CERERE DE CONTRIBUȚII

CU PRIVIRE LA O INIȚIATIVĂ (fără o evaluare a impactului)

Titlul inițiativei

Strategia europeană de securitate internă

DG coordonatoare – unitatea responsabilă

DG HOME.D5

Tipul probabil de inițiativă

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu

Calendar orientativ

T1 2025

Informații suplimentare

-

Prezentul document are scop pur informativ. El nu afectează decizia finală a Comisiei cu privire la continuarea acestei inițiative sau cu privire la conținutul final al acesteia. Toate elementele inițiativei descrise în prezentul document, inclusiv calendarul acesteia, pot suferi modificări.

A. Contextul politic, definirea problemei și verificarea subsidiarității

Contextul politic

Decenii de cooperare și integrare au creat o UE puternică, cu o societate liberă, deschisă și democratică, întemeiată pe statul de drept, și o piață unică prosperă a UE. Cu toate acestea, Europa se confruntă în prezent cu provocări geopolitice noi și presante – și cu o serie de amenințări la adresa securității din partea criminalității organizate, a terorismului și a altor actori statali și nestatali ostili. Mai mult, pe măsură ce societățile se schimbă mai rapid și devin mai complexe, crește, de asemenea, complexitatea amenințărilor la adresa securității: pentru fiecare inovație tehnologică, există cei care încearcă să o exploateze în scopuri răuvoitoare.

Strategia europeană de securitate internă, o inițiativă anunțată de președinta von der Leyen în Orientările politice 1 pentru noua Comisie, va oferi un răspuns cuprinzător al UE care să acopere toate amenințările la adresa securității interne, atât online, cât și offline. Aceasta va asigura integrarea considerentelor de securitate în legislația și politicile UE. Strategia se va baza pe Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025 și va completa alte inițiative ale Comisiei, în special Strategia privind o uniune a pregătirii pentru situații de criză, Cartea albă privind viitorul apărării și Scutul pentru democrație.

Problema pe care urmărește să o abordeze inițiativa

În cursul mandatului anterior al Comisiei (2019-2024), Strategia privind o uniune a securității a oferit un cadru robust pentru consolidarea capacității UE de a face față amenințărilor. UE este astăzi mai bine pregătită să facă față provocărilor în materie de securitate decât era la momentul adoptării respectivei strategii.

Cu toate acestea, astfel cum s-a subliniat în cel mai recent raport intermediar adoptat în mai 2024 2 , au avut loc schimbări profunde și de durată în contextul geopolitic, economic și de securitate în UE și în jurul acesteia. UE trebuie să fie pregătită să anticipeze și să contracareze noi amenințări într-un scenariu geopolitic în evoluție. Rețele infracționale, extremiști violenți, teroriști și alți actori ostili operează la nivel internațional și navighează cu ușurință între lumea digitală și cea fizică. Aceștia exploatează nemulțumirile sociale și inegalitățile economice, iar rețelele infracționale utilizează violența extremă pentru a crește profiturile și se folosesc de corupție pentru a se infiltra în instituțiile publice, în comunitățile locale și în economia legală. Acest lucru subminează încrederea în instituțiile democratice și în statul de drept. Totodată, s-a înregistrat o creștere bruscă a ideologiilor noi și hibride, precum și a extremiștilor antisistem/antiguvern care încearcă în mod expres să răstoarne ordinea juridică democratică. precum și o intensificare a amenințărilor teroriste în urma tensiunilor și conflictelor geopolitice internaționale.

Evoluțiile la nivel mondial afectează profund securitatea internă. UE trebuie să facă față efectelor de propagare generate de o dinamică în evoluție a puterii geopolitice și de instabilitatea externă – în Ucraina, în urma războiului de agresiune al Rusiei, în Orientul Mijlociu și în regiunea subsahariană. Securitatea UE este, de asemenea, afectată de dependența sa de țări terțe, de exemplu în ceea ce privește energia, tehnologia și echipamentele informatice și de telecomunicații. În acest peisaj complex, UE se confruntă cu amenințări hibride atât din partea actorilor statali, cât și a unor actori nestatali (guverne și alții). Infrastructura critică, inclusiv rețelele energetice și sistemele de transport, sunt ținta atacurilor cibernetice și a sabotajului, care expun vulnerabilitățile în furnizarea serviciilor esențiale și au un impact grav asupra securității economice a UE.

În plus, tehnologia digitală a devenit fundamentală pentru toate aspectele securității, majoritatea amenințărilor incluzând un element cibernetic, împreună cu dezinformarea care vizează intensificarea diviziunii, a polarizării și a neîncrederii în guvernele și instituțiile europene. În fine, adesea, autoritățile de aplicare a legii nu dispun de instrumentele adecvate și de accesul la datele necesare pentru a investiga fluxurile financiare ilicite și pregătirile pentru atacuri sau pentru a dezmembra rețelele infracționale naționale și transnaționale. Prin urmare, este necesară consolidarea mecanismelor de cooperare transfrontalieră și internațională pentru a permite statelor membre să combată în mod eficace criminalitatea organizată și terorismul.

Temeiul pentru acțiunea UE (temeiul juridic și verificarea subsidiarității)

Temei juridic

Temeiul juridic material al inițiativei îl constituie dispozițiile referitoare la acțiunea mai amplă a UE din partea a treia titlul V din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție.

Colaborarea cu țările terțe cu privire la inițiativă se bazează pe următorul temei juridic:

·politica externă și de securitate comună/politica de securitate și apărare comună: articolele 42-43 din TFUE;

·relațiile cu organizațiile internaționale și cu țările terțe: TFUE, în special articolul 220;

·dialogurile privind securitatea: Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 27 alineatul (2).

Această comunicare fără caracter legislativ nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE și nici angajamente cu caracter obligatoriu pentru statele membre, ci urmărește să completeze și să sprijine activitățile statelor membre în acest domeniu de politică.

Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE

Având în vedere mediul global și interconectat în care funcționează rețelele infracționale, teroriștii, grupurile extremiste și actorii statali și nestatali ostili, atât în interiorul, cât și în afara UE, precum și amenințările din ce în ce mai grave la adresa securității, siguranței, societății și statului de drept în UE, acțiunile existente ale statelor membre și ale UE în materie de libertate, securitate și justiție nu sunt suficiente. Sunt necesare noi acțiuni-cheie pentru a proteja securitatea internă în prezent și în viitor și pentru a menține un spațiu comun de libertate, securitate și justiție, în concordanță cu competențele partajate ale UE și ale statelor membre.

Având în vedere legătura puternică dintre aspectele interne și externe ale politicii de securitate și faptul că amenințările la adresa securității se întind dincolo de frontierele europene, se preconizează că acțiunea la nivelul UE va aduce o valoare adăugată tangibilă acțiunilor întreprinse de statele membre în mod individual.

B. Ce urmărește să realizeze inițiativa și în ce mod

Se preconizează că inițiativa va oferi un plan amplu și cuprinzător de consolidare a securității interne a UE și va anunța acțiuni specifice care să fie întreprinse în cursul mandatului actualei Comisii. Strategia va evidenția, totodată, numeroasele realizări deja existente pe care UE se bazează pentru a-și proteja securitatea, precum și modul în care UE va continua să le pună în valoare în elaborarea de măsuri operaționale și legislative.

Strategia va urmări să integreze securitatea în politicile, legislația și programele UE, concentrându-se pe:

·capacitatea de a anticipa amenințările și de a acționa în fața acestora;

·necesitatea de a preveni daunele și de a proteja oamenii;

·necesitatea de a acționa la toate nivelurile (de la dimensiunea globală la cea locală); precum și

·necesitatea de a se asigura că cooperarea internațională este benefică pentru securitatea internă a UE.

Strategia urmărește, de asemenea, să implice toate părțile interesate care pot contribui la securitatea internă într­o abordare la nivelul întregii societăți, care include partenerii din sectorul privat și societatea civilă.

În termeni concreți, strategia va consolida arhitectura UE în materie de securitate internă, ceea ce implică o creștere a capacității operaționale, prin extinderea atât a Europol, cât și a Frontex, și prin discuții privind rolul Eurojust și al Parchetului European.

Mai mult, tehnologia digitală va juca un rol substanțial în cadrul strategiei. Aceasta include luarea în considerare a unor măsuri privind accesul la date pentru asigurarea respectării legii și păstrarea datelor, combaterea criminalității informatice și a conținutului online cu caracter terorist, precum și stimularea cooperării cu platformele tehnologice prin intermediul Forumului UE pentru internet. În plus, tehnologiile digitale și inteligența artificială oferă oportunități semnificative de îmbunătățire a capacităților de asigurare a respectării legii și de a răspunde în mod eficace amenințărilor în continuă evoluție.

Ca parte a strategiei, Comisia va anunța, de asemenea, o nouă agendă a UE privind prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent, inclusiv a finanțării terorismului, precum și o politică consolidată privind prevenirea radicalizării.

Comisia va anunța un plan de acțiune al UE împotriva traficului de droguri și eforturi viitoare de revizuire a normelor privind criminalitatea organizată și de consolidare a rețelei de supraveghere în jurul rețelelor infracționale.

Pentru a consolida gradul de pregătire, va fi anunțat un sistem european de comunicații critice, pentru a îmbunătăți cooperarea operațională zilnică dintre personalul de primă intervenție, cum ar fi poliția și pompierii, în lupta împotriva terorismului și a criminalității și pentru salvarea de vieți omenești în situații de urgență.

În fine, strategia va pune în evidență necesitatea de a consolida cadrul juridic al UE pentru a aborda provocările transversale în materie de securitate și amenințările hibride, inclusiv gestionarea frontierelor, sabotajul și spionajul.

Impacturi probabile

Acțiunile anunțate în strategie vor oferi instituțiilor publice, autorităților de aplicare a legii, sistemului judiciar și altor actori publici și privați instrumentele necesare pentru a preveni amenințările la adresa securității reprezentate de criminalitatea organizată, terorism și actorii statali și nestatali ostili, pentru a se proteja și pentru a răspunde acestora. Autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare vor primi mai mult sprijin în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și judecarea criminalității grave și organizate și a terorismului, asigurând tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați și justiție pentru victime.

Inițiativa va contribui la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 16 al ONU privind pacea, justiția și instituțiile puternice, deoarece urmărește să sporească siguranța publică și să susțină statul de drept, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

Monitorizarea viitoare

Inițiativele cuprinse în Strategia de securitate internă vor fi evaluate și monitorizate în mod individual.

C. O mai bună legiferare

Evaluarea impactului

Această inițiativă ia forma unei comunicări și va stabili o abordare politică generală, fără a include măsuri legislative specifice.

Strategia de consultare

Pentru această inițiativă, prin intermediul prezentei „cereri de contribuții”, Comisia invită părțile interesate publice și private, atât din UE, cât și din afara acesteia, să prezinte opinii și contribuții. Inițiativa va face bilanțul constatărilor din studii și rapoarte, precum și al progreselor înregistrate în cadrul documentelor strategice anterioare ale UE privind politica de securitate.

Principalele părți interesate care urmează să fie consultate sunt:

·autoritățile de aplicare a legii de la nivelul UE și de la nivel național, între care autoritățile vamale, fiscale și de frontieră, autoritățile judiciare, administrațiile publice și instituțiile și organismele responsabile cu combaterea criminalității grave și organizate, a terorismului și a radicalizării și cu asigurarea securității frontierelor și a securității cibernetice;

·organizații ale societății civile;

·mediul academic

·și întreprinderile private, inclusiv platformele online.

De asemenea, se așteaptă contribuții din partea principalilor parteneri internaționali, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, INTERPOL, Grupul de Acțiune Financiară Internațională și Consiliul Europei.