EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62016CC0395

Concluziile avocatului general H. Saugmandsgaard Øe prezentate la 19 octombrie 2017.
DOCERAM GmbH împotriva CeramTec GmbH.
Cerere de decizie preliminară formulată de Oberlandesgericht Düsseldorf.
Trimitere preliminară – Proprietate intelectuală și industrială – Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Desen sau model industrial comunitar – Articolul 8 alineatul (1) – Caracteristicile aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia – Criterii de apreciere – Existența unor desene sau modele industriale alternative – Luarea în considerare a punctului de vedere al unui «observator obiectiv».
Cauza C-395/16.

Digital reports (Court Reports - general)

ECLI identifier: ECLI:EU:C:2017:779

CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL

HENRIK SAUGMANDSGAARD ØE

prezentate la 19 octombrie 2017 ( 1 )

Cauza C‑395/16

DOCERAM GmbH

împotriva

CeramTec GmbH

[cerere de decizie preliminară formulată de Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf, Germania)]

„Trimitere preliminară – Proprietate intelectuală și industrială – Desene sau modele industriale comunitare – Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Articolul 8 alineatul (1) – Caracteristicile aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică – Limitele acestei noțiuni – Criterii de apreciere”

I. Introducere

1.

Cererea de decizie preliminară formulată de Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf, Germania) privește interpretarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare ( 2 ). Această dispoziție, care nu a făcut încă obiectul unei interpretări de către Curte, prevede că caracteristicile aspectului unui produs impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia din urmă sunt excluse din sfera de protecție conferită de regulamentul menționat.

2.

Decizia de trimitere se înscrie în cadrul unui litigiu între două societăți, una fiind titulara mai multor desene sau modele industriale comunitare înregistrate, iar cealaltă producătorul unor produse analoge cu cele protejate prin aceste titluri. Întrucât prima societate a introdus o acțiune în încetare împotriva celei de a doua, aceasta a răspuns în replică susținând nulitatea titlurilor a căror încălcare a fost invocată de reclamanta din litigiul principal. În susținerea cererii reconvenționale, aceasta s‑a prevalat de excluderea prevăzută la articolul 8 alineatul (1) menționat.

3.

Întrebările adresate de instanța de trimitere invită Curtea, pe de o parte, să definească noțiunea „caracteristicil[e] aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică” în sensul acestei dispoziții și, pe de altă parte, să stabilească modalitatea în care trebuie să se aprecieze dacă desenele sau modelele industriale în cauză prezintă asemenea caracteristici.

II. Cadrul juridic

4.

Potrivit considerentului (10) al Regulamentului nr. 6/2002, „[a]cordarea protecției pentru desene sau modele industriale unor caracteristici impuse exclusiv de o funcție tehnică nu ar trebui să perturbe inovația tehnologică, înțelegându‑se faptul că protecția desenului sau a modelului în cauză nu înseamnă că acesta trebuie să prezinte un anumit caracter estetic. De asemenea, nu trebuie perturbată interoperabilitatea produselor de fabricație diferită prin extinderea protecției asupra unor desene sau modele industriale de componente mecanice. Așadar, caracteristicile unui desen sau model care sunt excluse de la protecție pentru aceste motive nu trebuie luate în considerare pentru a aprecia dacă alte caracteristici ale desenului sau modelului în cauză îndeplinesc condițiile pentru a obține protecția”.

5.

Articolul 4 din regulamentul menționat, intitulat „Condiții de protecție”, are următorul cuprins:

„(1)   Un desen sau un model industrial este protejat printr‑un desen sau model industrial comunitar numai dacă are caracter individual și de noutate.

(2)   Un desen sau un model industrial aplicat unui produs sau încorporat într‑un produs care constituie o piesă a unui produs complex este considerat ca având un caracter individual și de noutate numai dacă:

(a)

după încorporarea în produsul complex, piesa rămâne vizibilă la o utilizare normală a produsului și

(b)

caracteristicile vizibile ale piesei îndeplinesc, fiecare în parte, condițiile de noutate și de caracter individual.

[…]”

6.

Articolul 5 din Regulamentul nr. 6/2002, intitulat „Noutatea”, prevede la alineatul (1) din acesta că „[s]e consideră că un desen sau model industrial reprezintă o noutate dacă niciun desen sau model identic nu a fost făcut public”.

7.

Articolul 6 din acest regulament, intitulat „Caracterul individual”, prevede:

„(1)   Se consideră că un desen sau un model industrial are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model care a fost făcut public […]

(2)   Pentru aprecierea caracterului individual trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau a modelului.”

8.

Articolul 8 din regulamentul menționat, intitulat „Desene sau modele industriale impuse de funcția lor tehnică și desene sau modele industriale de interconexiuni”, prevede la alineatul (1) că „[u]n desen sau un model industrial comunitar nu conferă drepturi asupra caracteristicilor aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică”.

III. Litigiul principal, întrebările preliminare și procedura în fața Curții

9.

DOCERAM GmbH este o societate de drept german care produce piese din ceramică tehnică. Ea aprovizionează clienți din industria automobilelor, industria mașinilor textile și industria producătoare de utilaje. Ea este titulara mai multor desene sau modele industriale comunitare înregistrate care protejează știfturile de centrare pentru sudare care au trei forme geometrice diferite, fiecare fiind produsă în câte șase tipuri diferite.

10.

CeramTec GmbH este de asemenea o societate de drept german care produce și comercializează știfturi de centrare din ceramică în aceleași variante ca și cele protejate prin desenele sau modelele industriale a căror titulară este DOCERAM.

11.

Aceasta din urmă a sesizat Landgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional din Düsseldorf) cu o acțiune îndreptată împotriva CeramTec privind în special încetarea încălcării titlurilor sale de protecție. Pârâta din litigiul principal a introdus o cerere reconvențională privind declararea nulității acestora din urmă, susținând că caracteristicile aspectului produselor în cauză erau impuse exclusiv de funcția lor tehnică în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

12.

Landgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional din Düsseldorf) a respins acțiunea inițiată de DOCERAM și a declarat nule desenele sau modelele industriale în litigiu, pentru motivul că acestea erau excluse de la protecția oferită de regulamentul menționat, conform articolului 8 alineatul (1), întrucât alegerea designului a fost impusă exclusiv de considerații de funcționalitate tehnică.

13.

DOCERAM a declarat apel împotriva acestei hotărâri la Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf). Această din urmă instanță a considerat că ar fi relevant, pentru soluționarea litigiului principal, să afle dacă, în vederea aplicării excluderii prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, este necesar – astfel cum consideră o parte a doctrinei și a jurisprudenței în special în Germania – fie să constate lipsa unor designuri alternative care îndeplinesc aceeași funcție tehnică, fie – astfel cum implică hotărârea atacată – să stabilească în mod obiectiv dacă funcționalitatea urmărită a fost unicul element care a determinat fizionomia produsului în cauză.

14.

În consecință, prin decizia din 7 iulie 2016, primită de Curte la 15 iulie 2016, Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)

Există o condiționare tehnică ce exclude protecția în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul [nr. 6/2002] și atunci când efectul stilistic nu are nicio relevanță pentru designul produsului, ci funcționalitatea (tehnică) este unicul factor care determină designul?

2)

În cazul în care Curtea răspunde afirmativ la prima întrebare: [d]in ce perspectivă se va aprecia dacă caracteristicile individuale de prezentare ale unui produs au fost alese doar din considerații de funcționalitate? Este necesar un «observator obiectiv», iar în cazul unui răspuns afirmativ, cum trebuie definit acesta?”

15.

DOCERAM, CeramTec, guvernul elen și guvernul Regatului Unit, precum și Comisia Europeană au prezentat Curții observații scrise. În ședința din 29 iunie 2017, toate acestea au prezentat observații orale.

IV. Analiză

A.   Cu privire la noțiunea „caracteristicil[e] aspectului unui produs […] impuse exclusiv de funcția sa tehnică” în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 (prima întrebare)

1. Cu privire la conținutul primei întrebări și tezele existente

16.

Instanța de trimitere consideră că desenele sau modelele industriale în discuție în litigiul principal sunt noi și de asemenea au un caracter individual, în conformitate cu cerințele respective ale articolelor 5 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002 ( 3 ). Aceasta ridică problema dacă protecția lor ar trebui să fie totuși exclusă în temeiul articolului 8 alineatul (1) din regulamentul menționat, care prevede că „[u]n desen sau un model industrial comunitar nu conferă drepturi asupra caracteristicilor aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică”, ținând seama de faptul că în speță ar exista designuri pe care le califică drept „alternative”, întrucât sunt susceptibile să conducă la același rezultat tehnic ca și cel produs de aceste desene sau modele industriale.

17.

Având în vedere elementele furnizate în decizia de trimitere și contextul în care aceasta se înscrie, considerăm că, prin intermediul primei întrebări preliminare, se solicită Curții în esență să stabilească dacă simplul fapt de a constata existența unor asemenea designuri alternative permite să se deducă din aceasta că desenele sau modelele industriale în litigiu nu sunt determinate exclusiv de funcția tehnică a produselor în cauză și, prin urmare, nu fac obiectul excluderii prevăzute la articolul 8 alineatul (1) menționat sau dacă criteriul relevant în acest scop este acela dacă „considerații esteticesauefectul stilistic” al acestor produse ( 4 ) au determinat autorul lor să aleagă un design specific ( 5 ). În ipoteza în care acest din urmă criteriu ar fi reținut de către Curte, instanța de trimitere ridică în continuare, prin intermediul celei de a doua întrebări, problema manierei în care ar trebui să se aprecieze dacă diferitele caracteristici ale aspectului unui produs au fost sau nu au fost reținute exclusiv ca urmare a unor cerințe tehnice imperative.

18.

Instanța de trimitere subliniază că problema care se ridică generează îndoieli serioase având în vedere pozițiile divergente care au fost adoptate până în prezent, atât în doctrină, cât și în practica decizională a instanțelor statelor membre și în practica Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) [fostul Oficiu pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)], în ceea ce privește modalitatea de interpretare a articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002. Două teorii juridice, care pot conduce la rezultate practice diametral contrare, se opun în această privință.

19.

Potrivit unei prime teorii, derogarea enunțată la această dispoziție ar trebui să se aplice numai atunci când se constată că niciun design alternativ nu permite să se realizeze aceeași funcție tehnică precum desenul sau modelul în cauză, întrucât existența unor asemenea alternative ar evidenția faptul că alegerea formei în discuție nu a fost impusă exclusiv de funcția sa tehnică în sensul articolului 8 alineatul (1) menționat. Această interpretare se întemeiază pe criteriul denumit în mod obișnuit „multitudinea de forme”, potrivit căruia, în cazul în care există alte forme ale unui produs care sunt susceptibile să îndeplinească aceeași funcție tehnică, designul acestuia poate beneficia de o protecție, întrucât această serie de forme ar demonstra că, într‑o asemenea situație, creatorul produsului nu era ținut de funcția respectivă, ci era liber să opteze pentru oricare dintre aceste forme la elaborarea desenului sau a modelului industrial ( 6 ). Interpretată astfel, această dispoziție ar fi aplicabilă în situațiile, relativ rare, în care designul în cauză este singurul de natură să garanteze obținerea rezultatului tehnic urmărit.

20.

Potrivit deciziei sale de trimitere, Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf) arată că punerea în aplicare a acestei prime teze, care, conform informațiilor pe care le avem la dispoziție, este susținută de o parte de doctrinei în special în Germania ( 7 ), precum și în Belgia ( 8 ) sau în Franța ( 9 ), ar fi consacrată nu numai în jurisprudența națională, atât în Germania, cât și în alte state membre ( 10 ), ci și în practica EUIPO ( 11 ). Reiese din observațiile prezentate Curții că DOCERAM este singura parte care susține această poziție în prezenta procedură.

21.

Conform unei teorii concurente, excluderea prevăzută la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 ar trebui să se aplice atunci când caracteristicile designului în cauză se datorează exclusiv necesității de a dezvolta o soluție tehnică, fără ca anumite considerații estetice să fi avut vreo influență, întrucât nu ar fi existat în acest caz nicio activitate creatoare care să fie demnă să fie protejată în temeiul dreptului desenelor sau al modelelor industriale. Această teorie, care are legătură cu criteriul așa‑numit al „cauzalității”, impune identificarea motivului pentru care caracteristica în litigiu a fost adoptată de proiectantul produsului ( 12 ). Interpretat astfel, articolul 8 alineatul (1) menționat ar fi aplicabil în toate situațiile în care necesitatea de a îndeplini o funcție tehnică determinată a fost singura circumstanță care a impus designul în discuție, fără nicio influență a fizionomiei sau a calității sale estetice, iar eventuala existență a unor designuri alternative care pot îndeplini aceeași funcție nu ar fi determinantă.

22.

Deși Curtea nu este, în mod evident, legată de aceste luări de poziție anterioare, subliniem că, după ce a înclinat spre teoria multitudinii de forme în trecut, EUIPO a optat pentru teoria cauzalității în practica sa decizională mai recentă ( 13 ), considerând că articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 refuză acordarea unei protecții caracteristicilor aspectului unui produs care au fost adoptate exclusiv în scopul de a permite acestuia din urmă să își îndeplinească funcția tehnică, spre deosebire de caracteristicile care au fost alese, cel puțin într‑un anumit grad, în scopul îmbunătățirii aspectului vizual al produsului, care pot fi protejate ( 14 ). S‑ar părea că jurisprudența a urmat o evoluție similară în special în Franța ( 15 ) și în Regatul Unit ( 16 ). În prezenta cauză, atât CeramTec, cât și guvernul elen și guvernul Regatului Unit, precum și Comisia ( 17 ) s‑au pronunțat în favoarea acestei din urmă teorii. Aceasta este și opinia noastră, pentru motivele expuse mai jos.

2. Cu privire la temeiurile interpretării propuse

23.

Se poate constata mai întâi că, contrar susținerilor DOCERAM, modul de redactare a dispozițiilor Regulamentului nr. 6/2002 nu furnizează indicații utile direct pentru a răspunde la prima întrebare preliminară, dat fiind că noțiunea „caracteristicil[e] aspectului unui produs […] impuse exclusiv de funcția sa tehnică” care figurează la articolul 8 alineatul (1) nu este definită în acesta și că nu este prevăzut niciun criteriu de apreciere. În special, nu se face nicio mențiune cu privire la criteriul lipsei unor designuri alternative celui al produsului în cauză, care este recomandat de adepții teoriei multitudinii de forme.

24.

Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, rezultă din cerința unei aplicări uniforme a dreptului Uniunii că, atunci când un act al Uniunii nu conține nicio trimitere la dreptul statelor membre în ceea ce privește definiția unei anumite noțiuni, astfel cum este cazul în speță, aceasta din urmă trebuie să primească o interpretare autonomă, care trebuie stabilită de Curte ținând seama de economia generală, de obiectivele și de geneza reglementării în discuție ( 18 ).

25.

În ceea ce privește economia generală a Regulamentului nr. 6/2002, observăm că considerentul (10) al acestui regulament aduce o clarificare interesantă, dar care rămâne limitată, cu privire la sensul care trebuie dat articolului 8 alineatul (1), prevăzând că „[a]cordarea protecției pentru desene sau modele industriale ale unor caracteristici impuse exclusiv de o funcție tehnică nu ar trebui să perturbe inovația tehnologică, înțelegându‑se faptul că protecția desenului sau modelului în cauză nu înseamnă că acesta trebuie să prezinte un anumit caracter estetic”.

26.

Vom evoca ulterior implicațiile primei părți a acestei teze a considerentului respectiv, în temeiul finalităților prevăzute la articolul 8 alineatul (1) ( 19 ). În ceea ce privește cea de a doua parte a acestei teze ( 20 ), instanța de trimitere arată că persoanele care se opun teoriei cauzalității arată că aceasta din urmă, care urmărește să disocieze caracteristicile produsului de ordin pur tehnic de cele care sunt de ordin ornamental, ar intra în contradicție cu formula potrivit căreia nu se impune ca un desen sau un model industrial să prezinte un caracter estetic pentru a putea fi protejat.

27.

Este adevărat că o asemenea cerință nu figurează în mod expres nici la articolele 4-6 din Regulamentul nr. 6/2002, care prevăd condițiile cărora li se subordonează protecția desenelor sau a modelelor industriale comunitare. În aceeași perspectivă, considerentul (10) prima teză in fine al acestui regulament prevede că nu trebuie să se deducă din motivul de refuz prevăzut la articolul 8 alineatul (1) că doar formele care prezintă un caracter estetic pot beneficia de protecție în temeiul desenelor sau al modelelor industriale. Expresia „nu înseamnă că acesta trebuie să prezinte un anumit caracter estetic” presupune, în opinia noastră, doar că nu este necesar ca aspectul produsului în discuție să aibă un aspect estetic pentru a putea fi protejat.

28.

Asemenea CeramTec și guvernelor elen și al Regatului Unit, considerăm că, chiar dacă calitățile estetice ale produsului în discuție nu constituie un criteriu de apreciere determinant pentru acordarea acestei protecții, ar fi eronat să se concluzioneze de aici că desenul sau modelul industrial comunitar nu urmărește să protejeze aspectul vizual al produselor. Astfel, după cum a subliniat OAPI, devenit EUIPO ( 21 ), reiese cu claritate, pe de o parte, din definiția conceptului „desen sau model industrial” care figurează la articolul 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, care se referă în mod explicit la „aspectul” produsului ( 22 ), și, pe de altă parte, din cerințele referitoare la vizibilitate, care sunt prevăzute atât la articolul 4 alineatul (2) ( 23 ), cât și în considerentul (12) ( 24 ) al regulamentului menționat, că examinarea aspectului exterior, indiferent de meritul concret al acesteia ( 25 ), este decisivă pentru obținerea drepturilor conferite de un desen sau de un model industrial comunitar ( 26 ). Adăugăm că accentul este pus pe aspectul vizual și la articolul 10 alineatul (1) din acest regulament, care impune ca produsul în cauză să poată fi diferențiat de creațiile anterioare care fac obiectul unei protecții ( 27 ).

29.

În consecință, este compatibilă, în opinia noastră, cu modul de redactare a considerentului (10) al Regulamentului nr. 6/2002 interpretarea articolului 8 alineatul (1) în sensul că are în vedere nu situațiile în care caracteristicile în cauză sunt unicul mijloc de îndeplinire a funcției tehnice a unui produs, ci situațiile în care necesitatea de a îndeplini această funcție este singurul factor care explică adoptarea caracteristicilor respective. Cu alte cuvinte, apreciem că trebuie să se considere că caracteristicile aspectului produsului sunt impuse exclusiv de obiectivul de a ajunge la o anumită soluție tehnică și, așadar, că acestea din urmă fac obiectul excluderii prevăzute la articolul 8 alineatul (1) menționat, atunci când rezultă că anumite considerații de altă natură, în special de ordin vizual, nu au avut niciun rol în adoptarea desenului sau a modelului industrial în cauză. Problema esențială este aceea de a se stabili unde se opresc constrângerile de formă legate de funcția tehnică a produsului și unde începe liberul arbitru al autorului său ( 28 ).

30.

Constatarea faptului că această dispoziție are un caracter derogatoriu, de unde ar rezulta că trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte, potrivit instanței de trimitere, nu repune în discuție analiza noastră. Astfel, această considerație nu poate conduce în sine la admiterea unui criteriu, în speță cel al multitudinii de forme, care, desigur, restrânge și mai mult situațiile în care excluderea este aplicabilă ( 29 ), dar care nu are un temei juridic evident nici în textul însuși al Regulamentului nr. 6/2002, nici în raport cu originile sau cu obiectivele acestuia, astfel cum au fost stabilite de legiuitorul Uniunii.

31.

Interpretarea pe care propunem să o reținem este, în opinia noastră, confirmată de un studiu al genezei Regulamentului nr. 6/2002 și în special de cea a articolului 8 alineatul (1).

32.

CeramTec susține că nu este necesar să se aplice criteriul multitudinii de forme, pentru motivul că propunerea de a‑l introduce în reglementarea Uniunii nu a fost preluată. Guvernul elen deduce de asemenea o serie de argumente din lucrările pregătitoare ale acestui regulament.

33.

În această privință, subliniem că în Carta verde privind protecția desenelor și modelelor industriale din 1991, Comisia explica faptul că protecția este exclusă pentru caracteristicile exclusiv condiționate de funcția tehnică a produsului în cauză, normă preexistentă în marea majoritate a statelor membre ( 30 ), prin observații al căror conținut ne pare să oscileze între teoria multitudinii de forme și teoria cauzalității, care se asociază, în opinia noastră, cu inexistența unor designuri alternative în raport cu forma finală a produsului în discuție și, respectiv, cu lipsa unei contribuții creative a autorului la elaborarea acesteia din urmă ( 31 ).

34.

În propunerea inițială a Comisiei din 1993, care a condus la adoptarea Regulamentului nr. 6/2002, articolul 9 alineatul (1) [devenit articolul 8 alineatul (1) din acest regulament] era intitulat „Desene sau modele tehnice fără caracter arbitrar […]” și era formulat după cum urmează: „Nu se poate proteja ca desen sau ca model industrial comunitar un desen sau un model a cărui funcție tehnică nu lasă nicio libertate în ceea ce privește caracteristicile arbitrare ale aspectului produsului” ( 32 ).

35.

Expunerea de motive a acestei propuneri de regulament ( 33 ), precum și comentariul cu privire la articolul 9 alineatul (1) ( 34 ) din propunerea menționată precizează mai întâi că aspectul estetic al produsului nu este determinant în sine, întrucât atât desenele sau modelele industriale care urmăresc o estetică anume, cât și cele care răspund unei utilități specifice pot fi protejate în același mod. Mai ales, aceste extrase subliniază că protecția în temeiul desenelor sau al modelelor industriale comunitare este refuzată în situațiile rare în care „forma urmează funcția fără posibilitate de variație”, întrucât autorul nu dispune în acest caz de „nicio libertate” în conceperea produsului și, prin urmare, „nu se poate susține că rezultatul reprezintă fructul creativității sale personale” și că acest desen sau model industrial are un „caracter individual” ( 35 ).

36.

Pe de altă parte, din propunerea modificată din 1999 ( 36 ) reiese că textul actual al articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 a fost aliniat la cel al articolului 7 alineatul (1) din Directiva 98/71/CE privind protecția juridică a desenelor și modelelor industriale ( 37 ), care urmărește să armonizeze legislațiile statelor membre aplicabile în materie ( 38 ). Or, lucrările pregătitoare ale Directivei 98/71 confirmă că lipsa liberului arbitru al autorului la conceperea produsului și faptul că forma aleasă este impusă exclusiv de funcția tehnică au fost privite, încă de la început, ca factori determinanți pentru refuzul protecției, atât în propunerea inițială de directivă din 1993 ( 39 ), cât și în propunerea modificată din 1996 ( 40 ).

37.

Rezultă că în proiectele de texte menționate mai sus nu a fost reținut niciun criteriu echivalent cu cel al existenței unor designuri alternative sau al multitudinii de forme, ci a fost preferat mai degrabă criteriul cauzalității. Astfel, nu se impune nicidecum ca respectiva caracteristică să fie unicul motiv grație căruia poate fi obținută funcția tehnică urmărită. Excluderea astfel cum a fost prevăzută la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 este motivată în esență de lipsa unei acțiuni a autorului asupra aspectului produsului care să fie de natură creatoare, având în vedere că doar o plusvaloare care este rezultatul unui efort intelectual independent de funcția respectivă justifică o protecție în temeiul desenelor sau al modelelor industriale. S‑ar părea că EUIPO a avut de asemenea tendința, în ultimul timp, să evidențieze în practica sa decizională mai mult aspectul dacă autorul dispunea sau nu dispunea de o marjă de libertate la elaborarea produsului în cauză ( 41 ).

38.

În ceea ce privește obiectivele urmărite de regulamentul menționat și în special de articolul 8 alineatul (1), nu se contestă de către părți și, de altfel, este incontestabil în opinia noastră că această dispoziție urmărește în principal să împiedice ca caracteristicile inițiale exclusiv tehnice ale unui produs să poată fi „monopol[izate]” ( 42 ) prin intermediul unei protecții a acestora din urmă ca desene sau modele industriale comunitare ( 43 ) și să evite „să [se] perturbe inovația tehnologică” ( 44 ), ca urmare a faptului că această protecție reduce disponibilitatea soluțiilor tehnice pentru ceilalți operatori economici ( 45 ). Căutarea unui echilibru între protecția inovației și a creativității, pe de o parte, și apărarea unei concurențe echitabile și profitabile pentru toate întreprinderile comunitare, pe de altă parte, a constituit efectiv una dintre preocupările legiuitorului ( 46 ).

39.

În plus, din lucrările pregătitoare ale Regulamentului nr. 6/2002 reiese că articolul 8 alineatul (1) are drept altă finalitate marcarea frontierei dintre reglementările cu privire la brevete și cele cu privire la desenele sau modelele industriale ( 47 ). Astfel, eventuala protecție a inovațiilor tehnice trebuie să facă obiectul acestor prime reglementări ( 48 ), în măsura în care condițiile cu privire la brevetabilitate sunt îndeplinite. Astfel cum subliniază CeramTec, în anumite situații, obținerea unui brevet se poate dovedi mai dificilă, întrucât acest titlu de proprietate impune demonstrarea existenței unei invenții care răspunde unor cerințe stricte ( 49 ), și mai puțin interesantă, întrucât durata protecției oferite poate fi mai mică decât cea garantată de desenele sau de modelele industriale ( 50 ). Prin urmare, trebuia să se prevină riscul ca dispozițiile aplicabile în domeniul brevetelor să poată fi eludate, interzicându‑se ca soluții cu caracter tehnic să fie susceptibile de protecție ca desene sau modele industriale.

40.

Or, faptul de a opta pentru un criteriu care, precum cel al multitudinii de forme, limitează serios domeniul de aplicare al excluderii prevăzute la articolul 8 alineatul (1) menționat ( 51 ) ar putea lipsi, în opinia noastră, această dispoziție de efectul său util deplin și, prin urmare, ar putea împiedica realizarea obiectivelor menționate mai sus, permițând însușirea unor forme cu destinație pur tehnică, dar pentru care există variante ( 52 ).

41.

Astfel, asemenea CeramTec și guvernului Regatului Unit, considerăm că este posibilă în aproape toate situațiile modificarea aspectului caracteristicilor unui produs la un nivel minim, dar suficient ( 53 ), fără a afecta funcția tehnică urmărită. Prin urmare, ar fi posibil ca mai multe forme preconizate ale unei soluții tehnice, chiar toate aceste forme, să fie monopolizate prin intermediul protecției desenelor sau a modelelor industriale, ceea ce ar afecta inovația tehnologică pe care Regulamentul nr. 6/2002 urmărește să o favorizeze. În cazul în care ar fi reținut criteriul recomandat de DOCERAM, un singur operator economic ar avea posibilitatea să obțină mai multe înregistrări, ca desen sau model industrial comunitar, pentru diferite forme ale unui produs și să beneficieze astfel de o protecție exclusivă în practică echivalentă cu cea oferită de un brevet, însă fără a fi supusă restricțiilor legate de acesta, care ar putea fi, așadar, eludate.

42.

În această privință, CeramTec arată că, în cadrul litigiului principal, prevăzând protejarea a 17 variante de forme ale unui vârf de centrare în trei modele de bază diferite, DOCERAM nu ar fi lăsat celorlalți operatori de pe piață nicio posibilitate de a utiliza forme alternative ale acestor produse, întrucât nu ar exista alte forme relevante din punct de vedere tehnic în domeniul sudării prin puncte în relief care să poată oferi o altă impresie globală a produsului, conform articolului 6 alineatul (1) din regulamentul menționat.

43.

În sfârșit, subliniem că interpretarea avută în vedere în cauză prezintă avantajul de a fi concordantă cu jurisprudența care a fost stabilită de Curte în domeniul mărcilor ( 54 ). Contrar celor susținute de CeramTec, această jurisprudență nu poate fi, în opinia noastră, transpusă ca atare în prezenta cauză, având în vedere diferențele care există între sistemul dreptului Uniunii cu privire la protecția mărcilor și cel referitor la protecția desenelor sau a modelelor industriale ( 55 ). Cu toate acestea, ținând seama de faptul că în primul dintre aceste sisteme ( 56 ) figurează dispoziții analoge celor prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, chiar dacă modul lor de redactare nu este perfect identic ( 57 ), și având în vedere legăturile de geneză existente între aceste două categorii de dispoziții ( 58 ), este, în opinia noastră, posibil, chiar oportun, să ne pronunțăm în lumina jurisprudenței amintite și eventual să dezvoltăm un raționament prin analogie în speță.

44.

În această privință, reamintim că, referitor la protecția acordată de mărci, Curtea a decis că dispozițiile menționate mai sus ale dreptului Uniunii, care corespund în esență articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, au ca obiectiv să evite ca această protecție să confere titularului un monopol asupra soluțiilor tehnice sau caracteristicilor utilitare ale unui produs, susceptibile să fie căutate de utilizator la produsele concurenților ( 59 ). Astfel cum am arătat mai sus ( 60 ), acesta ne pare să fie și motivul pentru care protecția în temeiul dreptului desenelor sau al modelelor industriale comunitare este exclusă în circumstanțele prevăzute la articolul 8 alineatul (1) menționat.

45.

Or, reiese din diverse hotărâri ale Curții în domeniul mărcilor „că un semn constituit exclusiv din forma unui produs nu poate fi înregistrat în temeiul [dispozițiilor care erau interpretate] în cazul în care se demonstrează că caracteristicile funcționale esențiale ale acestei forme pot fi atribuite numai rezultatului tehnic”. Curtea a precizat că „demonstrarea existenței altor forme care permit obținerea aceluiași rezultat tehnic nu este de natură să înlăture motivul de refuz […] al înregistrării”, ca marcă, a „formei produsului necesare pentru obținerea unui rezultat tehnic”, astfel cum s‑a arătat în dispozițiile amintite. Aceasta a întemeiat această respingere, implicită, dar clară, în opinia noastră, a teoriei multitudinii de forme, în special pe constatarea că refuzul înregistrării nu este supus condiției ca forma în discuție să fie singura care permite obținerea rezultatului tehnic avut în vedere și pe observația că un număr semnificativ de forme alternative ar risca să devină inutilizabile pentru concurenții titularului mărcii în cazul în care un asemenea criteriu ar fi considerat decisiv ( 61 ).

46.

Apreciem că aceste considerații sunt relevante de asemenea în prezenta cauză, dat fiind că nu se poate admite, și în această materie, ca desenele sau modelele industriale comunitare să fie deturnate de la scopul lor pentru a oferi protecție caracteristicilor pur tehnice ale unui produs ( 62 ).

47.

În consecință, este necesar, în opinia noastră, să se dea un răspuns afirmativ la prima întrebare preliminară și, prin urmare, să se înlăture teza prin care se propune reținerea criteriului așa‑numit al „multitudinii de forme”. Mai precis, considerăm că articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că, pentru a stabili dacă caracteristicile aspectului unui produs sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică, nu trebuie să se aibă în vedere doar inexistența unor forme alternative care pot îndeplini aceeași funcție, ci să se stabilească că urmărirea unei funcții tehnice date este singurul factor care a impus alegerea desenului sau a modelului industrial în cauză și că, în consecință, autorul său nu a avut niciun rol creativ în această privință.

48.

Corelativ cu interpretarea astfel propusă, instanța de trimitere formulează alte întrebări cu privire la punerea în aplicare concretă a normei care figurează la articolul 8 alineatul (1) menționat, aspecte care fac obiectul celei de a doua întrebări preliminare.

B.   Cu privire la elementele de apreciere relevante în vederea aplicării articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 (a doua întrebare)

49.

Cea de a doua întrebare preliminară este adresată în subsidiar, în ipoteza în care, astfel cum preconizăm, Curtea ar răspunde la prima întrebare că metoda pertinentă, în vederea aplicării excluderii prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, constă în verificarea faptului dacă caracteristicile aspectului produsului în cauză pot fi atribuite doar funcției tehnice urmărite, și nu în constatarea inexistenței unor designuri alternative care pot îndeplini de asemenea această funcție.

50.

Prin intermediul acestei întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească, în primul rând, din ce punct de vedere trebuie să se evalueze dacă diversele caracteristici ale aspectului unui produs au fost reținute exclusiv din rațiuni privind funcționalitatea tehnică și, în al doilea rând, pentru cazul în care ar trebui să ne plasăm din punctul de vedere al unui „observator obiectiv”, modul în care trebuie definită această din urmă noțiune.

51.

Instanța menționată arată că, în hotărârea care este atacată în fața ei, Landgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional din Düsseldorf) a considerat că era necesar să se efectueze evaluarea respectivă în mod obiectiv și că intenția personală a autorului desenului sau al modelului industrial în cauză prezenta importanță redusă, doar, eventual, ca indiciu pentru a stabili dacă un observator obiectiv ar ajunge, la finalul unei examinări rezonabile, la concluzia că numai cerințele de funcționalitate tehnică au determinat alegerea designului ( 63 ). Cu toate acestea, potrivit persoanelor care se opun abordării amintite, ar fi dificil să se aprecieze, de la caz la caz, punctul de vedere al unui asemenea „observator obiectiv”, cu alte cuvinte al altei persoane, a cărei existență este doar teoretică.

52.

În ceea ce privește caracterul obiectiv sau subiectiv al analizei care trebuie efectuată în vederea aplicării articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, părțile din litigiul principal și persoanele interesate care au prezentat observații în fața Curții sunt de acord să considere că intenția subiectivă a autorului, atunci când a conceput desenul sau modelul în cauză, nu poate constitui factorul esențial care permite să se stabilească dacă acest desen sau model industrial a fost reținut pentru considerații pur tehnice. Suntem de asemenea de această opinie.

53.

Astfel, o abordare obiectivă a analizei în discuție favorizează o aplicare uniformă a acestei dispoziții, în toate statele membre, precum și în toate jurisdicțiile acestora din urmă, și asigură mai multă previzibilitate, ceea ce consolidează securitatea juridică a operatorilor economici. Astfel cum observă în esență DOCERAM și CeramTec, în ipoteza în care intenția prezumată a proiectantului ar constitui unicul criteriu pertinent, declarațiile acestuia ar fi decisive în sine pentru a statua dacă desenul sau modelul industrial în cauză poate sau nu poate fi protejat și, în cazul unui litigiu, persoana în cauză ar putea fi tentată să afirme că a ales acest design fiind ghidată de preocupări estetice, pentru a obține ca excluderea prevăzută la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 să nu se aplice în defavoarea creației sale. Este esențial, în opinia noastră, ca autoritățile competente să se poată pronunța nu pe baza unor elemente de apreciere subiective, ci neutre și lipsite de riscul parțialității.

54.

În ceea ce privește modalitățile care trebuie respectate pentru a efectua o apreciere obiectivă a problemei dacă aspectul unui produs este impus exclusiv de funcția sa tehnică în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, pozițiile susținute în fața Curții nu sunt, în schimb, concordante.

55.

În opinia noastră, prima problematică ridicată de întrebarea astfel adresată de instanța de trimitere, care evocă eventuala luare în considerare a „punctului de vedere al unui «observator obiectiv»”, este aceea dacă trebuie sau nu trebuie să se dezvolte un raționament în raport cu o persoană fictivă a cărei presupusă apreciere ar servi drept arhetip.

56.

În această privință, CeramTec subliniază, mai întâi, că expresia „observator obiectiv”, care figurează atât în hotărârea atacată în fața instanței de trimitere, cât și în cea de a doua întrebare preliminară, este inspirată de formule similare care au fost adoptate, cu variante, în practica decizională a EUIPO ( 64 ) și în doctrină ( 65 ).

57.

În continuare, CeramTec susține că, pentru a se verifica dacă articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 este aplicabil, ar trebui să ne întemeiem, prin analogie, pe noțiunea „utilizator avizat” care este folosită la articolul 6 alineatul (1), la articolul 10 alineatul (1), precum și în considerentul (14) al acestui regulament ( 66 ), noțiune astfel cum a fost definită în jurisprudența Curții și a Tribunalului ( 67 ). Potrivit acestei părți, în măsura în care verificarea trebuie efectuată, precum în speță, în situația specială în care toți utilizatorii produselor în cauză sunt profesioniști, „utilizatorul avizat” ar corespunde astfel în practică „persoanei specializate în domeniu”, care dispune de o expertiză tehnică, noțiune utilizată pentru a aprecia caracterul inventiv al brevetului.

58.

Considerăm inadecvat să se urmeze această propunere. Precizăm că, contrar susținerilor CeramTec, criteriul relevant pentru a aprecia existența unor elemente de fapt, în cadrul Regulamentului nr. 6/2002, nu este „tot «utilizatorul avizat»”. În special, s‑a statuat deja că acesta din urmă nu este în mod necesar în măsură să deosebească, mergând dincolo de experiența acumulată prin utilizarea produsului vizat, particularitățile aspectului exterior al produsului care sunt dictate de funcția tehnică a acestuia din urmă de cele care sunt arbitrare ( 68 ). Aplicarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 presupune efectiv să se efectueze o evaluare tehnică, ceea ce necesită competențe specifice, de care un utilizator chiar „avizat” nu dispune întotdeauna. Prin urmare, perspectiva „utilizatorului avizat” nu poate constitui, în opinia noastră, criteriul aprecierii obiective care este impusă în acest scop.

59.

Asemenea guvernului Regatului Unit și Comisiei, considerăm că, în cazul în care autorii Regulamentului nr. 6/2002 ar fi urmărit să adopte un instrument juridic precum „observatorul obiectiv”, după cum lasă să se înțeleagă cea de a doua întrebare preliminară, aceștia l‑ar fi menționat în articolul 8 alineatul (1), cum au procedat în mod expres în ceea ce privește „utilizatorul avizat”, la alineatele (1) ale articolelor 6 și 10 ( 69 ). De altfel, observăm că articolul menționat 8 nu face trimitere nici la percepția altor categorii de persoane fictive, precum „cumpărătorul mediu potențial”, criteriu pe care DOCERAM îl propune înainte de a‑l înlătura ( 70 ), sau „consumatorul mediu”, factor de apreciere despre care Comisia observă că a fost considerat ca fiind nedecisiv în sine pentru evaluarea caracterului pur tehnic al unei forme în domeniul mărcilor ( 71 ).

60.

Guvernul Regatului Unit subliniază în mod întemeiat, în opinia noastră, că alineatele (2) ale articolelor 6 și 10 din Regulamentul nr. 6/2002 nu se raportează la noțiunea teoretică „utilizator avizat” pentru a aprecia „gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului industrial” ( 72 ) și că trebuie să se adopte aceeași abordare – care nu este fictivă – în cadrul articolului 8 alineatul (1), întrucât instanța sesizată cu litigiul are sarcina și în această situație să evalueze în mod obiectiv ceea ce ține de funcția tehnică a produsului, element care nu poate fi protejat și în care a intervenit libertatea proiectantului, a cărui operă creatoare poate face obiectul unei protecții ( 73 ). O asemenea evaluare cazuistică a fost efectuată deja, se pare fără dificultăți majore, de instanțele naționale ( 74 ) și de membrii OAPI, devenit EUIPO ( 75 ).

61.

De altfel, în cazul în care criteriul privind „observatorul obiectiv” ar trebui admis, acest lucru ar ridica o serie de dificultăți suplimentare pentru definirea acestei categorii create în mod artificial, precum și în privința modalității în care ar trebui să fie utilizată, chiar și numai în ceea ce privește problema tipului și a nivelului de cunoștințe pe care ar trebui să le dețină o asemenea persoană.

62.

Cea de a doua problematică prezentată Curții este cea care constă în identificarea elementelor care trebuie să facă obiectul examinării care trebuie realizată, în opinia noastră, atât în mod obiectiv, cât și cazuistic, de către instanța sesizată cu o contestație întemeiată pe articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

63.

Suntem de acord cu opinia exprimată în majoritate în observațiile prezentate Curții, potrivit căreia revine instanței naționale sesizate în litigiu sarcina să aprecieze în mod obiectiv și în raport cu toate circumstanțele concrete ale fiecărei spețe dacă diferitele caracteristici ale aspectului unui produs răspund doar unor considerații legate de funcționalitate.

64.

În această privință, potrivit Comisiei, instanța respectivă ar trebui să țină seama de criterii de apreciere care au fost admise de Curte în domeniul mărcilor ca permițând să se prezume o valoare care nu este pur tehnică a formei, precum „percepția […] de către consumatorul mediu[ ( 76 )], natura categoriei produselor în discuție, valoarea artistică a formei în cauză, caracterul ei diferit în raport cu celelalte forme uzuale pe respectiva piață, diferența considerabilă de preț în comparație cu produse similare sau elaborarea unei strategii de comercializare care subliniază în principal caracteristicile estetice ale respectivului produs” ( 77 ). Comisia consideră că instanța sesizată ar trebui de asemenea să ia în considerare existența unor forme alternative care îndeplinesc și funcția tehnică în cauză, întrucât această existență ar indica în principiu că autorul dispunea de o libertate în elaborarea caracteristicilor aspectului produsului și că aceasta nu a fost determinată doar de contingențe funcționale.

65.

În același spirit, DOCERAM întocmește de asemenea o listă nelimitativă de criterii care ar putea fi relevante, și anume „circumstanțele legate de procesul de concepere, de publicitate, de utilizare etc.”. În ceea ce privește CeramTec, aceasta susține că punctul de vedere al „utilizatorului avizat”, pe care îl propune – în mod greșit, în opinia noastră ( 78 ) – a fi reținut drept criteriu al aprecierii obiective, ar trebui să fie determinat „ținând seama în mod detaliat de toate circumstanțele pertinente ale speței” ( 79 ) și în special „de obiectivul specific al producătorului în momentul conceperii, de o publicitate făcută produsului care ar pune accentul pe design, de eventuale distincții sau de un renume deosebit al designului în rândul publicului relevant, precum și de intenția autorului în momentul creării produsului” ( 80 ).

66.

În această privință, precizăm că aprecierea în discuție trebuie efectuată de instanța sesizată cu litigiul, în opinia noastră, nu numai în raport cu desenul sau modelul industrial în cauză ca atare, ci și în raport cu ansamblul circumstanțelor care însoțesc alegerea caracteristicilor aspectului acestuia, ținând seama de elementele de probă furnizate de părți, indiferent de obiectul sau de natura acestor elemente ( 81 ), precum și ținând seama de eventualele măsuri de cercetare judecătorească dispuse de această instanță.

67.

Nu se poate exclude, în opinia noastră, ca anumite criterii despre care considerăm că nu pot permite în sine să se stabilească dacă caracteristicile aspectului unui produs au fost impuse exclusiv de funcția sa tehnică în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, precum intenția subiectivă a autorului sau existența unor forme alternative ( 82 ), să poată fi incluse totuși în cadrul unei serii de indicii concrete pe care instanțele sesizate trebuie să le ia în considerare pentru a‑și forma propria opinie cu privire la aplicarea acestei dispoziții.

68.

În opinia noastră, nu este necesar să se întocmească o listă, chiar și neexhaustivă, a criteriilor relevante în această privință, având în vedere că legiuitorul Uniunii nu a preconizat să recurgă la această modalitate și că tragem concluzia că Curtea nu a considerat‑o utilă în ceea ce privește aprecierea, tot de ordin factual, care trebuie efectuată, pe de altă parte, în temeiul aplicării articolelor 4-6 din acest regulament.

69.

În schimb, asemenea guvernului elen, ne pare util să insistăm asupra faptului că instanța sesizată va putea, dacă este nevoie, să realizeze evaluarea necesară recurgând la lămuririle unui expert independent care ar fi desemnat de ea. În acest scop, observăm că instanțele naționale nu dispun în mod obligatoriu de calificări, uneori de un înalt nivel tehnic, care sunt necesare în acest scop și că, în mod obișnuit, acestea dispun expertize atunci când se confruntă cu probleme complexe de această natură.

70.

În consecință, considerăm că trebuie să se răspundă la cea de a doua întrebare preliminară că, pentru a evalua dacă diferitele caracteristici ale aspectului exterior al unui produs răspund doar unor considerații privind funcționalitatea tehnică, în vederea aplicării articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, revine instanței sesizate sarcina de a efectua o apreciere obiectivă, nu plasându‑se din punctul de vedere – teoretic – al unui „observator obiectiv”, ci ținând seama – în mod concret – de toate circumstanțele relevante ale speței.

V. Concluzie

71.

Având în vedere considerațiile care precedă, propunem Curții să răspundă la întrebările preliminare adresate de Oberlandesgericht Düsseldorf (Tribunalul Regional Superior din Düsseldorf, Germania) după cum urmează:

„1)

Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare trebuie interpretat în sensul că protecția oferită de regulamentul menționat este exclusă din moment ce caracteristicile aspectului exterior al produsului în cauză au fost adoptate doar în scopul de a permite acestuia să îndeplinească o anumită funcție tehnică, așadar fără nicio contribuție creativă a autorului său, iar faptul că există eventual alte forme care permit obținerea aceluiași rezultat tehnic nu este determinant în sine în această privință.

2)

Pentru a stabili dacă caracteristicile aspectului unui produs au fost adoptate ca urmare a unor considerații legate exclusiv de funcția tehnică a unui produs, în sensul articolului 8 alineatul (1) menționat, este necesar ca instanța sesizată să se pronunțe în mod obiectiv, exercitându‑și propria putere de apreciere care să țină seama de toate circumstanțele relevante ale speței.”


( 1 ) Limba originală: franceza.

( 2 ) JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70. Acest regulament a făcut ulterior obiectul câtorva modificări, însă dispozițiile relevante în prezenta cauză nu au fost afectate de acestea.

( 3 ) Considerentul (19) al acestui regulament prevede de asemenea că, „[p]entru a fi valabil, un desen sau un model industrial comunitar ar trebui să fie nou și să aibă un caracter individual care să‑l diferențieze de alte desene sau modele industriale”.

( 4 ) Această din urmă expresie se utilizează în întrebarea preliminară respectivă, în timp ce expresia anterioară figurează în motivarea deciziei de trimitere.

( 5 ) Cu alte cuvinte, potrivit CeramTec, trebuie să se stabilească dacă aplicarea articolului 8 alineatul (1) menționat impune în mod imperativ „să se examineze în mod exhaustiv în cadrul procedurii [principale] dacă nu există vreo alternativă de design posibilă sau, mai precis, dacă toate aspectele alternative posibile ar conduce la o funcționalitate tehnică diferită sau mai redusă sau dacă motivul de excludere [prevăzut de această dispoziție] este de asemenea aplicabil atunci când aspectul este impus exclusiv de necesitatea de a ajunge la o soluție tehnică precisă, iar considerațiile de ordin estetic erau, în consecință, irelevante” (sublinierea noastră).

( 6 ) A se vedea în special sursele indicate în notele de subsol care corespund punctului 20 din prezentele concluzii.

( 7 ) A se vedea în special Ruhl, O., Gemeinschaftsgeschmacksmuster – Kommentar, Carl Heymanns Verlag, Köln, ediția a doua, 2010, p. 222, punctul 22. Considerăm că această abordare a fost de asemenea recomandată de guvernul german în momentul transpunerii unei dispoziții a dreptului Uniunii analoge articolului 8 alineatul (1) (a se vedea Koschtial, U., „Design law: individual character, visibility and functionality”, International Review of Intellectual Property and Competition Law, 2005, nr. 3, p. 308).

( 8 ) A se vedea Kaesmacher, D., și Duez, L., „Le nouveau règlement (CE) no 6/2002 sur les dessins ou modèles communautaires”, J.T.D.E., 2002, nr. 92, p. 186, punctul 15; Massa, C.‑H., și Strowel, A., „Community Design: Cinderella Revamped”, E.I.P.R., 2003, vol. 25 (2), p. 72, precum și De Visscher, F., „La protection des dessins et modèles”, Guide juridique de l’entreprise, Kluwer, Bruxelles, ediția a doua, 2005, punctul 370, în care se precizează că criteriul multitudinii de forme a fost aplicat în raport cu norma de drept similar care exista anterior în sistemul Benelux [a se vedea articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Legea uniformă Benelux privind desenele sau modelele industriale, modificată ultima dată la 20 iunie 2002].

( 9 ) A se vedea în special Passa, J., Droit de la propriété industrielle – Tome 1: Marques et autres signes distinctifs, dessins et modèles, L.G.D.J., Paris, ediția a doua, 2009, punctele 708-712, precum și Binctin, N., Droit de la propriété intellectuelle – Droit d’auteur, brevet, droits voisins, marque, dessins et modèles, L.G.D.J., Paris, ediția a doua, 2012, punctul 296.

( 10 ) Sunt citate două decizii germane (după cum urmează: „OLG Düsseldorf, GRUR‑RR 2012, 200 (205) – Tablet‑PC; LG Düsseldorf, Beck RS 2015, 05506”) și Hotărârea Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) [Curtea de Apel (Anglia și Țara Galilor) (Secția civilă)], Landor & Hawa International Ltd/Azure Designs Ltd [2006] EWCA Civ 1285, punctul 30 și urm. Observăm că această teorie a fost de asemenea admisă în Spania [a se vedea în special decizia Juzgado de lo Mercantil no 2 de Alicante (Tribunalul Comercial nr. 2 din Alicante, Spania) din 28 noiembrie 2012, Jose Antonioy Hostel Drap SL/Napkings SL, al doilea temei juridic].

( 11 ) Instanța de trimitere citează între altele decizia diviziei de anulare a OAPI din 3 aprilie 2007, nr. ICD 3150, Lindner Recyclingtech/Franssons Verkstäder, punctul 20. Precizăm că această decizie a fost modificată în apel prin decizia menționată la nota de subsol 13 din prezentele concluzii.

( 12 ) A se vedea în special Stone, D., „Le droit européen des dessins et modèles a 10 ans”, Magazine de l’OMPI, 2013, nr. 6, p. 18, precum și Brancusi, L., „Article 8 CDR”, Community Design Regulation (EC) No 6/2002 – A Commentary, sub conducerea G. N. Hasselblatt, C. H. Beck, München, 2015, p. 137 și urm., punctele 34-48.

( 13 ) Și anume de la Decizia Camerei a treia de recurs a OAPI din 22 octombrie 2009 în cauza R 690/2007‑3, Lindner Recyclingtech/Franssons Verkstäder, așa‑numită „Chaff cutters”. Subliniem că această decizie a făcut obiectul unei acțiuni și al unui recurs, cu ocazia cărora nici Tribunalul, nici Curtea nu s‑au pronunțat cu privire la aplicarea pe fond a articolului 8 menționat [a se vedea Ordonanța din 10 mai 2010, Franssons Verkstäder/OAPI – Lindner Recyclingtech (Mașini de măcinat paie), T‑98/10, nepublicată, EU:T:2010:180, precum și Ordonanța din 9 septembrie 2010, Franssons Verkstäder/OAPI și Lindner Recyclingtech, C‑290/10 P, nepublicată, EU:C:2010:511].

( 14 ) A se vedea decizia OAPI în cauza R 690/2007‑3, citată anterior (nota de subsol 13), punctul 28 și urm., în special punctele 35 și 36. Respingerea criteriului privind „formele alternative” este confirmată în mod expres în directivele EUIPO cu privire la examinarea cererilor de declarare a nulității desenelor sau modelelor industriale comunitare înregistrate, versiunea din 1 februarie 2017, p. 30, punctul 5.3.3, citând în special Decizia Camerei a treia de recurs a OAPI din 27 ianuarie 2016 în cauzele conexate R 1517/2014‑3 și R 2114/2014‑3, așa‑numite „Hoses” (a se vedea punctul 65). Evoluție trasată de Barber Giner, T., „Estética y funcionalidad: alcance de la prohibición del diseño funcional en la legislación nacional y comunitaria”, Diario La Ley, nr. 8422, anul XXXV, 17 noiembrie 2014, p. 768-770, precum și Brancusi, L., „Design determined by the product’s technical function: arguments for an autonomous test”, E.I.P.R., 2016, vol. 38 (1), p. 25 și urm.

( 15 ) A se vedea în special Greffe, F., și Greffe, P., Traité des dessins et des modèles – France, Union européenne, Suisse, continent américain, LexisNexis, Paris, ediția a noua, 2014, punctele 155-186, precum și Raynard, J., Py, E., și Tréfigny, P., Droit de la propriété industrielle, LexisNexis, Paris, 2016, punctele 534-536.

( 16 ) Guvernul Regatului Unit arată că stadiul actual al dreptului pozitiv corespunde deciziei OAPI în cauza R 690/2007‑3, citată anterior (nota de subsol 13), vizând hotărârea High Court of Justice (England & Wales) [Înalta Curte de Justiție (Anglia și Țara Galilor), Regatul Unit] în cauza Dyson Ltd/Vax [2010] EWHC 1923 (Pat), punctele 23-31.

( 17 ) Comisia consideră că existența unor designuri alternative ar trebui să fie luată totuși în considerare printre alte indicii ale valorii estetice a formei care trebuie apreciate de instanța sesizată. A se vedea de asemenea punctul 64 din prezentele concluzii.

( 18 ) A se vedea în special Hotărârea din 9 martie 2017, Pula Parking (C‑551/15, EU:C:2017:193, punctul 42), precum și Hotărârea din 7 septembrie 2017, Schottelius (C‑247/16, EU:C:2017:638, punctul 31).

( 19 ) A se vedea punctul 38 și urm. din prezentele concluzii.

( 20 ) Precizăm că mențiunea care figurează la sfârșitul tezei în discuție în versiunea în limba franceză a considerentului (10) menționat, limba originală a prezentelor concluzii, constituie o a doua teză în versiunea în limba germană, care este avută în vedere de instanța de trimitere.

( 21 ) A se vedea decizia OAPI în cauza R 690/2007‑3, citată anterior (nota de subsol 13), punctul 34.

( 22 ) „Desenul sau modelul industrial” este definit la articolul menționat ca fiind „aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, care îi conferă, în special, caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau a materialelor și/sau a ornamentației produsului în sine”.

( 23 ) A se vedea citatul de la punctul 5 din prezentele concluzii.

( 24 ) Potrivit acestui considerent (12), „[p]rotecția nu trebuie extinsă asupra pieselor care nu sunt vizibile la o utilizare normală a produsului și nici asupra caracteristicilor unei piese care nu sunt vizibile după montarea acesteia […]”.

( 25 ) Guvernul Regatului Unit a utilizat de asemenea termenul „merit”, precizându‑se că acesta nu figurează în Regulamentul nr. 6/2002, pentru a evoca, precum în cauză, aspectul dacă desenul sau modelul industrial reușește efectiv să facă produsul atractiv prin aspectul său exterior.

( 26 ) A se vedea în acest sens Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles (C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 62 și urm.).

( 27 ) Potrivit alineatului (1) menționat, „[p]rotecția conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită”.

( 28 ) În mod concret, funcția tehnică poate, de exemplu, urmări să asigure mai multă aderență, comoditate, confort, eficiență sau siguranță, spre deosebire de elaborarea unor forme ornamentale, decorative, estetice sau de fantezie (a se vedea Cohen, D., Le droit des dessins et modèles – Droit communautaire, droit international, droit français et autres droits étrangers, Economica, Paris, ediția a doua, 2004, punctul 65, precum și Greffe, F., și Greffe, P., op. cit., nota de subsol 15, punctul 159).

( 29 ) A se vedea punctul 19 in fine din prezentele concluzii.

( 30 ) Cu privire la anumite sisteme naționale anterioare, a se vedea în special Mouncif‑Moungache, M., Les dessins et modèles en droit de l’Union européenne, Thèse, Bruylant, Bruxelles, 2012, p. 121 și urm.

( 31 ) Document de lucru publicat în iunie 1991 (III/F/5131/91‑FR), p. 65, punctul 5.4.6: „În cazul în care un efect tehnic poate fi realizat doar de o anumită formă, desenul sau modelul industrial nu poate fi protejat. În schimb, în cazul în care autorul are posibilitatea de a alege între mai multe forme pentru a ajunge la efectul tehnic urmărit, caracteristicile în cauză pot beneficia de protecție. Înțeleasă în acest mod, excluderea […] corespunde exact dihotomiei idee/expresie prevăzute de legislația privind dreptul de autor. În realitate, aceasta înseamnă că, în lipsa unei alegeri în momentul conceperii unui produs în vederea unui anumit efect, nu intervine nicio creativitate personală și, în consecință, nu este nimic de protejat” (sublinierea noastră).

( 32 ) A se vedea Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare din 3 decembrie 1993 [COM(93) 342 final, p. 70]. Utilizarea termenului „arbitrar” a fost repusă în discuție de Comitetul Economic și Social (a se vedea Avizul din 22 februarie 1995, JO 1995, C 110, p. 14, punctul 5.7).

( 33 ) Potrivit punctului 8.2 din expunerea de motive [COM(93) 342 final, p. 9], „[d]esenele sau modelele industriale sunt caracteristici ale aspectului exterior al unui produs care pot fi percepute de simțuri. Niciun criteriu estetic nu este luat în considerare. Desenele sau modelele industriale estetice și funcționale pot fi protejate fără deosebire. Cu toate acestea, caracteristicile impuse de o funcție tehnică a produsului și care nu lasă nicio libertate în conceperea unor elemente arbitrare nu pot fi protejate […]”.

( 34 ) Potrivit comentariului la această dispoziție, „[r]egulamentul nu face distincție între desenele sau modelele industriale estetice și funcționale; acestea pot fi protejate în același mod. În situații extreme, forma urmează funcția fără posibilitate de variație. Autorul nu poate în speță să susțină că rezultatul reprezintă fructul creativității sale personale. Desenul sau modelul industrial nu are, așadar, un caracter individual și nu oferă dreptul la protecție. […] Prin urmare, dispoziția exclude protecția numai în măsura în care nu există libertatea de a introduce elemente arbitrare” [COM(93) 342 final, p. 18].

( 35 ) De asemenea, considerentul (9) al propunerii menționate are în vedere „desenele sau modelele industriale produse pentru a răspunde unei cerințe funcționale și care nu oferă autorului său nicio posibilitate de a include în aceasta caracteristici diferite sau arbitrare” (p. 63), iar comentariul la articolul 27 alineatul (1) evocă „situația în care caracteristicile distinctive ale desenului sau ale modelului industrial nu pot beneficia de protecție întrucât acestea sunt dictate în întregime de o funcție tehnică care nu lasă nicio libertate de a concepe un desen sau un model industrial arbitrar” (p. 27).

( 36 ) A se vedea Propunerea modificată de regulament (CE) al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare din 21 iunie 1999 [COM(1999) 310 final], observații cu privire la articolul 9.

( 37 ) Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 (JO 1998, L 289, p. 28, Ediție specială, 13/vol. 24, p. 106).

( 38 ) Legislații ale căror efecte se limitează la teritoriul statului membru în cauză, contrar sistemului instituit de Regulamentul nr. 6/2002 [a se vedea considerentele (1)-(6) ale acestui regulament].

( 39 ) Articolul 7 alineatul (1) din această propunere inițială de directivă din 3 decembrie 1993 [COM(93) 344 final] avea următorul cuprins: „Înregistrarea unui desen sau model industrial nu conferă drepturi în măsura în care realizarea unei funcții tehnice nu lasă nicio libertate în ceea ce privește caracteristicile arbitrare ale aspectului exterior al produselor” și, potrivit expunerii sale de motive, „concurența va fi încurajată în sectoarele în care desenele sau modelele industriale nu vor avea dreptul la protecție, de exemplu întrucât necesitatea ca produsul să îndeplinească o funcție tehnică nu lasă o libertate autorului” (a se vedea p. 14 și p. 23).

( 40 ) A se vedea în propunerea modificată de directivă din 21 februarie 1996 [COM(96) 66 final] comentariul la articolul 7 alineatul (1), care arată că, „[c]hiar dacă problema dacă un desen sau un model industrial implică sau nu implică o dimensiune estetică nu este luată în considerare pentru a stabili dacă îndeplinește condițiile de protecție reținute în propunere, unele persoane au considerat necesară adăugarea unei dispoziții care să prevadă că protecția nu ar trebui acordată în situații extrem de rare în care forma este dictată de funcție. Comisia a considerat că era necesară o formulare mai clară, ținând seama în special de propunerea de modificare a alineatului (2)” (p. 8). Articolul 7 alineatul (1) menționat are în vedere în prezent „caracteristicil[e] aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția sa tehnică”, formulă reluată la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

( 41 ) A se vedea Brancusi, L., „Article 8 CDR”, op. cit., nota de subsol 12, p. 140, punctul 47, precum și ultima abordare, calificată ca „mai flexibilă”, evocată în raportul studiului efectuat la cererea Comisiei, din 3 iunie 2016, Legal review on industrial design protection in Europe, p. 89, 91 și 92.

( 42 ) Potrivit punctului 8.2 din expunerea de motive a propunerii inițiale [COM(93) 342 final, p. 9], „[…] caracteristicile impuse de o funcție tehnică a produsului […] nu pot fi protejate astfel încât să nu monopolizeze funcțiile tehnice prin protecția printr‑un desen sau model industrial”.

( 43 ) Observăm că un obiectiv similar era vizat de clauza de reparare care figurează la articolul 110 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, a cărui formulare inițială conținea o trimitere la situațiile în care „aspectul exterior condiționează desenul sau modelul industrial protejat”, care a fost eliminată însă în timpul lucrărilor legislative. În această privință, a se vedea Concluziile noastre prezentate în cauzele conexate Acacia și D’Amato (C‑397/16 și C‑435/16, EU:C:2017:730, punctul 38 și urm.).

( 44 ) A se vedea începutul primei teze a considerentului (10) al Regulamentului nr. 6/2002.

( 45 ) În observații, Comisia subliniază în mod întemeiat că faptul de a exclude de la protecția desenelor sau a modelelor industriale caracteristicile aspectului exterior care servesc exclusiv la punerea în aplicare a unei soluții tehnice garantează libera concurență între furnizorii de produse care utilizează o asemenea soluție tehnică.

( 46 ) A se vedea secțiunea 9 din expunerea de motive a propunerii inițiale [COM(93) 342 final, p. 10], precum și considerentul (7) al Regulamentului nr. 6/2002.

( 47 ) Coexistența reglementărilor respective este confirmată în considerentul (31) și la articolul 96 din Regulamentul nr. 6/2002. A se vedea de asemenea Carta verde privind protecția desenelor și modelelor industriale, op. cit., nota de subsol 31, p. 65, punctul 5.4.6.1.

( 48 ) Potrivit punctului 8.2 din expunerea de motive a propunerii inițiale [COM(93) 342 final, p. 9], „[…] caracteristicile impuse de o funcție tehnică a produsului […] pot fi eventual protejate de legislația privind brevetele sau modelele industriale de utilitate atunci când condițiile de obținere a unei asemenea protecții sunt îndeplinite”.

( 49 ) Invenția trebuie să fie în special nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială, potrivit articolelor 52-57 din Convenția privind eliberarea brevetelor europene, semnată la München la 5 octombrie 1973 (denumită în continuare „Convenția de la München”), al cărei text este accesibil la următoarea adresă de internet: http://www.epo.org/law-practice/legal-texts/html/epc/2013/f/ma1.html.

( 50 ) Și anume 20 de ani în principiu pentru brevetul european (a se vedea articolul 63 din Convenția de la München) și până la 25 de ani pentru desenele sau modelele industriale comunitare care sunt înregistrate (a se vedea articolul 12 din Regulamentul nr. 6/2002), astfel cum este cazul în litigiul principal.

( 51 ) A se vedea punctul 19 in fine din prezentele concluzii.

( 52 ) A se vedea de asemenea decizia OAPI în cauza R 690/2007-3, citată anterior (nota de subsol 13), punctele 28 și 30, precum și Brancusi, L., „Article 8 CDR”, op. cit., nota de subsol 12, p. 136 și 137, punctul 33.

( 53 ) Conform articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, potrivit căruia un desen sau un model industrial este considerat identic cu un desen sau un model industrial deja existent și, așadar, nu poate fi protejat dacă caracteristicile lor diferă între ele numai la nivelul unor detalii nesemnificative.

( 54 ) A se vedea notele de subsol 59 și 61 din prezentele concluzii.

( 55 ) Cu privire la diferențele existente între protecția oferită de mărci și cea oferită de desenele sau modelele industriale, în ceea ce privește atât natura lor și domeniul lor de aplicare, cât și durata lor, a se vedea Concluziile avocatului general Ruiz‑Jarabo Colomer prezentate în cauza Philips (C‑299/99, EU:C:2001:52, punctele 36-38).

( 56 ) A se vedea articolul 3 alineatul (1) litera (e) a doua liniuță din Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO 1989, L 40, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 92), devenit articolul 3 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO 2008, L 299, p. 25), precum și articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1), Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146), devenit articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene (JO 2009, L 78, p. 1).

( 57 ) Dispozițiile cu privire la dreptul mărcilor menționate mai sus (a se vedea nota de subsol 56) au în vedere nu „caracteristicil[e] […] impuse exclusiv de funcția […] tehnică [a produsului]”, ci „forma [acestuia] necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic”. Avocatul general Ruiz‑Jarabo Colomer a considerat că această diferență nu era arbitrară și că avea drept consecință că nivelul de „funcționalitate” trebuia să fie superior pentru a permite să se constate motivul de excludere în ceea ce privește desenele sau modelele industriale, fiind necesar ca elementul luat în considerare în această privință să fie nu doar necesar, ci și indispensabil pentru obținerea unui rezultat tehnic precis, astfel încât funcția impune forma. În opinia avocatului general, aceasta însemna că un model funcțional ar putea fi totuși demn de protecție în cazul în care se demonstrează că aceeași funcție tehnică poate fi obținută printr‑o formă diferită (a se vedea Concluziile sale prezentate în cauza Philips, C‑299/99, EU:C:2001:52, punctul 34). Nu suntem de acord cu acest punct de vedere, precizându‑se că acesta a fost emis în cadrul unui obiter dictum (a se vedea decizia OAPI în cauza R 690/2007-3, citată anterior la nota de subsol 13, punctul 28) și că Curtea nu a luat poziție cu privire la desenele sau modelele industriale în Hotărârea din 18 iunie 2002, Philips (C‑299/99, EU:C:2002:377).

( 58 ) Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară a constituit o „moștenire” de care autorii Regulamentului nr. 6/2002 au ținut seama ca bază de redactare (a se vedea Hiance, M., „Le projet de règlement communautaire sur les dessins et modèles: les enjeux”, Revue internationale de la propriété industrielle et artistique, 2000, nr. 201, p. 100).

( 59 ) A se vedea în special, în ceea ce privește articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2008/95, Hotărârea din 16 septembrie 2015, Société des Produits Nestlé (C‑215/14, EU:C:2015:604, punctele 44, 45 și 55), precum și, în ceea ce privește articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, Hotărârea din 10 noiembrie 2016, Simba Toys/EUIPO (C‑30/15 P, EU:C:2016:849, punctele 39 și 53).

( 60 ) A se vedea punctul 38 și urm. din prezentele concluzii.

( 61 ) A se vedea, în ceea ce privește articolul 3 alineatul (1) litera (e) a doua liniuță din Directiva 89/104, Hotărârea din 18 iunie 2002, Philips (C‑299/99, EU:C:2002:377, punctele 81-84); în ceea ce privește articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2008/95, Hotărârea din 16 septembrie 2015, Société des Produits Nestlé (C‑215/14, EU:C:2015:604, punctul 56), precum și, în ceea ce privește articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, Hotărârea din 14 septembrie 2010, Lego Juris/OAPI (C‑48/09 P, EU:C:2010:516, punctele 53-58).

( 62 ) În favoarea unei analogii cu poziția adoptată de Curte cu privire la mărci, a se vedea în special Greffe, F., și Greffe, P., op. cit., nota de subsol 15, punctele 182 și 183, precum și Raynard, J., Py, E., și Tréfigny, P., op. cit., nota de subsol 15, punctul 536.

( 63 ) Instanța de trimitere observă că decizia OAPI în cauza R 690/2007‑3, citată anterior (nota de subsol 13), a adoptat această abordare.

( 64 ) În special punctul 36 din decizia OAPI în cauza R 690/2007‑3, citată anterior (nota de subsol 13), face referire la punctul de vedere al unui „reasonable observer” („observator rezonabil” în limba română).

( 65 ) CeramTec evocă expresiile „relevant observer” („observateur relevant” în limba română) și, respectiv, „reasonable observer persona” („observator rezonabil”) care sunt utilizate de Brancusi, L., „Article 8 CDR”, op. cit., nota de subsol 12, p. 139, punctul 41, și, respectiv, în raportul studiului efectuat la cererea Comisiei, op. cit., nota de subsol 41, p. 90.

( 66 ) Articolele 6 și 10, referitoare la „caracterul individual” pe care trebuie să îl prezinte desenul sau modelul industrial în cauză [precum și considerentul (14)] și, respectiv, la „sfera de protecție” conferită de Regulamentul nr. 6/2002.

( 67 ) Noțiunea „utilizator avizat” trebuie înțeleasă ca „o noțiune intermediară între cea a consumatorului mediu, aplicabilă în domeniul mărcilor, căruia nu i se cer cunoștințe specifice și care, în general, nu face o comparație directă între mărcile în conflict, și cea a specialistului expert, [aplicabilă în materie de brevete, care este un expert] care deține cunoștințe tehnice aprofundate. [Aceasta] poate fi înțeleasă ca desemnând un utilizator dotat […] cu o vigilență specifică, fie ca urmare a experienței sale personale, fie a cunoștințelor sale extinse cu privire la sectorul vizat” (sublinierea noastră) (a se vedea în special Hotărârea din 20 octombrie 2011, PepsiCo/Grupo Promer Mon Graphic, C‑281/10 P, EU:C:2011:679, punctele 53 și 59, precum și Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctele 124 și 125).

( 68 ) A se vedea în special Hotărârea Tribunalului din 22 iunie 2010, Shenzhen Taiden/OAPI – Bosch Security Systems (Echipament de comunicare) (T‑153/08, EU:T:2010:248, punctele 47 și 48), Hotărârea din 21 noiembrie 2013, El Hogar Perfecto del Siglo XXI/OAPI – Wenf International Advisers (Tirbușon) (T‑337/12, EU:T:2013:601, punctul 25), precum și Hotărârea din 12 martie 2014, Tubes Radiatori/OAPI – Antrax It (Radiator) (T‑315/12, nepublicată, EU:T:2014:115, punctul 61). Această analiză recurentă a Tribunalului este întemeiată în opinia noastră.

( 69 ) În această privință, a se vedea în special comentariul la articolul 6 alineatul (1) din propunerea inițială de regulament [COM(93) 342 final, p. 15].

( 70 ) Potrivit DOCERAM, un asemenea cumpărător va deține adeseori cunoștințe profesionale mai puțin importante cu privire la domeniul tehnic din care face parte produsul decât, de exemplu, proiectantul sau producătorul, ceea ce ar putea avea drept consecință ca funcțiile tehnice ale anumitor caracteristici ale aspectului exterior să fie percepute în mod greșit ca fiind caracteristici estetice.

( 71 ) Ea citează în acest sens punctele 33-35 din Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck (C‑205/13, EU:C:2014:2233), care se referă la articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 89/104. Potrivit Comisiei, întrucât obiectivul acestei dispoziții este comparabil cu cel urmărit de articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, este logică aplicarea și în cadrul acestuia din urmă a unor criterii similare în vederea aprecierii conceperii aspectului unui produs dincolo de constrângerile tehnice. Pe acest subiect, a se vedea de asemenea punctul 43 și urm. din prezentele concluzii.

( 72 ) Chiar dacă condițiile enunțate la alineatele (1) și, respectiv, (2) ale articolelor 6 și 10 menționate sunt complementare, astfel cum se indică în considerentul (14) al acestui regulament. Astfel, în cadrul aprecierii concrete a impresiei globale a desenelor sau modelelor industriale în cauză asupra utilizatorului avizat, este necesar să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în realizarea desenului sau modelului industrial atacat, având în vedere că, cu cât libertatea amintită este mai restrânsă, cu atât diferențele minore dintre desenele sau modelele industriale în cauză pot fi suficiente pentru a produce o impresie globală diferită asupra utilizatorului [a se vedea în special Hotărârea din 18 martie 2010, Grupo Promer Mon Graphic/OAPI – PepsiCo (Reprezentarea unui suport promoțional circular), T‑9/07, EU:T:2010:96, punctul 72 și urm., precum și Hotărârea din 5 iulie 2017, Gamet/EUIPO – Metal‑Bud II Robert Gubała (Clanță), T‑306/16, nepublicată, EU:T:2017:466, punctul 43 și urm.].

( 73 ) Observăm că, în propunerea inițială de regulament [COM(93) 342 final, p. 19], Comisia arăta că alineatul (2) din ceea ce a devenit articolul 10 din Regulamentul nr. 6/2002 avea „drept obiect să se ofere instanțelor orientări în acțiunile în contrafacere” (sublinierea noastră). Aceasta adăuga că „[d]esenele sau modelele industriale extrem de funcționale pentru care autorul trebuie să respecte parametri preciși vor avea probabil mai multe similitudini între ele decât desenele sau modelele pentru care autorul este absolut liber. Este motivul pentru care [acest] alineat (2) consacră principiul potrivit căruia libertatea autorului trebuie să fie luată în considerare pentru a se aprecia similitudinea dintre un desen sau un model și un alt desen sau model existent anterior” (sublinierea noastră).

( 74 ) Guvernul Regatului Unit citează în acest sens Hotărârea Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) [Curtea de Apel (Anglia și Țara Galilor) (Secția civilă)], Dyson Ltd/Vax [2011] EWCA Civ 1206, punctul 36.

( 75 ) Cu titlu de exemplu, a se vedea analiza efectuată de divizia de anulare a OAPI în decizia sa din 17 martie 2014, în cauza nr. ICD 8674, Extruplast/PVG Energy BV, punctul 17: „[a]utorul știe că gradul de libertate în realizarea desenului sau a modelului de canistre este limitat de numeroase constrângeri legate de destinația sa, și anume, în situația pe care o examinăm, să conțină, să transporte și să depoziteze lichide. […] În speță, alegerea unei cruci în formă de elice rotunjită în partea de sus, lățimea paletelor sale, modul său de amplasare atât în partea superioară, cât și în partea inferioară, canelurile late pentru suprapunere, dispoziția cartușelor, forma și grosimea sau subțirimea lor, canelurile și numărul acestora conferă [desenului sau modelului industrial comunitar în discuție] o estetică specifică, dar și un aspect exterior mai finisat, care nu sunt dictate exclusiv de funcția lor tehnică”.

( 76 ) Chiar dacă acest criteriu nu ar fi determinant în sine (a se vedea punctul 59 din prezentele concluzii).

( 77 ) În această privință, Comisia se referă la punctele 34 și 35 din Hotărârea din 18 septembrie 2014, Hauck (C‑205/13, EU:C:2014:2233). A se vedea de asemenea nota de subsol 71 din prezentele concluzii.

( 78 ) A se vedea punctul 57 și urm. din prezentele concluzii.

( 79 ) În acest sens, CeramTec citează între altele Ruhl, O., Gemeinschaftsgeschmacksmuster – Kommentar, op. cit., nota de subsol 7, punctul 10.

( 80 ) În ceea ce privește guvernul elen și guvernul Regatului Unit, acestea s‑au abținut să întocmească asemenea liste ale criteriilor de apreciere.

( 81 ) Precizându‑se că sarcina de a dovedi că condițiile inerente prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 sunt îndeplinite într‑o speță revine în mod logic părții care urmărește să se prevaleze de excepția enunțată la această dispoziție.

( 82 ) Întrucât niciunul dintre aceste criterii nu este decisiv în sine pentru motivele indicate la punctul 53 și, respectiv, la punctul 23 și urm. din prezentele concluzii.

Top