|
CERERE DE CONTRIBUȚII CU PRIVIRE LA O INIȚIATIVĂ (fără un studiu de impact) |
|
|
Titlul inițiativei |
Deblocarea investițiilor private în eficiența energetică – orientări pentru statele membre și actorii de pe piață |
|
DG coordonatoare – unitatea responsabilă |
ENER.B2 |
|
Tipul de inițiativă probabil |
Recomandarea Comisiei cu anexă detaliată |
|
Calendar orientativ |
T3 2024 |
|
Informații suplimentare |
Finanțarea eficienței energetice (Europa.eu) |
|
A. Contextul politic, definirea problemei și verificarea subsidiarității |
|
Contextul politic |
|
Eficiența energetică este esențială pentru realizarea decarbonizării depline a UE până în 2050, sporind în același timp competitivitatea economiei europene și consolidând securitatea energetică și accesibilitatea prețurilor. Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55” și a planului REPowerEU, Directiva (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică (DEE reformată) a fost adoptată în septembrie 2023 și publicată în Jurnalul Oficial în septembrie 2023. A intrat în vigoare la 10 octombrie 2023. DEE reformată reprezintă piatra de temelie a politicii europene în materie de eficiență energetică, stabilind normele, obligațiile și instrumentele de politică pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030 în materie de eficiență energetică. Creșterea investițiilor în eficiența energetică prin măsuri de politică și de finanțare specifice este fundamentală pentru a sprijini statele membre să îndeplinească obiectivele în materie de eficiență energetică pentru 2030 și cele legate de pilonul privind economiile de energie al planului REPowerEU. Sprijinirea mobilizării investițiilor în eficiența energetică va permite realizarea neutralității climatice până în 2050 într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, asigurând în același timp competitivitatea și sustenabilitatea economiei UE, precum și consolidarea securității aprovizionării UE și sporirea rezilienței pieței energiei. În reformarea recent adoptată a DEE, articolul 30 consolidează cadrul juridic și de politică pentru a mobiliza investiții în eficiența energetică. Articolul 30 vizează creșterea raportului cost-eficacitate al sprijinului bugetar public și mobilizarea investițiilor private în măsuri de eficiență energetică. Întrucât doar finanțarea publică, inclusiv finanțarea din partea UE, nu va fi suficientă pentru a răspunde nevoilor de investiții necesare în vederea atingerii obiectivelor REPowerEU pentru 2030 și a celor privind economiile de energie, o mare parte din sprijinul financiar va trebui mobilizat din sectorul privat. Articolul 30 recunoaște astfel necesitatea de a pune la dispoziție un sprijin financiar și tehnic adecvat pentru măsurile de eficiență energetică, de a elabora măsuri de politică specifice care să permită mobilizarea investițiilor private în eficiența energetică și de a promova mecanisme de finanțare inovatoare și produse financiare private pentru eficiența energetică. În plus, acesta pune bazele pentru continuarea eforturilor de stimulare a investițiilor în eficiența energetică, punând accentul pe cooperarea dintre Comisia Europeană, statele membre și instituțiile financiare. |
|
Problema pe care urmărește să o trateze inițiativa |
|
Evaluarea impactului care însoțește propunerea Comisiei de reformare a DEE [SWD(2021) 623 final] arată că eficiența energetică se confruntă cu unul dintre cele mai mari decalaje în materie de investiții din Europa și a estimat la 165 de miliarde EUR pe an valoarea investițiilor suplimentare necesare până în 2030 pentru a atinge obiectivele în materie de eficiență energetică. Având în vedere obiectivele mai ambițioase convenite în DEE reformată, această cifră ar trebui revizuită în sus. În ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor în mod specific, evaluarea impactului care însoțește propunerea Comisiei de reformare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor [SWD (2021) 453 final] arată că sunt necesare investiții suplimentare de peste 100 de miliarde EUR pe an pentru a atinge obiectivele de politică ale UE în ceea ce privește renovarea clădirilor. În acest context, este nevoie să se mărească volumul investițiilor private în eficiența energetică, întrucât fondurile publice disponibile atât la nivel european, cât și la nivel național nu sunt – și se preconizează că nu vor fi – suficiente. Pentru a mobiliza mai multe investiții private în direcția măsurilor de eficiență energetică, barierele existente pe piață (economice, financiare/comportamentale, operaționale/contextuale și tehnologice/de măsurare și verificare/de reglementare și administrative etc.) trebuie eliminate, fiind totodată necesar să se dezvolte soluții de finanțare adecvate și inovatoare. Ca parte a articolul 30 din DEE reformată, alineatul (10) impune Comisiei Europene să ofere orientări statelor membre și actorilor de pe piață cu privire la deblocarea investițiilor private până la 31 decembrie 2024. Potrivit articolului 30 alineatul (10), orientările au scopul de a ajuta statele membre și actorii de pe piață să își dezvolte și să își implementeze investițiile în eficiența energetică, inclusiv în cadrul diverselor programe ale Uniunii, și propun mecanisme financiare adecvate și soluții de finanțare inovatoare, combinând granturi, instrumente financiare și asistență pentru dezvoltarea de proiecte, cu scopul de a extinde inițiativele existente și de a utiliza programele Uniunii drept catalizator pentru mobilizarea și stimularea finanțării private. În plus, în articolul 30 alineatul (3) din DEE se cere ca orientările Comisiei să deblocheze investițiile private pentru a aborda și eventualele măsuri pe care statele membre le-ar putea pune în aplicare pentru a facilita implementarea unor scheme de finanțare inovatoare – finanțare pe bază de impozite și de facturi și din partea terților –, precum și măsuri de promovare a produselor de creditare care vizează eficiența energetică. Prin urmare, orientările Comisiei adresate statelor membre și actorilor de pe piață cu privire la modalitățile de deblocare a investițiilor private în eficiența energetică intenționează să sprijine mobilizarea investițiilor în eficiența energetică și realizarea țintelor în materie de eficiență energetică pentru 2030 și a obiectivelor conexe. |
|
Temeiul pentru acțiunea UE (temeiul juridic și verificarea subsidiarității) |
|
Temei juridic |
|
Articolul 30 alineatul (10) din Directiva (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică |
|
Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE |
|
Inițiativa pune în aplicare o cerință legală pentru Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 30 alineatul (10) din DEE reformată (2023/1791), de a oferi orientări statelor membre și actorilor de pe piață cu privire la deblocarea investițiilor private în eficiența energetică până la 31 decembrie 2024. |
|
B. Ce urmărește să realizeze inițiativa și în ce mod |
|
Orientările sprijină statele membre și actorii de pe piață să își dezvolte și să își pună în aplicare investițiile în eficiența energetică, inclusiv în cadrul diferitelor programe ale Uniunii. Acestea vor propune mecanisme financiare adecvate și soluții de finanțare inovatoare, cu o combinație de granturi, instrumente financiare și asistență pentru dezvoltarea de proiecte, pentru a extinde inițiativele existente și a utiliza programele Uniunii drept catalizator pentru mobilizarea finanțării private. Abordarea problemei barierelor identificate în calea accesului la finanțare privată și a activării finanțării private pentru eficiența energetică este esențială pentru îmbunătățirea în continuare a finanțării eficienței energetice. Printre principalele bariere se numără: -Barierele economice și financiare (lipsa resurselor financiare, lipsa stimulentelor, riscurile percepute, perioadele lungi de recuperare a investiției, costurile de tranzacționare ridicate); -Barierele comportamentale și operaționale (sensibilizare limitată cu privire la beneficii, măsuri limitate de monitorizare și verificare, costuri administrative ridicate, lipsa de capacitate și de competențe și de alfabetizare financiară); -Barierele contextuale și tehnologice (lipsa unor soluții standardizate, lanțul de aprovizionare limitat, lipsa personalizării); -Barierele de reglementare (bariere administrative existente în calea introducerii unor soluții de finanțare inovatoare și mixte). Orientările vor fi furnizate sub forma unei recomandări a Comisiei, cu orientări cuprinzătoare detaliate în anexă. Recomandarea Comisiei și orientările detaliate din anexă: -Vor furniza o imagine de ansamblu a situației actuale a finanțării eficienței energetice; -Vor prezenta barierele și factorii determinanți pentru a putea debloca investițiile private; -Vor descrie mecanismele financiare relevante și soluțiile inovatoare de finanțare pentru a mobiliza investițiile private, inclusiv cele mai bune practici și modele existente în toate statele membre. -Vor oferi orientări concrete statelor membre cu privire la măsurile de politică și de finanțare pentru a utiliza cât mai eficient din punctul de vedere al costurilor sprijinul financiar public disponibil pentru utilizarea instrumentelor financiare și a schemelor de finanțare inovatoare; -Vor identifica cele mai bune practici și seturi de instrumente existente pentru ca actorii de pe piață să extindă dezvoltarea proiectelor de eficiență energetică, soluțiile de finanțare și investițiile; -Vor oferi orientări specifice pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor integrate în materie de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile care vizează sectoarele public, comercial și rezidențial. Obiectivul general al orientărilor va fi să sprijine instituirea unui cadru favorabil extinderii pieței investițiilor în eficiența energetică pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor UE pentru 2030 în materie de eficiență energetică. În conformitate cu DEE reformată, ca parte a orientărilor, se preconizează că se va pune un accent specific pe creșterea utilizării instrumentelor financiare, inclusiv a finanțării prin îndatorare și a garanțiilor publice, precum și un accent mai mare pe sprijinul financiar pentru acțiunile întreprinse de IMM-uri și pentru reabilitarea sistemelor de încălzire și răcire. În plus, având în vedere contribuția cu adevărat relevantă a renovării clădirilor la îndeplinirea atât a obiectivelor în materie de eficiență energetică, cât și a obiectivelor de decarbonizare, precum și ambiția consolidată exprimată în Directiva reformată privind performanța energetică a clădirilor, orientările vor oferi, de asemenea, recomandări privind punerea în aplicare a unor instrumente de finanțare inovatoare și a unor instrumente financiare care abordează în mod specific renovările clădirilor. În cele din urmă, se vor oferi orientări cu privire la soluțiile de finanțare pentru combaterea sărăciei energetice, în special în cadrul Fondului social pentru climă. Obiectivul specific al orientărilor va fi de a oferi recomandări concrete statelor membre și actorilor de pe piață pentru a depăși barierele identificate, prin punerea în aplicare a unor măsuri fructuoase de politică, de reglementare și de finanțare. |
|
Efecte probabile |
|
În urma adoptării orientărilor, statele membre și actorii de pe piață vor implementa măsuri pentru a înlătura barierele și a facilita și mai mult absorbția de instrumente financiare și soluții de finanțare inovatoare capabile să deblocheze investițiile private în eficiența energetică, cu scopul de a atinge obiectivele consolidate ale UE pentru 2030 în materie de eficiență energetică. Recomandările nu vor fi obligatorii din punct de vedere juridic. Impactul măsurilor descrise în orientări va depinde de capacitatea acestora de a aborda provocările și barierele specifice cu care se confruntă statele membre și actorii de pe piață, precum și de disponibilitatea autorităților naționale de a extinde soluțiile de finanțare a eficienței energetice capabile să declanșeze investiții private. |
|
Monitorizarea viitoare |
|
Nu se aplică. |
|
C. O mai bună legiferare |
|
Evaluarea impactului |
|
Recomandările Comisiei, care stabilesc o abordare politică generală și nu se angajează să întreprindă acțiuni, nu necesită o evaluare a impactului. Orice eventuală propunere legislativă viitoare care va da curs acestor orientări va face obiectul cerințelor periodice ale politicii Comisiei privind „o mai bună legiferare” în ceea ce privește necesitatea de a efectua o evaluare a impactului. |
|
Strategia de consultare |
|
Scopul consultării este de a colecta date relevante, feedback cu privire la barierele existente și recomandări pentru a debloca investițiile private în eficiența energetică de la părțile interesate și de la actorii de pe piață care își desfășoară activitatea în domeniul finanțării eficienței energetice, în special de la promotorii și dezvoltatorii de proiecte, de la instituțiile financiare, de la societățile de servicii energetice și de la orice alt actor de pe piață relevant care își desfășoară activitatea în domeniul finanțării eficienței energetice și al tranziției energetice. Obiectivul general este ca orientările să deblocheze potențialul unei piețe sustenabile și prospere pentru investițiile în eficiența energetică. În acest scop, orientările vor face un bilanț al experiențelor existente în ceea ce privește finanțarea eficienței energetice, vor evalua punctele comune și vor oferi recomandări concrete și o strategie orientată spre viitor pentru a ajuta la înlăturarea barierelor existente. Părțile interesate vizate sunt, printre altele, dezvoltatorii și promotorii de proiecte, reprezentanții statelor membre, autoritățile regionale și locale, instituțiile financiare publice și private, întreprinderile și asociațiile de întreprinderi, specialiștii care propun mecanisme de asistență tehnică și servicii de ghișeu unic, finanțatorii, grupurile de consumatori, reprezentanții consumatorilor, organizațiile societății civile, organizațiile de învățământ și instituțiile de cercetare, precum și orice alți actori implicați în dezvoltarea, finanțarea și sprijinirea proiectelor de eficiență energetică și mobilizarea investițiilor private în eficiența energetică. Comisia invită respondenții să ofere feedback cu privire la barierele în calea finanțării private și factorii determinanți pentru accesarea și activarea finanțării private pentru eficiența energetică, recomandări pentru depășirea barierelor existente și deblocarea investițiilor private, propuneri privind modalitățile de a facilita mai bine mobilizarea investițiilor private, inclusiv prin măsuri de politică, de finanțare și de reglementare, precum și exemple de bune practici în ceea ce privește soluțiile de finanțare și măsurile de eliminare a barierelor existente. Respondenții sunt invitați să partajeze toate datele de raportare pe care le consideră relevante, inclusiv rapoartele de evaluare. În conformitate cu politica Comisiei privind „o mai bună legiferare” vizând dezvoltarea unor inițiative bazate pe cele mai bune cunoștințe disponibile, cercetătorii științifici, precum și organizațiile academice, societățile de specialitate și asociațiile științifice cu expertiză în finanțarea eficienței energetice sunt, de asemenea, invitate să prezinte cercetări științifice, analize și date relevante publicate și în curs de publicare. Observațiile care sintetizează stadiul actual al cunoștințelor în domeniul relevant ar fi deosebit de utile. Această „cerere de contribuții” este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE pe portalul „Exprimați-vă părerea” al Comisiei. Răspunsurile pot fi furnizate în orice limbă oficială a UE în termen de patru săptămâni de la publicare. Cererea de contribuții va fi partajată cu Comitetul pentru Directiva privind eficiența energetică și va fi, de asemenea, anunțată pe pagina de web a DG ENER. Ca parte a strategiei de consultare a părților interesate, DG ENER va organiza joi, 8 februarie 2024, un atelier online cu părțile interesate. Un raport de sinteză va fi elaborat în termen de opt săptămâni de la închiderea acestei „cereri de contribuții”. |