This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document e8f75052-0bde-11ec-adb1-01aa75ed71a1
Regulation (EU) 2019/787 of the European Parliament and of the Council of 17 April 2019 on the definition, description, presentation and labelling of spirit drinks, the use of the names of spirit drinks in the presentation and labelling of other foodstuffs, the protection of geographical indications for spirit drinks, the use of ethyl alcohol and distillates of agricultural origin in alcoholic beverages, and repealing Regulation (EC) No 110/2008
Consolidated text: Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008
Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008
02019R0787 — RO — 25.05.2021 — 001.002
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL (UE) 2019/787 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 aprilie 2019 (JO L 130 17.5.2019, p. 1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1096 AL COMISIEI din 21 aprilie 2021 |
L 238 |
1 |
6.7.2021 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1334 AL COMISIEI din 27 mai 2021 |
L 289 |
1 |
12.8.2021 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1335 AL COMISIEI din 27 mai 2021 |
L 289 |
4 |
12.8.2021 |
|
Rectificat prin:
REGULAMENTUL (UE) 2019/787 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 17 aprilie 2019
privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008
CAPITOLUL I
DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI CATEGORII DE BĂUTURI SPIRTOASE
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
Prezentul regulament stabilește norme privind:
Articolul 2
Definiție și cerințe pentru băuturile spirtoase
În sensul prezentului regulament, o băutură spirtoasă înseamnă o băutură alcoolică ce respectă următoarele cerințe:
este destinată consumului uman;
are calități organoleptice specifice;
are o concentrație alcoolică minimă în volume de 15 %, mai puțin în cazul băuturilor spirtoase care respectă cerințele de la categoria 39 din anexa I;
a fost produsă fie:
în mod direct, prin utilizarea oricăreia dintre următoarele metode, individual sau în combinație:
prin adăugarea oricăruia dintre următoarele elemente, individual sau în combinație:
nu intră sub incidența codurilor NC 2203 , 2204 , 2205 , 2206 și 2207 ;
dacă la producerea sa a fost adăugată apă, care poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată:
concentrația alcoolică a băuturii spirtoase, după adăugarea apei, este în continuare conformă cu concentrația alcoolică minimă în volume prevăzută la litera (c) de la prezentul articol sau la categoria relevantă de băuturi spirtoase descrisă în anexa I.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„denumire legală” înseamnă denumirea sub care este introdusă pe piață o băutură spirtoasă, în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (n) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;
„termen compus” înseamnă, în legătură cu descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi alcoolice, combinația fie a unei denumiri legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrise în anexa I, fie a indicației geografice pentru o băutură spirtoasă, din care provine întreaga cantitate de alcool a produsului finit, cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
denumirea unuia sau a mai multor produse alimentare, altele decât o băutură alcoolică și altele decât produsele alimentare utilizate pentru producerea respectivei băuturi spirtoase în conformitate cu anexa I, sau adjective derivate din denumirile respective;
termenul „lichior” sau „cremă”;
„aluzie” înseamnă trimiterea directă sau indirectă la una sau mai multe denumiri legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrise în anexa I sau la una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase, alta decât o trimitere dintr-un termen compus sau dintr-o listă de ingrediente menționată la articolul 13 alineatele (2)-(4), în cadrul descrierii, prezentării sau etichetării aferente:
unui produs alimentar, altul decât o băutură spirtoasă; sau
unei băuturi spirtoase care respectă cerințele de la categoriile 33-40 din anexa I;
„indicație geografică” înseamnă o indicație care identifică o băutură spirtoasă ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori într-o localitate de pe teritoriul respectiv, dacă o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase respective poate fi atribuită în principal originii sale geografice;
„caiet de sarcini” înseamnă un dosar anexat cererii de protecție a unei indicații geografice, care conține specificațiile pe care trebuie să le respecte băutura spirtoasă în cauză și care în Regulamentul (CE) nr. 110/2008 a fost denumit „dosar tehnic”;
„grup” înseamnă orice asociere, indiferent de forma sa juridică, alcătuită în principal din producători sau prelucrători ai băuturilor spirtoase respective;
„denumire generică” înseamnă o denumire a unei băuturi spirtoase care a devenit generică și care, deși are legătură cu locul sau regiunea unde băutura spirtoasă a fost produsă sau comercializată inițial, a devenit denumirea comună a respectivei băuturi spirtoase în Uniune;
„câmp vizual” înseamnă câmpul vizual în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (2) litera (k) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;
„a amesteca” înseamnă a combina o băutură spirtoasă care aparține fie unei categorii descrise în anexa I, fie unei indicații geografice cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
alte băuturi spirtoase care nu aparțin aceleiași categorii de băuturi spirtoase descrise în anexa I;
distilate de origine agricolă;
alcool etilic de origine agricolă;
„amestec” înseamnă o băutură spirtoasă care a făcut obiectul procedeului de amestecare;
„a cupaja” înseamnă a combina două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeași categorie, între care există numai diferențe minore de compoziție, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:
metoda de producție;
aparatele de distilare folosite;
durata de maturare sau de învechire;
aria geografică de producție;
băutura spirtoasă produsă în acest fel aparține aceleiași categorii de băuturi spirtoase ca și băuturile spirtoase inițiale, înainte de cupajare;
„cupaj” înseamnă o băutură spirtoasă care a făcut obiectul procedeului de cupajare.
Articolul 4
Definiții și cerințe tehnice
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții și cerințe tehnice:
„descriere” înseamnă termenii utilizați în etichetarea, în prezentarea și pe ambalajul unei băuturi spirtoase, în documentele de însoțire a transportului unei băuturi spirtoase, în documentele comerciale, în special în facturi și în documente de livrare, precum și în materialele publicitare aferente unei băuturi spirtoase;
„prezentare” înseamnă termenii utilizați în etichetarea și pe ambalajul unui produs, precum și în materialele publicitare și de promovare a vânzărilor unui produs, în imagini sau în alte asemenea elemente, precum și pe recipient, inclusiv pe sticlă sau pe dispozitivul de închidere;
„etichetare” înseamnă orice cuvânt, detaliu particular, marcă, imagine sau simbol care se referă la un produs și care figurează pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau manșetă ce însoțește sau menționează produsul respectiv;
„etichetă” înseamnă orice marcaj, marcă, semn, imagine sau altă descriere scrisă, imprimată, ștanțată, marcată, gravată sau tipărită pe un produs alimentar sau atașată ambalajului sau recipientului unui astfel de produs;
„ambalaj” înseamnă învelișurile protectoare, cutiile de carton, lăzile, recipientele și sticlele utilizate la transportul sau comercializarea băuturilor spirtoase;
„distilare” înseamnă un procedeu de separare termică care implică una sau mai multe etape de separare destinate să obțină anumite proprietăți organoleptice sau o concentrație alcoolică mai mare sau ambele, indiferent dacă aceste etape se desfășoară în condițiile unei presiuni normale sau în vid, datorită dispozitivului de distilare utilizat; procedeul poate lua forma unei distilări unice sau multiple sau a redistilării;
„distilat de origine agricolă” înseamnă un lichid alcoolic rezultat prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a produselor agricole enumerate în anexa I la tratat, care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic și care păstrează aroma și gustul materiilor prime utilizate;
„a îndulci” înseamnă a utiliza unul sau mai mulți îndulcitori la producerea băuturilor spirtoase;
„îndulcitori” înseamnă:
zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr extra-alb, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluție de zahăr, soluție de zahăr invertit și sirop de zahăr invertit, astfel cum sunt definite în partea A din anexa la Directiva 2001/111/CE a Consiliului ( 3 );
must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat și must de struguri proaspăt;
zahăr caramelizat, care este produsul obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze, de acizi minerali sau de orice alt aditiv chimic;
miere, astfel cum este definită la punctul 1 din anexa I la Directiva 2001/110/CE a Consiliului ( 4 );
sirop de roșcovă;
orice alt carbohidrat natural care are un efect similar cu cel al produselor menționate la literele (a)-(e);
„adaos de alcool” înseamnă adăugarea de alcool etilic de origine agricolă sau de distilate de origine agricolă sau ambele la o băutură spirtoasă; această adăugare nu include utilizarea alcoolului pentru diluarea sau dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alte ingrediente autorizate utilizate la producerea băuturilor spirtoase;
„maturarea” sau „învechirea” înseamnă depozitarea unei băuturi spirtoase în recipiente adecvate pentru o anumită perioadă, cu scopul de a permite băuturii spirtoase respective să facă obiectul unor reacții naturale care conferă caracteristici specifice băuturii spirtoase în cauză;
„a aromatiza” înseamnă a adăuga arome sau produse alimentare aromatizante la producerea unei băuturi spirtoase printr-unul sau mai multe dintre următoarele procedee: adăugarea, infuzarea, macerarea, fermentarea alcoolică ori distilarea alcoolului în prezența aromelor sau a produselor alimentare aromatizante;
„arome” înseamnă arome în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;
„substanță aromatizantă” înseamnă substanță aromatizantă în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;
„substanță aromatizantă naturală” înseamnă substanță aromatizantă naturală în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;
„preparat aromatizant” înseamnă preparat aromatizant în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;
„altă aromă” înseamnă altă aromă în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;
„produse alimentare aromatizante” înseamnă produse alimentare în sensul definiției de la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ), care sunt utilizate la producerea băuturilor spirtoase cu scopul principal de a le aromatiza;
„a colora” înseamnă a utiliza unul sau mai mulți coloranți la producerea unei băuturi spirtoase;
„coloranți” înseamnă coloranți în sensul definiției de la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008;
„caramel” înseamnă un aditiv alimentar care corespunde numerelor E 150a, E 150b, E 150c sau E 150d și care se referă la produse de o culoare brună mai mult sau mai puțin intensă destinate colorării, astfel cum se menționează în partea B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008; acesta nu corespunde produsului zaharos aromat obținut prin încălzirea zaharurilor, care este utilizat în scopul aromatizării;
„alte ingrediente autorizate” înseamnă ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1334/2008 și aditivii alimentari, alții decât coloranții, autorizați în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008;
„concentrația alcoolică în volume” înseamnă raportul dintre volumul de alcool pur al unui produs la 20 °C și volumul total al produsului respectiv, la aceeași temperatură;
„conținut de substanțe volatile” înseamnă cantitatea de substanțe volatile, altele decât alcoolul etilic și metanolul, prezente într-o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilare.
Articolul 5
Definiție și cerințe pentru alcoolul etilic de origine agricolă
În sensul prezentului regulament, alcool etilic de origine agricolă înseamnă un lichid ce respectă următoarele cerințe:
a fost obținut exclusiv din produsele enumerate în anexa I la tratat;
nu are niciun alt gust detectabil decât cel al materiilor prime utilizate pentru producerea sa;
concentrația sa alcoolică minimă în volume este de 96,0 %;
conținutul său maxim de reziduuri nu depășește următoarele niveluri:
aciditatea totală (exprimată în acid acetic): 1,5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
esteri (exprimați în acetat de etil): 1,3 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
aldehide (exprimate în acetaldehidă): 0,5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
alcooli superiori (exprimați în 2-metil-1-propanol): 0,5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
metanol: 30 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
extract sec: 1,5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
baze azotate volatile (exprimate în azot): 0,1 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
furfural: nedetectabil.
Articolul 6
Alcoolul etilic și distilatele utilizate în băuturile alcoolice
Articolul 7
Categorii de băuturi spirtoase
Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile de băuturi spirtoase 1-14 din anexa I, băuturile spirtoase din categoriile respective:
sunt produse prin fermentare alcoolică și prin distilare, obținute exclusiv din materiile prime prevăzute la categoria corespunzătoare de băuturi spirtoase din anexa I;
nu au niciun adaos de alcool, indiferent dacă acesta este sau nu diluat;
nu sunt aromatizate;
nu sunt colorate cu nicio substanță cu excepția caramelului, utilizat exclusiv pentru a ajusta culoarea băuturilor spirtoase respective;
nu sunt îndulcite, altfel decât pentru a completa gustul final al produsului; conținutul maxim de îndulcitori, exprimat ca zahăr invertit, nu depășește limitele prevăzute pentru fiecare categorie în anexa I;
nu conțin alte adaosuri în afara părților neprocesate, întregi, din materia primă din care a fost obținut alcoolul, utilizate în principal în scopuri decorative.
Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile de băuturi spirtoase 15-44 din anexa I, băuturile spirtoase din categoriile respective pot:
să fie produse din orice materie primă agricolă menționată în anexa I la tratat;
să aibă adaos de alcool;
să conțină substanțe aromatizante, substanțe aromatizante naturale, preparate aromatizante și produse alimentare aromatizante;
să fie colorate;
să fie îndulcite.
Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite în anexa II, băuturile spirtoase care nu sunt conforme cu normele specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile enumerate în anexa I pot:
să fie produse din orice materie primă agricolă menționată în anexa I la tratat sau din orice produs alimentar sau din ambele;
să aibă adaos de alcool;
să fie aromatizate;
să fie colorate;
să fie îndulcite.
Articolul 8
Competențe delegate și competențe de executare
Actele delegate menționate la primul paragraf se limitează strict la a răspunde necesităților demonstrate care rezultă din evoluția cerințelor consumatorilor, din progresele tehnologice sau din necesitatea inovării în materie de produse.
Pentru fiecare definiție sau cerință tehnică menționată la primul paragraf, Comisia adoptă un act delegat separat.
CAPITOLUL II
DESCRIEREA, PREZENTAREA ȘI ETICHETAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE ȘI UTILIZAREA DENUMIRILOR BĂUTURILOR SPIRTOASE ÎN PREZENTAREA ȘI ETICHETAREA ALTOR PRODUSE ALIMENTARE
Articolul 9
Prezentarea și etichetarea
Băuturile spirtoase introduse pe piața Uniunii respectă cerințele în materie de prezentare și etichetare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.
Articolul 10
Denumirile legale ale băuturilor spirtoase
Băuturile spirtoase poartă denumiri legale în descrierea, prezentarea și etichetarea lor.
Denumirile legale se indică în mod clar și vizibil pe eticheta băuturii spirtoase și nu sunt înlocuite sau modificate.
În pofida alineatelor (1) și (2) din prezentul articol, denumirea legală a unei băuturi spirtoase poate fi:
completată sau înlocuită cu o indicație geografică menționată la capitolul III. În acest caz, indicația geografică poate fi completată, în mod suplimentar, cu orice termen permis de caietul de sarcini aplicabil al produsului, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul; și
înlocuită cu un termen compus care conține termenii „lichior” sau „cremă”, cu condiția ca produsul finit să respecte cerințele de la categoria 33 din anexa I.
Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 și normelor specifice stabilite pentru categoriile de băuturi spirtoase în anexa I la prezentul regulament, denumirea legală a unei băuturi spirtoase poate fi completată cu:
o denumire sau o referință geografică prevăzută în legile, regulamentele și dispozițiile administrative aplicabile în statul membru în care băutura spirtoasă este introdusă pe piață, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul;
o denumire curentă astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul;
un termen compus sau o aluzie în conformitate cu articolele 11 și 12;
termenul „cupaj”, „cupajare” sau „cupajat”, cu condiția ca băutura spirtoasă să fi făcut obiectul procedeului de cupajare;
termenul „amestec”, „amestecat” sau „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec”, cu condiția ca băutura spirtoasă să fi făcut obiectul procedeului de amestecare; sau
termenul „sec” sau „dry”, cu excepția băuturilor spirtoase care îndeplinesc cerințele categoriei 2 din anexa I, fără a aduce atingere cerințelor specifice stabilite la categoriile 20-22 din anexa I și cu condiția ca băutura spirtoasă să nu fi fost îndulcită, nici măcar pentru completarea gustului. Prin derogare de la prima parte a prezentei litere, termenul „sec” sau „dry” poate completa denumirea legală a băuturilor spirtoase care respectă cerințele de la categoria 33 și care au fost, ca atare, îndulcite.
Fără a aduce atingere articolului 12 alineatul (1), aromele care imită o băutură spirtoasă sau utilizarea acestora la fabricarea unui produs alimentar, altul decât o băutură pot afișa, în prezentarea și în etichetarea lor, denumirile legale menționate la alineatul (2) din prezentul articol, cu condiția ca aceste denumiri legale să fie completate cu termenul „aromă” sau cu orice alt termen similar. Indicațiile geografice nu se utilizează pentru a descrie aceste arome.
Articolul 11
Termeni compuși
În descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi alcoolice, utilizarea într-un termen compus a denumirii legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrisă în anexa I sau a unei indicații geografice pentru băuturi spirtoase este autorizată cu condiția ca:
alcoolul utilizat la producerea băuturii alcoolice să provină exclusiv din băutura spirtoasă menționată în termenul compus, cu excepția alcoolului care poate fi prezent în aromele, coloranții sau alte ingrediente autorizate utilizate pentru producerea respectivei băuturi alcoolice; și
băutura spirtoasă să nu fi fost diluată doar prin adaos de apă, astfel încât concentrația sa alcoolică să fie sub nivelul concentrației minime prevăzute la categoria relevantă de băuturi spirtoase prevăzută în anexa I.
Termenii compuși care descriu o băutură alcoolică:
se scriu cu caractere uniforme, de același tip, de aceeași dimensiune și de aceeași culoare;
nu sunt întrerupți de niciun element de text sau imagine care nu face parte din aceștia;
nu se scriu cu caractere a căror dimensiune depășește dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice și
în cazurile în care băutura alcoolică este o băutură spirtoasă, aceștia sunt însoțiți întotdeauna de denumirea legală a băuturii spirtoase, care apare în același câmp vizual ca termenul compus, cu excepția cazului în care denumirea legală este înlocuită cu un termen compus în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) litera (b).
Articolul 12
Aluzii
Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol și fără a aduce atingere Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 ( 6 ) și (UE) nr. 251/2014 ( 7 ) ale Parlamentului European și Consiliului, aluzia făcută în cadrul prezentării și etichetării unei băuturi alcoolice, alta decât o băutură spirtoasă, la denumirile legale prevăzute pentru una sau mai multe categorii de băuturi spirtoase descrise în anexa I la prezentul regulament sau la una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase este autorizată cu condiția ca:
alcoolul adăugat să provină exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase menționate în aluzie; și
proporția fiecărui ingredient alcoolic să fie indicată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al produsului finit.
Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol și de la articolul 13 alineatul (4), la descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi spirtoase care îndeplinește cerințele de la categoriile 33-40 din anexa I, aluzia la denumirile legale prevăzute pentru una sau mai multe categorii de băuturi spirtoase descrise în anexa menționată sau pentru una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase este autorizată cu condiția ca:
alcoolul adăugat să provină exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase menționate în aluzie;
proporția fiecărui ingredient alcoolic să fie indicată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate; iar această proporție să fie egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al produsului finit; și
termenul „cream” să nu apară în denumirea legală a unei băuturi spirtoase care îndeplinește cerințele de la categoriile 33-40 din anexa I sau în denumirea legală a băuturii spirtoase sau a băuturilor spirtoase menționate în aluzie.
Aluziile menționate la alineatele (2) și (3):
nu se afișează pe același rând cu denumirea băuturii alcoolice;
se scriu cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice și, în cazul în care sunt utilizați termeni compuși, cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru acești termeni compuși în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) litera (c) și
în cazul aluziilor din descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, acestea sunt însoțite întotdeauna de denumirea legală a băuturii spirtoase, care apare în același câmp vizual ca aluzia.
Articolul 13
Norme suplimentare privind descrierea, prezentarea și etichetarea
În cazul menționat la primul paragraf, lista ingredientelor alcoolice este însoțită de cel puțin unul dintre termenii menționați la articolul 10 alineatul (6) litera (e). Atât lista ingredientelor alcoolice, cât și termenul care o însoțește se afișează în același câmp vizual ca denumirea legală a amestecului, cu caractere uniforme de același font și de aceeași culoare și având o dimensiune care nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală.
În plus, proporția fiecărui ingredient alcoolic din lista ingredientelor alcoolice se exprimă cel puțin o dată ca procent, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.
În cazul cupajelor rezultate din combinarea băuturilor spirtoase care aparțin unor indicații geografice diferite sau din combinarea unor băuturi spirtoase care aparțin unor indicații geografice cu băuturi spirtoase care nu aparțin unei indicații geografice, se aplică următoarele condiții:
în descrierea, prezentarea sau etichetarea cupajului pot figura denumirile legale prevăzute în anexa I sau indicațiile geografice corespunzătoare băuturilor spirtoase care au fost cupajate, cu condiția ca aceste denumiri să figureze:
exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice conținute de cupaj care se scriu cu caractere uniforme de același font și de aceeași culoare și având o dimensiune care nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală; și
cel puțin o dată în același câmp vizual ca denumirea legală a cupajului;
lista ingredientelor alcoolice este însoțită de cel puțin unul dintre termenii menționați la articolul 10 alineatul (6) litera (d);
proporția fiecărui ingredient alcoolic din lista ingredientelor alcoolice se exprimă cel puțin o dată ca procent, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al cupajului.
În cazul menționat la primul paragraf, în descrierea, prezentarea sau etichetarea amestecului obținut pot figura denumirile legale prevăzute în anexa I sau indicațiile geografice corespunzătoare băuturilor spirtoase care au fost amestecate, cu condiția ca aceste denumiri să figureze:
exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice conținute de amestec care se scriu cu caractere uniforme având același tip și culoare și având o dimensiune care nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală; și
cel puțin o dată în același câmp vizual ca denumirea legală a amestecului.
În plus, proporția fiecărui ingredient alcoolic din lista ingredientelor alcoolice se exprimă cel puțin o dată ca procent, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.
Articolul 14
Indicarea locului de proveniență
Articolul 15
Limba utilizată pentru denumirile băuturilor spirtoase
Articolul 16
Utilizarea unui simbol al Uniunii pentru indicațiile geografice
Simbolul Uniunii pentru indicațiile geografice protejate stabilite în temeiul articolului 12 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 poate fi utilizat pentru descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase ale căror denumiri reprezintă o indicație geografică.
Articolul 17
Interzicerea capsulelor și a foliilor pe bază de plumb
Băuturile spirtoase nu se păstrează în scopul vânzării și nici nu se introduc pe piață în recipiente prevăzute cu dispozitive de închidere acoperite cu capsule sau folii pe bază de plumb.
Articolul 18
Metode analitice de referință ale Uniunii
Sunt permise alte metode de analiză, sub responsabilitatea directorului de laborator, cu condiția ca acuratețea, repetabilitatea și reproductibilitatea metodelor să fie cel puțin echivalente cu cele ale metodelor analitice de referință ale Uniunii.
Atunci când nu sunt stabilite metode analitice de referință ale Uniunii pentru detectarea și cuantificarea substanțelor conținute într-o anumită băutură spirtoasă, se utilizează una sau mai multe dintre metodele următoare:
metode de analiză care au fost validate prin proceduri recunoscute la nivel internațional și care îndeplinesc, în special, criteriile prevăzute în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului ( 9 );
metode de analiză conforme cu standardele recomandate ale Organizației Internaționale de Standardizare (ISO);
metode de analiză recunoscute și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV); sau
în absența unei metode menționate la literele (a), (b) sau (c), din motive care țin de acuratețea, repetabilitatea și reproductibilitatea sa:
Articolul 19
Competențe delegate
Pentru a ține cont de sistemul dinamic tradițional de învechire utilizat în statele membre pentru brandy și cunoscut ca sistemul „criaderas y solera” sau „solera e criaderas”, astfel cum se prevede în anexa III, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a completa prezentul regulament prin:
stabilirea unor derogări de la articolul 13 alineatul (6) în ceea ce privește specificarea unei perioade de maturare sau a vechimii în descrierea, prezentarea sau etichetarea brandy-ului astfel obținut; și
instituirea unor mecanisme de control adecvate pentru brandy-ul respectiv.
Articolul 20
Competențe de executare
Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:
normele necesare pentru comunicările pe care trebuie să le efectueze statele membre în ceea ce privește organismele desemnate să supravegheze procesele de învechire în conformitate cu articolul 13 alineatul (6);
norme uniforme de indicare în descrierea, prezentarea sau etichetarea băuturilor spirtoase a țării de origine sau a locului de proveniență menționat la articolul 14;
norme privind utilizarea în descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase a simbolului Uniunii menționat la articolul 16;
norme tehnice detaliate privind metodele analitice de referință ale Uniunii menționate la articolul 18.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).
CAPITOLUL III
INDICAȚII GEOGRAFICE
Articolul 21
Protecția indicațiilor geografice
Indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament sunt protejate împotriva:
oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri înregistrate pentru produse care nu sunt acoperite de înregistrare, în cazul în care produsele respective sunt comparabile cu produsele înregistrate sub denumirea respectivă sau dacă utilizarea acestei denumiri exploatează reputația denumirii protejate, inclusiv atunci când produsele respective sunt folosite ca ingrediente;
utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produselor sau a serviciilor este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă sau însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „produs(ă) ca la/în”, „imitație”, „gust”, „similar” sau altele asemenea, inclusiv în cazul în care aceste produse sunt folosite ca ingredient;
oricărei alte mențiuni false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care apar în descrierea, prezentarea sau etichetarea produsului și care ar putea crea o impresie eronată cu privire la originea produsului;
oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.
Articolul 22
Caietul de sarcini
O indicație geografică protejată în temeiul prezentului regulament trebuie să fie conformă cu un caiet de sarcini care include cel puțin:
denumirea care urmează a fi protejată ca indicație geografică, astfel cum este folosită în limbajul comercial sau în limbajul comun, numai în limbile care sunt sau au fost folosite în mod tradițional pentru descrierea produsului în aria geografică delimitată, în ortografia originală și în alfabetul latin, dacă acesta diferă;
categoria de băuturi spirtoase sau termenul „băutură spirtoasă”, dacă băutura spirtoasă nu îndeplinește cerințele stabilite pentru categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I;
o descriere a caracteristicilor băuturii spirtoase care să includă materiile prime din care este produsă, dacă este cazul, principalele caracteristici fizice, chimice sau organoleptice ale produsului, precum și caracteristicile specifice ale produsului în comparație cu alte băuturi spirtoase din aceeași categorie;
definirea ariei geografice delimitate în raport cu legătura menționată la litera (f);
descrierea metodei de producere a băuturii spirtoase și, dacă este cazul, a metodelor locale de producție autentice și invariabile;
informații detaliate care atestă legătura dintre o anumită calitate, reputația sau o altă caracteristică a băuturii spirtoase și originea sa geografică;
denumirile și adresele autorităților competente sau, dacă sunt disponibile, denumirile și adresele organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini, în temeiul articolului 38, precum și sarcinile precise ale acestora;
orice norme specifice de etichetare privind indicația geografică în cauză.
Dacă este cazul, caietul de sarcini al produsului include cerințele privind ambalarea, alături de o justificare pentru a demonstra de ce ambalarea trebuie să se realizeze în aria geografică delimitată în scopul de a prezerva calitatea și a asigura originea sau controlul, ținând cont de dreptul Uniunii, în special de dreptul Uniunii privind libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii.
Articolul 23
Conținutul cererii de înregistrare a unei indicații geografice
Cererea de înregistrare a unei indicații geografice în temeiul articolului 24 alineatul (5) sau (8) include cel puțin:
denumirea și adresa grupului solicitant și ale autorităților competente sau, dacă sunt disponibile, ale organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini;
caietul de sarcini prevăzut la articolul 22;
un document unic care cuprinde:
elementele principale ale caietului de sarcini, inclusiv denumirea care trebuie protejată, categoria în care se încadrează băutura spirtoasă sau termenul „băutură spirtoasă”, metoda de producție, descrierea caracteristicilor băuturii spirtoase, o delimitare concisă a ariei geografice și, dacă este cazul, normele specifice aplicabile ambalării și etichetării;
descrierea legăturii dintre băutura spirtoasă și originea sa geografică, în conformitate cu articolul 3 punctul 4, inclusiv, dacă este cazul, elementele specifice descrierii produsului sau metodei de producție care justifică legătura.
Cererea depusă în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) conține, de asemenea, trimiterea la versiunea publicată a caietului de sarcini al produsului și elemente care dovedesc că denumirea produsului este protejată în țara de origine.
Dosarul de cerere menționat la articolul 24 alineatul (7) include:
denumirea și adresa grupului solicitant;
documentul unic menționat la alineatul (1) litera (c) din prezentul articol;
o declarație a statului membru care să precizeze că acesta consideră că cererea îndeplinește cerințele prezentului regulament și respectă dispozițiile adoptate în temeiul acestuia;
trimiterea la versiunea publicată a caietului de sarcini.
Articolul 24
Cererile de înregistrare a unei indicații geografice
O persoană fizică sau juridică poate fi considerată un grup în sensul prezentului capitol dacă îndeplinește ambele condiții următoare:
persoana vizată este singurul producător care dorește să depună o cerere; și
aria geografică delimitată posedă caracteristici care diferă considerabil de cele ale ariilor învecinate, caracteristicile băuturii spirtoase sunt diferite de cele ale băuturilor spirtoase produse în ariile învecinate sau băutura spirtoasă are o calitate specială, o reputație specială sau o altă trăsătură care poate fi în mod clar atribuită originii sale geografice.
Când se depune o cerere comună, aceasta se transmite Comisiei de către un stat membru implicat sau de către un grup de solicitanți dintr-o țară terță implicată, direct sau prin intermediul autorităților din respectiva țară terță, după consultarea tuturor autorităților și grupurilor de solicitanți vizate. Cererea comună include declarația menționată la articolul 23 alineatul (2) litera (c) din partea tuturor statelor membre în cauză. Cerințele stabilite la articolul 23 trebuie să fie îndeplinite în toate statele membre și țările terțe implicate.
În cazul cererilor comune, procedurile naționale de opoziție corespunzătoare se desfășoară în toate statele membre în cauză.
Statul membru examinează cererea prin mijloace corespunzătoare pentru a verifica dacă este motivată și dacă îndeplinește cerințele prevăzute în prezentul capitol.
Statul membru analizează admisibilitatea opozițiilor primite, în conformitate cu criteriile menționate la articolul 28.
Statul membru care adoptă o decizie favorabilă în temeiul primului paragraf se asigură că decizia este făcută publică și că orice persoană fizică sau juridică cu un interes legitim are posibilitatea de a formula o cale de atac.
Statul membru se asigură că versiunea caietului de sarcini pe care și-a întemeiat decizia favorabilă este publicată și asigură accesul, prin mijloace electronice, la caietul de sarcini.
Statul membru asigură, de asemenea, publicarea adecvată a versiunii caietului de sarcini cu privire la care Comisia ia o decizie în temeiul articolului 26 alineatul (2).
Articolul 25
Protecția națională provizorie
Articolul 26
Examinarea de către Comisie și publicarea în scopul manifestării opoziției
Cel puțin în fiecare lună, Comisia publică lista denumirilor care au făcut obiectul unei cereri de înregistrare, precum și data depunerii acestora. Lista conține, de asemenea, numele statului membru sau al țării terțe care a transmis cererea.
Articolul 27
Procedura de opoziție
Orice persoană fizică sau juridică cu un interes legitim și care își are reședința sau este stabilită într-un stat membru diferit de cel din care a fost depusă cererea, poate transmite un act de opoziție statului membru în care persoana respectivă își are reședința sau este stabilită, într-un termen care permite transmiterea unui act de opoziție în temeiul primului paragraf.
Actul de opoziție conține o declarație conform căreia este posibil ca cererea să nu respecte cerințele prevăzute în prezentul capitol.
Actele de opoziție care nu conțin o astfel de declarație sunt nule.
Comisia transmite fără întârziere actul de opoziție autorității sau organismului care a depus cererea.
Autoritatea sau persoana care a depus opoziția și autoritatea sau organismul care a depus cererea încep aceste consultări adecvate fără întârzieri nejustificate. Aceștia își pun la dispoziție, în mod reciproc, informațiile relevante pentru a evalua dacă cererea de înregistrare respectă cerințele prevăzute în prezentul capitol. Dacă nu se ajunge la un acord, informațiile respective sunt puse și la dispoziția Comisiei.
Atunci când părțile interesate ajung la un acord, autoritățile din statul membru sau din țara terță din care a fost depusă cererea informează Comisia cu privire la toate elementele care au făcut posibil acordul, inclusiv opiniile solicitantului și ale autorităților statului membru sau ale țării terțe, sau ale altor persoane fizice și juridice care au depus o opoziție.
Indiferent dacă s-a ajuns sau nu la un acord, informarea Comisiei se realizează în termen de o lună de la încetarea consultărilor.
În orice moment din această perioadă de trei luni, la cererea solicitantului, Comisia poate prelungi termenul consultărilor cu maximum trei luni.
Articolul 28
Motive de opoziție
O declarație de opoziție motivată, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (2), este admisibilă numai dacă este primită de Comisie în termenul prevăzut în respectivul articol și dacă demonstrează că:
indicația geografică propusă nu respectă definiția de la articolul 3 punctul 4 sau cerințele menționate la articolul 22;
înregistrarea indicației geografice propuse ar fi contrară dispozițiilor articolului 34 sau ale articolului 35;
înregistrarea indicației geografice propuse ar periclita existența unei denumiri complet sau parțial identice sau a unei mărci sau existența unor produse care s-au aflat pe piață în mod legal timp de cel puțin cinci ani înainte de data publicării prevăzută la articolul 26 alineatul (2); sau
nu sunt respectate cerințele menționate la articolele 31 și 32.
Articolul 29
Perioade de tranziție pentru utilizarea indicațiilor geografice
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să acorde o perioadă de tranziție de până la cinci ani pentru ca băuturile spirtoase provenite dintr-un stat membru sau dintr-o o țară terță, a căror denumire încalcă dispozițiile articolului 21 alineatul (2) să poată utiliza în continuare denumirea cu care au fost comercializate, cu condiția să existe o declarație de opoziție admisibilă în temeiul articolului 24 alineatul (6) sau al articolului 27, care arată că înregistrarea denumirii ar periclita existența:
unei denumiri complet identice sau a unui termen compus care conține un termen identic cu denumirea care urmează să fie înregistrată; sau
a altor denumiri similare cu denumirea care urmează să fie înregistrată care se referă la băuturi spirtoase aflate pe piață în mod legal timp de cel puțin cinci ani înainte de data publicării prevăzută la articolul 26 alineatul (2).
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).
Fără a aduce atingere articolului 36, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care prelungesc perioada de tranziție acordată în temeiul alineatului (1) până la 15 ani sau care permit utilizarea în continuare pentru o perioadă de până la 15 ani în cazuri justificate în mod corespunzător, cu condiția să se demonstreze că:
denumirea menționată la alineatul (1) a fost folosită în mod legal, constant și corect timp de cel puțin 25 de ani înainte ca cererea de protecție să fie transmisă Comisiei;
scopul utilizării denumirii menționate la alineatul (1) nu a fost, în niciun moment, acela de a se profita de pe urma reputației indicației geografice înregistrate; și
consumatorii nu au fost și nici nu ar fi putut fi induși în eroare în privința adevăratei origini a produsului.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).
Articolul 30
Decizia privind înregistrarea
În cazul în care primește o declarație de opoziție motivată și admisibilă, Comisia, în urma consultărilor corespunzătoare menționate la articolul 27 alineatul (3) și luând în considerare rezultatele acestor consultări:
în cazul în care s-a ajuns la un acord, înregistrează denumirea prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără să se aplice procedura menționată la articolul 47 alineatul (2) și, dacă este necesar, modifică informațiile publicate în temeiul articolului 26 alineatul (2), dacă modificările nu sunt substanțiale; sau
în cazul în care nu s-a ajuns la un acord, adoptă acte de punere în aplicare prin care decide în privința înregistrării. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).
Actul de înregistrare acordă indicației geografice protecția menționată la articolul 21.
Articolul 31
Modificarea caietului de sarcini
Cererile descriu și motivează modificările solicitate.
Modificările aduse caietului de sarcini sunt clasificate în două categorii din punctul de vedere al importanței lor:
modificări la nivelul Uniunii, care impun o procedură de opoziție la nivelul Uniunii;
modificări standard care sunt tratate la nivelul statului membru sau la nivelul țării terțe.
O modificare este considerată drept modificare la nivelul Uniunii atunci când aceasta:
include modificarea denumirii indicației geografice sau a unei părți din denumirea indicației geografice înregistrate în temeiul prezentului regulament;
constă în modificarea denumirii legale sau a categoriei băuturii spirtoase;
riscă să anuleze o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase care poate fi atribuită în principal originii sale geografice; sau
presupune noi restricții pentru comercializarea produsului.
Toate celelalte modificări sunt considerate modificări standard.
O modificare standard este considerată, de asemenea, o modificare temporară în cazul în care vizează modificarea temporară a caietului de sarcini ca urmare a impunerii unor măsuri sanitare și fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice sau în cazul în care este consecința unor catastrofe naturale sau condiții meteorologice nefavorabile recunoscute în mod oficial de către autoritățile competente.
Articolul 32
Anulare
Din proprie inițiativă sau la solicitarea oricărei persoane fizice sau juridice cu un interes legitim, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care anulează înregistrarea unei indicații geografice, în oricare dintre următoarele cazuri:
atunci când nu mai poate fi asigurată respectarea cerințelor prevăzute de caietul de sarcini;
atunci când nu a fost introdus pe piață niciun produs sub indicația geografică respectivă timp de cel puțin șapte ani consecutivi.
În cazul procedurii de anulare se aplică, mutatis mutandis, articolele 24, 26, 27, 28 și 30.
Articolul 33
Înregistrarea indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase
În cazul indicațiilor geografice înregistrate în temeiul prezentului capitol, registrul asigură accesul direct la documentele unice și conține și trimiterea la versiunea publicată a caietului de sarcini al produsului.
În cazul indicațiilor geografice înregistrate înainte de 8 iunie 2019, registrul asigură accesul direct la specificațiile de bază din dosarul tehnic astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008.
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru completarea prezentului alineat prin stabilirea unor norme detaliate suplimentare privind forma și conținutul registrului.
Articolul 34
Indicații geografice omonime
Articolul 35
Motive specifice de refuzare a protecției
Pentru a se stabili dacă o denumire a devenit sau nu o denumire generică, se ține seama de toți factorii relevanți, în special de:
situația existentă în Uniune, în special în zonele de consum;
legislația Uniunii sau legislația națională în domeniu.
Articolul 36
Legătura dintre mărci și indicațiile geografice
Articolul 37
Indicațiile geografice înregistrate existente
Indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase înregistrate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, care sunt astfel protejate în temeiul regulamentului respectiv, sunt protejate în mod automat ca indicații geografice în temeiul prezentului regulament. Comisia le înscrie în registrul menționat la articolul 33 din prezentul regulament.
Articolul 38
Verificarea respectării caietului de sarcini
În ceea ce privește indicațiile geografice care desemnează băuturile spirtoase originare din Uniune înregistrate în temeiul prezentului regulament, verificarea respectării caietului de sarcini menționat la articolul 22 înainte de introducerea produsului pe piață se efectuează de:
una sau mai multe dintre autoritățile competente menționate la articolul 43 alineatul (1); sau
organismele de control, în sensul articolului 2 al doilea paragraf punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, care acționează în calitate de organism de certificare a produselor.
În cazul în care un stat membru aplică articolul 24 alineatul (2), verificarea respectării caietului de sarcini se asigură de către o altă autoritate decât cea considerată a fi un grup în temeiul alineatului menționat.
În pofida dreptului intern al statelor membre, costurile aferente acestei verificări a respectării caietului de sarcini pot fi suportate de către operatorii care fac obiectul controalelor în cauză.
În ceea ce privește indicațiile geografice care desemnează băuturile spirtoase originare din țările terțe înregistrate în temeiul prezentului regulament, verificarea conformității cu caietul de sarcini înainte de introducerea produsului pe piață, se efectuează de:
o autoritate publică competentă desemnată de țara terță; sau
un organism de certificare a produselor.
Comisia face publice denumirile și adresele autorităților competente și ale organismelor menționate la alineatul (3) și actualizează periodic aceste informații.
Articolul 39
Supravegherea utilizării denumirilor pe piață
În acest scop, statele membre desemnează autoritățile responsabile cu luarea acestor măsuri, în conformitate cu procedurile stabilite de fiecare stat membru.
Autoritățile respective oferă garanții corespunzătoare de obiectivitate și imparțialitate și au la dispoziție personal calificat și resursele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor.
Articolul 40
Procedura și cerințele, planificarea și raportarea activităților de control
Articolul 41
Competențe delegate
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor condiții suplimentare ce trebuie respectate, inclusiv în cazurile în care o arie geografică cuprinde mai multe țări, în ceea ce privește următoarele:
cererea de înregistrare a unei indicații geografice, astfel cum se prevede la articolele 23 și 24; și
procedurile prealabile la nivel național menționate la articolul 24, examinarea de către Comisie, procedura de opoziție și anularea indicațiilor geografice.
Articolul 42
Competențe de executare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea unor norme detaliate privind:
forma caietului de sarcini menționat la articolul 22 și măsurile cu privire la informațiile care trebuie furnizate în caietul de sarcini al produsului în ceea ce privește legătura dintre aria geografică și produsul finit, astfel cum se prevede la articolul 22 litera (f);
procedurile aplicabile, forma și prezentarea opozițiilor, astfel cum se prevede la articolele 27 și 28;
forma și prezentarea cererilor privind modificările la nivelul Uniunii și ale comunicărilor privind modificările standard și temporare, astfel cum se prevede la articolul 31 alineatul (4) și, respectiv, alineatul (5);
procedurile aplicabile și forma procesului de anulare, astfel cum se prevede la articolul 32, precum și prezentarea cererilor de anulare; și
controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre, inclusiv testările, astfel cum se prevede la articolul 38.
CAPITOLUL IV
CONTROALE, SCHIMBURI DE INFORMAȚII, LEGISLAȚIA STATELOR MEMBRE
Articolul 43
Controale privind băuturile spirtoase
Articolul 44
Schimbul de informații
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).
Articolul 45
Legislația statelor membre
CAPITOLUL V
DELEGAREA DE COMPETENȚE, DISPOZIȚII DE PUNERE ÎN APLICARE, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
SECȚIUNEA 1
Delegarea de competențe și dispoziții de punere în aplicare
Articolul 46
Exercitarea delegării
Articolul 47
Procedura comitetului
SECȚIUNEA 2
Derogare, dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 48
Derogare de la cerințele privind cantitățile nominale prevăzute în Directiva 2007/45/CE
Prin derogare de la articolul 3 din Directiva 2007/45/CE și de la secțiunea 1 al șaselea rând din anexa la directiva menționată, shochu ( 12 ) distilat o singură dată, produs în alambic și îmbuteliat în Japonia, poate fi introdus pe piața Uniunii în cantități nominale de 720 ml și 1 800 ml.
Articolul 49
Abrogare
Prin derogare de la alineatul (1):
articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare până la 25 mai 2021;
articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 și, fără a aduce atingere aplicabilității celorlalte dispoziții din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 al Comisiei ( 13 ), articolul 9 din regulamentul de punere în aplicare menționat se aplică în continuare până la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 9 din respectivul regulament de punere în aplicare, dar în orice caz nu mai târziu de 25 mai 2021; și
anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare până la înființarea registrului menționat la articolul 33 din prezentul regulament.
Articolul 50
Măsuri tranzitorii
Actele delegate menționate la primul paragraf se limitează strict la îndeplinirea unor necesități demonstrate, care rezultă din condițiile de piață.
Pentru fiecare definiție, definiție tehnică sau cerință referitoare la dispozițiile menționate la primul paragraf, Comisia adoptă un act delegat distinct.
Dispozițiile privind procedura de opoziție menționată la articolele 27, 28 și 29 din prezentul regulament nu se aplică cererilor de înregistrare sau cererilor de modificare în cazul cărora au fost deja publicate specificațiile de bază din dosarul tehnic sau, respectiv, o cerere de modificare, în vederea opoziției, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 8 iunie 2019. Articolul 17 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare acestor cereri.
Dispozițiile privind procedura de opoziție menționată la articolele 27, 28 și 29 din prezentul regulament nu se aplică cererilor de anulare care se află în curs la data de 8 iunie 2019. Articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare acestor cereri de anulare.
Articolul 51
Intrarea în vigoare și aplicarea
Se aplică de la 25 mai 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
CATEGORII DE BĂUTURI SPIRTOASE
1. Rom
Romul este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a melasei sau a siropului produse în cursul producerii zahărului din trestie de zahăr, fie a sucului de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puțin de 96 % vol., astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului.
Concentrația alcoolică minimă în volume a romului este de 37,5 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Romul nu este aromatizat.
Romul poate conține numai caramel adăugat cu scopul de a ajusta culoarea.
Romul poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
În cazul indicațiilor geografice înregistrate în temeiul prezentului regulament, denumirea legală de rom poate fi completată cu:
termenul „traditionnel” sau „tradicional”, cu condiția ca romul în cauză:
termenul „agricol”, cu condiția ca romul în cauză să respecte cerințele de la punctul (i) și să fi fost produs exclusiv prin distilare în urma fermentării alcoolice a sucului de trestie de zahăr. Termenul „agricol” poate fi folosit numai pentru o indicație geografică din unul dintre departamentele franceze de peste mări sau din Regiunea Autonomă Madeira.
Dispozițiile de la prezenta literă nu aduc atingere utilizării termenului „agricol”, „traditionnel” sau „tradicional” în legătură cu orice produs care nu intră sub incidența prezentei categorii, în conformitate cu criteriile sale specifice.
2. Whisky sau whiskey
Whisky sau whiskey este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin realizarea tuturor operațiunilor de producție enumerate în continuare:
distilarea unui must de malț de cereale, cu sau fără boabe întregi de cereale nemalțificate, care a fost:
fiecare distilare se efectuează la mai puțin de 94,8 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime utilizate;
maturarea distilatului final timp de cel puțin trei ani în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 de litri.
Distilatul final, la care se pot adăuga doar apă și caramel simplu (pentru colorare), păstrează culoarea, aroma și gustul rezultate din procesul de producție descris la punctele (i), (ii) și (iii).
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase whisky sau whiskey este de 40 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Whisky sau whiskey nu este îndulcit, nici pentru completarea gustului, sau aromatizat și nici nu conține alți aditivi în afară de caramel obișnuit (E 150a), utilizat pentru ajustarea culorii.
Denumirea legală de „whisky” sau „whiskey” poate fi completată cu termenul „single malt” numai dacă este distilat exclusiv din malț de orz la o singură distilerie.
3. Rachiu din cereale
Rachiul din cereale este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristici organoleptice derivate din materiile prime utilizate.
Cu excepția băuturii Korn, concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de cereale este de 35 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Rachiul din cereale nu este aromatizat.
Rachiul din cereale poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Rachiul din cereale poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 10 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
Rachiul din cereale poate purta denumirea legală de „brandy de cereale”, dacă a fost produs prin distilarea, la mai puțin de 95 % vol., a unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristici organoleptice derivate din materiile prime utilizate.
În denumirea legală „rachiu din cereale” sau „brandy de cereale”, cuvântul „cereale” poate fi înlocuit cu numele cerealei utilizate în mod exclusiv pentru producerea băuturii spirtoase în cauză.
4. Rachiu de vin
Rachiul de vin este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:
este produsă exclusiv prin distilarea, la mai puțin de 86 % vol., a vinului, a vinului alcoolizat în vederea distilării sau a unui distilat din vin;
are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
are un conținut maxim de metanol de 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.
Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de vin este de 37,5 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
Rachiul de vin poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Rachiul de vin poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
În cazul în care rachiul de vin a fost maturat, acesta poate fi introdus pe piață în continuare sub denumirea „rachiu de vin”, cu condiția ca durata maturării să fie mai lungă sau egală cu perioada prevăzută în legătură cu băutura spirtoasă definită la categoria 5.
Prezentul regulament nu aduce atingere utilizării termenului de „Branntwein” în combinație cu termenul „essig” în prezentarea și etichetarea oțetului.
5. Brandy sau Weinbrand
Brandy sau Weinbrand este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:
este obținută din rachiu de vin, la care se poate adăuga distilat de vin, cu condiția ca respectivul distilat de vin să fie distilat la mai puțin de 94,8 % vol. și să nu depășească limita maximă de 50 % din conținutul de alcool al produsului finit;
a fost maturată timp de cel puțin:
are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. provenite exclusiv din distilarea materiilor prime utilizate;
are un conținut maxim de metanol de 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase brandy sau Weinbrand este de 36 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
Brandy sau Weinbrand poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Brandy sau Weinbrand poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 35 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
6. Rachiu de tescovină de struguri sau tescovină de struguri
Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:
este produsă exclusiv din tescovină de struguri fermentată și distilată fie direct, prin vapori de apă, fie după adăugarea de apă, fiind îndeplinite ambele condiții ce urmează:
la tescovina de struguri se poate adăuga o cantitate de drojdie a cărei proporție nu depășește 25 kg de drojdie per 100 kg de tescovină de struguri utilizate;
cantitatea de alcool obținută din drojdie nu depășește 35 % din cantitatea totală de alcool din produsul finit;
are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 140 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. și are un conținut maxim de metanol de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.
Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de tescovină de struguri sau a tescovinei de struguri este de 37,5 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri nu este aromatizată. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri poate fi îndulcită pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
7. Rachiu de tescovină de fructe
Rachiul de tescovină de fructe este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:
este produsă exclusiv prin fermentarea si distilarea tescovinei de fructe, cu excepția tescovinei de struguri, și îndeplinește ambele condiții ce urmează:
are un conținut minim de substanțe volatile de 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
are un conținut maxim de metanol de 1 500 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
conținutul maxim în acid cianhidric este de 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe sâmburoase.
Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de tescovină de fructe este de 37,5 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Rachiul de tescovină de fructe nu este aromatizat.
Rachiul de tescovină de fructe poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Rachiul de tescovină de fructe poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
Denumirea legală este „rachiu de tescovină de”, urmată de numele fructului. Dacă se utilizează tescovină de mai multe fructe diferite, denumirea legală este „rachiu de tescovină de fructe”, care poate fi completată cu denumirea fiecărui fruct în ordinea descrescătoare a cantității utilizate.
8. Rachiu de stafide sau raisin brandy
Rachiul de stafide sau raisin brandy este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viță de vie „Negru de Corint” sau „Muscat de Alexandria”, distilat la mai puțin de 94,5 % vol., astfel încât distilatul să aibă o aromă și un gust derivate din materiile prime utilizate.
Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de stafide sau raisin brandy este de 37,5 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Rachiul de stafide sau raisin brandy nu este aromatizat.
Rachiul de stafide sau raisin brandy poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Rachiul de stafide sau raisin brandy poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
9. Rachiu de fructe
Rachiul de fructe este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:
este produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea, cu sau fără sâmburi, a unui fruct proaspăt și cărnos, inclusiv a bananelor, sau a unui must dintr-un astfel de fruct, din bace sau din legume;
fiecare distilare se efectuează la mai puțin de 86 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime distilate;
are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
în cazul rachiurilor de fructe sâmburoase, are un conținut de acid cianhidric care nu depășește 7 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.
Conținutul maxim de metanol al rachiului de fructe este de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol., cu excepția următoarelor cazuri:
în cazul rachiurilor de fructe produse din fructele sau bacele menționate mai jos, în cazul cărora conținutul maxim de metanol este de 1 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.:
În cazul rachiurilor de fructe produse din fructele sau bacele menționate mai jos, în cazul cărora conținutul maxim de metanol este de 1 350 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.:
Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de fructe este de 37,5 %.
Rachiul de fructe nu se colorează.
În pofida dispoziției de la litera (d) din prezenta categorie și prin derogare de la categoria de produse alimentare 14.2.6 din partea E a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, caramelul poate fi utilizat pentru a ajusta culoarea băuturilor spirtoase din fructe care au fost învechite timp de cel puțin un an în contact cu lemnul.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Rachiul de fructe nu este aromatizat.
Rachiul de fructe poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 18 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
Denumirea legală a rachiului de fructe este „rachiu de” completată cu numele fructului, al bacei sau al legumei. În limbile bulgară, cehă, greacă, croată, polonă, română, slovacă și slovenă, denumirea legală poate fi exprimată prin numele fructului, al bacei sau al legumei, completat cu un sufix.
În mod alternativ:
denumirea legală menționată la primul paragraf poate fi „wasser”, utilizată împreună cu denumirea fructului; sau
următoarele denumiri legale pot fi utilizate în următoarele cazuri:
Denumirea „Williams” sau „williams” se utilizează numai pentru introducerea pe piață a rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul „Williams”.
În cazul în care există riscul ca una dintre denumirile legale care nu conțin mențiunea „rachiu de”, menționate la prezenta literă, să nu fie ușor înțeleasă de consumatorul final, în descriere, prezentare și etichetare figurează cuvintele „rachiu de”, care pot fi completate cu o explicație.
Când două sau mai multe soiuri de fructe, bace sau legume sunt distilate împreună, produsul este introdus pe piață sub denumirea legală:
Denumirea legală poate fi completată cu denumirea fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate.
10. Rachiu de cidru de mere, rachiu de cidru de pere și rachiu de cidru de mere și de pere
rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere sunt băuturi spirtoase care îndeplinesc următoarele cerințe:
sunt produse exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a cidrului de mere sau a cidrului de pere, astfel încât distilatul are o aromă și un gust derivate din fructele respective;
are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
au un conținut maxim de metanol de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de cidru de mere, a rachiului de cidru de pere și a rachiului de cidru de mere și de pere este de 37,5 %;
nu are adaos de alcool, diluat sau nu;
rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere nu sunt aromatizate. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție;
rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere pot conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea;
rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere pot fi îndulcite pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 15 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit;
denumirea legală este:
11. Băutură spirtoasă pe bază de miere
Băutura spirtoasă pe bază de miere este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:
este produsă exclusiv prin fermentarea și distilarea unui must de miere;
este distilată la mai puțin de 86 % vol., astfel încât distilatul are caracteristicile organoleptice derivate din materiile prime utilizate.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase pe bază de miere este de 35 %;
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Băutura spirtoasă pe bază de miere nu este aromatizată.
Băutura spirtoasă pe bază de miere poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Băutura spirtoasă pe bază de miere poate fi îndulcită numai cu miere pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de miere per litru, exprimat în zahăr invertit.
12. Hefebrand sau rachiu de drojdie
Hefebrand sau rachiul de drojdie este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a drojdiei de vin, a drojdiei de bere sau a drojdiei de fructe fermentate.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Hefebrand sau a rachiului de drojdie este de 38 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Hefebrand sau rachiul de drojdie nu este aromatizat.
Hefebrand sau rachiul de drojdie poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Hefebrand sau rachiul de drojdie poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
Denumirea legală „Hefebrand” sau „rachiu de drojdie” se completează cu denumirea materiilor prime utilizate.
13. Rachiu de bere
Rachiul de bere este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea directă, la o presiune normală, a berii proaspete cu o concentrație alcoolică în volume mai mică de 86 %, astfel încât distilatul rezultat are caracteristici organoleptice derivate din bere.
Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de bere este de 38 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Rachiul de bere nu este aromatizat.
Rachiul de bere poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Rachiul de bere poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
14. Topinambur sau băutură spirtoasă din topinambur
Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea și distilarea la mai puțin de 86 % vol. a tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.).
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase topinambur sau a băuturii spirtoase din topinambur este de 38 %.
Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.
Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur nu este aromatizată.
Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.
Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur poate fi îndulcită pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
15. Votca
Votca este o băutură spirtoasă produsă din alcool etilic de origine agricolă obținută prin fermentare cu ajutorul drojdiei din:
distilată, astfel încât caracteristicile organoleptice ale materiilor prime folosite și ale produselor secundare formate în timpul fermentației sunt atenuate selectiv.
Acest proces poate fi urmat de o distilare suplimentară sau de tratarea cu mijloace de prelucrare adecvate sau de ambele, inclusiv tratarea cu cărbune activat, pentru a conferi băuturii caracteristici organoleptice speciale.
Nivelurile maxime de reziduuri pentru alcoolul etilic de origine agricolă utilizat la producerea votcii le respectă pe cele stabilite la articolul 5 litera (d), cu excepția conținutului de metanol, care nu depășește 10 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.
Concentrația alcoolică minimă în volume a votcii este de 37,5 %.
Singurele arome care pot fi adăugate sunt substanțele aromatizante naturale sau preparatele aromatizante prezente în distilatul obținut în urma fermentării materiilor prime. În plus, produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decât o aromă predominantă.
Votca nu se colorează.
Votca poate fi îndulcită pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 8 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
Descrierea, prezentarea sau etichetarea votcii care nu este produsă exclusiv din cartofi sau din cereale sau din ambele poartă în mod vizibil indicația „produsă din …”, completată cu denumirea materiei prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă. Această indicație figurează în același câmp vizual cu denumirea legală.
Denumirea legală „vodka” poate fi utilizată în orice stat membru.
16. Rachiu de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare
Rachiul de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:
a fost produsă prin:
este produsă din următoarele fructe, bace sau fructe cu coajă lemnoasă:
Concentrația alcoolică minimă în volume a unui rachiu de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare este de 37,5 %.
Rachiul de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare nu este aromatizat.
Rachiul de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare nu se colorează.
În pofida literei (d) și prin derogare de la categoria de produse alimentare 14.2.6 din partea E a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, caramelul poate fi utilizat pentru ajustarea culorii rachiului de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare care a fost învechit timp de cel puțin un an în contact cu lemnul.
Rachiul de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 18 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
În ceea ce privește descrierea, prezentarea și etichetarea rachiului de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare, mențiunea „obținut prin macerare și distilare” figurează în descriere, prezentare sau etichetare cu același font, dimensiune și culoare și în același câmp vizual ca mențiunea „rachiu de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă)”, iar pe sticle aceasta trebuie să figureze pe eticheta frontală.
17. Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate)
Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate) este o băutură spirtoasă produsă prin macerarea fructelor și a bacelor nefermentate enumerate la categoria 16 litera (a) punctul (ii) sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă, a altor materiale vegetale, cum ar fi plantele aromatice sau petalele de trandafir, sau a ciupercilor în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Geist (completată cu numele fructului sau a materiei prime utilizate) este de 37,5 %.
Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate) nu este aromatizat.
Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate) nu se colorează.
Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate) poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 10 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
Termenul „-geist” precedat de un alt termen decât numele unui fruct, al unei plante sau al unei alte materii prime poate completa denumirea legală a altor băuturi spirtoase și alcoolice, cu condiția ca o astfel de utilizare să nu inducă în eroare consumatorul.
18. Rachiu de gențiană
Rachiul de gențiană este o băutură spirtoasă produsă dintr-un distilat de gențiană care, la rândul său, a fost obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă.
Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de gențiană este de 37,5 %.
Rachiul de gențiană nu este aromatizat.
19. Băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr
O băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea cu bace de ienupăr (Juniperus communis L. sau Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă sau a rachiului de cereale sau a distilatului de cereale sau a unei combinații a acestora.
Concentrația alcoolică minimă în volume a unei băuturi spirtoase cu aromă de ienupăr este de 30 %.
Pe lângă bacele de ienupăr, pot fi utilizate substanțe aromatizante, preparate aromatizante, plante cu proprietăți aromatizante sau părți de plante cu proprietăți aromatizante sau o combinație a acestora, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă sunt uneori atenuate.
O băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr poate purta denumirea legală de „Wacholder” sau „genebra”.
20. Gin
Ginul este o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr produsă prin aromatizarea cu bace de ienupăr (Juniperus communis L.) a unui alcool etilic de origine agricolă.
Concentrația alcoolică minimă în volume a ginului este de 37,5 %.
Pentru producerea ginului se utilizează numai substanțe aromatizante sau preparate aromatizante sau ambele care permit ca gustul predominant să fie cel de ienupăr.
Termenul „gin” poate fi completat cu termenul „dry” dacă produsul nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 grame per litru de produs finit, exprimat în zahăr invertit.
21. Gin distilat
Ginul distilat este una dintre următoarele:
o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr produsă exclusiv prin distilarea unui alcool etilic de origine agricolă, având o concentrație alcoolică inițială de minimum 96 % vol. în prezența bacelor de ienupăr (Juniperus communis L.) și a altor produse vegetale naturale, cu condiția ca gustul ienupărului să fie predominant;
combinația dintre produsul unei astfel de distilări și alcool etilic de origine agricolă având aceeași compoziție, puritate și concentrație alcoolică; pentru aromatizarea ginului distilat pot fi folosite, de asemenea, substanțe aromatizante sau preparate aromatizante de tipul celor menționate la categoria 20 litera (c), sau ambele.
Concentrația alcoolică minimă în volume a ginului distilat este de 37,5 %.
Ginul produs prin simpla adăugare de esențe sau arome la alcoolul etilic de origine agricolă nu este considerat gin distilat.
Termenul „gin distilat” poate fi completat cu termenul „dry” sau poate include acest termen dacă produsul nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 grame per litru de produs finit, exprimat în zahăr invertit.
22. London gin
London gin este gin distilat care îndeplinește următoarele cerințe:
este produs exclusiv din alcool etilic de origine agricolă, cu un conținut maxim de metanol de 5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol., a cărui aromă se obține exclusiv prin distilarea alcoolului etilic de origine agricolă în alambicuri tradiționale, în prezența tuturor materiilor prime vegetale naturale utilizate;
distilatul rezultat conține cel puțin 70 % alcool în volume;
orice alt alcool etilic de origine agricolă care este adăugat respectă cerințele prevăzute la articolul 5, dar cu un conținut maxim de metanol de 5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;
nu se colorează;
nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 grame per litru de produs finit, exprimat în zahăr invertit;
nu conține niciun alt ingredient adăugat decât ingredientele menționate la literele (i), (iii) și (iv) și apă.
Concentrația alcoolică minimă în volume a London gin-ului este de 37,5 %.
Termenul „London gin” poate fi completat cu termenul „dry” sau poate include acest termen.
23. Băutura spirtoasă cu aromă de chimion sau Kümmel
O băutură spirtoasă cu aromă de chimion sau Kümmel este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).
Concentrația alcoolică minimă în volume a unei băuturi spirtoase cu aromă de chimion sau Kümmel este de 30 %.
În plus, pot fi utilizate substanțe aromatizante sau preparate aromatizante sau ambele, dar gustul predominant trebuie să fie cel de chimion.
24. Akvavit sau aquavit
Akvavit sau aquavit este o băutură spirtoasă cu aromă de chimion sau de semințe de mărar sau ambele, produsă utilizând alcool etilic de origine agricolă aromatizat cu un distilat de plante sau condimente.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase akvavit sau aquavit este de 37,5 %.
Pot fi adăugate substanțe aromatizante naturale sau preparate aromatizante sau ambele, însă aroma acestei băuturi trebuie să fie dată în principal de distilatele de chimion (Carum carvi L.) sau de semințe de mărar (Anethum graveolens L.) sau de ambele, fiind interzisă utilizarea de uleiuri esențiale.
Substanțele amare nu domină în mod evident gustul; conținutul de extract uscat nu depășește 1,5 grame per 100 de mililitri.
25. Băutura spirtoasă cu aromă de anason
O băutură spirtoasă cu aromă de anason este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum Hook f.), de anason (Pimpinella anisum L.), fenicul (Foeniculum vulgare Mill.) sau de orice altă plantă care conține același component aromatizant principal, printr-unul din următoarele procedee sau printr-o combinație între acestea:
macerare sau distilare sau ambele;
distilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți ale plantelor menționate anterior;
adăugarea de extracte naturale distilate de plante cu aromă de anason.
Concentrația alcoolică minimă în volume a unei băuturi spirtoasă cu aromă de anason este de 15 %.
O băutură spirtoasă cu aromă de anason poate fi aromatizată numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.
Pot fi utilizate și alte extracte vegetale naturale sau semințe aromatice, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant.
26. Pastis
Pastis este o băutură spirtoasă cu aromă de anason care conține și extracte naturale de rădăcină de lemn dulce (Glycyrrhiza spp.), ceea ce implică prezența coloranților cunoscuți sub denumirea de „calcone”, precum și prezența acidului glicirizic, al căror nivel minim și maxim este de 0,05 și, respectiv, 0,5 grame per litru.
Concentrația alcoolică minimă în volume a pastis-ului este de 40 %.
Pastis-ul poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.
Pastis-ul are un conținut de îndulcitori mai mic de 100 de grame per litru, exprimat în zahăr invertit, și un nivel de anetol de minimum 1,5 și de maximum 2 grame per litru.
27. Pastis de Marseille
Pastis de Marseille este un pastis cu un gust pronunțat de anason care are un conținut de anetol între 1,9 și 2,1 grame per litru.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase pastis de Marseille este de 45 %.
Pastis de Marseille poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.
28. Anis sau janeževec
Anis sau janeževec este o băutură spirtoasă cu aromă de anason a cărei aromă caracteristică provine exclusiv de la anason (Pimpinella anisum L.) sau de la anasonul în formă de stea (Illicium verum Hook f.) sau de la fenicul (Foeniculum vulgare Mill.) sau de la o combinație a acestora.
Concentrația alcoolică minimă în volume a anis-ului sau janeževec este de 35 %.
Anis sau janeževec poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.
29. Anis distilat
Anis-ul distilat este un tip de anis care conține alcool distilat în prezența semințelor menționate la categoria 28 litera (a) și, în cazul indicațiilor geografice, în prezența masticului, a altor semințe, plante sau fructe aromatice, cu condiția ca acest alcool să constituie minimum 20 % din concentrația alcoolică a anis-ului distilat.
Concentrația alcoolică minimă în volume a anis-ului distilat este de 35 %.
Anis-ul distilat poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.
30. Băutura spirtoasă cu gust amar sau bitter
O băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter-ul este o băutură spirtoasă cu un gust predominant amar, produse prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă sau a ambelor cu substanțe aromatizante sau cu preparate aromatizante sau cu ambele.
Concentrația alcoolică minimă în volume a unei băuturi spirtoase cu gust amar sau a bitter-ului este de 15 %.
Fără a aduce atingere utilizării acestor termeni în prezentarea și etichetarea produselor alimentare, altele decât băuturile spirtoase, o băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter-ul poate fi introdus pe piață și sub denumirea „bitter” sau „bitter” cu sau fără alt termen.
În pofida literei (c), termenul „bitter” sau „bitter” pot fi utilizați în descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor cu gust amar.
31. Votcă aromatizată
Vodca aromatizată este vodca căreia i s-a conferit o aromă predominantă diferită de cea a materiilor prime utilizate la producerea votcii.
Concentrația alcoolică minimă în volume a votcii aromatizate este de 37,5 %.
Votca aromatizată poate fi îndulcită, cupajată, aromatizată, maturată sau colorată.
Când vodca aromatizată este îndulcită, produsul finit conține mai puțin de 100 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
Denumirea legală a votcii aromatizate poate fi și denumirea de „votcă” combinată cu denumirea eventualei arome predominante. Termenul „votcă” poate fi înlocuit cu „vodka” în orice limbă oficială a Uniunii.
32. Băutura spirtoasă cu aromă de porumbe sau pacharán
O băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau pacharán este o băutură spirtoasă care are un gust predominant de porumbe și este produsă prin macerarea porumbelor (Prunus spinosa) în alcool etilic de origine agricolă, cu adăugarea de extracte naturale de anason sau distilate de anason sau ambele.
Concentrația alcoolică minimă în volum a unei băuturi spirtoase cu aromă de porumbe sau pacharán este de 25 %.
Pentru producția unei băuturi spirtoase cu aromă de porumbe sau pacharán se folosește o cantitate minimă de 125 de grame de porumbe per litru de produs finit.
O băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau pacharán are un conținut de îndulcitori, exprimat ca zahăr invertit, între 80 și 250 de grame per litru de produs finit.
Caracteristicile organoleptice, culoarea și gustul unei băuturi spirtoase cu aromă de porumbe sau pacharán sunt conferite exclusiv de fructele folosite și de anason.
Termenul „pacharán” poate fi folosit ca denumire legală numai în cazul în care produsul este fabricat în Spania. Atunci când produsul este fabricat în alte state membre, termenul „pacharán” poate fi folosit doar pentru a completa denumirea legală „băutură spirtoasă cu aromă de porumbe”, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de mențiunea: „produsă în …”, urmată de numele statului membru sau al țării terțe de producție.
33. Lichior
Lichiorul este o băutură spirtoasă:
cu un conținut minim de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit, de:
obținută utilizând alcool etilic de origine agricolă, un distilat de origine agricolă sau una sau mai multe băuturi spirtoase ori o combinație a acestora, îndulcită și cu un adaos de una sau de mai multe arome, produse de origine agricolă sau produse alimentare.
Concentrația alcoolică minimă în volume a lichiorului este de 15 %.
La producerea lichiorului pot fi utilizate substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.
Cu toate acestea, lichiorurilor enumerate în continuare pot fi aromatizate numai cu produse alimentare aromatizante, preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale:
lichioruri de fructe:
lichioruri de plante:
Denumirea legală „liqueur” poate fi utilizată în orice stat membru și:
Următorii termeni compuși pot fi utilizați în descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor produse în Uniune în cazul utilizării alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă pentru a reflecta metodele de producție consacrate:
În ceea ce privește descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor menționate de prezenta dispoziție, termenul compus figurează pe același rând, cu caractere uniforme, de același tip și aceeași culoare, iar cuvântul „lichior” figurează în imediata apropiere, scris cu caractere cel puțin la fel de mari ca cele utilizate pentru termenul compus. În cazul în care alcoolul nu provine de la băutura spirtoasă indicată, proveniența sa figurează pe etichetă în același câmp vizual cu termenul compus și cu mențiunea „lichior”, fie prin menționarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin mențiunea „alcool agricol”, precedată de fiecare dată de formula „obținut din” sau „obținut cu ajutorul”.
Fără a aduce atingere articolului 11, articolului 12 și articolului 13 alineatul (4), denumirea legală „lichior” poate fi completată cu denumirea unei arome sau a unui produs alimentar care conferă aroma predominantă a băuturii spirtoase, cu condiția ca aroma să fie conferită băuturii spirtoase de produse alimentare aromatizante, preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale derivate din materia primă menționată în denumirea aromei sau a produsului alimentar, completată cu substanțe aromatizante numai dacă este necesar pentru a accentua aroma materiei prime respective.
34. Crème de (completată cu numele fructului sau al unei alte materii prime utilizate)
Produsul „Crème de” (completată cu numele unui fruct sau al altei materii prime utilizate) reprezintă un lichior cu un conținut minim de îndulcitori de 250 de grame per litru, exprimat în zahăr invertit.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase „crème de” (completată cu numele unui fruct sau al unei alte materii prime utilizate) este de 15 %.
Acestei băuturi spirtoase i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 33.
Materiile prime utilizate nu pot fi laptele și produsele lactate.
Fructul sau orice altă materie primă utilizată menționată în denumirea legală să fie fructul sau materia primă care conferă acelei băuturi spirtoase aroma sa predominantă.
Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.
Denumirea legală „crème de cassis” poate fi utilizată numai pentru lichiorurile produse din coacăze care au un conținut de îndulcitori mai mare de 400 de grame per litru, exprimat în zahăr invertit.
35. Sloe gin
Sloe gin este un lichior obținut prin macerarea porumbelor în gin, la care se poate adăuga suc de porumbe.
Concentrația alcoolică minimă în volume a sloe gin-ului este de 25 %.
Pentru producerea sloe gin-ului pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.
Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.
36. Sambuca
Sambuca este un lichior incolor cu aromă de anason care îndeplinește următoarele cerințe:
conține distilate de anason (Pimpinella anisum L.), de anason în formă de stea (Illicium verum L.) sau de alte plante aromatice;
are un conținut minim de 350 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit;
are un conținut de anetol natural de minimum 1 și maximum 2 grame per litru.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase sambuca este de 38 %.
Băuturii spirtoase sambuca i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 33.
Sambuca nu se colorează.
Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.
37. Maraschino, marrasquino sau maraskino
Maraschino, marrasquino sau maraskino este un lichior incolor a cărui aromă este dată în principal de un distilat de vișine marasca sau de un distilat al produsului produs prin macerarea vișinelor sau a unor părți de vișine în alcool etilic de origine agricolă sau într-un distilat de vișine marasca, cu un conținut minim de 250 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase maraschino, marrasquino sau maraskino este de 24 %.
Băuturii spirtoase maraschino, marrasquino sau maraskino i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 33.
Maraschino, marrasquino sau maraskino nu se colorează.
Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.
38. Nocino sau orehovec
Nocino sau orehovec este un lichior a cărui aromă este dată în principal de macerarea sau de macerarea și distilarea nucilor verzi întregi (Juglans regia L.), cu un conținut minim de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit, de 100 de grame per litru.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase nocino sau orehovec este de 30 %.
Băuturii spirtoase nocino sau orehovec i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 33.
Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.
39. Lichior pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat
Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este un lichior, aromatizat sau nu, produs din alcool etilic de origine agricolă, din distilat de origine agricolă sau din băutură spirtoasă sau dintr-o combinație a acestora, ale cărui ingrediente sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea sau ambele. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou pur este de 140 de grame la litrul de produs finit. Dacă sunt utilizate ouă care nu provin de la găini din specia Gallus gallus, acest lucru se indică pe etichetă.
Concentrația alcoolică minimă în volume a lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este de 14 %.
Pentru producerea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat pot fi utilizate numai produse alimentare aromatizante, substanțe aromatizante și preparate aromatizante.
Pentru producerea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat pot fi utilizate laptele și produsele lactate.
40. Lichior de ouă
Lichiorul de ouă este un lichior, aromatizat sau nu, produs din alcool etilic de origine agricolă, din distilat de origine agricolă sau din băutură spirtoasă sau dintr-o combinație a acestora, ale cărui ingrediente caracteristice sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea sau ambele. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 70 de grame per litru de produs finit.
Concentrația alcoolică minimă în volume a lichiorului de ouă este de 15 %.
Pentru producerea lichiorului de ouă pot fi utilizate numai produse alimentare aromatizante, substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.
Pentru producerea lichiorului de ouă pot fi utilizate laptele și produsele lactate.
41. Mistrà
Mistrà este o băutură spirtoasă incoloră aromatizată cu anason sau cu anetol natural care îndeplinește următoarele cerințe:
are un conținut de anetol natural de minimum 1 și maximum 2 grame per litru;
poate conține și un distilat de plante aromatice;
nu este îndulcită.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase mistrà este de 40 %, iar concentrația alcoolică maximă în volume este de 47 %.
Mistrà poate fi aromatizată numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.
Mistrà nu se colorează.
42. Väkevä glögi sau spritglögg
Väkevä glögi sau spritglögg este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea vinului sau produselor vitivinicole și alcoolului etilic de origine agricolă cu aromă de cuișoare sau de scorțișoară sau ambele, printr-unul din următoarele procedee sau printr-o combinație a acestor procedee:
macerare sau distilare;
distilarea alcoolului în prezența unor părți din plantele menționate mai sus;
adăugarea de substanțe aromatizante naturale obținute din cuișoare sau din scorțișoară.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase väkevä glögi sau spritglögg este de 15 %.
Väkevä glögi sau spritglögg poate fi aromatizată numai cu substanțe aromatizante, preparate aromatizante sau alte arome, dar aroma condimentelor menționate la litera (a) este predominantă.
Conținutul de vin sau de produse vitivinicole nu depășește 50 % din produsul finit.
43. Berenburg sau Beerenburg
Berenburg sau Beerenburg este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:
este produsă din alcool etilic de origine agricolă;
este produsă prin macerarea unor fructe sau a unor plante sau ale unor părți ale acestora;
conține, ca aromă specifică, un distilat din rădăcină de gențiană (Gentiana lutea L.), din bace de ienupăr (Juniperus communis L.) și din frunze de dafin (Laurus nobilis L.);
culoarea sa variază de la cafeniu deschis la cafeniu închis;
poate fi îndulcită, conținutul maxim de îndulcitori fiind de 20 de grame per litru, exprimat zahăr invertit.
Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Berenburg sau Beerenburg este de 30 %.
Berenburg sau Beerenburg poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.
44. Nectar de miere sau de hidromel
Nectarul de miere sau de hidromel este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea unui amestec de must fermentat de miere și distilat de miere sau alcool etilic de origine agricolă sau ambele, care conține must de miere fermentat în proporție de minim 30 % vol.
Concentrația alcoolică minimă în volume a nectarului de miere sau de hidromel este de 22 %.
Nectarul de miere sau de hidromel poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale, cu condiția să predomine gustul de miere.
Nectarul de miere sau de hidromel poate fi îndulcit numai cu miere.
ANEXA II
NORME SPECIFICE PRIVIND ANUMITE BĂUTURI SPIRTOASE
|
1. |
Rum-Verschnitt este produsă în Germania și este obținută dintr-un amestec de rom și alcool etilic de origine agricolă; astfel încât minimum 5 % din alcoolul conținut de produsul finit provine din rom. Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Rum-Verschnitt este de 37,5 %. Termenul „Verschnitt” figurează în descriere, prezentare și etichetare cu caractere de tipul, de dimensiunea și de culoarea celor folosite pentru cuvântul „Rum”, pe același rând cu acesta, iar pe sticle este menționat pe eticheta frontală. Denumirea legală a acestui produs este „băutură spirtoasă”. În cazul în care Rum-Verschnitt este introdus pe piață în afara Germaniei, compoziția sa alcoolică figurează pe etichetă. |
|
2. |
Slivovice este produsă în Republica Cehă și este obținută prin adăugarea la distilatul de prune, înainte de distilarea finală, a alcoolului etilic de origine agricolă; astfel încât minimum 70 % din alcoolul conținut de produsul finit provine din distilatul de prune. Denumirea legală a acestui produs este „băutură spirtoasă”. Se poate adăuga denumirea „slivovice”, cu condiția ca aceasta să figureze în același câmp vizual pe eticheta frontală. În cazul în care băutura spirtoasă slivovice este introdusă pe piață în afara Cehiei, compoziția sa alcoolică figurează pe etichetă. Prezenta dispoziție nu aduce atingere utilizării denumirilor legale pentru rachiurile de fructe din categoria 9 din anexa I. |
|
3. |
Guignolet Kirsch este produs în Franța și este obținut dintr-un amestec de guignolet și kirsch, astfel încât minimum 3 % din alcoolul total pur conținut de produsul finit provine din kirsch. Termenul „guignolet” figurează în descriere, prezentare și etichetare cu caractere de tipul, de dimensiunea și de culoarea celor folosite pentru cuvântul „kirsch”, pe același rând cu acesta, iar pe sticle este menționat pe eticheta frontală. Denumirea legală a acestui produs este „lichior”. Compoziția sa alcoolică indică procentul de volum de alcool pur pe care guignolet și kirsch le reprezintă din volumul total de alcool pur al guignolet kirsch. |
ANEXA III
SISTEMUL DE ÎNVECHIRE DINAMIC SAU „CRIADERAS Y SOLERA” SAU „SOLERA E CRIADERAS”
Sistemul de învechire dinamic sau „criaderas y solera” sau „solera e criaderas” constă în extracții periodice ale unei părți din brandy-ul conținut în fiecare din butoaiele și recipientele de stejar care corespund unei etape de învechire și în completarea corespunzătoare cu brandy extras din etapa de învechire anterioară.
Definiții
Vechimea medie a brandy-ului extras din solera se calculează cu ajutorul următoarei formule: t = Vt/Ve, unde:
În cazul butoaielor și recipientelor de stejar cu capacitate mai mică de 1 000 de litri, numărul de extracții și completări anuale este cel mult egal cu dublul numărului de etape din sistem, pentru a garanta că cea mai nouă componentă are o vechime de cel puțin șase luni.
În cazul butoaielor și recipientelor de stejar cu capacitate mai mare sau egală cu 1 000 de litri, numărul de extracții și completări anuale este cel mult egal cu numărul de etape din sistem, pentru a garanta că cea mai nouă componentă are o vechime de cel puțin un an.
ANEXA IV
Tabel de corespondență
|
Prezentul regulament |
Regulamentul (CE) nr. 110/2008 |
|
Articolul 1 alineatele (1) și (2) |
Articolul 1 alineatele (1) și (2) |
|
Articolul 2 literele (a)-(d) |
Articolul 2 alineatele (1) și (3) |
|
Articolul 2 litera (e) |
Articolul 2 alineatul (2) |
|
Articolul 2 litera (f) |
Anexa I punctul 6 |
|
Articolul 3 punctul 1 |
Articolul 8 |
|
Articolul 3 punctele 2 și 3 |
Articolul 10 |
|
Articolul 3 punctul 4 |
Articolul 15 alineatul (1) |
|
Articolul 3 punctul 5 |
— |
|
Articolul 3 punctul 6 |
— |
|
Articolul 3 punctul 7 |
Articolul 15 alineatul (3) al treilea paragraf |
|
Articolul 3 punctul 8 |
— |
|
Articolul 3 punctele 9 și 10 |
Articolul 11 alineatul (2) și anexa I punctul 4 |
|
Articolul 3 punctele 11 și 12 |
Anexa I, punctul 7 |
|
Articolul 4 punctul 1 |
Articolul 7 și anexa I punctul 14 |
|
Articolul 4 punctul 2 |
Articolul 7 și anexa I punctul 15 |
|
Articolul 4 punctul 3 |
Articolul 7 și anexa I punctul 16 |
|
Articolul 4 punctul 4 |
— |
|
Articolul 4 punctul 5 |
Anexa I punctul 17 |
|
Articolul 4 punctul 6 |
— |
|
Articolul 4 punctul 7 |
Anexa I punctul 2 |
|
Articolul 4 punctul 8. |
Anexa I punctul 3 |
|
Articolul 4 punctul 9. |
Anexa I punctul 3 |
|
Articolul 4 punctul 10 |
Anexa I punctul 5 |
|
Articolul 4 punctul 11 |
Anexa I punctul 8 |
|
Articolul 4 punctul 12 |
Anexa I punctul 9 |
|
Articolul 4 punctul 13 |
— |
|
Articolul 4 punctul 14 |
— |
|
Articolul 4 punctul 15 |
— |
|
Articolul 4 punctul 16 |
— |
|
Articolul 4 punctul 17 |
— |
|
Articolul 4 punctul 18 |
— |
|
Articolul 4 punctele 19 și 20 |
Anexa I punctul 10 |
|
Articolul 4 punctul 21 |
— |
|
Articolul 4 punctul 22 |
— |
|
Articolul 4 punctul 23 |
Anexa I punctul 11 |
|
Articolul 4 punctul 24 |
Anexa I punctul 12 |
|
Articolul 5 |
Anexa I punctul 1 |
|
Articolul 6 alineatul (1) |
Articolul 3 alineatul (1) |
|
Articolul 6 alineatul (2) |
Articolul 3 alineatul (3) |
|
Articolul 6 alineatul (3) |
Articolul 3 alineatul (4) |
|
Articolul 7 alineatul (1) |
Articolul 4 |
|
Articolul 7 alineatul (2) |
Articolul 5 alineatul (1) |
|
Articolul 7 alineatul (3) |
Articolul 5 alineatul (2) |
|
Articolul 7 alineatul (4) |
Articolul 5 alineatul (3) |
|
Articolul 8 alineatul (1) |
Articolul 26 |
|
Articolul 8 alineatul (2) |
Articolul 1 alineatul (3) |
|
Articolul 8 alineatul (3) |
— |
|
Articolul 8 alineatul (4) |
— |
|
Articolul 9 |
— |
|
Articolul 10 alineatul (1) |
— |
|
Articolul 10 alineatul (2) |
Articolul 9 alineatul (1) |
|
Articolul 10 alineatul (3) |
Articolul 9 alineatul (2) |
|
Articolul 10 alineatul (4) |
Articolul 9 alineatul (3) |
|
Articolul 10 alineatul (5) |
Articolul 9 alineatele (5) și (6) |
|
Articolul 10 alineatul (6) literele (a)-(c), (e) și (f) |
— |
|
Articolul 10 alineatul (6) litera (d) |
Articolul 12 alineatul (2) |
|
Articolul 10 alineatul (7) primul paragraf |
Articolul 9 alineatele (4) și (7) |
|
Articolul 10 alineatul (7) al doilea paragraf |
— |
|
Articolul 11 alineatul (1) |
Articolul 10 alineatele (1) și (2) |
|
Articolul 11 alineatele (2) și (3) |
— |
|
Articolul 12 alineatul (1) |
Articolul 10 alineatul (1) |
|
Articolul 12 alineatele (2), (3) și (4) |
— |
|
Articolul 13 alineatul (1) |
Articolul 12 alineatul (1) |
|
Articolul 13 alineatul (2) |
Articolul 9 alineatul (9) |
|
Articolul 13 alineatul (3) primul și al doilea paragraf |
Articolul 11 alineatul (4) |
|
Articolul 13 alineatul (3) al treilea paragraf |
Articolul 11 alineatul (5) |
|
Articolul 13 alineatul (3) al patrulea paragraf |
— |
|
Articolul 13 alineatul (4) primul paragraf |
Articolul 11 alineatul (3) |
|
Articolul 13 alineatul (4) al doilea paragraf |
Articolul 11 alineatul (4) |
|
Articolul 13 alineatul (4) al treilea paragraf |
Articolul 11 alineatul (5) |
|
Articolul 13 alineatul (5) |
— |
|
Articolul 13 alineatul (6) |
Articolul 12 alineatul (3) |
|
Articolul 13 alineatul (7) |
— |
|
Articolul 14 alineatul (1) |
Anexa I punctul 13 |
|
Articolul 14 alineatul (2) |
— |
|
Articolul 15 alineatul (1) |
Articolul 14 alineatul (2) |
|
Articolul 15 alineatul (2) |
— |
|
Articolul 16 |
— |
|
Articolul 17 |
Articolul 13 |
|
Articolul 18 |
— |
|
Articolul 19 alineatul (1) |
Articolul 12 alineatul (3) |
|
Articolul 19 alineatul (2) |
— |
|
Articolul 20 litera (a) |
— |
|
Articolul 20 litera (b) |
Articolul 28 alineatul (2) |
|
Articolul 20 litera (c) |
— |
|
Articolul 20 litera (d) |
— |
|
Articolul 21 alineatul (1) |
— |
|
Articolul 21 alineatul (2) |
Articolul 16 |
|
Articolul 21 alineatul (3) |
Articolul 15 alineatul (3) primul paragraf |
|
Articolul 21 alineatul (4) |
— |
|
Articolul 22 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 17 alineatul (4) |
|
Articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf |
— |
|
Articolul 22 alineatul (2) |
— |
|
Articolul 23 alineatul (1) partea introductivă și literele (a), (b) și (c) |
— |
|
Articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf |
Articolul 17 alineatul (3) |
|
Articolul 23 alineatul (2) |
Articolul 17 alineatul (1) a doua teză |
|
Articolul 24 alineatele (1)-(4) |
— |
|
Articolul 24 alineatele (5), (6) și (7) |
Articolul 17 alineatul (2) |
|
Articolul 24 alineatul (8) |
Articolul 17 alineatul (3) |
|
Articolul 24 alineatul (9) |
Articolul 17 alineatul (1) prima teză |
|
Articolul 25 |
— |
|
Articolul 26 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 17 alineatul (5) |
|
Articolul 26 alineatul (1) al doilea paragraf |
— |
|
Articolul 26 alineatul (2) |
Articolul 17 alineatul (6) |
|
Articolul 27 alineatul (1) |
Articolul 17 alineatul (7) prima teză |
|
Articolul 27 alineatele (2), (3) și (4) |
— |
|
Articolul 27 alineatul (5) |
Articolul 17 alineatul (7) a doua teză |
|
Articolul 28 |
— |
|
Articolul 29 |
— |
|
Articolul 30 alineatele (1), (2) și (3) |
Articolul 17 alineatul (8) prima teză |
|
Articolul 30 alineatul (4) primul paragraf |
Articolul 17 alineatul (8) a doua teză |
|
Articolul 30 alineatul (4) al doilea paragraf |
— |
|
Articolul 31 |
Articolul 21 |
|
Articolul 32 |
Articolul 18 |
|
Articolul 33 alineatul (1) |
Articolul 15 alineatul (2) |
|
Articolul 33 alineatele (2) și (3) |
— |
|
Articolul 34 alineatele (1), (2) și (3) |
Articolul 19 |
|
Articolul 34 alineatul (4) |
— |
|
Articolul 35 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 15 alineatul (3) al doilea paragraf |
|
Articolul 35 alineatul (1) al doilea paragraf |
— |
|
Articolul 35 alineatul (2) |
Articolul 23 alineatul (3) |
|
Articolul 35 alineatul (3) |
— |
|
Articolul 36 alineatul (1) |
Articolul 23 alineatul (1) |
|
Articolul 36 alineatul (2) |
Articolul 23 alineatul (2) |
|
Articolul 37 |
— |
|
Articolul 38 alineatul (1) |
— |
|
Articolul 38 alineatul (2) |
Articolul 22 alineatul (1) |
|
Articolul 38 alineatul (3) |
Articolul 22 alineatul (2) |
|
Articolul 38 alineatul (4) |
— |
|
Articolul 38 alineatul (5) |
Articolul 22 alineatul (3) |
|
Articolul 38 alineatul (6) |
Articolul 22 alineatul (4) |
|
Articolul 39 alineatul (1) |
— |
|
Articolul 39 alineatele (2) și (3) |
— |
|
Articolul 40 |
— |
|
Articolul 41 |
— |
|
Articolul 42 |
— |
|
Articolul 43 alineatul (1) |
Articolul 24 alineatul (1) |
|
Articolul 43 alineatul (2) |
Articolul 24 alineatul (3) |
|
Articolul 44 alineatul (1) |
Articolul 24 alineatul (2) |
|
Articolul 44 alineatul (2) |
— |
|
Articolul 45 |
Articolul 6 |
|
Articolul 46 |
— |
|
Articolul 47 |
Articolul 25 |
|
Articolul 48 |
— |
|
Articolul 49 |
Articolul 29 |
|
Articolul 50 |
Articolul 28 |
|
Articolul 51 |
Articolul 30 |
|
Anexa I categoriile 1-31 |
Anexa II categoriile 1-31 |
|
Anexa I categoria 32 |
Anexa II categoria 37a |
|
Anexa I categoria 33 |
Anexa II categoria 32 |
|
Anexa I categoria 34 |
Anexa II categoria 33 |
|
Anexa I categoria 35 |
Anexa II categoria 37 |
|
Anexa I categoria 36 |
Anexa II categoria 38 |
|
Anexa I categoria 37 |
Anexa II categoria 39 |
|
Anexa I categoria 38 |
Anexa II categoria 40 |
|
Anexa I categoria 39 |
Anexa II categoria 41 |
|
Anexa I categoria 40 |
Anexa II categoria 42 |
|
Anexa I categoria 41 |
Anexa II categoria 43 |
|
Anexa I categoria 42 |
Anexa II categoria 44 |
|
Anexa I categoria 43 |
Anexa II categoria 45 |
|
Anexa I categoria 44 |
Anexa II categoria 46 |
|
Anexa II |
Anexa II partea intitulată „Alte băuturi spirtoase” |
|
Anexa III |
— |
|
Anexa IV |
— |
( 1 ) Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).
( 2 ) Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (JO L 164, 26.6.2009, p. 45).
( 3 ) Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman (JO L 10, 12.1.2002, p. 53).
( 4 ) Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (JO L 10, 12.1.2002, p. 47).
( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
( 6 ) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
( 7 ) Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).
( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 684/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize (JO L 197, 29.7.2009, p. 24).
( 9 ) Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).
( 10 ) Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 336, 23.12.2015, p. 1).
( 11 ) Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO L 154, 16.6.2017, p. 1).
( 12 ) Astfel cum este definit în anexa 2-D la Acordul dintre Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic.
( 13 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 al Comisiei din 25 iulie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase (JO L 201, 26.7.2013, p. 21).