliarde EUR pentru pilonul II, în perioada 2014-2020, în vederea desfășurării principalelor activități din cadrul PAC.

Fondurile alocate pilonului I și pilonului II sunt completate cu fonduri suplimentare de 17,1 miliarde EUR, din care 5,1 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, 2,5 miliarde EUR pentru siguranța alimentară și 2,8 miliarde EUR pentru ajutoarele alimentare acordate persoanelor celor mai defavorizate, în cadrul altor rubrici din CFM; de asemenea, se va constitui o nouă rezervă de 3,9 miliarde EUR pentru situații de criză în sectorul agricol, iar 2,8 miliarde EUR vor fi alocați Fondului european de ajustare la globalizare, care nu face parte din CFM, ceea ce face ca bugetul total să se ridice la 435,6 miliarde EUR în perioada 2014-2020.

În ceea ce privește distribuția sprijinului între statele membre, propunerea prevede ca în cazul tuturor statelor membre în care valoarea plăților directe este mai mică de 90 % din media UE să fie acoperită o treime din acest decalaj. Plafoanele naționale prevăzute de regulamentul privind plățile directe se calculează pe baza acestei propuneri.

Distribuirea sprijinului pentru dezvoltare rurală se bazează pe criterii obiective legate de obiectivele de politică, ținând seama de distribuția actuală. Așa cum se întâmplă în prezent, regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să beneficieze în continuare de rate de cofinanțare mai ridicate, care se vor aplica și anumitor măsuri precum cele privind transferul de cunoștințe, grupurile de producători, cooperarea și axa Leader.

Se prevede un anumit grad de flexibilitate a transferurilor între piloni (până la 5% din plățile directe): din pilonul I în pilonul II pentru a permite statelor membre să își consolideze politica de dezvoltare rurală și din pilonul II în pilonul I pentru statele membre în care nivelul plăților directe rămâne mai mic de 90% din media UE.

Informații detaliate cu privire la impactul financiar al propunerilor de reformă a PAC sunt prezentate în fișa financiară care însoțește propunerile.

2011/0280 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere Actul de aderare din 1979, în special alineatul (6) din Protocolul nr. 4 privind bumbacul anexat la acesta,

având în vedere propunerea Comisiei Europene[7],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[8],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[9],

după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor[10],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”[11] prezintă potențialele provocări, obiectivele și orientările pentru politica agricolă comună (PAC) după 2013. În lumina dezbaterii pe marginea respectivei comunicări, PAC trebuie reformată cu începere de la 1 ianuarie 2014. Reforma respectivă trebuie să cuprindă toate instrumentele principale ale PAC, inclusiv Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003[12],. Ținând seama de amploarea acestei reforme, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 73/2009 să fie abrogat și înlocuit cu un text nou. De asemenea, în măsura posibilităților, reforma trebuie să raționalizeze și să simplifice dispozițiile.

(2) Prezentul regulament trebuie să conțină toate elementele de bază cu privire la plata sprijinului acordat de Uniune fermierilor și să stabilească criterii și condiții de acces la plățile respective, care sunt legate inextricabil de respectivele elementele de bază.

(3) Trebuie să se clarifice faptul că Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului din … privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune[13] [Regulamentul orizontal privind CAP: HZR] și dispozițiile adoptate în temeiul acestuia trebuie să se aplice în legătură cu măsurile prevăzute de prezentul regulament. Din motive de coerență cu alte instrumente juridice legate de PAC, unele norme prevăzute în prezent de Regulamentul (CE) 73/2009 sunt stipulate actualmente în Regulamentul (UE) nr. […][HZR], în special normele destinate să garanteze respectarea obligațiilor prevăzute de dispozițiile privind plățile directe, inclusiv controalele și aplicarea de măsuri și penalități administrative în caz de neconformitate, normele legate de ecocondiţionalitate, precum cerințele de reglementare în materie de gestionare, bunele condiții agricole și de mediu, monitorizarea și evaluarea măsurilor relevante, precum și norme legate de recuperarea plăților necuvenite.

(4) În vederea completării sau modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratat. Este deosebit de important ca, pe durata lucrărilor pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(5) Pentru a se asigura condiții uniforme pentru implementarea prezentului regulament și pentru a se evita concurența neloială sau discriminarea între fermieri, trebuie să se confere Comisiei competențe de executare în ceea ce privește: stabilirea plafonului național anual pentru schema de plată de bază; adoptarea de norme privind cererile de alocare a drepturilor la plată; adoptarea de măsuri privind retransferarea drepturilor la plată nefolosite în rezerva națională; adoptarea unor cerințe legate de notificarea către  autoritățile naționale a transferării drepturilor la plată și de termenele în care trebuie efectuată această notificare; stabilirea plafonului anual al plății destinate practicilor agricole benefice pentru climă și mediu; stabilirea plafonului anual al plății destinate zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale; stabilirea plafonului anual al plății destinate tinerilor fermieri; stabilirea plafoanelor anuale pentru sprijinul cuplat facultativ; adoptarea de norme privind procedura de evaluare și de aprobare a deciziilor în cadrul sprijinului cuplat facultativ; adoptarea de norme privind procedura de autorizare și notificările adresate producătorilor cu privire la autorizarea terenurilor și a soiurilor în scopul acordării plății specifice pentru cultura de bumbac; elaborarea de norme privind calcularea reducerii cuantumului plății specifice pentru cultura de bumbac; adoptarea de norme privind cerințele generale de notificare. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[14].

(6) Comisia trebuie să adopte acte de punere în aplicare care să fie aplicabile imediat atunci când motive de maximă urgență impun acest lucru, în cazuri justificate corespunzător, legate de măsurile excepționale de gestionare destinate să soluționeze problemele urgente și neprevăzute care se pot ivi în unul sau mai multe state membre.

(7) Obiectivele prezentului regulament pot fi realizate mai eficient la nivelul Uniunii prin intermediul garanției multianuale a finanțării acordate de Uniune și prin concentrarea asupra unor priorități clar definite, având în vedere legăturile existente între prezentul regulament și celelalte instrumente ale PAC, disparitățile dintre diversele zone rurale și resursele financiare limitate ale statelor membre într-o Uniune extinsă. Prin urmare, prezentul regulament este în concordanță cu principiul subsidiarității, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Întrucât domeniul de aplicare al prezentului regulament este limitat la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale, acesta respectă, de asemenea, principiul proporționalității, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din tratatul respectiv.

(8) Pentru a ține seama de noua legislație privind schemele de sprijin care poate fi adoptată după intrarea în vigoare a prezentului regulament, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290, în scopul modificării listei schemelor de sprijin reglementate de prezentul regulament.

(9) Pentru a se ține seama de anumite elemente noi și pentru a se garanta protecția drepturilor beneficiarilor, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul stabilirii mai multor definiții privind accesul la sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, al stabilirii cadrului în care statele membre trebuie să definească activitățile minime care trebuie efectuate pe suprafețele păstrate în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau cultivare, precum și criteriile care trebuie îndeplinite de către fermieri a se considera că aceștia au respectat obligația de menținere a suprafeței agricole într-o stare adecvată pentru cultivare și criteriile pentru determinarea predominanței ierbii și a altor plante furajere erbacee în ceea ce privește pajiștile permanente.

(10) Pentru a se garanta protecția drepturilor beneficiarilor, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul adoptării de norme privind baza de calculare a reducerilor pe care statele membre urmează să le aplice fermierilor în temeiul aplicării disciplinei financiare.

(11) Pentru a se garanta că sumele destinate finanțării PAC respectă plafoanele anuale menționate la articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR], trebuie menținută o ajustare a nivelului sprijinului direct în orice an calendaristic. Ajustarea plăților directe trebuie aplicată numai plăților care urmează să fie acordate fermierilor și care depășesc 5 000 EUR în anul calendaristic corespunzător. Având în vedere nivelurile plăților directe destinate fermierilor din Bulgaria și România în cadrul aplicării mecanismului de introducere progresivă a tuturor plăților directe acordate în statele membre respective, acest instrument de disciplină financiară nu trebuie să se aplice în statele membre respective decât de la 1 ianuarie 2016.

(12) Pentru a se ține seama de evoluțiile legate de cuantumurile maxime totale ale plăților directe care pot fi acordate, inclusiv cele care rezultă din deciziile care urmează să fie luate de statele membre cu privire la transferurile dintre primul și al doilea pilon, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul revizuirii plafoanelor naționale și a celor nete prevăzute de prezentul regulament.

(13) Experiența dobândită prin aplicarea diverselor scheme de sprijin pentru fermieri demonstrează că sprijinul a fost, în unele cazuri, acordat unor beneficiari al căror scop comercial nu era deloc, sau era doar marginal, orientat către realizarea unei activități agricole, precum aeroporturi, companii de căi ferate, societăți imobiliare și societăți care administrează terenuri sportive. Pentru a asigura o mai bună orientare a sprijinului, statele membre trebuie să se abțină de la a acorda plăți directe unor asemenea persoane fizice și juridice Fermierii mai mici cu jumătate de normă contribuie în mod direct la vitalitatea zonelor rurale, motiv pentru care aceștia nu trebuie împiedicați să primească ajutoare directe.

(14) Pentru a evita o sarcină administrativă excesivă cauzată de gestionarea plății unor sume mici, statele membre nu trebuie, în general, să acorde plăți directe în cazul în care plata ar fi mai mică de 100 EUR sau în cazul în care suprafața eligibilă a exploatației pentru care se solicită sprijin ar fi mai mică de un hectar. Totuși, deoarece structurile economiilor agricole ale statelor membre variază considerabil și pot să fie foarte diferite față de structura unei ferme medii din Uniune, statele membre trebuie să fie autorizate să aplice praguri minime care să reflecte propria lor situație particulară. Datorită structurii foarte specifice a agriculturii din regiunile ultraperiferice și din insulele mici din Marea Egee, statele membre trebuie să poată decide dacă în regiunile respective trebuie sau nu să se aplice vreun prag minim. Mai mult, statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a opta pentru implementarea unuia dintre cele două tipuri de prag minim, luând în considerare particularitățile structurilor sectoarelor lor agricole. Întrucât ar fi posibil să se acorde plăți fermierilor deținători ai așa-numitelor exploatații „fără teren”, aplicarea pragului bazat pe suprafață ar fi ineficientă. În consecință, acestor fermieri trebuie să li se aplice cuantumul minim legat de sprijin. Pentru a se asigura tratamentul egal al fermierilor din Bulgaria și România, ale căror plăți directe fac obiectul introducerii progresive, pragul minim trebuie să se bazeze pe cuantumurile finale care urmează să fie acordate la încheierea procesului de introducere progresivă.

(15) Repartizarea sprijinului direct pentru venit între fermieri se caracterizează prin faptul că se alocă sume disproporționate unui număr destul de redus de mari beneficiari. Datorită economiilor de mari proporții, beneficiarii mai mari nu necesită același nivel de sprijin unitar pentru ca obiectivul sprijinului pentru venit să fie atins în mod eficient. În plus, datorită potențialului lor de adaptare, marilor beneficiari le este mai ușor să funcționeze cu niveluri mai reduse de sprijin unitar. Prin urmare, pentru a îmbunătăți repartizarea plăților între fermieri, este corect să se introducă un sistem pentru marii beneficiari, în care nivelul sprijinului să fie redus progresiv și, în cele din urmă, plafonat. Acest sistem trebuie să țină însă seama de intensitatea muncii remunerate pentru a se evita efectele disproporționate asupra exploatațiilor mari cu foarte mulți angajați. Respectivele niveluri maxime nu trebuie să se aplice plăților acordate pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, întrucât acest lucru ar putea determina reducerea efectelor benefice pe care acestea urmăresc să le realizeze. Pentru ca plafonarea să devină eficace, statele membre trebuie să stabilească anumite criterii pentru a evita tranzacțiile abuzive ale unor fermieri care doresc să evite efectele acesteia. Veniturile obținute prin reducerea și de plafonarea plăților destinate marilor beneficiari trebuie să rămână în statele membre în care au fost generate și trebuie să fie utilizate pentru finanțarea de proiecte care aduc o contribuție semnificativă în domeniul inovării, în temeiul Regulamentului (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului din … privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)[15] [RDR].

(16) Pentru a facilita implementarea plafonării, în special în ceea ce privește procedurile pentru acordarea de plăți directe fermierilor și transferurile corespunzătoare către dezvoltarea rurală, trebuie să se stabilească plafoane nete pentru fiecare stat membru, pentru a se limita plățile care trebuie acordate fermierilor în urma aplicării plafonării. Pentru a se ține seama de particularitățile sprijinului PAC acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii[16] și cu Regulamentul (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului din 18 septembrie 2006 de stabilire a măsurilor specifice în domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003[17], precum și de faptul că aceste plăți directe nu fac obiectul plafonării, plafonul net pentru statele membre în cauză nu trebuie să includă plățile directe respective.

(17) Trebuie să se specifice că dispozițiile prezentului regulament care ar putea duce la o acțiune din partea statului membru susceptibilă de a reprezenta ajutor de stat, sunt excluse de la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat, dat fiind că dispozițiile în cauză includ condiții adecvate pentru acordarea sprijinului sau prevăd adoptarea unor astfel de condiții de către Comisie, pentru a preveni denaturarea excesivă a concurenței.

(18) Pentru îndeplinirea obiectivelor PAC, poate fi necesar ca schemele de sprijin să fie adaptate circumstanțelor în schimbare și, dacă este cazul, în termene scurte. Prin urmare, este necesar să se prevadă o posibilă revizuire a schemelor, în special având în vedere evoluția situației economice sau situația bugetară, ceea ce presupune că beneficiarii nu se pot baza pe imuabilitatea condițiilor de acordare a sprijinului.

(19) Fermierii din statele membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau ulterior au primit plăți directe pe baza unui mecanism de introducere progresivă prevăzut în actele de aderare corespunzătoare. În cazul Bulgariei și al României, acest mecanism va rămâne în vigoare în 2014 și în 2015. În plus, respectivele state membre au fost autorizate să acorde plăți directe naționale complementare. Posibilitatea de acordare a acestor plăți trebuie menținută în cazul Bulgariei și al României până la introducerea progresivă integrală a acestora.

(20) În vederea asigurării unei mai bune distribuții a sprijinului între terenurile agricole din Uniune, inclusiv în statele membre care au aplicat schema de plată unică pe suprafață prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 73/2009, o nouă schemă de plată de bază trebuie să înlocuiască schema de plată unică prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori[18] și menținută în Regulamentul (CE) nr. 73/2009, care a combinat mecanismele de sprijin existente anterior într-o schemă unică de plăți directe decuplate. Această măsură trebuie să determine expirarea drepturilor la plată obținute în temeiul regulamentelor respective și alocarea de drepturi la plată noi, deși tot pe baza numărului de hectare eligibile aflate la dispoziția fermierilor în primul an de implementare a schemei.

(21) Datorită integrării succesive a mai multor sectoare în schema de plată unică și perioadei următoare de ajustare acordate fermierilor, a devenit tot mai dificil să se justifice prezența unor diferențe individuale semnificative în ceea ce privește nivelul sprijinului pe hectar, rezultate din utilizarea referințelor istorice. Prin urmare, sprijinul direct pentru venit trebuie să fie distribuit mai echitabil între statele membre, prin reducerea legăturii cu referințele istorice și având în vedere contextul general al bugetului Uniunii. Pentru a se asigura o repartizare mai egală a sprijinului direct, ținându-se totodată seama de diferențele care persistă în ceea ce privește nivelul salariilor și costurile de producție, nivelurile sprijinului direct pe hectar trebuie să fie ajustate progresiv. În perioada în cauză, toate statele membre care acordă plăți directe sub nivelul de 90% din media UE trebuie să elimine o treime din decalajul dintre nivelul lor actual și acest nivel. Această convergență trebuie să fie finanțată proporțional de către toate statele membre care acordă plăți directe peste media Uniunii. În plus, toate drepturile la plată activate în 2019 într-un stat membru sau într-o regiune trebuie să aibă o valoare unitară uniformă, ca urmare a convergenței către această valoare care trebuie obținută prin măsuri lineare în cursul perioadei de tranziție. Cu toate acestea, pentru a se evita consecințele financiare perturbatoare pentru fermieri, statele membre care au utilizat schema de plată unică și în special modelul istoric, trebuie autorizate ca, la calcularea valorii drepturilor la plată în primul an de aplicare a noii scheme, să țină seama, parțial, de factori istorici. Dezbaterea privind următorul cadru financiar multianual pentru perioada care începe în 2021 trebuie să axeze, de asemenea, asupra obiectivului de convergență totală prin distribuirea în mod egal a sprijinului direct în întreaga Uniune Europeană pe durata perioadei respective.

(22) Experiența dobândită prin aplicarea schemei de plată unică arată că unele dintre principalele elemente ale acesteia trebuie păstrate, inclusiv stabilirea plafoanelor naționale pentru a se garanta că nivelul total al sprijinului nu depășește actualele constrângeri bugetare. Statele membre trebuie, de asemenea, să creeze în continuare o rezervă națională care trebuie să fie folosită pentru a facilita participarea a noi tineri fermieri la schemă sau care poate fi utilizată pentru a lua în considerare necesitățile specifice din anumite regiuni. Normele privind transferul și utilizarea drepturilor la plată trebuie menținute dar, dacă este posibil, simplificate.

(23) Pentru a se garanta protecția drepturilor beneficiarilor și pentru a se clarifica situațiile specifice care pot apărea în cursul aplicării schemei de plată de bază, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul adoptării de norme privind eligibilitatea și accesul fermierilor la schema de plată de bază în caz de moștenire și de moștenire anticipată, în caz de moștenire prin contract de arendare, de schimbare a formei sau a denumirii juridice, precum și în caz de fuziune sau de scindare a exploatației; în scopul adoptării de norme privind calcularea valorii și a numărului de drepturi la plată sau a creșterii valorii acestora în ceea ce privește alocarea de drepturi la plată, inclusiv norme privind posibilitatea de a stabili o valoare și un număr provizoriu de drepturi la plată sau o creștere provizorie a valorii drepturilor la plată alocate pe baza cererii fermierului, norme privind condițiile de stabilire a valorii și a numărului provizoriu și definitiv de drepturi la plată, precum și norme referitoare la cazurile în care un contract de vânzare sau de arendare ar putea afecta alocarea unor drepturi la plată; în scopul adoptării de norme privind modificarea valorii unitare a drepturilor la plată în cazul părților de drepturi la plată și criterii pentru alocarea drepturilor la plată în conformitate cu utilizarea rezervei naționale și fermierilor care nu au solicitat sprijin în 2011.

(24)             Pentru a se asigura gestionarea adecvată a drepturilor la plată, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în scopul adoptării de norme privind declararea și activarea drepturilor la plată.

(25) În ceea ce privește cânepa, trebuie menținute măsuri specifice prin care să se evite ascunderea culturilor ilicite printre cele care pot beneficia de plata de bază și care să nu afecteze astfel organizarea comună a pieței în sectorul cânepii. Prin urmare, plățile trebuie să fie acordate în continuare doar pentru suprafețe cultivate cu soiuri de cânepă care oferă anumite garanții în ceea ce privește conținutul de substanțe psihotrope. În vederea protejării sănătății publice, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în scopul adoptării de norme prin care să se condiționeze acordarea plăților de utilizarea semințelor certificate de anumite soiuri de cânepă și prin care să se stabilească procedura pentru determinarea soiurilor de cânepă și pentru verificarea conținutului lor de tetrahidrocanabinol.

(26) Unul dintre obiectivele noii PAC este sporirea performanței de mediu prin introducerea, în cadrul plăților directe, a unei componente obligatorii de „ecologizare”, care va sprijini practicile agricole benefice pentru climă și mediu aplicabile în întreaga Uniune. În acest scop, statele membre trebuie să utilizeze o parte din plafoanele lor naționale pentru plăți directe pentru a acorda o plată anuală, pe lângă plata de bază, pentru practicile obligatorii care trebuie aplicate de către fermierii care abordează în mod prioritar obiectivele strategice în domeniul climei și al mediului. Practicile respective trebuie să ia forma unor acțiuni simple, generalizate, necontractuale și anuale care depășesc cadrul ecocondiționalității și sunt legate de agricultură, precum diversificarea culturilor, întreținerea pajiștilor permanente și zonele de interes ecologic. Caracterul obligatoriu al practicilor respective trebuie să se aplice și fermierilor ale căror exploatații sunt integral sau parțial situate în zonele „Natura 2000”, care fac obiectul Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[19], și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice[20], câtă vreme aceste practici sunt compatibile cu obiectivele directivelor respective. Fermierii care îndeplinesc condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91[21] trebuie să beneficieze de componenta „ecologizare” fără a îndeplini nicio altă obligație, având în vedere beneficiile de mediu recunoscute ale sistemelor agricole ecologice. Nerespectarea componentei „ecologizare” trebuie să conducă la aplicarea de penalități pe baza articolului 65 din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR].

(27) Pentru a se garanta că obligațiile la care face referire măsura privind diversificarea culturilor sunt aplicate în mod proporțional și nediscriminatoriu și conduc la ameliorarea protecției mediului, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul adoptării definiției termenului „cultură” și a normelor privind aplicarea măsurii respective.

(28) Pentru a se garanta că terenurile cu pajiști permanente sunt menținute ca atare de către fermieri, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul adoptării de norme privind aplicarea măsurii respective.

(29) Pentru a se asigura implementarea în mod eficient și coerent a măsurii privind zonele de interes ecologic, ținându-se totodată seama de particularitățile statelor membre, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul definirii mai amănunțite a tipurilor de zone de interes ecologic menționate în cadrul măsurii respective și în scopul adăugării și al definirii altor tipuri de zone de interes ecologic care pot fi luate în considerare în vederea respectării procentajului menționat în cadrul măsurii respective.

(30) În vederea promovării dezvoltării durabile a agriculturii în zone care se confruntă cu constrângeri naturale specifice, statele membre trebuie să poată utiliza o parte din plafoanele lor naționale pentru plăți directe pentru a acorda tuturor fermierilor care își desfășoară activitatea în aceste zone, pe lângă plata de bază, o plată anuală pe suprafață. Plata respectivă nu trebuie să înlocuiască sprijinul acordat în cadrul programelor de dezvoltare rurală și nu trebuie acordată fermierilor din zonele care au fost desemnate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[22], dar care nu au fost desemnate în conformitate cu articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului din … privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[23] [RDR].  

(31) Crearea și dezvoltarea de către tinerii fermieri a unor noi activități economice în sectorul agricol reprezintă o provocare din punct de vedere financiar și constituie un element de care trebuie să se țină seama la alocarea și direcționarea plăților directe. Această dezvoltare este esențială pentru competitivitatea sectorului agricol din Uniune și, din acest motiv, trebuie instituit un ajutor pentru venit destinat tinerilor fermieri care își încep activitățile agricole, pentru a facilita stabilirea inițială a tinerilor fermieri și, ulterior, ajustarea structurală a exploatațiilor acestora. Statele membre trebuie poată utiliza o parte din plafoanele lor naționale pentru plățile directe pentru a acorda tinerilor fermieri, pe lângă plata de bază, o plată anuală pe suprafață. Plata respectivă trebuie acordată numai în cursul unei perioade de maximum cinci ani, întrucât trebuie să acopere numai perioada inițială a activității economice și nu trebuie să devină un ajutor de exploatare.

(32) Pentru a garanta protecția drepturilor beneficiarilor și pentru ca aceștia să nu facă obiectul discriminării, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul definirii condițiilor în care o persoană juridică poate fi considerată eligibilă pentru a primi plata destinată tinerilor fermieri, și mai ales în scopul definirii aplicării limitei de vârstă uneia sau mai multor persoane fizice care fac parte din persoana juridică.

(33) Statele membre trebuie autorizate să utilizeze o parte din plafoanele lor naționale pentru plățile directe pentru acordarea de sprijin cuplat în anumite sectoare, în cazuri bine definite. Resursele care pot fi utilizate pentru orice sprijin cuplat trebuie limitate la un nivel corespunzător, permițându-se totodată acordarea acestui sprijin în statele membre sau în regiunile lor specifice care se confruntă cu situații speciale, acolo unde anumite tipuri de activități agricole sau anumite sectoare agricole sunt deosebit de importante din motive economice, de mediu și/sau sociale. Statele membre trebuie autorizate să folosească până la 5 % din plafoanele lor naționale pentru acordarea acestui sprijin sau 10 % dacă, în aceste state membre, nivelul sprijinului cuplat a depășit 5 % cel puțin într-unul dintre anii din perioada 2010-2013. Cu toate acestea, în cazuri justificate corespunzător în care se demonstrează că o regiune are anumite necesități sensibile și sub rezerva aprobării de către Comisie, statele membre trebuie autorizate să utilizeze peste 10 % din plafonul lor național. Sprijinul cuplat trebuie acordat numai în măsura în care este necesar pentru crearea unui stimulent în vederea menținerii nivelurilor actuale de producție în regiunile respective. Acest sprijin trebuie să fie disponibil, de asemenea, pentru fermierii care, la 31 decembrie 2013, dețin drepturi speciale de plată alocate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și al Regulamentului (CE) nr. 73/2009 și care nu dispun de hectare eligibile pentru activarea drepturilor la plată. În ceea ce privește aprobarea sprijinului cuplat facultativ care depășește 10 % din plafonul național anual stabilit pentru fiecare stat membru, trebuie să se delege Comisiei și competența de a adopta acte de punere în aplicare, fără a se aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(34) Pentru a se asigura utilizarea eficientă și direcționată a fondurilor UE și pentru a evita dubla finanțare în cadrul altor instrumente de sprijin similare, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în scopul definirii adoptării de norme privind condițiile pentru acordarea sprijinului cuplat facultativ și de norme privind coerența acestuia cu alte măsuri ale Uniunii și privind cumularea sprijinului.

(35) În ceea ce privește sectorul bumbacului, Regulamentul (CE) nr. 73/2009 a considerat necesară menținerea unei legături între o parte a sprijinului și cultivarea bumbacului, printr-o plată per hectar eligibil specifică acestei culturi, în scopul prevenirii oricărui risc de dezorganizare a producției în regiunile producătoare de bumbac, luând în considerare toți factorii care influențează această alegere. Această opțiune trebuie menținută în conformitate cu obiectivele stabilite în Protocolul nr. 4 privind bumbacul, anexat la Actul de aderare din 1979.

(36) Pentru a permite aplicarea eficientă a plății specifice pentru cultura de bumbac, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în scopul adoptării de norme și condiții pentru autorizarea terenurilor și a soiurilor în ceea ce privește plata specifică pentru cultura de bumbac și de norme privind condițiile de acordare a respectivei plăți specifice, privind cerințele de eligibilitate și practicile agronomice, privind criteriile pentru aprobarea organizațiilor interprofesionale, privind obligațiile producătorilor și privind situația în care organizația interprofesională aprobată nu respectă criteriile respective.

(37) În capitolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 637/2008 din 23 iunie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și de stabilire a programelor naționale de restructurare pentru sectorul bumbacului[24] se prevedea că fiecare stat membru producător de bumbac trebuie să prezinte Comisiei fie, o dată la patru ani și pentru prima dată până la 1 ianuarie 2009, un proiect de program de restructurare pe patru ani, fie, până la 31 decembrie 2009, un proiect unic de program de restructurare modificat pentru o perioadă de opt ani. Experiența a demonstrat că pentru restructurarea sectorului bumbacului ar fi mai utile alte măsuri, inclusiv cele din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate în temeiul Regulamentului (UE) nr.[…] [RDR], ceea ce ar permite, de asemenea, o mai bună coordonare cu măsurile din alte sectoare. Cu toate acestea, trebuie respectate drepturile dobândite și așteptările legitime ale întreprinderilor deja implicate în programe de restructurare. Prin urmare, programele de patru sau de opt ani aflate în curs trebuie autorizate să continue până la sfârșit. Programele trebuie însă încheiate la finalul perioadei respective. Fondurile disponibile rămase după încheierea programelor de patru ani ar putea fi integrate ulterior, începând din 2014, în fondurile disponibile ale Uniunii destinate măsurilor de dezvoltare rurală. Fondurile disponibile rămase după încheierea programelor de opt ani nu ar fi utile pentru programele de dezvoltare rurală în 2018, având în vedere perioada de programare, și prin urmare ar fi mai util dacă acestea ar fi transferate în contul schemelor de sprijin prevăzute în prezentul regulament, după cum se stipulează deja la articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 637/2008. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 637/2008 va deveni caduc începând cu 1 ianuarie 2014 sau cu 1 ianuarie 2018 în ceea ce privește statele membre care desfășoară programe de patru sau, respectiv, de opt ani. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 637/2008 trebuie abrogat.

(38) Trebuie instituită o schemă simplă și specifică destinată micilor fermieri pentru a reduce costurile administrative aferente gestionării și controlării sprijinului direct. În acest scop, trebuie instituită o plată forfetară care să înlocuiască toate plățile directe. Trebuie introduse norme care să prevadă simplificarea formalităților, printre altele prin reducerea obligațiilor impuse micilor fermieri, cum sunt cele legate de depunerea cererilor pentru sprijin, de practicile agricole benefice pentru climă și mediu, de ecocondiționalitate și de controale, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. […] [HZR], fără a periclita atingerea obiectivelor generale ale reformei, înțelegându-se că legislația Uniunii, astfel cum este menționată în anexa II la Regulamentul (UE) nr. […] [HZR], se aplică micilor fermieri. Obiectivul schemei respective trebuie să fie sprijinirea structurii agricole existente a fermelor mici din Uniune, fără a împiedica dezvoltarea spre structuri mai competitive. Din acest motiv, accesul la schemă trebuie limitat la exploatațiile existente.

(39) Pentru a proteja drepturile fermierilor, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în scopul adoptării de norme privind participarea la schema pentru micii fermieri în caz de modificare a situației fermierului participant.

(40)             În vederea simplificării și pentru a ține seama de situația specifică a regiunilor ultraperiferice, plățile directe din aceste regiuni trebuie gestionate în cadrul programelor de sprijin instituite prin Regulamentul (CE) nr. 247/2006. În consecință, dispozițiile prezentului regulament referitoare la schema de plată de bază și la plățile conexe, precum și la sprijinul cuplat nu trebuie să se aplice în regiunile respective.

(41) Sunt necesare notificări din partea statelor membre în scopul aplicării prezentului regulament și în scopul monitorizării, analizării și gestionării plăților directe.  Pentru a se asigura buna aplicare a normelor conținute în prezentul regulament, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în scopul adoptării măsurilor necesare privind notificările care trebuie făcute de către statele membre sau în scopul verificării, al controlării, al monitorizării, al evaluării și al auditării plăților directe, în scopul implementării acordurilor internaționale, inclusiv a cerințelor de notificare prevăzute în acordurile respective, precum și în scopul adoptării de norme privind stabilirea naturii și a tipului de informații care trebuie notificate, privind metodele de notificare și privind drepturile de acces la informații sau la sistemele de informații și condițiile și mijloacele de publicare a informațiilor.

(42) Se aplică legislația Uniunii privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[25] și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organismele comunitare și privind libera circulație a acestor date[26].

(43) În vederea consolidării politicii lor de dezvoltare rurală, statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a transfera fonduri din plafonul lor pentru plăți directe către sprijinul destinat dezvoltării rurale. În același timp, statele membre în care nivelul sprijinului direct rămâne sub 90% din nivelul mediu al Uniunii trebuie să aibă posibilitatea de a transfera fonduri din sprijinul pe care îl alocă pentru dezvoltarea rurală către plafonul lor pentru plăți directe. Aceste alegeri trebuie făcute, în anumite limite, o singură dată pentru întreaga perioadă de aplicare a prezentului regulament.

(44) Pentru a se asigura o tranziție fără probleme de la măsurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 73/2009 la cele prevăzute de prezentul regulament, trebuie să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat, în scopul adoptării măsurilor necesare pentru protejarea drepturilor dobândite și a așteptărilor legitime ale fermierilor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CUPRINS

EXPUNERE DE MOTIVE.......................................................................................................... 2

1........... CONTEXTUL PROPUNERII....................................................................................... 2

2........... REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI     5

3........... ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII........................................................... 7

4........... IMPLICAŢII BUGETARE............................................................................................ 9

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune..................... 11

TITLUL I  DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII............................................................ 25

TITLUL II  DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND PLĂȚILE DIRECTE.................................... 28

CAPITOLUL 1  Norme comune privind plățile directe.............................................................. 28

CAPITOLUL 2  Dispoziții aplicabile Bulgariei și României....................................................... 32

TITLUL III  SCHEMA DE PLATĂ DE BAZĂ ȘI PLĂȚILE CONEXE................................... 33

CAPITOLUL 1  Schema de plată de bază.................................................................................. 33

Secțiunea 1  Instituirea schemei de plată de bază........................................................................ 33

Secțiunea 2  Rezerva națională................................................................................................ 37

Secțiunea 3  Implementarea schemei de plată de bază................................................................ 38

CAPITOLUL 2  Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu.............................. 42

CAPITOLUL 3  Plata pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale............................... 44

CAPITOLUL 4  Plata pentru tinerii fermieri................................................................................. 46

TITLUL IV  SPRIJINUL CUPLAT........................................................................................... 48

CAPITOLUL 1  Sprijinul cuplat facultativ................................................................................... 48

CAPITOLUL 2  Plata specifică pentru cultura de bumbac........................................................... 51

Titlul V  Schema pentru micii fermieri........................................................................................... 54

TITLUL VI  programe naționale de restructurare pentru sectorul bumbacului.............................. 56

TITLUL VII  DISPOZIȚII FINALE.......................................................................................... 57

CAPITOLUL 1  Notificări și situații de urgență...................................................................... 57

CAPITOLUL 2  Delegarea de competențe și dispoziții de implementare................................. 58

CAPITOLUL 3  Dispoziții finale și tranzitorii............................................................................ 59

ANEXA I  Lista schemelor de sprijin.......................................................................................... 61

ANEXA II  Plafoanele naționale menționate la articolul 6......................................................... 62

ANEXA III  Plafoanele nete menționate la articolul 7................................................................. 63

ANEXA IV  Coeficienți care urmează să se aplice în temeiul articolului 10 alineatul (1)............... 64

ANEXA V  Dispozițiile financiare aplicabile Bulgariei și României, menționate la articolele 16 și 17  65

ANEXA VI  Suprafața medie a exploatației agricole care urmează să fie aplicată în temeiul articolului 36 alineatul (5)  66

ANEXA VII  TABEL DE CORESPONDENȚĂ....................................................................... 67

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ...................................................................................... 75

TITLUL I DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește:

(a)          norme comune privind plățile acordate direct fermierilor în cadrul schemelor de sprijin enumerate în anexa I (denumite în continuare „plăți directe”);

(b)          norme specifice privind:

(i)      o plată de bază pentru fermieri (denumită în continuare „schema de plată de bază”),

(ii)     o plată pentru fermierii care aplică practici agricole benefice pentru climă și mediu;

(iii)     o plată facultativă pentru fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale;

(iv)    o plată pentru tinerii fermieri care își încep activitatea agricolă;

(v)     o schemă de sprijin cuplat facultativ;

(vi)    o plată specifică pentru cultura de bumbac;

(vii)    o schemă simplificată pentru micii fermieri;

(viii)   un cadru care să permită Bulgariei și României să completeze plățile directe.

Articolul 2

Modificarea anexei I

Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în scopul modificării listei schemelor de sprijin prevăzute în anexa I.

Articolul 3

Aplicarea în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee

Articolul 11 nu se aplică în regiunile ultraperiferice ale Uniunii menționate la articolul 349 din tratat, denumite în continuare „regiuni ultraperiferice” și nici plăților directe acordate în insulele mici din Marea Egee în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1405/2006.

Titlurile III, IV și V nu se aplică în regiunile ultraperiferice.

Articolul 4

Definiții

1.           În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)          „fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care grupul și membrii săi îl dețin în temeiul legislației naționale, a cărei au a cărui exploatație se află pe teritoriul Uniunii definit la articolul 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană, coroborat cu articolele 349 și 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și care desfășoară o activitate agricolă;

(b)          „exploatație” înseamnă ansamblul unităților utilizate pentru activități agricole și gestionate de un fermier, situate pe teritoriul aceluiași stat membru;

(c)          „activitate agricolă” înseamnă:

– creșterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor și întreținerea acestora în scopuri agricole;

– menținerea suprafeței agricole într-o stare care o face adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără nicio acțiune pregătitoare specială care depășește cadrul metodelor și al utilajelor agricole tradiționale, sau

– efectuarea unei activități minime, care urmează să fie stabilită de către statele membre, pe suprafețele agricole menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare;

(d)          „produse agricole” înseamnă produsele enumerate în anexa I la tratat, cu excepția produselor pescărești, precum și bumbacul;

(e)          „suprafață agricolă” înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pajiște permanentă sau cultivată cu culturi permanente;

(f)           „terenuri arabile” înseamnă terenuri cultivate în scopul producției de culturi sau o suprafață disponibilă pentru producția de culturi, dar scoase temporar din circuitul agricol, inclusiv pârloagele, în conformitate cu articolele 22, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999, cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și cu articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. […] [RDR], indiferent dacă terenul respectiv este sau nu acoperit cu sere sau cu un mijloc de protecție fix sau mobil;

(g)          „culturi permanente” înseamnă culturile pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mult și care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele și speciile forestiere cu ciclu de producție scurt;

(h)          „pajiști permanente” înseamnă terenuri consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane) care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani; această noțiune poate include și alte specii adecvate pentru pășunat, cu condiția să rămână predominante iarba și alte plante furajere erbacee;

(i)           „iarbă sau alte plante furajere erbacee” înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în mod tradițional pe pășunile naturale sau care, în statul membru în cauză, sunt incluse în mod normal în amestecurile de semințe pentru pășuni sau pajiști (indiferent dacă sunt sau nu utilizate pentru pășunatul animalelor);

(j)           „pepiniere” înseamnă următoarele suprafețe plantate cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate transplantării ulterioare:

– pepiniere viticole și vii-mamă pentru portaltoi;

– pepiniere de pomi fructiferi și de fructe de pădure;

– pepiniere de plante ornamentale;

– pepiniere comerciale de arbori de pădure (cu excepția arborilor pentru nevoile proprii ale exploatației, crescuți în zona împădurită);

– arbori și arbuști pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri (de exemplu, plante pentru garduri vii, trandafiri și alți arbuști ornamentali, conifere ornamentale), precum și portaltoii acestora și materialul săditor.

(k)          „specii forestiere cu ciclu scurt de producție” înseamnă suprafețe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06029041, care urmează să fie stabilite de statele membre și care constau în culturi de plante perene, lemnoase, ale căror rizomi sau tulpini rămân în pământ după recoltare, iar în următorul sezon răsar mlădițe noi.

2.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în scopul:

(a)     stabilirii mai multor definiții privind accesul la sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament;

(b)     stabilirii cadrului în care statele membre definesc activitățile minime care trebuie efectuate în zone menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare;

(c)     stabilirii unor criterii care trebuie îndeplinite de fermieri pentru a se considera că aceștia au respectat obligația de a menține suprafața agricolă într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, în conformitate cu alineatul (1) litera (c);

(d)     stabilirii unor criterii pentru determinarea predominanței ierbii și a altor plante furajere erbacee, în scopul aplicării alineatului (1) litera (h).

TITLUL II DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND PLĂȚILE DIRECTE

CAPITOLUL 1 Norme comune privind plățile directe

Articolul 5

Finanțarea plăților directe

Schemele de sprijin enumerate în anexa I la prezentul regulament sunt finanțate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr.[…] [HZR].

Articolul 6

Plafoanele naționale

1.           Pentru fiecare stat membru și pentru fiecare an, plafonul național care cuprinde valoarea totală a tuturor drepturilor alocate, a rezervei naționale și a plafoanelor stabilite în conformitate cu articolele 33, 35, 37 și 39 este cel prevăzut în anexa II.

2.           Pentru a ține seama de evoluțiile legate de cuantumurile maxime totale ale plăților directe care pot fi acordate, inclusiv de cele care rezultă din deciziile care urmează să fie luate de către statele membre în conformitate cu articolul 14, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în scopul revizuirii plafoanelor naționale prevăzute în anexa II.

Articolul 7

Plafoane nete

1.           Fără a aduce atingere articolului 8, cuantumul total al plăților directe care poate fi acordat într-un stat membru în temeiul titlurilor III, IV și V pentru un an calendaristic, după aplicarea articolului 11, nu trebuie să depășească plafoanele stabilite în anexa III la prezentul regulament.

Pentru ca valoarea totală a plăților directe să nu depășească plafoanele stabilite în anexa III, statele membre trebuie să efectueze o reducere lineară a cuantumurilor tuturor plăților directe, cu excepția plăților directe acordate în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 247/2006 și (CE) nr. 1405/2006.

2.           Pentru fiecare stat membru și pentru fiecare an, produsul estimat al plafonării, astfel cum este menționat la articolul 11,care este reflectat de diferența dintre plafoanele naționale prevăzute în anexa II, la care se adaugă cuantumul disponibil în conformitate cu articolului 44, și plafoanele nete prevăzute în anexa III, este pus la dispoziție ca sprijin din partea Uniunii pentru măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. […] [RDR].

3.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în scopul revizuirii plafoanelor prevăzute în anexa III.

Articolul 8

Disciplina financiară

1.           Rata de ajustare determinată în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR] se aplică numai plăților directe care depășesc 5 000 EUR și care urmează să fie acordate fermierilor în anul calendaristic corespunzător.

2.           În cadrul introducerii progresive a plăților directe, în conformitate cu articolul 16, alineatul (1) din prezentul articol se aplică Bulgariei și României începând cu 1 ianuarie 2016.

3.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55, cu privire la normele privind baza de calculare a reducerilor pe care statele membre urmează să le aplice fermierilor în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol.

Articolul 9

Fermierul activ

1.         Nu se acordă plăți directe persoanelor fizice sau juridice sau grupurilor de persoane fizice sau juridice, în cazul în care se aplică unul dintre următoarele elemente:

(a)        cuantumul anual al plăților directe este mai mic de 5 % din veniturile totale obținute de acestea din activități neagricole, în cel mai recent an fiscal; sau

(b)        suprafețele lor agricole sunt în principal suprafețe menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, iar persoanele respective nu desfășoară pe suprafețele în cauză activitatea minimă stabilită de statele membre în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (c).

2.         Alineatul (1) nu se aplică fermierilor care au primit plăți directe în valoare de sub 5 000 EUR pentru anul precedent.

3.         Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu scopul de a prevedea:

(a)        criterii pentru stabilirea cuantumului plăților directe relevante în scopul aplicării alineatelor (1) și (2), în special în primul an de alocare a drepturilor la plată, dacă valoarea drepturilor la plată nu este încă stabilită definitiv, precum și în cazul noilor fermieri;

(b)        excepții de la regula potrivit căreia, dacă cifrele respective nu sunt disponibile, trebuie luate în calcul veniturile din cel mai recent an fiscal și

(c)        criterii pentru stabilirea condițiilor în care suprafața agricolă a unui fermieri trebuie considerată ca fiind în principal o suprafață menținută în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare.

Articolul 10

Cerințe minime care trebuie respectate pentru a primi plăți directe

1.           Statele membre decid să nu acorde plăți directe unui fermier aflat într-una din următoarele situații:

(a)     în cazul în care cuantumul total al plăților directe solicitate sau care trebuie acordate înaintea reducerilor și a excluderilor prevăzute la articolul 65 din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR], într-un anumit an calendaristic, este mai mic de 100 EUR;

(b)     în cazul în care suprafața eligibilă a exploatației pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăți directe înaintea reducerilor și a excluderilor prevăzute la articolul 65 din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR] este mai mică de un hectar.

Pentru a lua în considerare structura economiilor lor agricole, statele membre pot ajusta pragurile menționate la literele (a) și (b) în limitele prevăzute în anexa IV.

2.           În cazul în care fermierii care primesc sprijinul cuplat legate de animale menționat în titlul IV dețin un număr de hectare inferior pragului ales de un stat membru în scopul aplicării alineatului (1) litera (b), statul membru respectiv aplică alineatul (1) litera (a).

3.           Statele membre în cauză pot decide să nu aplice alineatul (1) în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee.

4.           În Bulgaria și România, pentru anii 2014 și 2015, cuantumul solicitat sau care trebuie plătit în conformitate cu alineatul (1) se calculează pe baza sumei prevăzute în anexa V secțiunea A pentru anul corespunzător.

Articolul 11

Reducerea progresivă și plafonarea plăților

1.           Cuantumul plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier în temeiul prezentului regulament într-un anumit an calendaristic se reduce după cum urmează:

– cu 20 % în cazul tranșei de peste 150.000 EUR și de până la 200.000 EUR;

– cu 40 % în cazul tranșei de peste 200 000 EUR și de până la 250 000 EUR;

– cu 70 % în cazul tranșei de peste 250 000 EUR și de până la 300 000 EUR;

– cu 100% în cazul tranșei de peste 300 000 EUR.

2.           Cuantumul menționat la alineatul (1) se calculează scăzând salariile plătite și declarate efectiv de fermier în anul precedent, inclusiv impozite și contribuții sociale aferente ocupării forței de muncă, din cuantumul total al plăților directe datorate inițial agricultorului, fără a lua în calcul de plățile care urmează să fie acordate în temeiul titlului III capitolul 2 din prezentul regulament.

3.           Statele membre se asigură că nu se acordă nicio plată fermierilor în cazul cărora s-a dovedit că, începând cu data publicării prezentei propuneri de regulament al Comisiei, au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a evita efectele prezentului articol.

Articolul 12

Cereri multiple

Cu excepția cazului în care prezentul regulament conține dispoziții contrare explicite, suprafața corespunzătoare numărului de hectare eligibile pentru care un fermier a depus o cerere de plată de bază în temeiul titlului III capitolul 1 poate face obiectul unei cereri pentru orice altă plată directă, precum și pentru orice alt ajutor neprevăzut în prezentul regulament.

Articolul 13

Ajutoare de stat

Prin derogare de la articolul 146 alineatul (1) din Regulamentul [sCMO], articolele 107, 108 și 109 din tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta.

Articolul 14

Flexibilitatea între piloni

1.           Înainte de 1 august 2013, statele membre pot decide să pună la dispoziție, sub formă de sprijin suplimentar pentru măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR în temeiul Regulamentului (UE) nr. […] [RDR], până la 10 % din plafoanele lor naționale anuale pentru anii calendaristici 2014-2019, prevăzute în anexa II la prezentul regulament. Ca urmare, cuantumul corespunzător nu mai este disponibil pentru acordarea plăților directe.

Decizia la care se face referire la primul paragraf trebuie notificată Comisiei până la data menționată la paragraful respectiv.

Procentul notificat în conformitate cu al doilea paragraf este același pentru anii menționați la primul paragraf.

2.           Înainte de 1 august 2013, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania, Suedia și Regatul Unit pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe în temeiul prezentului regulament, până la 5% din cuantumul alocat pentru sprijinirea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR în perioada 2015-2020, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. […] [RDR]. Prin urmare, cuantumul corespunzător nu mai este disponibil pentru măsuri de sprijin în cadrul programelor de dezvoltare rurală.

Decizia la care se face referire la primul paragraf trebuie notificată Comisiei până la data menționată la paragraful respectiv.

Procentul notificat în conformitate cu al doilea paragraf este același pentru anii menționați la alineatul (1) primul paragraf.

Articolul 15

Reexaminare

Schemele de sprijin enumerate în anexa I sunt puse în aplicare fără a aduce atingere reexaminărilor care pot fi realizate în orice moment, în funcție de evoluția economică și de situația bugetară.

CAPITOLUL 2 Dispoziții aplicabile Bulgariei și României

Articolul 16

Introducerea progresivă a plăților directe

În Bulgaria și în România, plafoanele naționale pentru plățile menționate la articolele 33, 35, 37, 39 și 51 se stabilesc, în 2014 și în 2015, pe baza cuantumurilor prevăzute în anexa V secțiunea A.

Articolul 17

Plăți directe naționale complementare și plăți directe

1.           În 2014 și în 2015, Bulgaria și România pot utiliza plățile directe naționale pentru a completa plățile acordate în cadrul schemei de plată de bază menționate în titlul III capitolul 1, iar în cazul Bulgariei, și pentru a completa plățile acordate în cadrul plății specifice pentru cultura de bumbac menționate în titlul IV capitolul 2.

2.           Cuantumul total al plăților directe naționale complementare schemei de plată de bază care pot fi acordate pentru 2014 și 2015 nu trebuie să depășească sumele stabilite în anexa V secțiunea B pentru fiecare dintre anii respectivi.

3.           În cazul Bulgariei, cuantumul total al plăților directe naționale complementare plății specifice pentru cultura de bumbac nu depășește cuantumurile prevăzute în anexa V secțiunea C pentru fiecare dintre anii menționați în anexa respectivă.

4.           Plățile directe naționale complementare se acordă în conformitate cu criterii obiective și astfel încât să se asigure un tratament egal al fermierilor și să se evite denaturarea pieței și a concurenței.

TITLUL III SCHEMA DE PLATĂ DE BAZĂ ȘI PLĂȚILE CONEXE

CAPITOLUL 1 Schema de plată de bază

Secțiunea 1 Instituirea schemei de plată de bază

Articolul 18

Drepturi la plată

1.           Sprijinul acordat în cadrul schemei de plată de bază se pune la dispoziția fermierilor dacă aceștia obțin drepturi la plată în temeiul prezentului regulament prin intermediul primei alocări în temeiul articolului 21, din rezerva națională în temeiul articolului 23 sau prin transfer în temeiul articolului 27.

2.           Drepturile la plată obținute în cadrul schemei de plată unică în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009 expiră la 31 decembrie 2013.

Articolul 19

Plafonul schemei de plată de bază

1.           Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, plafonul național anual pentru schema de plată de bază prin deducerea cuantumurilor anuale care urmează să fie stabilite în conformitate cu articolele 33, 35, 37 și 39 din plafonul național anual stabilit în anexa II. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

2.           Pentru fiecare stat membru și pentru fiecare an, valoarea totală a tuturor drepturilor la plată alocate și a rezervei naționale trebuie să fie egală cu plafonul național corespunzător adoptat de către Comisie în temeiul alineatului (1).

3.           În cazul modificării față de anul anterior a plafonului adoptat de Comisie în temeiul alineatului (1), statul membru în cauză reduce sau majorează linear valoarea tuturor drepturilor la plată, pentru a asigura conformitatea cu alineatul (2).

Articolul 20

Alocarea regională a plafoanelor naționale

1.           Statele membre pot decide, înaintea datei de 1 august 2013, să aplice schema de plată de bază la nivel regional. În acest caz, statele membre delimitează regiunile în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii, precum caracteristicile agronomice și economice și potențialul agricol regional sau structura instituțională sau administrativă a acestora.

2.           Statele membre împart între regiuni plafonul național menționat la articolul 19 alineatul (1), în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

3.           Statele membre pot decide ca plafoanele regionale să facă obiectul unor modificări anuale progresive, în conformitate cu etape anuale prestabilite și cu criterii obiective și nediscriminatorii, precum potențialul agricol și criterii legate de mediu.

4.           În măsura în care este necesar pentru respectarea plafoanelor regionale aplicabile, stabilite în conformitate cu alineatul (2) sau (3), statele membre operează o reducere sau o majorare lineară a valorii drepturilor la plată în fiecare dintre regiunile lor.

5.           Până la 1 august 2013, statele membre informează Comisia cu privire la decizia menționată la alineatul (1), precum și la măsurile luate pentru aplicarea alineatelor (2) și (3).

Articolul 21

Prima alocare a drepturilor la plată

1.           Sub rezerva alineatului (2), drepturile la plată se alocă fermierilor dacă aceștia solicită alocarea drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază până la 15 mai 2014, cu excepția cazurilor de forță majoră și a unor circumstanțe excepționale.

2.           Fermierii care, în 2011, au activat cel puțin un drept la plată în cadrul schemei de plată unică sau au solicitat sprijin în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, ambele în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, primesc drepturi la plată în primul an de aplicare a schemei de plată de bază dacă au dreptul să primească plăți directe în conformitate cu articolul 9.

Prin derogare de la primul paragraf, fermierii primesc drepturi la plată în primul an de aplicare a schemei de plată de bază dacă au dreptul să primească plăți directe în conformitate cu articolul 9 și dacă, în 2011:

(a)      în cadrul schemei de plată unică, nu au activat niciun drept la plată, dar au produs în exclusivitate fructe, legume și/sau au cultivat exclusiv viță de vie;

(b)     în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, nu au solicitat niciun sprijin și au dispus numai de teren agricol care nu era în bune condiții agricole la 30 iunie 2003, în conformitate cu articolul 124 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, numărul drepturilor la plată alocate fiecărui fermier trebuie să fie egal cu numărul de hectare eligibile, în sensul articolului 25 alineatul (2), pe care fermierul le declară în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) pentru 2014.

3.           În caz de vânzare sau de arendare a întregii exploatații sau a unei părți a acesteia, persoanele fizice sau juridice care se conformează dispozițiilor alineatului (2), prin contract semnat înainte de 15 mai 2014, pot transfera dreptul de a primi drepturi la plată în conformitate cu alineatul (1) unui singur fermier, cu condiția ca acesta din urmă să se respecte condițiile prevăzute la articolul 9.

4.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind cererile de alocare a drepturilor la plată depuse în anul alocării drepturilor la plată, dacă respectivele drepturi la plată nu pot fi încă stabilite definitiv și dacă alocarea respectivă este afectată de circumstanțe specifice. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

Articolul 22

Valoarea drepturilor la plată și convergență

1.           Pentru fiecare an relevant, valoarea unitară a drepturilor la plată se calculează împărțind plafonul național sau regional stabilit în temeiul articolului 19 sau 20, după aplicarea reducerii lineare prevăzute la articolul 23 alineatul (1), la numărul drepturilor la plată alocate la nivel național sau regional în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) pentru 2014.

2.           Statele membre care au aplicat schema de plată unică prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 73/2009 pot limita calcularea valorii unitare a drepturilor la plată prevăzute la alineatul (1) la o sumă echivalentă cu cel puțin 40 % din plafonul național sau regional stabilit în temeiul articolului 19 sau 20, după aplicarea reducerii lineare prevăzute la articolul 23 alineatul (1).

3.           Statele membre care recurg la posibilitatea prevăzută la alineatul (2) utilizează partea din plafon care rămâne după aplicarea alineatului respectiv pentru a majora valoarea drepturilor la plată în cazul în care valoarea totală a drepturilor la plată deținute de un fermier în cadrul schemei de plată de bază, calculată în conformitate cu alineatul (2), este mai mică decât valoarea totală a drepturilor la plată, inclusiv a drepturilor speciale, pe care acesta le deținea la 31 decembrie 2013 în cadrul schemei de plată unică în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009.        În acest scop, valoarea unitară națională sau regională a fiecărui drept la plată deținut de fermierul în cauză trebuie majorată cu un procent din diferența dintre valoarea totală a drepturilor la plată din cadrul schemei de plată de bază, calculată în conformitate cu alineatul (2), și valoarea totală a drepturilor la plată, inclusiv a drepturilor speciale, pe care fermierul în cauză le deținea la 31 decembrie 2013 în cadrul schemei de plată unică în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

Pentru calcularea majorării, statul membru poate lua în considerare și sprijinul acordat în anul calendaristic 2013 în temeiul articolului 52, al articolului 53 alineatul (1) și al articolului 68 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, cu condiția ca statul membru respectiv să fi decis să nu aplice, în sectoarele relevante, sprijinul cuplat facultativ acordat în temeiul titlului IV din prezentul regulament.

În scopul aplicării primului paragraf, se consideră că un fermier deține drepturi la plată la 31 decembrie 2013 dacă drepturile la plată i-au fost alocate sau transferate definitiv până la acea dată.

4.           În scopul aplicării alineatului (3), un stat membru poate să prevadă, pe baza unor criterii obiective, că în caz de vânzare, de acordare sau de expirare, în întregime sau parțial, a unui contract de arendare a unor suprafețe agricole după data stabilită în temeiul articolului 35 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și înaintea datei stabilite în temeiul articolului 26 din prezentul regulament, majorarea sau o parte din majorarea valorii drepturilor la plată care ar urma să fie alocate fermierului în cauză este retransferată în rezerva națională, dacă majorarea ar duce la obținerea unui profit neașteptat pentru fermierul în cauză.

Respectivele criterii obiective sunt stabilite astfel încât să se asigure un tratament egal al fermierilor și să se evite distorsionarea pieței și a concurenței și includ cel puțin următoarele:

(a)     o durată minimă a arendei;

(b)     proporția din plata primită care este retransferată în rezerva națională.

5.           Începând cel târziu cu anul de cerere 2019, toate drepturile la plată dintr-un stat membru sau, în cazul aplicării articolului 20, dintr-o regiune trebuie să aibă o valoare unitară uniformă.

6.           Atunci când aplică alineatele (2) și (3), statele membre, acționând în concordanță cu principiile generale ale dreptului Uniunii, tind spre aproximarea valorii drepturilor la plată la nivel național sau regional. În acest scop, statele membre stabilesc măsurile care trebuie luate până la 1 august 2013. Aceste măsuri includ modificările progresive anuale ale drepturilor la plată în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

Măsurile la care se face referire la primul paragraf trebuie notificate Comisiei până la data menționată la paragraful respectiv.

Secțiunea 2 Rezerva națională

Articolul 23

Crearea și utilizarea rezervei naționale

1.           Fiecare stat membru creează o rezervă națională. În acest scop, în primul an de aplicare a schemei de plată de bază, statele membre efectuează o reducere procentuală lineară a plafonului schemei de plată de bază la nivel național pentru a constitui rezerva națională. Reducerea nu trebuie să depășească 3 % decât, dacă este necesar, pentru a acoperi necesitățile în materie de alocare prevăzute la alineatul (4) pentru anul 2014.

2.           Statele membre pot să administreze rezerva națională la nivel regional.

3.           Statele membre instituie drepturi la plată din rezerva națională în conformitate cu criterii obiective și astfel încât să asigure tratamentul egal al fermierilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței.

4.           Statele membre utilizează rezerva națională pentru alocarea cu prioritate a drepturilor la plată tinerilor fermieri care își încep activitatea agricolă.

În scopul aplicării primului paragraf, „tineri fermieri care își încep activitatea agricolă” înseamnă fermieri care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 36 alineatul (2) și care nu au desfășurat nicio activitate agricolă în nume propriu și pe risc propriu sau care nu au exercitat controlul asupra unei persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă, în cei cinci ani care precedă începutul noii activități agricole. În cazul unei persoane juridice, persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra persoanei juridice trebuie să nu fi desfășurat nicio activitate agricolă în nume propriu și pe risc propriu, sau trebuie să nu fi exercitat controlul asupra unei persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă, în cei cinci ani care precedă începutul activității agricole de către persoana juridică.

5.           Statele membre pot utiliza rezerva națională în scopul:

(a)     alocării drepturilor la plată în zone care fac obiectul programelor de restructurare și/sau de dezvoltare legate de o formă de intervenție publică pentru a preveni abandonarea terenurilor și/sau pentru a compensa fermierii pentru dezavantajele specifice din zonele respective;

(b)     majorării lineare a valorii drepturilor la plată alocate în cadrul schemei de plată de bază la nivel național sau regional, dacă rezerva națională depășește 3% în orice an dat, cu condiția să rămână disponibile sume suficiente pentru alocări în temeiul alineatului (4), al literei (a) de la prezentul alineat și al alineatului (7).

6.           Atunci când aplică alineatul (4) și alineatul (5) litera (a), statele membre stabilesc valoarea drepturilor la plată alocate fermierilor pe baza valorii medii naționale sau regionale a drepturilor la plată în anul alocării.

7.           Dacă un fermier are dreptul să primească drepturi la plată sau să majoreze valoarea celor existente în temeiul unei hotărâri definitive a unui tribunal sau în temeiul unui act administrativ definitiv emis de autoritatea competentă a statului membru în cauză, fermierul respectiv primește drepturile la plată în numărul și la valoarea stabilite în hotărârea sau în actul respectiv, la o dată care urmează să fie stabilită de statele membre. Totuși data respectivă nu trebuie să fie ulterioară ultimei zi de depunere a cererilor în cadrul schemei de plată de bază după data la care a fost emisă hotărârea tribunalului sau actul administrativ, luându-se în considerare aplicarea articolelor 25 și 26.

Articolul 24

Alimentarea rezervei naționale

1.           Rezerva națională se alimentează cu sume provenind din:

(a)     drepturi la plată care nu dau dreptul la plăți timp de doi ani consecutivi din cauza aplicării:

(i)      articolului 9;

(ii)      articolului 10 alineatul (1).

(b)     orice drept la plată care nu a fost activat, în conformitate cu articolul 25, pentru o perioadă de 2 ani cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale;

(c)     drepturi la plată retransferate voluntar de către fermieri;

(d)     aplicarea articolului 22 alineatul (4).

2.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, măsurile necesare cu privire la retransferarea drepturilor la plată neactivate în rezerva națională. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

Secțiunea 3 Implementarea schemei de plată de bază

Articolul 25

Activarea drepturilor la plată

1.           Sprijinul prevăzut în cadrul schemei de plată de bază se acordă fermierilor în momentul activării, printr-o declarație în conformitate cu articolul 26 alineatul (1), a unui drept la plată per hectar eligibil, în statul membru în care a fost alocat dreptul respectiv. Drepturile la plată activate dau dreptul la plata anuală a cuantumurilor stabilite în drepturile respective, fără a aduce atingere aplicării disciplinei financiare, a reducerii și a plafonării progresive, a reducerilor lineare în conformitate cu articolul 7, cu articolul 37 alineatul (2) și cu articolul 51 alineatul (1), și a oricăror alte reduceri sau excluderi impuse în temeiul Regulamentului (UE) nr. […] [HZR].

2.           În scopul aplicării prezentului titlu, „hectar eligibil” înseamnă:

(a)     orice suprafață agricolă a exploatației care este utilizată pentru o activitate agricolă sau, în cazul în care suprafața este utilizată și pentru activități neagricole, utilizată în principal pentru activități agricole; sau

(b)     orice suprafață care a dat dreptul la plăți în 2008 în cadrul schemei de plată unică sau al schemei de plată unică pe suprafață, prevăzute în titlul III și respectiv în titlul V capitolul 2 din regulamentul (CE) nr. 73/2009, și care:

(i)     nu mai este conformă cu definiția termenului „eligibil” de la litera (a), ca urmare a implementării Directivei 92/43/CEE, a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[27] și a Directivei 2009/147/CE; sau

(ii)      pe durata angajamentului relevant al fermierului individual, este împădurită în temeiul articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 sau al articolului 43 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau în temeiul unei scheme naționale ale cărei condiții respectă dispozițiile articolului 43 alineatele (1), (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și ale articolului 23 din Regulamentul (UE) nr. […] [RDR]; sau

(iii)     pe durata angajamentului relevant al fermierului individual, este retrasă temporar din circuitul agricol, în conformitate cu articolele 22, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 sau cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și cu articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. […] [RDR].

În scopul aplicării primului paragraf litera (a), în cazul în care o suprafață agricolă a unei exploatații este utilizată și pentru activități neagricole, suprafața respectivă este considerată ca fiind utilizată în principal pentru activități agricole dacă activitatea agricolă se poate desfășura fără a fi afectată în mod semnificativ de intensitatea, natura, durata și calendarul activităților neagricole. Statele membre stabilesc criterii pentru implementarea prezentului paragraf pe teritoriul lor.

Pentru a fi eligibile, suprafețele trebuie să fie conforme cu definiția hectarului eligibil pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale.

3.           Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2 %.

Articolul 26

Declararea hectarelor eligibile

1.           În scopul aplicării articolului 25 alineatul (1), fermierul declară parcelele care corespund hectarelor eligibile aferente oricărui drept la plată. Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, parcelele respective trebuie să fie la dispoziția fermierului la o dată stabilită de statul membru în cauză, care nu poate fi ulterioară datei stabilite în statul membru respectiv pentru modificarea cererii de ajutor menționate la articolul 73 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR].

2.           În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot autoriza fermierul să își modifice declarația, cu condiția ca acesta să mențină cel puțin numărul de hectare corespunzător drepturilor sale de plată și să respecte condițiile prevăzute pentru acordarea plății de bază pentru suprafața în cauză.

Articolul 27

Transferul drepturilor la plată

1.           Drepturile la plată nu pot fi transferate decât unui fermier stabilit în același stat membru, cu excepția cazurilor de transfer prin moștenire sau prin moștenire anticipată.

Totuși, chiar și în cazul moștenirilor sau al moștenirilor anticipate, drepturile la plată nu pot fi utilizate decât în statul membru în care au fost stabilite.

2.           Drepturile la plată pot fi transferate numai în aceeași regiune sau între regiunile unui stat membru în care valoarea drepturilor la plată pe hectar rezultând din aplicarea articolului 22 alineatul (1) sau (2) este identică.

3.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cerințele necesare legate de notificarea către autoritățile naționale a transferării drepturilor la plată și de termenele în care trebuie efectuată această notificare; Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

Articolul 28

Competențe delegate

Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu privire la:

(a)     norme privind eligibilitatea și accesul fermierilor la schema de plată de bază în caz de moștenire și de moștenire anticipată, în caz de moștenire prin contract de arendare, în caz de schimbare a formei sau a denumirii juridice, precum și în caz de fuziune sau scindare a exploatației;

(b)     norme privind calcularea valorii și a numărului de drepturi la plată sau majorarea ori reducerea valorii acestora în raport cu alocarea drepturilor la plată în temeiul oricăreia dintre dispozițiile prezentului titlu, inclusiv norme privind:

(i)      posibilitatea de a stabili o valoare și un număr provizoriu de drepturi la plată sau o majorare provizorie a valorii drepturilor la plată alocate pe baza cererii fermierului;

(ii)      condițiile de stabilire a valorii și numărului provizorii și definitive ale drepturilor la plată;

(iii)     cazurile în care un contract de vânzare sau de arendare ar putea influența alocarea unor drepturi la plată;

(c)     norme privind stabilirea și calcularea valorii și a numărului de drepturi la plată primite din rezerva națională;

(d)     norme privind modificarea valorii unitare a drepturilor la plată în cazul unor părți de drepturi la plată;

(e)     criteriile care trebuie să fie aplicate de statele membre pentru alocarea drepturilor la plată fermierilor care nu au activat niciun drept în 2011 sau care nu au solicitat sprijin în 2011 în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2), precum și pentru alocarea drepturilor la plată în cazul aplicării clauzei contractuale menționate la articolul 21 alineatul (3);

(f)      criterii pentru alocarea drepturilor la plată în temeiul articolului 23 alineatele (4) și (5);

(g)     norme privind declararea și activarea drepturilor la plată;

(h)     norme care să condiționeze acordarea plăților de utilizarea semințelor certificate din anumite soiuri de cânepă și să definească procedura de stabilire a soiurilor de cânepă și de verificare a conținutului de tetrahidrocanabinol al acestora menționat la articolul 25 alineatul (3).

CAPITOLUL 2 Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu

Articolul 29

Norme generale

1.           Fermierii care au dreptul la o plată în cadrul schemei de plată de bază menționate în capitolul 1 trebuie să aplice, pe hectarele lor eligibile definite la articolul 25 alineatul (2), următoarele practici agricole în beneficiul climei și mediului:

(a)      cultivarea a trei culturi diferite pe terenul lor arabil, în cazul în care terenul arabil al fermierului se întinde pe mai mult de 3 hectare și nu este în întregime utilizat pentru producția de iarbă (cultivată sau spontană), nu este lăsat integral în pârloagă sau nu este cultivat în întregime cu culturi aflate sub apă o mare parte a anului;

(b)          menținerea pajiștilor permanente existente în exploatațiile lor; și

(c)          amenajarea unei zone de interes ecologic pe suprafața lor agricolă.

2.           Fără a aduce atingere alineatelor (3) și (4) și nici aplicării disciplinei financiare, reducerile lineare în conformitate cu articolul 7 și orice reduceri și penalități impuse în temeiul Regulamentului (UE) nr. […] [HZR], statele membre acordă plata menționată în prezentul capitol fermierilor care respectă acele practici dintre cele trei menționate la alineatul (1) care sunt importante pentru ei și în funcție de conformitatea lor cu articolele 30, 31 și 32.

3.           Fermierii ale căror exploatații se află integral sau parțial în zone care fac obiectul Directivei 92/43/CEE sau al Directivei 2009/147/CE au dreptul la plata menționată în prezentul capitol, cu condiția să aplice practicile menționate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploatația în cauză, cu obiectivele directivelor menționate.

4.           Fermierii care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 în ceea ce privește agricultura ecologică au dreptul ipso facto la plata menționată în prezentul capitol.

Primul paragraf se aplică numai unităților unei exploatații care sunt utilizate pentru producția ecologică în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007.

5.           Plata menționată la alineatul (1) se efectuează sub forma unei plăți anuale per hectar eligibil, declarat în conformitate cu articolul 26 alineatul (1), a cărei valoare se calculează anual prin împărțirea cuantumului rezultat din aplicarea articolului 33 alineatul (1) la numărul total de hectare eligibile declarate în statul membru în cauză în conformitate cu articolul 26.

Articolul 30

Diversificarea culturilor

1.           Dacă terenul agricol al unui fermier este mai mare de 3 hectare și nu este acoperit în întregime cu pășune (cultivată sau spontană), nu este lăsat integral în pârloagă sau nu este cultivat în întregime cu culturi aflate sub apă o mare parte a anului, suprafața arabilă trebuie cultivată cu cel puțin trei culturi diferite. Niciuna dintre aceste trei culturi nu trebuie să acopere mai puțin de 5% din terenul arabil, iar cultura principală nu trebuie să depășească 70% din terenul arabil.

2.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 prin care să stabilească definiția termenului „cultură” și normele privind aplicarea calculării precise a ponderii diferitelor culturi.

Articolul 31

Pajiștile permanente

1.           Fermierii mențin ca pajiște permanentă suprafețele din exploatațiile lor declarate ca atare în cererea depusă în temeiul articolului 74 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. XXX (HZ) pentru anul de cerere 2014, denumite în continuare „suprafețe de referință cu pajiști permanente”.

Suprafețele de referință cu pajiști permanente trebuie mărite în cazul în care fermierul are obligația să reconvertească suprafețele în pajiști permanente în 2014 și/sau în 2015, în conformitate cu articolul 93 din Regulamentul (UE) nr. […] HZR.

2.           Fermierii trebuie autorizați să convertească cel mult 5 % din suprafețele lor de referință cu pajiști permanente. Limita respectivă nu se aplică în caz de forță majoră sau în circumstanțe excepționale.

3.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 prin care să prevadă norme privind mărirea suprafețelor de referință cu pajiști permanente, în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf, reînnoirea pajiștilor permanente, reconversia suprafeței agricole în pajiști permanente în cazul în care este depășită reducerea autorizată menționată la alineatul (2) , precum și modificarea suprafețelor de referință cu pajiști permanente în cazul transferării terenurilor.

Articolul 32

Zonele de interes ecologic

1.           Fermierii se asigură că cel puțin 7% din hectarele lor eligibile, astfel cum sunt definite la articolul 25 alineatul (2), cu excepția suprafețelor cu pajiște permanentă, reprezintă zone de interes ecologic, precum pârloage, terase, elemente de peisaj, zone de protecție și zone împădurite, în conformitate cu articolul 25 alineatul (2) litera (b) punctul (ii).

2.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în scopul definirii mai amănunțite a tipurilor de zone de interes ecologic menționate la alineatul (1) din prezentul articol și în scopul adăugării și al definirii altor tipuri de zone de interes ecologic care pot fi luate în considerare pentru respectarea procentajului menționat la alineatul respectiv.

Articolul 33

Dispoziții financiare

1.           În vederea finanțării plății menționate în prezentul capitol, statele membre utilizează 30% din plafonul național anual prevăzut în anexa II.

2.           Statele membre aplică plata menționată în prezentul capitol la nivel național sau, în cazul aplicării articolului 20, la nivel regional. În cazul aplicării plății plata la nivel regional, statele membre utilizează în fiecare regiune un procent din plafonul stabilit în temeiul alineatului (3). Pentru fiecare regiune, acest procent se calculează prin împărțirea plafonului regional corespunzător, stabilit în conformitate cu articolul 20 alineatul (2), la plafonul determinat în conformitate cu articolul 19 alineatul (1).

3.           Comisia stabilește anual, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, plafonul corespunzător plății menționate în prezentul capitol. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

CAPITOLUL 3 Plata pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale

Articolul 34

Norme generale

1.           Statele membre pot acorda o plată fermierilor care au dreptul la plată în cadrul schemei de plată de bază menționate în capitolul 1 și ale căror exploatații se află integral sau parțial în zone care se confruntă cu constrângeri naturale, desemnate de statele membre în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […] [RDR].

2.           Statele membre pot hotărî să acorde plata menționată la alineatul (1) în toate zonele care intră sub incidența alineatului respectiv sau, eventual, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, să restricționeze plata la unele dintre zonele menționate la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […] [RDR].

3.           Fără a aduce atingere alineatului (2) și aplicării disciplinei financiare, a reducerii și plafonării progresive, a reducerii lineare menționate la articolul 7 și a eventualelor reduceri și excluderi impuse în temeiul articolului 65 din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR], plata menționată la alineatul (1) se acordă anual per hectar eligibil situat în zonele în care statele membre au decis să acorde o plată în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol și se efectuează în momentul activării drepturilor la plată asupra hectarelor respective deținute de fermierul în cauză.

4.           Plata pe hectar menționată la alineatul (1) se calculează prin împărțirea cuantumului rezultat din aplicarea articolului 35 la numărul de hectare eligibile declarate în conformitate cu articolul 26 alineatul (1), situate în zonele în care statele membre au hotărât să acorde o plată în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

5.           Statele membre pot aplica plata menționată în prezentul capitol la nivel regional, în condițiile prevăzute la prezentul alineat.

În acest caz, statele membre definesc regiunile în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii, precum constrângerile naturale cu care se confruntă și condițiile agronomice ale acestora.

Statele membre împart între regiuni plafonul național prevăzut la articolul 35 alineatul (1), în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

Plata la nivel regional se calculează prin împărțirea plafonului regional calculat în conformitate cu al treilea paragraf la numărul de hectare eligibile declarate în conformitate cu articolul 26 alineatul (1), situate în zonele în care statele membre au decis să acorde o plată în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 35

Dispoziții financiare

1.           În vederea finanțării plății menționate la articolul 34, statele membre pot hotărî, până la 1 august 2013, să utilizeze până la 5 % din plafonul lor național anual prevăzut în anexa II.

Decizia la care se face referire la primul paragraf trebuie notificată Comisiei până la data menționată la paragraful respectiv.

Până la 1 august 2016, statele membre pot revizui decizia luată, cu efect de la 1 ianuarie 2017.

2.           În funcție de procentul din plafonul național care urmează să fie utilizat de statele membre în temeiul alineatului (1), Comisia stabilește anual, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, plafonul corespunzător plății în cauză. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

CAPITOLUL 4 Plata pentru tinerii fermieri

Articolul 36

Norme generale

1.           Statele membre acordă o plată anuală tinerilor fermieri care au dreptul la o plată în cadrul schemei de plată de bază prevăzute în capitolul 1.

2.           În scopul aplicării prezentului capitol, „tineri fermieri” înseamnă:

(a)     persoane fizice care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă la conducerea exploatației respective sau care s-au instalat deja în cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată de bază, în conformitate cu articolul 73 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR] și

(b)      care au mai puțin de 40 de ani în momentul depunerii cererii menționate la litera (a).

3.           Fără a aduce atingere aplicării disciplinei financiare, a reducerii și plafonării progresive, a reducerii lineare menționate la articolul 7 și a eventualelor reduceri și excluderi impuse în temeiul articolului 65 din Regulamentul (UE) nr. […] [HZR], plata prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol se acordă anual, în momentul activării drepturilor la plată de către fermier.

4.           Plata menționată la alineatul (1) se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de maximum cinci ani. Din perioada respectivă se scade numărul de ani care au trecut între instalare și priam depunere a cererii menționate la alineatul (2) litera (a).

5.           Statele membre calculează în fiecare an cuantumul plății menționate la alineatul (1), înmulțind o cifră corespunzătoare procentului de 25% din valoarea medie a drepturilor la plată deținute de fermier cu numărul de drepturi pe care acesta le-a activat în conformitate cu articolul 26 alineatul (1).

Atunci când aplică primul paragraf, statele membre respectă, în ceea ce privește numărul de drepturi la plată activate care trebuie luate în calcul, următoarele limite maxime:

(a)     maximum 25 în statele membre în care suprafața medie a exploatației agricole, astfel cum este prevăzută în anexa VI, este mai mică sau egală cu 25 de hectare;

(b)     în statele membre în care suprafața medie a exploatației agricole, astfel cum este prevăzută în anexa VI, este mai mare de 25 de hectare, numărul maxim de drepturi nu poate fi mai mic de 25 și nici mai mare decât suprafața medie respectivă;

6.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind condițiile în care o persoană juridică poate fi considerată eligibilă pentru primirea plății menționate la alineatul (1), în special aplicarea limitei de vârstă stabilite la alineatul (2) litera (b) uneia sau mai multor persoane fizice care fac parte din persoana juridică.

Articolul 37

Dispoziții financiare

1.           În vederea finanțării plății menționate la articolul 36, statele membre utilizează un procent din plafonul național anual prevăzut în anexa II care nu poate fi mai mare de 2%. Statele membre transmit Comisiei, până la 1 august 2013, procentul estimat necesar pentru finanțarea plății respective.

Până la 1 august 2016, statele membre pot revizui procentajul estimat, cu efect de la 1 ianuarie 2017. Până la 1 august 2016, statele membre transmit Comisiei procentajul revizuit.

2.           Fără a aduce atingere procentului maxim de 2% prevăzut la alineatul (1), dacă valoarea totală a plății solicitate într-un stat membru într-un anumit an depășește plafonul stabilit în temeiul alineatului (4) și dacă plafonul respectiv este mai mic decât 2% din plafonul național anual stabilit în anexa II, statele membre aplică o reducere lineară tuturor plăților care urmează să fie acordate tuturor fermierilor în conformitate cu articolul 25.

3.           Dacă cuantumul total al plății solicitate într-un stat membru într-un anumit an depășește plafonul stabilit în temeiul alineatului (4) și dacă plafonul respectiv se ridică la 2% din plafonul național anual stabilit în anexa II, statele membre aplică o reducere lineară cuantumurilor care urmează să fie plătite în conformitate cu articolul 36, pentru a se conforma plafonului respectiv.

4.           Pe baza procentului estimat notificat de statele membre în temeiul alineatului (1), Comisia stabilește anual, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, plafonul corespunzător al plății menționate la articolul 36. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

TITLUL IV SPRIJINUL CUPLAT

CAPITOLUL 1 Sprijinul cuplat facultativ

Articolul 38

Norme generale

1.           Statele membre pot acorda sprijin cuplat fermierilor în condițiile prevăzute în prezentul capitol.

Sprijinul cuplat poate fi acordat în următoarele sectoare și producții: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte și produse lactate, semințe, carne de oaie și de capră, carne de vită și mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, furaje uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare, fructe și legume și specii forestiere cu ciclu scurt de producție.

2.           Sprijinul cuplat poate fi acordat numai în sectoarele sau regiunile dintr-un stat membru în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole sunt afectate de anumite dificultăți și sunt deosebit de importante din motive economice și/sau sociale și/sau de mediu.

3.           Prin derogare de la alineatul (2), sprijinul cuplat poate fi acordat, de asemenea, fermierilor care, la 31 decembrie 2013, dețineau drepturi la plată acordate în conformitate cu titlul III capitolul 3 secțiunea 2 și cu articolul 71m din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, precum și în conformitate cu articolul 60 și cu articolul 65 al patrulea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și care nu dețin hectare eligibile pentru activarea drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază menționate în titlul III capitolul 1 din prezentul regulament.

4.           Sprijinul cuplat poate fi acordat numai în măsura în care este necesar pentru crearea unui stimulent în vederea menținerii nivelurilor actuale de producție în regiunile în cauză.

5.           Sprijinul cuplat se acordă sub forma unei plăți anuale, în limite cantitative definite și pe baza unor suprafețe sau producții fixe sau a unui număr fix de animale.

6.           Sprijinul cuplat acordat în temeiul prezentului articol trebuie să fie coerent cu alte măsuri și politici ale Uniunii.

7.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu privire la:

(a)     condițiile de acordare a sprijinului menționat în prezentul capitol;

(b)     norme privind coerența cu alte măsuri ale Uniunii și privind cumularea sprijinului.

Articolul 39

Dispoziții financiare

1.           În vederea finanțării sprijinului cuplat facultativ, statele membre pot decide, până la data de 1 august a anului care precede primul an de implementare a sprijinului respectiv, să utilizeze până la 5% din plafonul lor național anual stabilit în anexa II.

2.           Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot decide să utilizeze până la 10% din plafonul național anual stabilit în anexa II, dacă:

(a)      au aplicat, până la 31 decembrie 2013, schema de plată unică pe suprafață prevăzută în titlul V din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 sau au finanțat măsuri în temeiul articolului 111 din regulamentul respectiv sau sunt vizate de derogarea prevăzută la articolul 69 alineatul (5) sau, în cazul Maltei, la articolul 69 alineatul (1) din regulamentul respectiv și/sau

(b)      au alocat, timp de cel puțin un an în perioada 2010-2013, peste 5 % din cuantumul lor disponibil pentru acordarea plăților directe prevăzute în titlurile III, IV și V din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, cu excepția titlului IV capitolul 1 secțiunea 6, pentru finanțarea măsurilor prevăzute în titlul III capitolul 2 secțiunea 2 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, a sprijinului prevăzut la articolul 68 alineatul (1) litera (a) punctele (i)-(iv) și literele (b) și (c) din regulamentul respectiv, sau a măsurilor prevăzute în capitolul 1, cu excepția titlului IV secțiunea 6 din regulamentul respectiv.

3.           Prin derogare de la alineatul (2), statele membre care au alocat, timp de cel puțin un an în perioada 2010-2013, peste 10 % din cuantumul lor disponibil pentru acordarea plăților directe prevăzute în titlurile III, IV și V din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, cu excepția titlului IV capitolul 1 secțiunea 6, pentru finanțarea măsurilor prevăzute în titlul III capitolul 2 secțiunea 2 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, a sprijinului prevăzut la articolul 68 alineatul (1) litera (a) punctele (i)-(iv) și literele (b) și (c) din regulamentul respectiv, sau a măsurilor prevăzute în capitolul 1, cu excepția titlului IV secțiunea 6 din regulamentul respectiv, pot decide să utilizeze mai mult de 10 % din plafonul național anual prevăzut în anexa II, după aprobarea de către Comisie în conformitate cu articolul 41.

4.           Până la 1 august 2016, statele membre pot revizui decizia pe care au luat-o, în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) și să decidă, cu efect din anul 2017:

(a)     să mărească procentul stabilit la alineatele (1) și (2), în limitele prevăzute la alineatele respective, dacă este posibil, și, dacă este necesar, să modifice condițiile de acordare a ajutorului;

(b)     să reducă procentul utilizat pentru finanțarea sprijinul cuplat și, dacă este necesar, să modifice condițiile de acordare a sprijinului respectiv;

(c)     să înceteze acordarea sprijinului prevăzut în prezentul capitol.

5.           În funcție de decizia luată de fiecare stat membru în temeiul alineatelor (1) - (4) cu privire la procentul din plafonul național care urmează să fie utilizat, Comisia stabilește anual, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, plafonul corespunzător sprijinului în cauză. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

Articolul 40

Notificare

1.           Deciziile menționate la articolul 39 trebuie notificate Comisiei până la data menționată la articolul respectiv și, cu excepția deciziei menționate la articolul 39 alineatul (4) litera (c), notificarea include informații cu privire la regiunile avute în vedere, la tipurile de agricultură sau sectoarele selectate și la nivelul sprijinului care urmează să fie acordat.

2.           Deciziile menționate la articolul 39 alineatele (2) și (3) sau, dacă este necesar, la articolul 39 alineatul (4) litera (a), includ, de asemenea, o descriere detaliată a situației particulare din regiunea avută în vedere și a particularităților tipurilor de agricultură sau ale sectoarelor agricole specifice, care fac ca procentul menționat la articolul 39 alineatul (1) să fie insuficient pentru soluționarea dificultăților menționate la articolul 38 alineatul (2) și care justifică creșterea nivelului sprijinului.

Articolul 41

Aprobarea de către Comisie

1.           Comisia aprobă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, decizia menționată la articolul 39 alineatul (3) sau, dacă este cazul, la articolul 39 alineatul (4) litera (a), dacă se demonstrează existența, în regiunea sau în sectorul în cauză, a uneia dintre necesitățile de mai jos:

(a)     necesitatea de a susține producția specifică la un anumit nivel, din cauza lipsei de alternative și de a reduce riscul de abandonare a producției și de apariție a problemelor sociale și/sau de mediu aferente;

(b)     necesitatea de a asigura aprovizionarea constantă a industriei locale de prelucrare, pentru a se evita astfel consecințele sociale și economice negative ale unui eventual proces de restructurare aferent;

(c)     necesitatea de a compensa dezavantajele care îi afectează pe fermieri într-un anumit sector și care reprezintă consecința perturbărilor prelungite ale pieței aferente.

(d)     necesitatea de a interveni acolo unde existența oricărui alt sprijin disponibil în temeiul prezentului regulament, al Regulamentului (UE) nr. […] [RDR] sau al oricărei scheme aprobate de ajutoare de stat este considerată insuficientă pentru satisfacerea necesităților menționate la literele (a), (b) și (c).

2.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind procedura de evaluare și de aprobare a deciziilor menționate la alineatul (1).         Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

CAPITOLUL 2           Plata specifică pentru cultura de bumbac

Articolul 42

Domeniu de aplicare

Se acordă ajutor fermierilor care produc bumbac încadrat la codul NC 5201 00, în condițiile prevăzute în prezentul capitol („plăți specifice pentru cultura de bumbac”).

Articolul 43

Eligibilitate

1.           Plățile specifice pentru cultura de bumbac se acordă pe hectar de suprafață eligibilă cultivată cu bumbac. Pentru a fi eligibilă, suprafața respectivă trebuie să se afle pe un teren agricol autorizat de statul membru în cauză pentru producția de bumbac, semănat cu soiuri omologate și să facă realmente obiectul recoltării în condiții de creștere normale.

Plățile specifice pentru cultura de bumbac se plătesc pentru bumbacul de calitate bună, corectă și vandabilă.

2.           Statele membre autorizează terenul și soiurile menționate la alineatul (1) în conformitate cu normele și condițiile care urmează să fie adoptate în temeiul alineatului (3).

3.           Pentru a asigura o gestionare eficientă a plății specifice pentru cultura de bumbac, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind normele și condițiile de autorizare a terenurilor și a soiurilor în scopul acordării plății specifice pentru cultura de bumbac.

4.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind procedura de autorizare și de notificare a informațiilor privind această autorizare către producători. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

Articolul 44

Suprafețe de bază, productivitate fixă și cuantumuri de referință

1.           Se instituie următoarele suprafețe naționale de bază:

– Bulgaria: 3 342 ha,

– Grecia: 250 000 ha,

– Spania: 48 000 ha,

– Portugalia: 360 ha.

2.           Se stabilesc următoarele niveluri de productivitate fixă pentru perioada de referință:

– Bulgaria: 1,2 tone/ha,

– Grecia: 3,2 tone/ha,

– Spania: 3,5 tone/ha,

– Portugalia: 2,2 tone/ha.

3.           Cuantumul plății specifice culturii pe hectar de suprafață eligibilă se stabilește prin înmulțirea nivelurilor de productivitate prevăzute la alineatul (2) cu următoarele cuantumuri de referință:

– Bulgaria: 523,02 EUR în 2014;  588,06 EUR în 2015;   și 661,79 EUR pentru 2016 și ulterior

– Grecia: 238,86 EUR

– Spania: 369,33 EUR

– Portugalia: 232,57 EUR

4.           Dacă suprafața eligibilă cultivată cu bumbac dintr-un stat membru dat și într-un an dat depășește suprafața de bază stabilită la alineatul (1), cuantumul menționat la alineatul (3) pentru statul membru în cauză se reduce proporțional cu depășirea suprafeței de bază.

5.           Pentru a permite acordarea plății specifice pentru cultura de bumbac, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în ceea ce privește normele privind condițiile de acordare a plății specifice pentru cultura de bumbac, cerințele de eligibilitate și practicile agronomice.

6.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind calcularea reducerii prevăzute la alineatul (4). Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

Articolul 45

Organizații interprofesionale aprobate

1.           În scopul aplicării prezentului capitol, „organizație interprofesională aprobată” înseamnă o persoană juridică formată din fermieri producători de bumbac și din cel puțin un egrenor, care desfășoară activități precum:

(a)     contribuția la o mai bună coordonare a modului de introducere a bumbacului pe piață, în special prin studii de cercetare și studii de piață;

(b)     elaborarea de contracte-tip compatibile cu normele Uniunii;

(c)     orientarea producției către produse care sunt mai bine adaptate la nevoile pieței și la cererea consumatorului, în special în ceea ce privește calitatea și protecția consumatorului;

(d)     actualizarea metodelor și a mijloacelor de îmbunătățire a calității produsului;

(e)     dezvoltarea de strategii de piață pentru promovarea bumbacului prin sisteme de certificare a calității.

2.           Statele membre în care sunt stabilite întreprinderile de egrenat aprobă organizațiile interprofesionale care îndeplinesc criteriile ce urmează să fie stabilite în temeiul alineatului (3).

3.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu privire la:

(a)     criteriile pentru autorizarea organizațiilor interprofesionale,

(b)     obligațiile producătorilor;

(c)     normele aplicabile în cazul în care organizația interprofesională aprobată nu îndeplinește criteriile respective.

Articolul 46

Acordarea plății

1.           Fermierilor li se acordă plata specifică pentru cultura de bumbac pe hectar eligibil, în conformitate cu articolul 44.

2.           Fermierilor care sunt membrii unei organizații interprofesionale autorizate li se acordă plata specifică pentru cultura de bumbac pe hectar eligibil de pe suprafața de bază stabilită la articolul 44 alineatul (1), majorată cu 2 EUR.

Titlul V Schema pentru micii fermieri

Articolul 47

Norme generale

1.           Fermierii care dețin drepturi la plată alocate în 2014 în temeiul articolului 21 și care îndeplinesc cerințele minime prevăzute la articolul 10 alineatul (1) pot opta pentru participarea la o schemă simplificată, în condițiile prevăzute în prezentul titlu, denumită în continuare „schema pentru micii fermieri”.

2.           Plățile acordate în cadrul schemei pentru micii fermieri înlocuiesc plățile care trebuie acordate în temeiul titlurilor III și IV.

3.           Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri sunt scutiți de utilizarea practicilor agricole prevăzute în titlul III capitolul 2.

4.           Statele membre se asigură că nu se acordă nicio plată fermierilor în cazul cărora se dovedește că, începând cu data publicării prezentei propuneri de regulament al Comisiei, își împart exploatația cu unicul scop de a beneficia de schema pentru micii fermieri. Această dispoziție se aplică și fermierilor ale căror exploatații sunt rezultatul împărțirii respective.

Articolul 48

Participare

Fermierii care doresc să participe la schema pentru micii fermieri trebuie să depună o cerere până la 15 octombrie 2014.

Fermierii care nu au depus cererea de participare la schema pentru micii fermieri până la 15 octombrie 2014 sau care hotărăsc să se retragă din schemă după acea dată sau care sunt selecționați pentru a primi sprijinul prevăzut la articolul 20 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. […] [RDR] nu mai au dreptul de a participa la schema respectivă.

Articolul 49

Cuantumul plății

1. Statele membre stabilesc cuantumul plății anuale din cadrul schemei pentru micii fermieri la unul dintre următoarele niveluri, sub rezerva aplicării alineatelor (2) și (3):

(a)     un cuantum care să nu depășească 15% din plata medie pe beneficiar acordată la nivel național;

(b)     un cuantum corespunzător plății medii pe hectar acordate la nivel național, înmulțit cu o cifră care corespunde numărului de hectare – maximum trei.

Media națională menționată la primul paragraf litera (a) se stabilește de către statele membre pe baza plafonului național prevăzut în anexa II pentru anul calendaristic 2019 și a numărului de fermieri care au obținut drepturi la plată în temeiul articolului 21 alineatul (1).

Media națională menționată la primul paragraf litera (b) se stabilește de către statele membre pe baza plafonului național prevăzut în anexa II pentru anul calendaristic 2019 și a numărului de hectare eligibile declarate în conformitate cu articolul 26 în 2014.

2. Cuantumul menționat la alineatul (1) nu trebuie să fie mai mic de 500 EUR și nici mai mare de 1 000 EUR. Fără a aduce atingere articolului 51 alineatul (1), dacă aplicarea alineatului (1) determină stabilirea unui cuantum mai mic de 500 EUR sau mai mare de 1 000 EUR, cuantumul respectiv se rotunjește în sus sau în jos, până la valoarea minimă sau respectiv maximă.

3. Prin derogare de la alineatul (2), în Cipru și Malta cuantumul plății menționat la alineatul (1) poate fi stabilit la o valoare mai mică de 500 EUR, dar nu mai mică de 200 EUR.

Articolul 50

Condiții speciale

1. Pe durata participării la schema pentru micii fermieri, fermierii:

(a)    păstrează cel puțin un număr de hectare care corespunde numărului de drepturi deținute;

(b)      îndeplinesc cerințele minime prevăzute la articolul 10 alineatul (1) litera (b).

2. Drepturile la plată activate în 2014 în temeiul articolelor 25 și 26 de către un fermier care participă la schema pentru micii fermieri sunt considerate drepturi activate pe toată durata participării fermierului respectiv la schemă.

Drepturile la plată deținute de fermier pe durata participării la schema respectivă nu se consideră a fi drepturi la plată neutilizate care pot fi retransferate în rezerva națională în sensul articolului 24 alineatul (1) litera (b).

3. Prin derogare de la articolul 27, drepturile la plată deținute de fermierii care participă la schema pentru micii fermieri nu sunt transferabile decât în cazul moștenirii sau al moștenirii anticipate.

Fermierii care, prin moștenire sau moștenire anticipată, primesc drepturi la plată de la un fermier care participă la schema pentru micii fermieri sunt eligibili pentru participarea la schema respectivă dacă îndeplinesc cerințele pentru a beneficia de schema de plată de bază și dacă moștenesc toate drepturile la plată deținute de fermierul de la care primesc drepturile la plată.

4. Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind condițiile de participare la schemă în cazul în care situația fermierului participant se modifică.

Articolul 51

Dispoziții financiare

1. Pentru a finanța plata prevăzută în prezentul titlu, statele membre deduc cuantumurile corespunzătoare cuantumurilor la care urmează să aibă dreptul micii fermieri sub forma plății de bază prevăzute în titlul III capitolul 1, a plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu prevăzute în titlul III capitolul 2 și, dacă este cazul, a plății pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale prevăzute în titlul III capitolul 3, a plății pentru tinerii fermieri prevăzute în titlul III capitolul 4 și a sprijinului cuplat prevăzut în titlul IV, din cuantumurile totale prevăzute pentru plățile respective.

Diferența dintre suma tuturor plăților care trebuie efectuate în cadrul schemei destinate micilor fermieri și cuantumul total finanțat în conformitate cu primul paragraf este finanțată prin aplicarea unei reduceri lineare tuturor plăților care urmează să fie acordate în conformitate cu articolul 25.

Elementele pe baza cărora sunt stabilite cuantumurile menționate la primul paragraf rămân aceleași pe toată durata participării fermierului la schemă.

2. Dacă cuantumul total al plăților care trebuie efectuate în cadrul schemei destinate micilor fermieri depășește 10% din plafonul național anual stabilit în anexa II, statele membre aplică o reducere lineară a cuantumurilor care trebuie plătite în conformitate cu prezentul titlu, pentru a respecta procentul respectiv.

TITLUL VI PROGRAME NAȚIONALE DE RESTRUCTURARE PENTRU SECTORUL BUMBACULUI

Articolul 52

Utilizarea bugetului anual pentru programele de restructurare

1.           În cazul statelor membre care au aplicat articolul 4 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 637/2008, bugetul anual relevant, disponibil în temeiul articolului 5 alineatul (1) din regulamentul respectiv se transferă cu efect de la 1 ianuarie 2014 ca fonduri suplimentare ale Uniunii destinate măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate în temeiul Regulamentului (UE) nr. […] [RDR].

2.           În cazul statelor membre care au aplicat articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 637/2008, bugetul lor anual menționat la articolul 5 alineatul (1) din regulamentul respectiv este inclus cu efect de la 1 ianuarie 2017 în plafonul lor național stabilit în anexa II la prezentul regulament.

TITLUL VII DISPOZIȚII FINALE

CAPITOLUL 1           Notificări și situații de urgență

Articolul 53

Cerințe de notificare

1.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu privire la măsurile necesare privind notificările care trebuie efectuate de statele membre în scopul aplicării prezentului regulament sau în scopul verificării, al controlării, al monitorizării, al evaluării și al auditării plăților directe, al implementării acordurilor internaționale, inclusiv privind cerințele de notificare prevăzute în acordurile respective. În acest scop, Comisia ține seama de necesitățile în materie de date și de sinergiile dintre sursele de date potențiale.

Dacă este cazul, informațiile obținute pot fi transmise sau puse la dispoziția organizațiilor internaționale și a autorităților competente ale țărilor terțe și pot fi făcute publice, sub rezerva protecției datelor cu caracter personal și a interesului legitim al întreprinderilor în ceea ce privește protecția secretelor lor comerciale.

2.           Ținând seama de necesitatea ca notificările menționate la alineatul (1) să devină rapide, eficiente, exacte și rentabile, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în scopul stabilirii:

(a)     naturii și tipului informațiilor care trebuie notificate;

(b)     metodelor de notificare;

(c)     normelor privind drepturile de acces la informațiile sau la sistemele de informații puse la dispoziție;

(d)     condițiilor și mijloacelor de publicare a informațiilor.

3.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)     norme privind furnizarea informațiilor necesare pentru aplicarea prezentului articol;

(b)     măsuri privind gestionarea informațiilor care trebuie notificate, precum și norme privind conținutul, forma, calendarul, frecvența și termenele notificărilor;

(c)     măsuri privind transmiterea sau punerea informațiilor și a documentelor la dispoziția statelor membre, a organizațiilor internaționale, a autorităților competente ale țărilor terțe sau a publicului, sub rezerva protecției datelor cu caracter personal și a interesului legitim al fermierilor și al întreprinderilor în ceea ce privește protecția secretelor lor comerciale.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

Articolul 54

Măsuri pentru soluționarea unor probleme specifice

1.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, măsurile care sunt în același timp necesare și justificabile pentru soluționarea în regim de urgență a unor probleme specifice. Măsurile menționate pot deroga de la dispozițiile prezentului regulament, dar numai în măsura și pentru perioada în care acest lucru este strict necesar. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

2.           Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător, legate de măsurile la care se face referire la alineatul (1), Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată, în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (3).

CAPITOLUL 2 Delegarea de competențe și dispoziții de implementare

Articolul 55

Exercitarea delegării

1.           Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva respectării condițiilor prevăzute la prezentul articol.

2.           Delegarea de competențe la care se face referire în prezentul regulament este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.           Delegarea de competențe menționată în prezentul regulament poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

4.           De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.           Un act delegat adoptat în temeiul prezentului regulament intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu exprimă obiecții în termen de 2 luni de la notificarea actului respectiv sau dacă, înainte de expirarea termenului în cauză, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu 2 luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 56

Procedura comitetelor

1.           Comisia este asistată de un Comitet denumit „Comitet pentru plăți directe”. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.           Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din același regulament.

CAPITOLUL 3 Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 57

Abrogări

1.           Regulamentul (CE) nr. 637/2008 se abrogă.

Totuși acesta continuă să se aplice până la 31 decembrie 2017 în statele membre care au făcut uz de opțiunea prevăzută la articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv.

2.           Regulamentul (CE) nr. 73/2009 se abrogă.

Fără a se aduce atingere alineatului (3), trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VII.

3.           Trimiterile din prezentul regulament la Regulamentele (CE) nr. 73/2009 și (CE) nr. 1782/2003 se înțeleg ca trimiteri la regulamentele respective, astfel cum erau în vigoare înaintea abrogării.

Articolul 58

Norme tranzitorii

Pentru a asigura o tranziție fără probleme de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 la cele ale prezentului regulament, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind măsurile necesare pentru protejarea drepturilor dobândite și a așteptărilor legitime ale fermierilor.

Articolul 59

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [șaptea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Cu toate acestea, articolul 14, articolul 20 alineatul (5), articolul 22 alineatul (6), articolul 35 alineatul (1), articolul 37 alineatul (1) și articolul 39 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Preşedintele                                                   Preşedintele

ANEXA I Lista schemelor de sprijin

Sectorul || Temeiul juridic || Note

Plata de bază || Titlul III capitolul 1 din prezentul regulament || Plată decuplată

Plată pentru fermierii care aplică practici agricole benefice pentru climă și mediu || Titlul III capitolul 2 din prezentul regulament || Plată decuplată

Plată pentru fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale specifice || Titlul III capitolul 3 din prezentul regulament || Plată decuplată

Plata pentru tinerii fermieri || Titlul III capitolul 4 din prezentul regulament || Plată decuplată

Sprijin cuplat facultativ || Titlul IV capitolul 1 din prezentul regulament ||

Bumbac || Titlul IV capitolul 2 din prezentul regulament || Plată pe suprafață

Plată pentru micii fermieri || Titlul V din prezentul regulament || Plată decuplată

POSEI || Titlul III din Regulamentul (CE) nr. 247/2006 || Plăți directe acordate în cadrul măsurilor stabilite în programe

Insulele din Marea Egee || Capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1405/2006 || Plăți directe acordate în cadrul măsurilor stabilite în programe

ANEXA II Plafoanele naționale menționate la articolul 6

|| || || || || || (În mii de EUR)

An calendaristic || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 și anul următor

Belgia || 553 521 || 544 065 || 534 632 || 525 205 || 525 205 || 525 205

Bulgaria || 655 661 || 737 164 || 810 525 || 812 106 || 812 106 || 812 106

Republica Cehă || 892 698 || 891 875 || 891 059 || 890 229 || 890 229 || 890 229

Danemarca || 942 931 || 931 719 || 920 534 || 909 353 || 909 353 || 909 353

Germania || 5 275 876 || 5 236 176 || 5 196 585 || 5 156 970 || 5 156 970 || 5 156 970

Estonia || 108 781 || 117 453 || 126 110 || 134 749 || 134 749 || 134 749

Irlanda || 1 240 652 || 1 239 027 || 1 237 413 || 1 235 779 || 1 235 779 || 1 235 779

Grecia || 2 099 920 || 2 071 481 || 2 043 111 || 2 014 751 || 2 014 751 || 2 014 751

Spania || 4 934 910 || 4 950 726 || 4 966 546 || 4 988 380 || 4 988 380 || 4 988 380

Franța || 7 732 611 || 7 694 854 || 7 657 219 || 7 619 511 || 7 619 511 || 7 619 511

Italia || 4 023 865 || 3 963 007 || 3 902 289 || 3 841 609 || 3 841 609 || 3 841 609

Cipru || 52 273 || 51 611 || 50 950 || 50 290 || 50 290 || 50 290

Letonia || 163 261 || 181 594 || 199 895 || 218 159 || 218 159 || 218 159

Lituania || 396 499 || 417 127 || 437 720 || 458 267 || 458 267 || 458 267

Luxemburg || 34 313 || 34 250 || 34 187 || 34 123 || 34 123 || 34 123

Ungaria || 1 298 104 || 1 296 907 || 1 295 721 || 1 294 513 || 1 294 513 || 1 294 513

Malta || 5 316 || 5 183 || 5 050 || 4 917 || 4 917 || 4 917

Țările de Jos || 806 975 || 792 131 || 777 320 || 762 521 || 762 521 || 762 521

Austria || 707 503 || 706 850 || 706 204 || 705 546 || 705 546 || 705 546

Polonia || 3 038 969 || 3 066 519 || 3 094 039 || 3 121 451 || 3 121 451 || 3 121 451

Portugalia || 573 046 || 585 655 || 598 245 || 610 800 || 610 800 || 610 800

România || 1 472 005 || 1 692 450 || 1 895 075 || 1 939 357 || 1 939 357 || 1 939 357

Slovenia || 141 585 || 140 420 || 139 258 || 138 096 || 138 096 || 138 096

Slovacia || 386 744 || 391 862 || 396 973 || 402 067 || 402 067 || 402 067

Finlanda || 533 932 || 534 315 || 534 700 || 535 075 || 535 075 || 535 075

Suedia || 710 853 || 711 798 || 712 747 || 713 681 || 713 681 || 713 681

Regatul Unit || 3 624 384 || 3 637 210 || 3 650 038 || 3 662 774 || 3 662 774 || 3 662 774

ANEXA III Plafoanele nete menționate la articolul 7

|| || || || || || (În milioane de EUR)

An calendaristic || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 și anul următor

Belgia || 553.5 || 544.1 || 534.6 || 525.2 || 525.2 || 525.2

Bulgaria || 656.2 || 733.6 || 799.7 || 801.2 || 801.2 || 801.2

Republica Cehă || 892.5 || 891.7 || 890.9 || 890.0 || 890.0 || 890.0

Danemarca || 942.8 || 931.6 || 920.4 || 909.3 || 909.3 || 909.3

Germania || 5 275.3 || 5 235.6 || 5 196.1 || 5 156.5 || 5 156.5 || 5 156.5

Estonia || 108.8 || 117.5 || 126.1 || 134.7 || 134.7 || 134.7

Irlanda || 1 240.7 || 1 239.0 || 1 237.4 || 1 235.8 || 1 235.8 || 1 235.8

Grecia || 2 253.2 || 2 226.5 || 2 199.8 || 2 173.1 || 2 173.1 || 2 173.1

Spania || 4 978.9 || 4 994.4 || 5 010.0 || 5 031.4 || 5 031.4 || 5 031.4

Franța || 7 732.6 || 7 694.9 || 7 657.2 || 7 619.5 || 7 619.5 || 7 619.5

Italia || 4 023.6 || 3 962.8 || 3 902.1 || 3 841.4 || 3 841.4 || 3 841.4

Cipru || 52.3 || 51.6 || 51.0 || 50.3 || 50.3 || 50.3

Letonia || 163.3 || 181.6 || 199.9 || 218.2 || 218.2 || 218.2

Lituania || 396.5 || 417.0 || 437.6 || 458.1 || 458.1 || 458.1

Luxemburg || 34.3 || 34.2 || 34.2 || 34.1 || 34.1 || 34.1

Ungaria || 1 289.2 || 1 288.0 || 1 286.8 || 1 285.7 || 1 285.7 || 1 285.7

Malta || 5.3 || 5.2 || 5.0 || 4.9 || 4.9 || 4.9

Țările de Jos || 807.0 || 792.1 || 777.3 || 762.5 || 762.5 || 762.5

Austria || 707.5 || 706.9 || 706.2 || 705.5 || 705.5 || 705.5

Polonia || 3 038.9 || 3 066.4 || 3 093.9 || 3 121.4 || 3 121.4 || 3 121.4

Portugalia || 573.2 || 585.8 || 598.4 || 611.0 || 611.0 || 611.0

România || 1 468.0 || 1 684.0 || 1 880.9 || 1 924.0 || 1 924.0 || 1 924.0

Slovenia || 141.6 || 140.4 || 139.3 || 138.1 || 138.1 || 138.1

Slovacia || 384.4 || 389.5 || 394.5 || 399.4 || 399.4 || 399.4

Finlanda || 533.9 || 534.3 || 534.7 || 535.1 || 535.1 || 535.1

Suedia || 710.9 || 711.8 || 712.7 || 713.7 || 713.7 || 713.7

Regatul Unit || 3 534.9 || 3 547.1 || 3 559.2 || 3 571.3 || 3 571.3 || 3 571.3

ANEXA IV Coeficienți care urmează să se aplice în temeiul articolului 10 alineatul (1)

Stat membru || Limită pentru pragul referitor la EUR        [Articolul 10 alineatul (1) litera (a)] || Limită pentru pragul referitor la hectare                   [Articolul 10 alineatul (1) litera (a)]

Belgia || 400 ||                                 2

Bulgaria || 200 ||                                 0,5

Republica Cehă || 200 ||                                 5

Danemarca || 300 ||                                 5

Germania || 300 ||                                 4

Estonia || 100 ||                                 3

Irlanda || 200 ||                                 3

Grecia || 400 ||                                 0,4

Spania || 300 ||                                 2

Franța || 300 ||                                 4

Italia || 400 ||                                 0,5

Cipru || 300 ||                                 0,3

Letonia || 100 ||                                 1

Lituania || 100 ||                                 1

Luxemburg || 300 ||                                 4

Ungaria || 200 ||                                 0,3

Malta || 500 ||                                 0,1

Țările de Jos || 500 ||                                 2

Austria || 200 ||                                 2

Polonia || 200 ||                                 0,5

Portugalia || 200 ||                                 0,3

România || 200 ||                                 0,3

Slovenia || 300 ||                                 0,3

Slovacia || 200 ||                                 2

Finlanda || 200 ||                                 3

Suedia || 200 ||                                 4

Regatul Unit || 200 ||                                 5

ANEXA V Dispozițiile financiare aplicabile Bulgariei și României, menționate la articolele 16 și 17

A.        Cuantumuri pentru calcularea plafoanelor naționale pentru plățile menționate la articolul 16:

(în mii de EUR)

|| 2014 || 2015

Bulgaria || 805 847 || 808 188

România || 1 802 977 || 1 849 068

B.         Cuantumul total al plăților directe naționale complementare schemei de plată de bază, menționat la articolul 17 alineatul (2):

(în mii de EUR)

|| 2014 || 2015

Bulgaria || 150 186 || 71 024

România || 330 971 || 156 618

C.        Cuantumul total al plăților naționale directe complementare plății specifice pentru cultura de bumbac, menționat la articolul 17 alineatul (3):

(în EUR)

|| 2014 || 2015

Bulgaria || 556 523 || 295 687

ANEXA VI Suprafața medie a exploatației agricole care urmează să fie aplicată în temeiul articolului 36 alineatul (5)

Stat membru || Suprafața medie a exploatației agricole (în hectare)

Belgia || 29

Bulgaria || 6

Republica Cehă || 89

Danemarca || 60

Germania || 46

Estonia || 39

Irlanda || 32

Grecia || 5

Spania || 24

Franța || 52

Italia || 8

Cipru || 4

Letonia || 16

Lituania || 12

Luxemburg || 57

Ungaria || 7

Malta || 1

Țările de Jos || 25

Austria || 19

Polonia || 6

Portugalia || 13

România || 3

Slovenia || 6

Slovacia || 28

Finlanda || 34

Suedia || 43

Regatul Unit || 54

ANEXA VII TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CE) nr. 73/2009 || Prezentul regulament || Regulamentul (UE) nr. […] [HZR]

Articolul 1 || Articolul 1 || -

- || Articolul 2 || -

Articolul 2 || Articolul 4 || -

- || Articolul 5 alineatul (2) || -

Articolul 3 || Articolul 5 || -

Articolul 4 alineatul (1) || - || Articolul 91

Articolul 4 alineatul (2) || - || Articolul 95

Articolul 5 || - || Articolul 93

Articolul 6 alineatul (1) || - || Articolul 94

Articolul 6 alineatul (2) || - || -

Articolul 7 || - || -

Articolul 8 alineatele (1) și (2) || Articolul 7 alineatele (1) și (3) || -

- || Articolul 7 alineatul (2) || -

Articolul 9 || - || -

Articolul 10 || - || -

Articolul 11 alineatele (1) și (2) || - || Articolul 25 alineatele (1) și (2)

- || Articolul 8 || -

Articolul 12 alineatele (1) și (2) || - || Articolul 12

Articolul 12 alineatul (3) || - || Articolul 14

Articolul 12 alineatul (4) || - || -

Articolul 13 || - || Articolul 13 alineatul (2)

Articolul 14 || - || Articolul 68

Articolul 15 || - || Articolul 69

Articolul 16 || - || Articolul 70

Articolul 17 || - || Articolul 71

Articolul 18 || - || Articolul 72

Articolul 19 || - || Articolul 73

Articolul 20 || - || Articolul 75

Articolul 21 || - || Articolul 75 alineatul (4)

Articolul 22 || - || Articolul 96

Articolul 23 || - || Articolul 97

Articolul 24 || - || Articolul 99

Articolul 25 || - || Articolul 100

Articolul 26 || - || Articolul 63

Articolul 27 alineatul (1) || - || Articolul 102 alineatul (3)

Articolul 27 alineatul (2) || - || Articolul 49

Articolul 27 alineatul (3) || - || Articolul 69 alineatul (3)

- || Articolul 9 || -

Articolul 28 alineatele (1) și (2) || Articolul 10 alineatele (1), (3) și (4) || -

- || Articolul 10 alineatul (2) || -

Articolul 28 alineatul (3) || Articolul 23 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) || -

- || Articolul 23 alineatul (1) litera (a) punctul (i), litera (c) și litera (d) || -

- || Articolul 11 || -

Articolul 29 || - || Articolul 76

Articolul 30 || - || Articolul 62

Articolul 31 || - || Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 32 || Articolul 15 || -

Articolul 33 alineatul (1) || Articolul 18 alineatul (1) || -

- || Articolul 18 alineatul (2) || -

Articolul 34 alineatele (1) și (2) || Articolul 25 alineatele (1) și (2) || -

Articolul 35 || Articolul 26 || -

Articolul 36 || - || -

Articolul 37 || Articolul 12 || -

- || Articolul 14 || -

Articolul 38 || - || -

Articolul 39 alineatul (1) || Articolul 25 alineatul (3) || -

Articolul 40 alineatul (1) || Articolul 6 alineatul (1) || -

Articolul 40 alineatul (2) || Articolul 19 alineatul (3) || -

Articolul 41 alineatul (1) || Articolul 23 alineatul (1) || -

Articolul 41 alineatul (2) || Articolul 23 alineatele (3) și (4) || -

Articolul 41 alineatul (3) || Articolul 23 alineatul (5) litera (a) || -

Articolul 41 alineatul (5) || Articolul 23 alineatul (5) litera (b) || -

- || Articolul 23 alineatele (2), (6) și (7) || -

Articolul 41 alineatul (6) || Articolul 22 alineatul (4) || -

Articolul 42 || Articolul 24 alineatul (1) litera (b) || -

Articolul 43 alineatele (1) și (2) || Articolul 25 alineatele (1) și (2) || -

Articolul 43 alineatul (3) || - || -

Articolul 44 || - || -

Articolul 45 || - || -

- || - || -

- || Articolul 19 alineatele (1) și (2) || -

Articolul 46 alineatele (1)-(4) || Articolul 20 alineatele (1)-(4) || -

Articolul 46 alineatul (5) || - || -

- || Articolul 21 ||

Articolul 47 alineatul (1) || - || -

Articolul 47 alineatul (2) || Articolul 22 alineatul (1), aplicare la nivel regional || -

- || Articolul 22 alineatul (1), aplicare la nivel național || -

- || Articolul 22 alineatele (2), (3), (5), (6) și (7) || -

Articolul 48 || - || -

Articolul 49 || - || -

Articolul 50 || - || -

Articolul 51 || - || -

Articolul 52 || - || -

Articolul 53 || - || -

Articolul 54 || - || -

Articolul 55 || - || -

Articolul 56 || - || -

Articolul 57 || - || -

Articolul 58 || - || -

Articolul 59 || - || -

Articolul 60 || - || -

Articolul 61 || - || -

Articolul 62 || - || -

Articolul 63 || - || -

Articolul 64 || - || -

Articolul 65 || - || -

Articolul 66 || - || -

Articolul 67 || - || -

Articolul 68 || - || -

Articolul 69 || - || -

Articolul 70 || - || -

Articolul 71 || - || -

Articolul 72 || - || -

Articolul 73 || - || -

Articolul 74 || - || -

Articolul 75 || - || -

Articolul 76 || - || -

Articolul 77 || - || -

Articolul 78 || - || -

Articolul 79 || - || -

Articolul 80 || - || -

Articolul 81 || - || -

Articolul 82 || - || -

Articolul 83 || - || -

Articolul 84 || - || -

Articolul 85 || - || -

Articolul 86 || - || -

Articolul 87 || - || -

Articolul 88 || Articolul 42 || -

Articolul 89 || Articolul 43 || -

Articolul 90 || Articolul 44 || -

Articolul 91 || Articolul 45 || -

Articolul 92 || Articolul 46 || -

Articolul 93 || - || -

Articolul 94 || - || -

Articolul 95 || - || -

Articolul 96 || - || -

Articolul 97 || - || -

Articolul 98 || - || -

Articolul 99 || - || -

Articolul 100 || - || -

Articolul 101 || - || -

Articolul 102 || - || -

Articolul 103 || - || -

Articolul 104 || - || -

Articolul 105 || - || -

Articolul 106 || - || -

Articolul 107 || - || -

Articolul 108 || - || -

Articolul 109 || - || -

Articolul 110 || - || -

Articolul 111 || - || -

Articolul 112 || - || -

Articolul 113 || - || -

Articolul 114 || - || -

Articolul 115 || - || -

Articolul 116 || - || -

Articolul 117 || - || -

Articolul 118 || - || -

Articolul 119 || - || -

Articolul 120 || - || -

Articolul 121 || Articolul 16 || -

Articolul 122 || - || -

Articolul 123 || - || -

Articolul 124 || - || -

Articolul 124 alineatul (6) || - || Articolul 98

Articolul 125 || - || -

Articolul 126 || - || -

Articolul 127 || - || -

Articolul 128 || - || -

Articolul 129 || - || -

Articolul 130 || - || -

Articolul 131 || - || -

Articolul 132 || Articolul 17 || -

Articolul 133 || - || -

- || Articolul 28 || -

- || Articolul 29 || -

- || Articolul 20 || -

- || Articolul 31 || -

- || Articolul 32 || -

- || Articolul 33 || -

- || Articolul 34 || -

- || Articolul 35 || -

- || Articolul 36 || -

- || Articolul 37 || -

- || Articolul 47 || -

- || Articolul 48 || -

- || Articolul 49 || -

- || Articolul 50 || -

- || Articolul 51 || -

Articolul 134 || - || -

Articolul 135 || - || -

Articolul 136 || - || -

- || Articolul 52 || -

Articolul 137 || - || -

Articolul 138 || Articolul 3 || -

Articolul 139 || Articolul 13 || -

Articolul 140 || Articolul 53 || -

Articolul 141 || Articolul 56 || -

Articolul 142 || Articolul 55 || -

Articolul 142 litera (r) || Articolul 54 || -

Articolul 143 || - || -

Articolul 144 || - || -

Articolul 145 || - || -

Articolul 146 || Articolul 55 || -

Articolul 146a || - || -

Articolul 147 || Articolul 56 || -

Articolul 148 || - || -

Articolul 149 || Articolul 57 || -

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind plăţile directe către fermieri în cadrul schemelor de sprijin din cadrul politicii agricole comune;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică);

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea plăţilor directe pentru fermieri pentru anul 2013;

-        Propunere de Regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte schema de plată unică şi sprijinul pentru viticultori.

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[28]

Domeniul de politică: titlul 05 de la rubrica 2

1.3. Natura propunerii/inițiativei (cadrul legislativ pentru PAC după 2013)

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[29]

x Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Pentru promovarea utilizării eficiente a resurselor în vederea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și dezvoltarea rurală din UE, în concordanță cu strategia Europa 2020, obiectivele PAC sunt următoarele:

- producția alimentară viabilă;

- gestionarea durabilă a resurselor naturale și acţiunile de combatere a schimbărilor climatice;

- dezvoltarea teritorială echilibrată.

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice pentru domeniul de politică 05:

Obiectivul specific nr. 1:

De a furniza bunuri publice de mediu

Obiectivul specific nr. 2:

De a compensa dificultăţile legate de producţia în zone cu constrângeri naturale specifice

Obiectivul specific nr. 3:

De a continua acţiunile de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea

Obiectivul specific nr. 4:

De a gestiona bugetul UE (al PAC) în conformitate cu standarde ridicate de gestiune financiară

Obiectivul specific pentru ABB 05 02 – Intervenţii pe pieţele agricole:

Obiectivul specific nr. 5:

De a spori competitvitatea sectorului agricol și ponderea valorică a acestuia în cadrul lanţului alimentar

Obiectivul specific pentru ABB 05 03 – Ajutoare directe:

Obiectivul specific nr. 6:

De a contribui la veniturile fermelor, limitându-le variabilitatea

Obiective specifice pentru ABB 05 04 – Dezvoltare rurală:

Obiectivul specific nr. 7

De a promova creșterea ecologică prin inovare

Obiectivul specific nr. 8:

De a sprijini ocuparea forței de muncă în mediul rural și de a menţine structura socială a zonelor rurale

Obiectivul specific nr. 9

De a ameliora economia rurală și de a promova diversificarea

Obiectivul specific nr. 10

De a permite diversitatea structurală a sistemelor agricole

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Nu este posibilă fixarea unor ţinte cantitative pentru indicatorii de impact în acest stadiu. Deşi politica se poate îndrepta într-o anumită direcţie, rezultatele economice, de mediu și sociale ample, măsurate prin astfel de indicatori, ar depinde, în ultimă instanţă, şi de impactul creat de o serie de factori externi care, conform experienţei recente, au devenit semnificativi şi imprevizibili. Se află în curs o analiză suplimentară, care se estimează că va fi încheiată pentru perioada de după 2013.

În privinţa plăţilor directe, statele membre vor avea posibilitatea de a decide, într-o măsură limitată, cu privire la aplicarea anumitor componente ale schemelor de plăţi directe.

În ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, rezultatele și impactul preconizate vor depinde de programele de dezvoltare rurală pe care le vor prezenta statele membre Comisiei. Se va solicita statelor membre să stabilească ţinte în programele lor.

1.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

Propunerile prevăd instituirea unui cadru comun de monitorizare şi de evaluare în vederea măsurării performanţei politicii agricole comune. Cadrul respectiv trebuie să cuprindă toate instrumentele legate de monitorizarea și de evaluarea măsurilor din cadrul PAC, în special ale plăţilor directe, ale măsurilor de piaţă, ale măsurilor de dezvoltare rurală și ale aplicării ecocondiţionalităţii.

Impactul acestor măsuri din cadrul PAC trebuie să fie măsurat în raport cu următoarele obiective:

(a)      producţia viabilă de produse alimentare, cu accentul pe veniturile agricole, pe productivitatea agricolă și pe stabilitatea preţurilor;

(b)     gestionarea durabilă a resurselor naturale și acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, cu accent pe emisiile de gaze cu efect de seră, pe biodiversitate, pe sol și pe apă;

(c)      dezvoltarea teritorială echilibrată, cu accent pe ocuparea forței de muncă în mediul rural, pe creșterea economică și pe sărăcia în zonele rurale.

Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia definește setul de indicatori specifici pentru aceste obiective și domenii.

În plus, în privinţa dezvoltării rurale, se propune un sistem comun reconsolidat de monitorizare și de evaluare. Sistemul respectiv urmăreşte (a) să demonstreze progresele și realizările politicii de dezvoltare rurală și să evalueze impactul, eficacitatea, eficiența și relevanța intervențiilor politicii de dezvoltare rurală, (b) să contribuie la o mai bună orientare a sprijinului pentru dezvoltare rurală și (c) să sprijine un proces comun de învăţare legat de monitorizare și de evaluare. Comisia va întocmi, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o listă de indicatori comuni referitori la priorităţile politice.

1.5. Motivele propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice multianuale ale PAC, care reprezintă o transpunere directă a strategiei Europa 2020 pentru zonele rurale europene, și pentru a îndeplini cerinţele relevante din tratat, propunerile urmăresc instituirea cadrului legislativ pentru politica agricolă comună pentru perioada de după 2013.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restrânsă, deși esențială, a economiei UE, ci va deveni și o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial. Astfel, PAC, ca politică cu adevărat comună, foloseşte în modul cel mai eficient resurse bugetare limitate pentru a menţine o agricultură durabilă în întreaga UE, pentru a aborda probleme transfrontaliere importante cum sunt schimbările climatice și a consolida solidaritatea dintre statele membre.

După cum se precizează în Comunicarea Comisiei, „Un buget pentru Europa 2020”[30], PAC este o politică cu adevărat europeană. În loc să gestioneze 27 de politici și bugete separate pentru agricultură, statele membre își pun în comun resursele pentru a gestiona o singură politică europeană, cu un buget unic european. Rezultă, în mod firesc, că bugetul PAC reprezintă o parte semnificativă din bugetul UE. Această abordare este însă mai eficientă și mai rentabilă decât o abordare națională necoordonată.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele similare anterioare

Pe baza evaluării cadrului politic actual, s-au realizat o consultare amplă cu părţile interesate, o analiză a provocărilor și nevoilor viitoare și o evaluare cuprinzătoare a impactului. Se pot găsi mai multe detalii în evaluarea impactului şi în expunerea de motive care însoţesc propunerile legislative.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerile legislative la care se referă prezenta fişă financiară trebuie privite în contextul mai larg al propunerilor pentru un regulament-cadru unic, cu norme comune pentru fondurile din cadrul strategic comun (FEADR, FEDER, FSE, Fondul de coeziune şi EMFF). Regulamentul-cadru respectiv va avea o contribuţie importantă la reducerea sarcinii administrative, la cheltuirea fondurilor UE în mod eficace și la punerea în practică a simplificării. Acest aspect va sta și la baza noilor concepte ale cadrului strategic comun pentru toate aceste fonduri și a viitoarelor contracte de parteneriat care vor viza și aceste fonduri.

Cadrul strategic comun, care va fi instituit, va transforma obiectivele și priorităţile Strategiei Europa 2020 în priorităţi ale FEADR și ale FEDER, ale FSE, ale Fondului de coeziune și ale EMFF, ceea ce va asigura o folosire integrată a fondurilor pentru atingerea obiectivelor comune.

Cadrul strategic comun va stabili și mecanisme de coordonare cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii.

De asemenea, în privinţa PAC, se vor obţine sinergii și efecte de simplificare semnificative prin armonizarea și alinierea normelor în materie de gestionare şi de control pentru primul şi al doilea pilon (FEGA, respectiv FEADR) ale PAC. Legătura solidă dintre FEGA şi FEADR trebuie păstrată, iar structurile deja existente în statele membre trebuie susţinute.

1.6. Durata și impactul financiar

x Propunere/iniţiativă cu durată limitată (pentru proiectele de regulamente privind schemele de plăţi directe, regulamentele privind dezvoltarea rurală și cele tranzitorii)

– x   Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– x   Impact financiar pentru perioada următorului cadru financiar multianual. Pentru dezvoltarea rurală, impactul asupra plăţilor până în 2023.

x Propunere/iniţiativă cu durată nelimitată (pentru proiectul de regulament privind OCP unică şi pentru regulamentul orizontal)

– Punere în aplicare din 2014.

1.7. Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)[31]

x Gestiune centralizată directă de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– ¨  organismelor instituite de Comunități[32]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

x Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Observații

Nicio schimbare semnificativă față de situația actuală, adică cea mai mare parte a cheltuielilor implicate de propunerile legislative privind reforma PAC va fi gestionată prin gestiune partajată cu statele membre. Totuși, o parte foarte mică va continua să fie gestionată direct și centralizat de Comisie.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

În ceea ce privește monitorizarea și evaluarea PAC, o dată la patru ani Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport, primul raport urmând să fie prezentat cel târziu la sfârșitul anului 2017.

Această obligație este completată de dispoziții specifice în toate domeniile PAC, mai multe cerințe cuprinzătoare referitoare la raportare și la notificare urmând a fi specificate în normele de punere în aplicare.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, sunt prevăzute de asemenea norme referitoare la monitorizarea la nivelul programelor, care va fi aliniată cu celelalte fonduri și îmbinată cu evaluări ex ante, pe parcurs și ex post.

2.2. Sistemul de gestiune și de control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

Există peste șapte milioane de beneficiari ai PAC, care primesc sprijin printr-o amplă varietate de scheme de ajutoare diferite, fiecare dintre acestea având criterii de eligibilitate detaliate și uneori complexe.

Reducerea ratei de eroare în domeniul politicii agricole comune poate fi considerată deja o tendință. Astfel, o rată de eroare apropiată de 2 % constatată recent confirmă evaluarea generală pozitivă din anii precedenți. Intenția este de a continua eforturile pentru a ajunge la o rată de eroare de sub 2 %.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată(e)

Pachetul legislativ, în special propunerea de regulament privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, vizează menținerea și consolidarea sistemului actual instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Pachetul prevede o structură administrativă obligatorie la nivelul statelor membre, concentrată în jurul agențiilor de plăți acreditate, care sunt responsabile cu desfășurarea controalelor la nivelul beneficiarului final, în conformitate cu principiile prezentate la punctul 2.3. În fiecare an, persoana aflată la conducerea fiecărei agenții de plăți trebuie să prezinte o declarație de asigurare care să se refere la exhaustivitatea, la exactitatea și la veridicitatea conturilor, la buna funcționare a sistemelor de control intern, precum și la legalitatea și la regularitatea tranzacțiilor subiacente. Un organism de audit independent trebuie să prezinte un aviz referitor la toate aceste trei elemente.

Comisia va continua să auditeze cheltuielile agricole, utilizând o abordare bazată pe riscuri pentru a se asigura că auditurile sale vizează domeniile cu cele mai mari riscuri. Dacă aceste audituri arată că au fost efectuate cheltuieli cu încălcarea normelor Uniunii, Comisia va exclude sumele în cauză de la finanțarea de către Uniune, în cadrul sistemului de verificare a conformității.

În ceea ce privește costul controalelor, anexa 8 la studiul de evaluare a impactului care însoțește propunerile legislative prezintă o analiză detaliată.

2.3. Măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Pachetul legislativ, mai ales propunerea de regulament privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, vizează menținerea și consolidarea actualelor sisteme detaliate referitoare la controale și la penalizările care trebuie aplicate de agențiile de plăți, cu caracteristicile de bază comune și cu normele speciale adaptate la specificitățile fiecărei scheme de ajutoare. În general, sistemele prevăd controale administrative exhaustive asupra a 100 % din cererile de ajutoare, controale încrucișate cu alte baze de date, atunci când sunt considerate oportune, precum și controale la fața locului înainte de efectuarea plăților în cazul unui număr minim de tranzacții, în funcție de riscul asociat schemei în cauză. Dacă prin aceste controale la fața locului se constată un număr mare de nereguli, trebuie efectuate controale suplimentare. În acest context, de departe cel mai important sistem este Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), care în exercițiul financiar 2010 a cuprins aproximativ 80 % din totalul cheltuielilor din cadrul FEGA și FEADR. Se va delega Comisiei competența de a permite reducerea numărului controalelor la fața locului în cazul statelor membre cu sisteme de control care funcționează corespunzător și cu rate de eroare scăzute.

În plus, pachetul prevede că statele membre trebuie să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile și fraudele, să impună penalizări eficace, disuasive și proporționale în conformitate cu legislația Uniunii sau cu dreptul național și să recupereze toate plățile neconforme, cu dobânzile aferente. Pachetul include un mecanism de închidere automată a cazurilor de neregulă care prevede că, dacă recuperarea nu are loc în termen de patru ani de la data cererii de recuperare sau în termen de opt ani în cazul unor proceduri judiciare, sumele nerecuperate sunt imputate statului membru în cauză. Acest mecanism va constitui un stimulent puternic pentru ca statele membre să recupereze cât se poate de repede plățile neconforme.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Cuantumurile indicate în prezenta fișă financiară sunt exprimate în prețuri curente și în angajamente.

În plus față de modificările care rezultă din propunerile legislative și care sunt enumerate în tabelele de mai jos, propunerile legislative implică modificări suplimentare care nu au niciun impact financiar.

Pentru oricare dintre anii din perioada 2014-2020, nu poate fi exclusă deocamdată aplicarea disciplinei financiare. Totuși, acest lucru nu va depinde de propunerile de reformă ca atare, ci de alți factori, precum executarea ajutoarelor directe sau evoluțiile viitoare ale piețelor agricole.

În ceea ce privește ajutoarele directe, plafoanele nete extinse pentru 2014 (anul calendaristic 2013) incluse în propunerea referitoare la tranziție depășesc cuantumurile alocate pentru ajutoarele directe indicate în tabelele de mai jos. Scopul acestei extinderi este asigurarea continuității legislației existente într-un scenariu în care toate celelalte elemente ar rămâne nemodificate, fără a se aduce atingere eventualei nevoi de aplicare a mecanismului de disciplină financiară.

Propunerile de reformă conțin dispoziții care acordă statelor membre un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește alocarea de către acestea a ajutoarelor directe și respectiv dezvoltarea rurală. În cazul în care statele membre decid să utilizeze acea flexibilitate, decizia respectivă va avea consecințe financiare în cadrul cuantumurilor acordate ca finanțare, consecințe care nu pot fi cuantificate în prezent.

Prezenta fișă financiară nu ține cont de posibila utilizare a rezervei pentru situaţii de criză. Trebuie subliniat că sumele luate în considerare în ceea ce privește cheltuielile legate de piață se bazează pe faptul că nu se vor efectua achiziții în cadrul intervenției publice și nu se vor lua măsuri legate de o situație de criză în niciun sector.

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Tabelul 1: Cuantumuri pentru PAC, inclusiv cuantumurile complementare prevăzute de propunerile privind CFM și propunerile de reformare a PAC

În milioane EUR (în prețuri actuale)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

|| || || || || || || || || ||

În CFM || || || || || || || || || ||

Rubrica 2 || || || || || || || || || ||

Ajutoare directe și cheltuieli legate de piață (2) (3) (4) || 44 939 || 45 304 || 44 830 || 45 054 || 45 299 || 45 519 || 45 508 || 45 497 || 45 485 || 317 193

Venituri alocare estimate || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 4 704

P1 Ajutoare directe și cheltuieli legate de piață (cu venituri alocate) || 45 611 || 45 976 || 45 502 || 45 726 || 45 971 || 46 191 || 46 180 || 46 169 || 46 157 || 321 897

P2 Dezvoltare rurală (4) || 14 817 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 101 157

Total || 60 428 || 60 428 || 59 953 || 60 177 || 60 423 || 60 642 || 60 631 || 60 620 || 60 608 || 423 054

 Rubrica 1 || || || || || || || || || ||

Cadrul strategic comun pentru cercetare și inovare agricolă || N.A. || N.A. || 682 || 696 || 710 || 724 || 738 || 753 || 768 || 5 072

Persoanele cele mai defavorizate || N.A. || N.A. || 379 || 387 || 394 || 402 || 410 || 418 || 427 || 2 818

Total || N.A. || N.A. || 1 061 || 1 082 || 1 104 || 1 126 || 1 149 || 1 172 || 1 195 || 7 889

 Rubrica 3 || || || || || || || || || ||

Siguranța alimentară || N.A. || N.A. || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 2 450

|| || || || || || || || || ||

În afara CFM || || || || || || || || || ||

 Rezerva pentru situații de criză în agricultură || N.A. || N.A. || 531 || 541 || 552 || 563 || 574 || 586 || 598 || 3 945

 Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) || || || || || || || || || ||

Din care maximum disponibil pentru agricultură: (5) || N.A. || N.A. || 379 || 387 || 394 || 402 || 410 || 418 || 427 || 2 818

|| || || || || || || || || ||

TOTAL || || || || || || || || || ||

TOTAL Propunerile Comisiei (CFM + în afara CFM) + venituri alocate || 60 428 || 60 428 || 62 274 || 62 537 || 62 823 || 63 084 || 63 114 || 63 146 || 63 177 || 440 156

TOTAL Propunerile CFM (mai exact, excluzând rezerva și FEG) + venituri alocate || 60 428 || 60 428 || 61 364 || 61 609 || 61 877 || 62 119 || 62 130 || 62 141 || 62 153 || 433 393

Observații:

(1)           Având în vedere modificările legislative deja convenite, și anume încetarea aplicării, până cel târziu la sfârșitul anului 2013, a modulării voluntare în cazul Regatului Unit și a „cuantumurilor necheltuite” de la articolul 136.

(2)           Cuantumurile se referă la plafonul anual propus pentru primul pilon. Totuși, trebuie să se țină cont de faptul că se propune mutarea cheltuielilor negative în urma închiderii conturilor (în prezent la postul bugetar 05 07 01 06) la venituri alocate (la postul 67 03). Pentru detalii, a se vedea tabelul cu veniturile estimate, pe pagina de mai jos.

(3)           Cifrele pentru 2013 includ cuantumurile pentru măsurile veterinare și fitosanitare, precum și măsurile de piață pentru sectorul pescăresc.

(4)           Cuantumurile din tabelul de mai sus corespund celor din Comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final, 29 iunie 2011]. Totuși, urmează să se decidă dacă CFM va reflecta transferul propus cu începere din 2014 din pachetul financiar al unui stat membru alocat programului național de restructurare în sectorul bumbacului către dezvoltarea rurală, ceea ce ar implica o ajustare (4 milioane EUR pe an) a cuantumurilor pentru subplafonul FEGA și respectiv pentru pilonul 2. În tabelele din secțiunile de mai jos, cuantumurile au fost transferate, indiferent de reflectarea sau nereflectarea lor în CFM.

(5)           În conformitate cu comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final din 29 iunie 2011], un cuantum total de până la 2,5 miliarde EUR (corespunzător prețurilor din 2011) va fi disponibil în cadrul Fondului european de ajustare la globalizare pentru acordarea de sprijin suplimentar fermierilor care suferă din cauza efectelor globalizării. În tabelul de mai sus, defalcarea pe an în preţuri curente este doar indicativă. Proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară [COM(2011)403 final, 29 iunie 2011] stabilește, pentru FEG, un cuantum anual general maxim de 429 de milioane EUR (corespunzător prețurilor din 2011). 

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Tabelul 2: Veniturile și cheltuielile estimate pentru domeniul de politică 05 în cadrul rubricii 2

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

VENITURI || || || || || || || || || ||

123 – Taxa pe producția de zahăr (resurse proprii) || 123 || 123 || 123 || 123 || || || || || || 246

|| || || || || || || || || ||

67 03 - Venituri alocate || 672 || 672 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 5 187

 din care: ex 05 07 01 06 – închiderea conturilor || 0 || 0 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 795 || 795 || 864 || 864 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 5 433

CHELTUIELI || || || || || || || || || ||

05 02 – Piețe (1) || 3 311 || 3 311 || 2 622 || 2 641 || 2 670 || 2 699 || 2 722 || 2 710 || 2 699 || 18 764

05 03 – Ajutoare directe (înaintea plafonării) (2) || 42 170 || 42 535 || 42 876 || 43 081 || 43 297 || 43 488 || 43 454 || 43 454 || 43 454 || 303 105

05 03 – Ajutoare directe (după plafonare) || 42 170 || 42 535 || 42 876 || 42 917 || 43 125 || 43 303 || 43 269 || 43 269 || 43 269 || 302 027

|| || || || || || || || || ||

05 04 – Dezvoltare rurală (înaintea plafonării) || 14 817 || 14 451 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 101 185

05 04 – Dezvoltare rurală (după plafonare) || 14 817 || 14 451 || 14 455 || 14 619 || 14 627 || 14 640 || 14 641 || 14 641 || 14 641 || 102 263

|| || || || || || || || || ||

05 07 01 06 – Închiderea conturilor || -69 || -69 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Total || 60 229 || 60 229 || 59 953 || 60 177 || 60 423 || 60 642 || 60 631 || 60 620 || 60 608 || 423 054

BUGET NET după veniturile alocate || || || 59 212 || 59 436 || 59 682 || 59 901 || 59 890 || 59 879 || 59 867 || 417 867

Observații:

(1)           Pentru 2013, estimare preliminară bazată pe proiectul de buget pentru 2012, ținând cont de ajustările juridice deja convenite pentru 2013 (de exemplu, plafonul pentru sectorul vitivinicol, renunțarea la prima pentru feculele de cartofi, nutrețul uscat), precum și de unele evoluții prevăzute. Pentru toți anii, estimările presupun că nu va fi necesară o finanțare suplimentară pentru măsurile de sprijin datorate perturbărilor pieței sau crizelor de pe piaţă.

(2)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare a costului defrișării viței-de-vie în 2012.

Tabelul 3: Calcularea impactului financiar (pe capitol bugetar) al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește veniturile și cheltuielile PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat || || TOTAL 2014-2020

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 ||

VENITURI || || || || || || || || || ||

123 – Taxa pe producția de zahăr (resurse proprii) || 123 || 123 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

|| || || || || || || || || ||

67 03 – Venituri alocate || 672 || 672 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

 din care: ex 05 07 01 06 – închiderea conturilor || 0 || 0 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 795 || 795 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

CHELTUIELI || || || || || || || || || ||

05 02 – Piețe (1) || 3 311 || 3 311 || -689 || -670 || -641 || -612 || -589 || -601 || -612 || -4 413

05 03 - Ajutoare directe (înaintea plafonării) (2) || 42 170 || 42 535 || -460 || -492 || -534 || -577 || -617 || -617 || -617 || -3 913

05 03 – Ajutoare directe – Produsul estimat al plafonării care urmează a fi transferat spre dezvoltarea rurală || || || 0 || -164 || -172 || -185 || -186 || -186 || -186 || -1 078

05 04 - Dezvoltare rurală (înaintea plafonării) || 14 817 || 14 451 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 28

05 04 - Dezvoltare rurală – Produsul estimat al plafonării care urmează a fi transferat de la ajutoarele directe || || || 0 || 164 || 172 || 185 || 186 || 186 || 186 || 1 078

05 07 01 06 – Închiderea conturilor || -69 || -69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 60 229 || 60 229 || -1 076 || -1 089 || -1 102 || -1 115 || -1 133 || -1 144 || -1 156 || -7 815

BUGET NET după veniturile alocate || || || -1 145 || -1 158 || -1 171 || -1 184 || -1 202 || -1 213 || -1 225 || -8 298

Observații:

(1)           Pentru 2013, estimare preliminară bazată pe proiectul de buget pentru 2012, ținând cont de ajustările juridice deja convenite pentru 2013 (de exemplu, plafonul pentru sectorul vitivinicol, renunțarea la prima pentru feculele de cartofi, nutrețul uscat), precum și de unele evoluții prevăzute. Pentru toți anii, estimările presupun că nu va fi necesară o finanțare suplimentară pentru măsurile de sprijin datorate perturbărilor pieței sau crizelor de pe piaţă.

(2)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare a costului defrișării viței-de-vie în 2012.

Tabelul 4: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește cheltuielile legate de piață din cadrul PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013 ||

|| || || 2013 (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Măsuri excepționale: raționalizarea și extinderea domeniului de aplicare al temeiului juridic || || articolele 154, 155, 156 || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm

Retragerea de la intervenție a grâului dur și a sorgului || || fostul articol 10 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

Programe de distribuire de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate || (2) || fostul articol 27 din Regulamentul 1234/2007 || 500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -3 500,0

Depozitare privată (fibre de in) || || articolul 16 || N.A. || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || Pm

Ajutoare pentru sectorul bumbacului - restructurare || (3) || fostul articol 5 din Regulamentul 637/2008 || 10,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -28,0

Ajutoare pentru instalare destinate grupurilor de producători din sectorul fructelor și legumelor || || fostul articol 117 || 30,0 || 0,0 || 0,0 || 0,0 || -15,0 || -15,0 || -30,0 || -30,0 || -90,0

Programul de încurajare a consumului de fructe în școli || || articolul 21 || 90,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 420,0

Renunțarea la organizațiile de producători din sectorul hameiului || || fostul articol 111 || 2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -15,9

Depozitare privată opțională în cazul laptelui praf degresat || || articolul 16 || N.A. || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm

Eliminarea ajutorului pentru utilizarea de lapte degresat/lapte praf degresat ca furaj/cazeină și pentru utilizarea cazeinei || || fostele articole 101, 102 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

Depozitare privată opțională pentru unt || (4) || articolul 16 || 14,0 || [-1,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-85,0]

Eliminarea prelevării promoționale în sectorul laptelui || || fostul articol 309 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

TOTAL 05 02 || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare (5) || || || || -446,3 || -446,3 || -446,3 || -461,3 || -461,3 || -476,3 || -476,3 || -3 213,9

Observații:

(1)           Estimarea nevoilor din 2013 se bazează pe proiectul de buget pentru 2012 al Comisiei, cu excepția: (a) a sectorului fructelor și sectorului legumelor unde nevoile se bazează pe fișa financiară a proiectelor de reformare respective și (b) a oricăror modificări juridice deja aprobate.

(2)           Cuantumul pentru 2013 corespunde propunerii Comisiei COM(2010)486. Începând cu 2014, măsura va fi finanțată în cadrul rubricii 1.

(3)           Pachetul financiar pentru programul de restructurare a sectorului bumbacului pentru Grecia (4 milioane de euro pe an) va fi transferat dezvoltării rurale începând cu 2014. Pachetul financiar pentru Spania (6,1 milioane de euro pe an) va fi dedicat schemei de plată unică începând cu 2018 (decizia a fost deja luată).

(4)           Efectul estimat în cazul neaplicării măsurii.

(5)           Pe lângă cheltuielile de la capitolele 05 02 și 05 03, se anticipează că cheltuielile directe din cadrul capitolelor 05 01, 05 07 și 05 08 vor fi finanțate din venituri care vor fi atribuite FEGA.

Tabelul 5: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește ajutoarele directe

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013 ||

|| || 2013 (1) || 2013 ajustat (2) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

|| || || || || || || || || || || ||

Ajutoare directe || || || 42 169,9 || 42 535,4 || 341,0 || 381,1 || 589,6 || 768,0 || 733,2 || 733,2 || 733,2 || 4 279,3

 - Modificări deja hotărâte: || || || || || || || || || || || ||

Introducerea treptată a UE 12 || || || || || 875,0 || 1 133,9 || 1 392,8 || 1 651,6 || 1 651,6 || 1 651,6 || 1 651,6 || 10 008,1

Restructurarea sectorului bumbacului || || || || || 0,0 || 0,0 || 0,0 || 0,0 || 6,1 || 6,1 || 6,1 || 18,4

Bilanțul de sănătate || || || || || -64,3 || -64,3 || -64,3 || -90,0 || -90,0 || -90,0 || -90,0 || -552,8

Reforme anterioare || || || || || -9,9 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -204,2

|| || || || || || || || || || || ||

- Modificări ca urmare a noilor propuneri de reformare a PAC || || || -459,8 || -656,1 || -706,5 || -761,3 || -802,2 || -802,2 || -802,2 || -4 990,3

din care: plafonare || || || || || 0,0 || -164,1 || -172,1 || -184,7 || -185,6 || -185,6 || -185,6 || -1 077,7

|| || || || || || || || || || || ||

TOTAL 05 03 || || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare || || || || || -459,8 || -656,1 || -706,5 || -761,3 || -802,2 || -802,2 || -802,2 || -4 990,3

TOTAL CHELTUIELI || || || 42 169,9 || 42 535,4 || 42 876,4 || 42 916,5 || 43 125,0 || 43 303,4 || 43 268,7 || 43 268,7 || 43 268,7 || 302 027,3

Observații:

(1)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare a defrișării viței-de-vie în 2012.

(2)           Având în vedere modificările legislative deja convenite, și anume încetarea aplicării, până la sfârșitul anului 2013, a modulării voluntare în cazul Regatului Unit și a „cuantumurilor necheltuite” prevăzute la articolul 136.

Tabelul 6: Componente ale ajutoarelor directe

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || || || || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Anexa II || || || || || 42 407,2 || 42 623,4 || 42 814,2 || 42 780,3 || 42 780,3 || 42 780,3 || 256 185,7

Plăți pentru practici agricole care sunt benefice pentru climat și pentru mediul înconjurător (30 %) || || || || || 12 866,5 || 12 855,3 || 12 844,3 || 12 834,1 || 12 834,1 || 12 834,1 || 77 068,4

Suma maximă care poate fi alocată plăților destinate fermierilor tineri (2 %) || || || || || 857,8 || 857,0 || 856,3 || 855,6 || 855,6 || 855,6 || 5 137,9

Schema de plată de bază, plăți pentru zonele cu constrângeri naturale, sprijinul voluntar cuplat || || || || || 28 682,9 || 28 911,1 || 29 113,6 || 29 090,6 || 29 090,6 || 29 090,6 || 173 979,4

Suma maximă care poate fi luată de la liniile anterioare pentru finanțarea schemei pentru micii fermieri (10 %) || || || || || 4 288,8 || 4 285,1 || 4 281,4 || 4 278,0 || 4 278,0 || 4 278,0 || 25 689,3

Transferuri din cadrul sectorului vitivinicol incluse în anexa II[33] || || || || || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 959,1

Plafonare || || || || || -164,1 || -172,1 || -184,7 || -185,6 || -185,6 || -185,6 || -1 077,7

Sectorul bumbacului || || || || || 256,0 || 256,3 || 256,5 || 256,6 || 256,6 || 256,6 || 1 538,6

POSEI/Insulele mici din Marea Egee || || || || || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 2 504,4

Tabelul 7: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru acordarea ajutoarelor directe în 2014

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013

|| || || 2013 (1) || 2013 ajustat || 2014 (2)

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 73/200 al Consiliului || || || 40 165,0 || 40 530,5 || 541,9

Introducerea treptată a UE 10 || || || || || 616,1

Bilanțul de sănătate || || || || || -64,3

Reforme anterioare || || || || || -9,9

TOTAL 05 03 || || || || ||

TOTAL CHELTUIELI || || || 40 165,0 || 40 530,5 || 41 072,4

Observații:

(1)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare a defrișării viței-de-vie în 2012.

(2)           Plafoanele nete extinse includ o estimare a transferurilor din cadrul sectorului vitivinicol către SPU pe baza deciziilor luate de statele membre pentru 2013.

Tabelul 8: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește dezvoltarea rurală

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Alocare pentru dezvoltarea rurală || Modificări față de 2013 ||

|| || || 2013 || 2013 ajustat (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Programe de dezvoltare rurală || || || 14 788,9 || 14 423,4 || || || || || || || ||

Ajutoare pentru sectorul bumbacului - restructurare || (2) || || || || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 28,0

Produsul plafonării ajutoarelor directe || || || || || || 164,1 || 172,1 || 184,7 || 185,6 || 185,6 || 185,6 || 1 077,7

Pachetul financiar DR exclusiv asistența tehnică || (3) || || || || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -59,4

Asistența tehnică || (3) || || 27,6 || 27,6 || 8,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 29,4

Premiul pentru proiecte de cooperare locală inovatoare || (4) || || N.A. || N.A. || 0,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 30,0

TOTAL 05 04 || || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare || || || || || 4,0 || 168,1 || 176,1 || 188,7 || 189,6 || 189,6 || 189,6 || 1 105,7

TOTAL CHELTUIELI (înainte de plafonare) || || || 14 816,6 || 14 451,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 101 185,5

TOTAL CHELTUIELI (după plafonare) || || || 14 816,6 || 14 451,1 || 14 455,1 || 14 619,2 || 14 627,2 || 14 639,8 || 14 640,7 || 14 640,7 || 14 640,7 || 102 263,2

Observații:

(1)           Ajustări în conformitate cu legislația existentă, aplicabile numai până la sfârșitul exercițiului financiar 2013.

(2)           Cuantumurile din tabelul 1 (secțiunea 3.1) corespund celor din comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final]. Totuși, urmează să se decidă dacă CFM va reflecta transferul propus cu începere din 2014 din pachetul financiar al unui stat membru alocat programului național de restructurare în sectorul bumbacului către dezvoltarea rurală, ceea ce ar implica o ajustare (4 milioane EUR pe an) a cuantumurilor pentru subplafonul FEGA și pentru pilonul 2. În tabelul 8 de mai sus, cuantumurile au fost transferate, indiferent de reflectarea sau nereflectarea lor în CFM.

(3)           Suma pentru 2013 pentru asistență tehnică a fost stabilită pe baza pachetului inițial pentru dezvoltare rurală (nu sunt incluse transferurile din pilonul 1).

Asistența tehnică pentru 2014-2020 este stabilită la 0,25 % din pachetul financiar total pentru dezvoltare rurală.

(4)           Suma este furnizată din cea disponibilă pentru asistența tehnică.

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „ Cheltuieli administrative ”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Observație:   Se estimează că propunerile legislative nu vor avea niciun impact asupra creditelor cu caracter administrativ, concret, se intenționează să se poată pune în aplicare cadrul legislativ cu nivelul actual de resurse umane și de cheltuieli administrative.

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

DG: AGRI ||

Ÿ Resurse umane || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 958,986

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 67,928

TOTAL DG AGRI || Credite || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N[34] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || || || || || || || ||

Plăți || || || || || || || ||

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Numãr de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 5: de a creşte competitivitatea sectorului agricol și ponderea valorică a acestuia în cadrul lanţului alimentar || || || || || || || || || || || || || || || ||

Fructe și legume: Comercializarea prin intermediul organizațiilor de productări (OP)[35] || Propor-ția din valoarea producției comercializate prin intermediul OP din valoarea producției totale || || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 5 810,0

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – restructurare35 || Număr de hectare || || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || || 3 326,0

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – investiții35 || || || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || || 1 252,6

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – produse secundare de distilare35 || Hectolitri || || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || || 686,4

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – alcool alimentar35 || Număr de hectare || || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || || 14,2

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – Folosirea mustului concentrat35 || Hectolitri || || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || || 261,8

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – promovare35 || || || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 1 875,3

- Altele || || || || 720,2 || || 739,6 || || 768,7 || || 797,7 || || 820,3 || || 808,8 || || 797,1 || || 5 452,3

Subtotal obiectivul specific nr. 5 || || 2 621,8 || || 2 641,2 || || 2 670,3 || || 2 699,3 || || 2 721,9 || || 2 710,4 || || 2 698,7 || || 18 763,5

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 6: De a contribui la veniturile fermelor, limitându-le variabilitatea || || || || || || || || || || || || || || || ||

 - Sprijinul direct pentru venit[36] || Număr de hectare plătite (în milioane) || || 161,014 || 42 876,4 || 161,014 || 43 080,6 || 161,014 || 43 297,1 || 161,014 || 43 488,1 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 303 105,0

Subtotal obiectivul specific nr. 6 || || 42 876,4 || || 43 080,6 || || 43 297,1 || || 43 488,1 || || 43 454,3 || || 43 454,3 || || 43 454,3 || || 303 105,0

COSTURI TOTALE || || || || || || || || || || || || || || || ||

Observație: Pentru obiectivele specifice 1-4 și 7-10, realizările trebuie încă stabilite (a se vedea secțiunea 1.4.2 de mai sus)

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Rezumat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane[37] || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 958,986

Alte cheltuieli administrative || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 67,928

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Observație: Se estimează că propunerile legislative nu vor avea niciun impact asupra creditelor cu caracter administrativ, concret, se intenționează să se poată pune în aplicare cadrul legislativ cu nivelul actual de resurse umane și de cheltuieli administrative. Cifrele pentru perioada 2014-2020 se bazează pe situația pentru 2011.

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034

XX 01 01 02 (în delegații) || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || 3

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[38] ||

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 78 || 78 || 78 || 78 || 78 || 78 || 78

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 yy || - la sediu || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL[39] || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115

XX este domeniul de politică sau titlul bugetar în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, dacă este necesar, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari ||

Personal extern ||

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– x   Propunerea/inițiativa este compatibilă cu propunerile pentru cadrul financiar multianual pentru 2014-2020.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– X  Propunerea privind dezvoltarea rurală (FEADR) prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Costuri

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM

TOTAL credite cofinanțate[40] || urmează a se stabili || urmează a se stabili || urmează a se stabili || urmează a se stabili || urmează a se stabili || urmează a se stabili || urmează a se stabili || urmează a se stabili

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– x   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– x asupra resurselor proprii

– x asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[41]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

|| || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se vedea tabelele 2 și 3 din secțiunea 3.2.1.

[1]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Un buget pentru Europa 2020- COM(2010)500 final, 29.6.2011.

[2]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii, COM(2010) 672 final, 18.11.2010.

[3]               A se vedea, în special, rezoluția Parlamentului European din 23 iunie 2011, 2011/2015(INI), și concluziile președinției din 18.3.2011.

[4]               Actualul cadru legislativ cuprinde Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (plăți directe), Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (instrumente de piață), Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (dezvoltare rurală) și Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului (finanțare).

[5]               Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, COM(2011)615 din 6.10.2011.

[6]               Pentru o imagine de ansamblu a celor 517 contribuții primite, a se vedea anexa 9 la evaluarea impactului.

[7]               JO C […], […], p. […].

[8]               JO C […], […], p. […].

[9]               JO C […], […], p. […].

[10]             JO C […], […], p. […].

[11]             COM (2010) 672 final, 18.11.2010.

[12]             JO L 30, 31.1.2009, p. 16.

[13]             JO L …..

[14]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[15]             JO L […], […], p. […].

[16]             JO L 42, 14.2.2006, p. 1.

[17]             JO L 265, 26.9.2006, p. 1.

[18]             JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament abrogat și înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

[19]             JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

[20]             JO L 20, 26.1.2010, p. 7.

[21]             JO L 189, 20.7.2007, p. 1.

[22]             JO L 277, 21.10.2005, p. 1. Regulament abrogat și înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. …[RDR].

[23]             JO L …..

[24]             JO L 178, 5.7.2008, p. 1.

[25]             JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[26]             JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[27]             JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

[28]             ABM: gestionarea pe activități (Activity-Based Management) – ABB: întocmirea bugetului pe activități (Activity-Based Budgeting).

[29]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[30]             COM(2011) 500 final, 29.6.2011.

[31]             Explicațiile privind tipurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[32]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[33]             Ajutoarele directe pentru perioada 2014-2020 include o estimare a transferurilor din cadrul sectorului vitivinicol către SPU pe baza deciziilor luate de statele membre pentru 2013.

[34]             Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[35]             Pe baza execuției trecute și a estimărilor din proiectul de buget pe 2012. Pentru organizațiile de producători din sectorul fructelor și legumelor, sumele sunt conforme cu reforma din sectorul respectiv și, după cum s-a indicat deja în declarațiile de activitate din proiectul de buget pe 2012, realizările vor fi cunoscute doar către sfârșitul anului 2011.

[36]             Bazat pe zonele potențial eligibile pentru 2009.

[37]             Pe baza unor costuri medii de 127 000 EUR pentru posturile de funcționari și de agenți temporari din schema de personal.

[38]             AC = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire"); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END = expert național detașat.

[39]             Nu include subplafonul aferent liniei bugetare 05.010404.

[40]             Acesta va fi stabilit în programele de dezvoltare rurală care urmează să fie prezentate de statele membre.

[41]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.