EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document EESC-2022-06030-AC

Aviz - Comitetul Economic şi Social European - Procedura privind dezechilibrele sociale

EESC-2022-06030-AC

AVIZ

Comitetul Economic și Social European

Procedura privind dezechilibrele sociale

_____________

Procedura privind dezechilibrele sociale 
(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției spaniole)

SOC/748

Raportoare: Justyna Kalina OCHĘDZAN

RO

Solicitarea Președinției spaniole a Consiliului

Scrisoarea din 27/07/2022

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

Data adoptării în secțiune

03/04/2023

Data adoptării în sesiunea plenară

27/04/2023

Sesiunea plenară nr.

578

Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)

234/7/5

1.Concluzii și recomandări

1.1CESE consideră că Uniunea Europeană și statele membre ar trebui să se dezvolte într-un mod durabil din punct de vedere economic, social și ecologic, pentru a realiza o convergență ascendentă în aceste trei domenii, cu respectarea deplină a drepturilor omului. Asigurarea unei astfel de dezvoltări simultane ridică o serie de provocări.

1.2CESE observă că, într-un context marcat de multiple crize, precum și de riscul unor crize viitoare, setul de instrumente ale UE în materie de guvernanță socială trebuie regândit, pentru a asigura o convergență socială ascendentă și a reduce inegalitățile.

1.3Numeroasele crize și efectele lor pe termen lung pun în pericol convergența socială ascendentă din UE, în timp ce guvernanța fiscală și macroeconomică și guvernanța în materie de mediu sunt mai dezvoltate și mai bine coordonate între ele decât guvernanța socială. CESE consideră că procedura privind dezechilibrele sociale (PDS) reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți coordonarea eforturilor naționale care vizează asigurarea unei convergențe sociale ascendente. Este de așteptat ca ea să ducă totodată la o mai bună utilizare a arhitecturii actuale a guvernanței din UE.

1.4CESE recomandă punerea în aplicare a PDS și dezvoltarea sa în continuare, ca parte a sistemului integrat de coordonare a politicilor UE și ale statelor membre din cadrul semestrului european. Este important ca PDS să completeze procesele și instrumentele de monitorizare existente și să aducă o valoare adăugată clară în ceea ce privește facilitarea convergenței sociale ascendente.

1.5Cea mai bună modalitate de a pune în aplicare PDS într-o astfel de situație este o abordare pas cu pas, care să aibă la bază și, după caz, să fie încorporată în procedurile și sistemele deja existente de monitorizare a rezultatelor sociale pe baza Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) și a planului de acțiune aferent.

1.6CESE propune ca dezechilibrele sociale să fie definite ca situațiile critice identificate de tabloul de bord social, precum și abaterile clare de la traiectoria trasată pentru atingerea obiectivelor stabilite de Planul de acțiune privind PEDS. Calitatea metodologiei de măsurare a rezultatelor sociale ar trebui îmbunătățită, pentru a ține seama pe deplin de principiile PEDS și de tendințele constatate pe o perioadă de mai mulți ani.

1.7CESE recomandă ca PDS să fie integrată în semestrul european, pe parcursul diferitelor sale etape. Comisia și Consiliul ar trebui să utilizeze raportul comun privind ocuparea forței de muncă, rapoartele de țară și bilanțurile aprofundate ad-hoc pentru a identifica și a corecta dezechilibrele sociale. Recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să abordeze dezechilibrele sociale descrise în raportul de țară într-un punct separat din preambul și în textul recomandărilor propriu-zise. Recomandările ar trebui să încurajeze statele membre să pună în aplicare reforme specifice care, potrivit analizei Comisiei și evaluărilor efectuate de statele membre, partenerii sociali naționali și societatea civilă, pot contribui cel mai bine la îmbunătățirea situației în domeniile identificate ca fiind critice. Ca răspuns, după consultarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, statul membru în cauză ar trebui să propună inițiativele și reformele care urmează să fie puse în aplicare în vederea îmbunătățirii situațiilor critice identificate. Un astfel de plan ar putea include, de asemenea, o evaluare a coerenței dintre inițiativele incluse și politicile macroeconomice și bugetare urmate de statul membru în cauză, astfel încât să se asigure un echilibru adecvat între dimensiunea economică, cea socială și cea bugetară.

1.8Comisia Europeană și statele membre ar trebui să aibă în vedere creșterea flexibilității normelor existente de alocare a fondurilor (inclusiv, printre altele, a fondurilor ESI și MRR), astfel încât să poată fi adaptate rapid la provocările societale actuale și la situațiile critice identificate în punerea în aplicare a PDS.

2.Observații generale

2.1Prezentul aviz răspunde solicitării adresată CESE de Președinția spaniolă, de elaborare a unui aviz exploratoriu pe tema unei proceduri privind dezechilibrele sociale (PDS). Sarcina CESE este de a răspunde la următoarele întrebări: (i) Care ar fi, în opinia CESE, cel mai bun mod de a elabora o PDS ca mecanism specific de detectare și monitorizare a inegalităților sociale în creștere din Uniunea Europeană? (ii) Cum ar putea fi integrată cel mai bine PDS în actuala structură instituțională și în dispozitivul semestrului european, reducând sarcina administrativă pe care ar genera-o introducerea sa? (iii) Cum poate fi corelat Pilonul european al drepturilor sociale cu sistemul de monitorizare care rezultă din crearea PDS? (iv) Cum poate fi utilizat actualul proces de guvernanță economică pentru a consolida coerența și armonia dintre aspectele macroeconomice și sociale ale semestrului european?

2.2Pentru a realiza o tranziție verde și digitală justă și pentru a aborda consecințele negative ale pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să acorde o atenție deosebită cauzelor profunde ale inegalităților sociale și să găsească un echilibru între aspectele economice și cele sociale ale unei dezvoltări care să favorizeze incluziunea socială, pe baza principiilor Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) 1 .

2.3În cadrul Summitului social de la Porto, din mai 2021, Belgia și Spania au propus extinderea tabloului de bord social revizuit prin adăugarea unui mecanism de alertă, pentru a permite declanșarea de acțiuni ulterioare și lansarea de discuții la nivelul Comisiei și la nivel ministerial, pe baza abordării dezechilibrelor macroeconomice cuprinse în Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) 2 .

2.4Discuția privind consolidarea dimensiunii sociale a semestrului european prin introducerea unei proceduri privind dezechilibrele sociale (social imbalances procedure) a continuat în cadrul Consiliului EPSCO din octombrie și decembrie 2021, iar președinția franceză a inclus această chestiune în dezbaterile și programul de lucru din primul semestru 2022. Concluziile discuțiilor au fost menționate în cadrul Consiliului EPSCO din iunie 2022.

2.5În contextul punerii în aplicare a PEDS, UE și statele membre au convenit asupra unui Plan de acțiune privind PEDS, cu trei obiective principale și trei obiective secundare. Fiecare stat membru și-a stabilit, de asemenea, propriile ținte în domeniu. În plus, punerea în aplicare a PEDS în statele membre este monitorizată utilizând metodologia tabloului de bord social 3 , care cuprinde indicatori principali și secundari. Pe baza monitorizării, se determină poziția fiecărui stat membru în raport cu media în fiecare domeniu acoperit de indicatori. Rezultatele permit identificarea domeniilor specifice ale PEDS în care se impune luarea de măsuri în anumite țări (situații critice din punct de vedere social).

2.6Semestrul european 4 este procesul de coordonare a politicilor UE și a politicilor statelor membre privind instrumentele de realizare a obiectivelor economice, sociale și de mediu. De asemenea, semestrul ia în considerare PEDS, planul de acțiune aferent și monitorizarea rezultatelor sociale.

3.Către convergența socială în sens ascendent

3.1CESE este de părere că, într-un context marcat de multiple crize, de riscul unor viitoare crize, precum și de dezechilibre economice și sociale, setul de instrumente ale UE în materie de guvernanță socială ar trebui regândit pentru a asigura o convergență socială ascendentă și a reduce inegalitățile 5 . În 2022, 37 % dintre europeni nu au fost de acord sau au respins categoric afirmația că oamenii primesc în țara lor ceea ce merită, depășind numărul celor care s-au declarat de acord cu această afirmație (35 %) 6 .

3.2În opinia CESE, atingerea simultană a obiectivelor economice, sociale și de mediu în cadrul unei convergențe ascendente cuprinzătoare reprezintă o provocare majoră. În ultimii ani au fost elaborate proceduri de guvernanță fiscală și macroeconomică și proceduri de guvernanță de mediu pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurându-se totodată coordonarea lor. Dimensiunea socială a guvernanței UE a rămas în urmă în ceea ce privește dezvoltarea acestor domenii și coordonarea dintre ele.

3.3Dată fiind perioada actuală de criză în ce privește energia, migrația, războiul, clima și pandemia de COVID-19, Europa are nevoie de o coordonare puternică pe plan economic și social, atât la nivelul UE, cât și la cel al statelor membre. Prin urmare, CESE recomandă punerea în aplicare a PDS ca mecanism de monitorizare și coordonare, care ar contribui la îndeplinirea unor obiective sociale și economice îmbunătățite, și, totodată, la convergența socială în întreaga UE.

3.4Comisia Europeană și statele membre ar trebui să aibă în vedere creșterea flexibilității normelor existente de alocare a fondurilor (inclusiv, printre altele, a fondurilor ESI și MRR), astfel încât acestea să poată fi adaptate rapid la provocările societale actuale și la situațiile critice identificate, printre altele, în punerea în aplicare a PDS. Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza costului vieții, urgența climatică și criza migrației necesită, fără excepție, răspunsuri mai bune la nivel național și, după caz, european, la efectele pe termen lung ale crizelor și ale noilor tipuri de excluziune. Creșterea costului vieții este în prezent cea mai presantă preocupare pentru 93 % dintre europeni, iar sărăcia și excluziunea socială pentru 82 % dintre ei 7 . Un alt sondaj Eurobarometru arată că 78 % dintre europeni consideră că totalul cheltuielilor publice pentru principalele politici sociale ar trebui să crească 8 .

4.Răspunsuri la întrebările Președinției spaniole

4.1CESE propune ca dezechilibrele sociale să fie definite ca situațiile critice identificate de tabloul de bord social, precum și abaterile clare de la traiectoria trasată pentru atingerea obiectivelor PEDS. Calitatea metodologiei de măsurare a rezultatelor sociale ar trebui îmbunătățită, pentru a ține seama pe deplin de principiile PEDS și de tendințele constatate pe o perioadă de mai mulți ani. În ceea ce privește măsurarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor Planului de acțiune privind PEDS, ar trebui luați în considerare numai indicatorii fiabili și comparabili.

4.2CESE recomandă punerea în aplicare a PDS și dezvoltarea sa în continuare ca parte a sistemului integrat de coordonare a politicilor UE și ale statelor membre din cadrul semestrului european. Este important ca PDS să completeze procesele și instrumentele de monitorizare existente și să aducă o valoare adăugată clară în ceea ce privește facilitarea convergenței sociale ascendente. În același timp, trebuie evitate sarcinile administrative inutile pentru a asigura un sentiment de asumare și de angajament în statele membre.

4.3PDS este o procedură care vizează îmbunătățirea coordonării dintre UE și statele membre în scopul asigurării unei convergențe sociale ascendente, în conformitate cu principiile PEDS. CESE presupune că acest demers a fost deja parțial pus în aplicare în cadrul Planului de acțiune privind PEDS și al obiectivelor sale pentru 2030, precum și al monitorizării rezultatelor sociale. Cu toate acestea, CESE se teme că realizarea acestor obiective va fi împiedicată de lipsa investițiilor și a reformelor sociale în statele membre identificate de tabloul de bord social ca aflându-se într-o situație socială critică. Aceste situații pun în pericol realizarea obiectivelor Planului de acțiune privind PEDS, precum și a convergenței sociale ascendente și, prin urmare, ar trebui să li se acorde o atenție specială în cadrul PDS.

4.4CESE consideră că PDS ar trebui să beneficieze de aceeași importanță ca PSC sau PDM. Ea poate îmbunătăți în continuare ceea ce s-a realizat deja în domeniul guvernanței sociale prin utilizarea mai eficace a proceselor și a modalităților existente de măsurare a convergenței sociale și, după caz, prin dezvoltarea unora noi. PDM și PDS ar trebui să fie coordonate și să nu se suprapună.

4.5CESE subliniază că Uniunea Europeană și statele membre au competențe diferite în ce privește elaborarea politicilor sociale privind munca, educația, sănătatea și protecția socială, care fac obiectul PEDS. Principalele competențe și responsabilități în acest domeniu revin statelor membre – altfel spus, guvernelor și autorităților locale și regionale – precum și diferitelor părți interesate, și anume sindicatelor, organizațiilor patronale și organizațiilor societății civile. În virtutea acestei repartizări a competențelor între UE și statele membre, Uniunea Europeană lansează numeroase inițiative în aceste domenii, în scopuri de coordonare, reglementare și finanțare în cadrul politicii de coeziune și al priorităților sale sociale.

4.6În opinia CESE, punerea în aplicare a PDS este posibilă în situația juridică actuală din UE. În virtutea acesteia, UE are sarcini societale importante, pe care și le poate îndeplini în principal prin declarații (PEDS și planul de acțiune aferent) și prin recomandări, instrumente financiare (condiționalitatea socială și prioritățile sociale ale politicii de coeziune) și instrumente de coordonare (semestrul european și monitorizarea rezultatelor sociale pe baza PEDS). Această abordare ține seama de competențele specifice de la diferite niveluri, precum și de rolul diferitelor părți interesate, și anume organizațiile patronale, sindicatele și organizațiile societății civile. PDS poate sprijini factorii de decizie în eforturile lor de a asigura convergența socială ascendentă și de a reduce inegalitățile. Ea ar trebui să țină seama de dimensiunile sociale relevante definite în comun de statele membre și de diferitele părți interesate.

4.7Dacă este bine legată de mecanismele existente, cum ar fi semestrul european și, mai ales, tabloul de bord social, PDS poate contribui la consolidarea realizărilor de până acum, și anume Planul de acțiune privind PEDS și monitorizarea rezultatelor sociale pe baza PEDS.

4.8Ținând seama de condițiile de mai sus, CESE consideră că introducerea unor modificări ale principiilor urmate de Comisia Europeană în pregătirea rapoartelor de țară și a recomandărilor specifice pentru statele membre în contextul raportului comun privind ocuparea forței de muncă ar trebui să fie un prim pas în dezvoltarea PDS.

4.9Raportul comun privind ocuparea forței de muncă și rapoartele de țară ar trebui să includă un subcapitol separat privind dezechilibrele sociale care pun în pericol convergența socială ascendentă, abordând domeniile identificate ca fiind critice în cadrul monitorizării tabloului social de bord. Prin urmare, acest demers se va aplica numai acelor state membre în care au fost identificate astfel de domenii.

4.10CESE recomandă ca PDS să fie integrată în semestrul european, pe parcursul diferitelor sale etape. Comisia și Consiliul ar trebui să utilizeze raportul comun privind ocuparea forței de muncă, rapoartele de țară și bilanțurile aprofundate ad-hoc pentru a identifica și a aborda dezechilibrele sociale.

4.11Recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să abordeze dezechilibrele sociale descrise în raportul de țară într-un punct separat din preambul și în textul recomandărilor propriu-zise. Recomandările ar trebui să încurajeze statele membre să pună în aplicare reformele specifice care, potrivit analizei Comisiei și evaluărilor efectuate de statele membre, partenerii sociali naționali și societatea civilă, pot contribui cel mai bine la îmbunătățirea situației în domeniile identificate ca fiind critice. Ca răspuns, după consultarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, statul membru în cauză ar trebui să propună inițiativele și reformele care urmează să fie puse în aplicare în vederea îmbunătățirii situațiilor critice identificate. Un astfel de plan referitor la inițiative și la reforme ar putea să includă, de asemenea, o evaluare a coerenței dintre inițiativele incluse și politicile macroeconomice și bugetare urmate de statul membru în cauză, astfel încât să se asigure un echilibru adecvat între dimensiunea economică, cea socială și cea bugetară.

4.12UE ar trebui să pună în aplicare instrumente noi și mai bine finanțate pentru a adresa în mod direct populației statelor membre mesajele referitoare la PDS și la recomandările semestrului, astfel încât să dea dovadă de transparență și să aibă un impact asupra situațiilor din statele membre.

4.13Pentru a preveni riscul de convergență descendentă, țările care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE) ar trebui să aibă obligația de a adopta un plan de reformă și de investiții în domeniile identificate ca fiind critice. În această situație, statele membre în cauză ar trebui să aibă dreptul de a renegocia planurile de cheltuieli ale altor fonduri, inclusiv, după caz, ale MRR, de comun acord cu Comisia.

4.14Demersul propus mai sus ca prim pas în dezvoltarea PDS este cel care presupune sarcinile suplimentare cele mai reduse pe plan analitic și administrativ, atât din partea UE, cât și a statelor membre. El nu implică rapoarte suplimentare pentru toate statele membre și nici nu adaugă noi proceduri de monitorizare și raportare celor deja existente.

4.15Actualul sistem de monitorizare a rezultatelor sociale elaborat pentru PEDS a fost deja instituit și se bazează pe o metodologie complexă de interpretare a unui set amplu de indicatori. Aceștia corespund principalelor domenii ale PEDS. Progresele înregistrate în atingerea obiectivelor Planului de acțiune privind punerea în aplicare a PEDS sunt, de asemenea, monitorizate. PDS ar trebui să fie încorporată în procesul actual al semestrului european și să utilizeze indicatorii existenți (tabloul de bord social).

4.16În următoarea etapă a punerii în aplicare a PDS, domeniul de aplicare al măsurătorilor și indicatorii ar trebui dezvoltați în conformitate cu definiția dezechilibrelor sociale adoptată în contextul convergenței sociale ascendente.

4.17Viitoarele analize și consultări privind PDS ar trebui să includă răspunsuri privind măsura în care indicatorii de monitorizare a tabloului de bord social corespund tuturor principiilor PEDS și măsura și modul în care domeniile identificate ca fiind critice pot împiedica convergența socială ascendentă.

4.18Situația generală a statelor membre, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea economică, influențează, în general, amploarea și dinamica problemelor sociale care îi afectează pe locuitorii lor și, prin urmare, dinamica ascendentă a convergenței sociale. Dacă o bună performanță economică este o condiție prealabilă pentru obținerea unor bune rezultate sociale, mecanismele de coordonare pentru asigurarea celei dintâi (PSC și PDM) vor fi esențiale pentru cele din urmă. Prima etapă propusă de CESE în dezvoltarea PDS ține seama de abordarea de mai sus, care stă la baza guvernanței fiscale și macroeconomice în cadrul UE.

5.Provocări și priorități legate de dezvoltarea PDS

5.1Dezvoltarea în continuare a PDS ca parte a sistemului integrat de coordonare a politicilor UE și ale statelor membre din cadrul semestrului european, dar și al altor instrumente ale UE, ar trebui să facă obiectul unor analize și discuții mai aprofundate în cadrul Comisiei Europene, al Consiliului și în rândul statelor membre, al partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile, în vederea punerii sale în aplicare în paralel cu reforma guvernanței fiscale și macroeconomice 9 . 

5.2Ar trebui analizată mai în detaliu fezabilitatea politică, administrativă și economică a punerii în aplicare și a dezvoltării PDS. În acest context, ar trebui să se evite duplicarea procedurilor, astfel încât birocrația să fie redusă la minimum, iar partenerii sociali și organizațiile societății civile să fie implicați în mod real în acest proces.

5.3CESE a subliniat că rolul EPSCO în cadrul PDS ar trebui consolidat, pentru a asigura o validare politică mai puternică a rezultatelor instrumentului. Participarea EPSCO ar putea fi asigurată prin adoptarea concluziilor Consiliului privind PDS la sfârșitul procesului.

5.4CESE subliniază că, pentru punerea în aplicare a PDS, este esențial să se tragă concluzii practice specifice de pe urma monitorizării rezultatelor sociale și a nivelului de realizare a obiectivelor sociale ale UE în statele membre.

(a)Prima concluzie se referă la coordonarea dintre guvernanța fiscală și macroeconomică, pe de o parte, și PDS, pe de altă parte. Statele membre care fac obiectul procedurilor aplicabile deficitelor excesive și/sau se confruntă cu riscul unor dezechilibre macroeconomice și care prezintă la ora actuală domenii critice în tabloul de bord social, precum și abateri de la traiectoria trasată pentru atingerea obiectivelor sociale ar trebui să primească un semnal clar că UE sprijină reformele sociale și investițiile în domenii sociale critice identificate. Este la latitudinea fiecărui stat membru să propună cele mai adecvate soluții și abordări pentru remedierea zonelor critice.

(b)A doua propunere practică se referă la punerea în aplicare a primei concluzii în contextul semestrului european 10 . Comisia Europeană ar trebui să includă în rapoartele de țară un subcapitol separat referitor la analiza dezechilibrelor sociale, pe baza monitorizării rezultatelor sociale și a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor sociale. De asemenea, ar trebui să se țină seama de aceste chestiuni în recomandările specifice fiecărei țări, atât în preambul, cât și în textul recomandărilor propriu-zise.

Rolul EPSCO, al partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile ar trebui garantat în cadrul acestui proces.

Bruxelles, 27 aprilie 2023

Oliver RöpkePreședintele Comitetului Economic și Social European

_____________

Top