—

pentru Województwo Łódzkie, de M. Popielarczyk și de A. Faliszek‑Rosiak, radcy prawni, precum și de P. Krystynowicz și de M. Kaczmarczyk, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul polonez, de B. Majczyna și de D. Lutostańska, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul italian, de G. Palmieri, în calitate de agent, asistată de C. Colelli, avvocato dello Stato;

—

pentru Comisia Europeană, de J. Hottiaux și de A. Tokár, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO 2004, L 134, p. 114, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116).

2

Această cerere a fost prezentată în cadrul unui litigiu între Esaprojekt sp. z o.o., pe de o parte, și Województwo Łódzkie (Voievodatul Łódź, Polonia) (denumită în continuare „autoritatea contractantă”), pe de altă parte, în legătură cu condițiile de selecție a unei oferte depuse de operatorul economic Konsultant Komputer sp. z o.o. în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice pentru furnizarea de sisteme informatice spitalelor din Polonia.

3

Considerentul (46) al Directivei 2004/18 enunță:

„Atribuirea contractelor trebuie realizată pe baza unor criterii obiective care asigură respectarea principiilor de transparență, de nediscriminare și de egalitate de tratament și care garantează aprecierea ofertelor în condiții eficiente de concurență. Prin urmare, trebuie admisă numai aplicarea a două criterii de atribuire, și anume criteriul «prețului cel mai scăzut» și criteriul «ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic».

Pentru a garanta respectarea principiului egalității de tratament în atribuirea contractelor, trebuie prevăzută obligația – consacrată în jurisprudență – de a se asigura transparența necesară pentru a permite fiecărui ofertant să fie informat în mod rezonabil cu privire la criteriile și modalitățile ce urmează să fie aplicate în vederea identificării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic […]”

4

Articolul 1 alineatul (2) litera (a) din această directivă are următorul cuprins:

„«Contractele de achiziții publice» sunt contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în sensul prezentei directive.”

5

Articolul 2 din directiva menționată, intitulat „Principii de atribuire a contractelor”, prevede:

„Autoritățile contractante tratează operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează potrivit principiului transparenței.”

6

Articolul 44 din Directiva 2004/18, intitulat „Verificarea respectării cerințelor și selecția participanților, atribuirea contractelor”, dispune:

„(1)   Contractele se atribuie pe baza criteriilor prevăzute la articolele 53 și 55, ținând seama de articolul 24, după verificarea respectării cerințelor pentru operatorii economici care nu au fost respinși în temeiul articolelor 45 și 46, realizată de autoritățile contractante conform criteriilor referitoare la capacitatea economică și financiară, la cunoștințele sau capacitățile profesionale și tehnice prevăzute la articolele 47-52 și, după caz, conform normelor și criteriilor nediscriminatorii prevăzute la alineatul (3).

(2)   Autoritățile contractante pot solicita candidaților și ofertanților să îndeplinească niveluri minime de capacități, în conformitate cu articolele 47 și 48.

Amploarea informațiilor prevăzute la articolele 47 și 48, precum și nivelurile minime de capacități necesare pentru un anumit contract trebuie [să fie] raportate la și proporționale cu obiectul contractului.

Aceste niveluri minime sunt menționate în anunțul de participare.

[…]”

7

Articolul 45 din această directivă, intitulat „Situația personală a candidatului sau a ofertantului”, prevede la alineatul (2):

„Poate fi exclus de la participarea la un contract orice operator economic:

[…]

Statele membre precizează, în temeiul dreptului intern și prin respectarea dreptului comunitar, condițiile de aplicare a prezentului alineat.”

8

Articolul 48 din directiva menționată, intitulat „Capacități tehnice și[/sau] profesionale”, prevede:

„(1)   Capacitățile tehnice și/sau profesionale ale operatorilor economici sunt evaluate și verificate în conformitate cu alineatele (2) și (3).

(2)   Capacitățile tehnice ale operatorilor economici pot fi dovedite în unul din următoarele moduri, în funcție de natura, cantitatea sau importanța și utilizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor:

[…]

(3)   După caz și pentru un contract determinat, un operator economic poate menționa capacitățile altor entități, indiferent de ce caracter legal au relațiile dintre el și respectivele entități. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorității contractante că va dispune de mijloacele necesare prezentând, de exemplu, angajamentul respectivelor entități în acest sens.

(4)   În aceleași condiții, un grup de operatori economici prevăzut la articolul 4 poate menționa capacitățile membrilor grupului sau ale altor entități.

[…]”

9

Articolul 51 din Directiva 2004/18, intitulat „Documente și informații suplimentare”, are următorul cuprins:

„Autoritatea contractantă poate invita operatorii economici să completeze sau să clarifice certificatele și documentele prezentate în temeiul articolelor 45-50.”

10

Directiva 2004/18 a fost transpusă în ordinea juridică poloneză prin Ustawa Prawo zamówień publicznych Legea privind dreptul achizițiilor publice (text codificat, Dz. U. din 2013, pozițiile 907, 984, 1047 și 1473, și Dz. U. din 2014, poziția 423, denumită în continuare „Legea privind DAP”].

11

Articolul 24 alineatul 2 punctele 3 și 4 din Legea privind DAP are următorul cuprins:

„2. [S]unt excluși de la participarea la o procedură de atribuire a contractelor de achiziții publice și acei operatori economici care:

12

Articolul 26 alineatele 2b și 4 din această lege prevede:

„2b.   Un operator economic poate menționa cunoștințele, experiența, capacitatea tehnică și personalul în măsură să execute contractul sau capacitatea financiară a altor entități, indiferent de ce caracter legal au relațiile dintre el și respectivele entități. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorității contractante că va dispune de mijloacele necesare pentru executarea contractului, prezentând în special, în acest scop, angajamentul scris al respectivelor entități potrivit căruia acestea îi vor pune mijloacele necesare la dispoziție pe o durată de utilizare echivalentă cu executarea contractului […]

4.   Într‑un termen pe care îl stabilește, autoritatea contractantă solicită de asemenea clarificări cu privire la declarațiile sau la documentele vizate la articolul 25 alineatul 1.”

13

Articolul 93 alineatul 1 punctul 7 din legea menționată prevede:

„Autoritatea contractantă declară nulă procedura de atribuire a contractului în cazul în care […] aceasta este afectată iremediabil de un viciu care face imposibilă încheierea unui contract de achiziții publice care să nu fie afectat de o cauză de nulitate.”

14

Articolul 1 alineatul 6 din Rozporządzenie Prezesa Rady Ministrów z dnia 19 lutego 2013 r. w sprawie rodzajów dokumentów, jakich może żądać zamawiający od wykonawcy, oraz form, w jakich te dokumenty mogą być składane [Regulamentul Președintelui Consiliului de Miniștri din 19 februarie 2013 privind tipul de documente care pot fi solicitate de autoritatea contractantă de la un operator economic și privind forma de prezentare a acestor documente (Dz. U. din 2013, poziția 231) are următorul cuprins:

„Dacă, pentru a demonstra că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul 1 din [L]ege[a privind DAP], un operator economic menționează capacitățile altor entități potrivit dispozițiilor articolului 26 alineatul 2b din [L]ege[a privind DAP], autoritatea contractantă, pentru a aprecia dacă operatorul economic va dispune de mijloacele altor entități în măsura necesară bunei executări a contractului sau dacă legătura dintre operatorul economic și aceste entități garantează în mod efectiv accesul la aceste mijloace, poate solicita:

15

Din decizia de trimitere reiese că autoritatea contractantă a deschis o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice privind „modernizarea sistemelor informatice existente și implementarea unor noi sisteme în instituții sanitare care fac parte din colectivitatea Voievodatului Łódź (Polonia) în cadrul proiectului de servicii pentru sistemul informatic medical regional (servicii RSIM)”. Cererea de ofertă a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 29 noiembrie 2013, sub numărul 2013/S 232-402292.

16

În scopul atribuirii contractului menționat, autoritatea contractantă a optat pentru derularea unei proceduri deschise și a divizat obiectul contractului în mai multe loturi care acopereau diferite instituții. Aceasta a permis astfel operatorilor economici interesați să prezinte oferte nu numai pentru integralitatea contractului, ci și pentru o parte din acesta.

17

Litigiul principal vizează în particular atribuirea lotului nr. 3 privind achiziționarea și furnizarea unui sistem integrat pentru spitale pentru departamentele administrative (gri) și medicale (alb) ale spitalului regional Nicolaus Copernicus din Piotrkóv Tribunalski (Polonia). Contractul are ca obiect un program informatic standard pe care operatorul economic trebuie să îl furnizeze, să îl instaleze și să îl configureze în cadrul executării contractului.

18

Astfel cum se prevede la punctul 6.1 și la subpunctul 6.1.2 din caietul de sarcini, pentru a face dovada experienței, fiecare candidat care prezenta o ofertă pentru lotul nr. 3 trebuia printre altele să demonstreze că a executat cel puțin două contracte cuprinzând, fiecare, o furnizare, o instalare, o configurare și o implementare a unui sistem integrat pentru spitale (HIS) în departamentele alb și gri pentru o instituție sanitară cu un număr minim de 200 de paturi, cu o valoare minimă de 450000 de zloți polonezi (PLN) (aproximativ 101 676, 08 euro) inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA).

19

În acest scop, fiecărui operator economic îi revenea obligația de a prezenta printre altele o listă a principalelor contracte de furnizări executate în cursul celor trei ani care precedă expirarea termenului de prezentare a ofertei sau, după caz, într‑o durată de activitate inferioară, precizând obiectul, valoarea, data executării și entitățile în beneficiul cărora au fost efectuate aceste furnizări și anexând documentele justificative care atestă buna executare a acestora.

20

Operatorul economic Konsultant Komputer a prezentat, în oferta sa, o listă de contracte de furnizări, conținând două rubrici, privind furnizarea, instalarea, configurarea și implementarea a două sisteme integrate pentru spitale, executate în beneficiul spitalului regional de specialitate J. Korczak din Słupsk (Polonia) și, respectiv, al spitalului de specialitate J. Śniadecki din Nowy Sącz (Polonia), de către consorțiul alcătuit din Konsultant IT sp. z o.o. și din Konsultant Komputer.

21

Autoritatea contractantă a selectat oferta Konsultant Komputer, apreciind că aceasta era cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru lotul nr. 3.

22

În calitate de candidat exclus în cadrul procedurii amintite, Esaprojekt a formulat o contestație la Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs, Polonia) împotriva deciziei autorității contractante prin care fusese selectată oferta Konsultant Komputer. Esaprojekt reproșa în esență autorității contractante faptul că nu a constatat că oferta în cauză se întemeia pe informații inexacte și nu îndeplinea condițiile prevăzute la subpunctul 6.1.2 din caietul de sarcini. În consecință, această ofertă ar fi trebuit să fie respinsă, în conformitate cu articolul 24 alineatul 2 punctul 3 din Legea privind DAP.

23

Prin decizia din 7 aprilie 2014, Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs) a obligat autoritatea contractantă să anuleze selecția ofertei celei mai avantajoase pentru lotul nr. 3 și să invite Konsultant Komputer, în temeiul articolului 26 alineatul 4 din Legea privind DAP, să furnizeze precizări cu privire la obiectul contractelor pe care le menționase în oferta sa. Autoritatea contractantă a anulat, prin urmare, decizia și a invitat Konsultant Komputer să completeze documentele care permiteau să se stabilească îndeplinirea condiției privind cunoștințele și experiența pentru a fi candidat, prevăzută la subpunctul 6.1.2 din caietul de sarcini.

24

Ca răspuns la această cerere, printr‑o scrisoare din 29 aprilie 2014, Konsultant Komputer a arătat, pe de o parte, că contractul pe care îl menționase avea ca obiect funcționalități pe care autoritatea contractantă le definise drept departamentul gri și, pe de altă parte, că lista de contracte de furnizări anexată la oferta sa viza executarea a două contracte, și anume contractul nr. 51/2/2010 din 5 octombrie 2010 și contractul nr. 62/2010 din 6 decembrie 2010.

25

Cu toate acestea, din informațiile furnizate de Konsultant Komputer reieșea că, în realitate, prestările în beneficiul spitalului regional de specialitate J. Korczak din Słupsk fuseseră executate în cadrul a două contracte distincte, dintre care unul nu cuprindea un departament alb, iar celălalt nu conținea un departament gri.

26

Având în vedere aceste clarificări, autoritatea contractantă a considerat că prestările executate pentru spitalul regional de specialitate J. Korczak din Słupsk nu îndeplineau condiția prevăzută la subpunctul 6.1.2 din caietul de sarcini, potrivit căreia fiecare contract trebuia să prezinte ansamblul elementelor care sunt enumerate în acesta, și anume o furnizare, o instalare, o configurare și o implementare a unui sistem integrat pentru spitale (HIS) în departamentele alb și gri. Autoritatea contractantă a invitat, prin urmare, Konsultant Komputer să își completeze dosarul cu privire la acest aspect.

27

În acest scop, Konsultant Komputer a prezentat o nouă listă de contracte de furnizări în care menționa experiența unei alte entități, Medinet Systemy Informatyczne sp. z o.o., cu privire la două furnizări, și anume, cea dintâi, pentru instituția publică sanitară din Janów Lubelski și, cea de a doua, pentru spitalul districtual al serviciului sanitar al căilor ferate din Lublin (Polonia). Aceasta a transmis de asemenea un angajament al Medinet Systemy Informatyczne de a furniza, în calitate de consilier și de consultant, mijloacele necesare pentru executarea contractului și a menționat, din nou, contractul de furnizare executat pentru spitalul de specialitate J. Śniadecki din Nowy Sącz.

28

Satisfăcută de acest răspuns, autoritatea contractantă a selectat din nou oferta Konsultant Komputer, aceasta fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru lotul nr. 3.

29

Esaprojekt a introdus o acțiune la Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs) prin care solicita anularea deciziei autorității contractante, precum și o nouă evaluare a ofertelor și excluderea Konsultant Komputer, pentru motivul că aceasta prezentase informații false și nu demonstrase că îndeplinea condițiile de participare la procedură, în special pe cele prevăzute la subpunctul 6.1.2 din caietul de sarcini.

30

Potrivit Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs), cauza principală ridică, în primul rând, problema dacă articolele 2 și 51 din Directiva 2004/18 se opun menționării de către un operator economic, la completarea unor documente la cererea autorității contractante, a altor prestări decât cele indicate în oferta inițială și posibilității acestuia de a invoca, în această privință, prestații realizate de o altă entitate ale cărei capacități nu au fost menționate în oferta sa inițială.

31

În al doilea rând, această instanță exprimă îndoieli cu privire la posibilitatea pe care o are operatorul economic de a se prevala, în împrejurările cauzei principale, de dreptul prevăzut la articolul 48 alineatul (3) din Directiva 2004/18 de a menționa capacitățile unor entități terțe atunci când nu îndeplinește singur condițiile minime impuse pentru a participa la procedura de atribuire a unui contract de achiziții publice de servicii.

32

În plus, Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs) ridică de asemenea problema privind circumstanțele în care se poate reține răspunderea unui operator economic pentru o abatere gravă și acesta poate, așadar, să fie exclus de la participarea la un contract de achiziții publice în sensul articolului 45 alineatul (2) litera (g) din Directiva 2004/18.

33

În aceste condiții, Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs) a decis să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

34

Prin intermediul primelor trei întrebări preliminare, care trebuie examinate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 51 din Directiva 2004/18 coroborat cu articolul 2 din această directivă trebuie interpretat în sensul că se opune ca, după expirarea termenului acordat pentru depunerea candidaturilor pentru un contract de achiziții publice, un operator economic să transmită autorității contractante, pentru a dovedi că îndeplinește condițiile de participare la o procedură de achiziții publice, documente care nu figurează în oferta sa inițială, cum ar fi un contract executat de o entitate terță, precum și angajamentul acesteia din urmă de a pune la dispoziția acestui operator capacitățile și resursele necesare pentru executarea contractului în cauză.

35

Pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie amintit că, potrivit considerentului (46) și articolului 2 din Directiva 2004/18, autoritățile contractante au obligația să trateze operatorii economici în mod egal, fără discriminare și potrivit principiului transparenței (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 60).

36

Astfel, pe de o parte, principiile egalității de tratament și nediscriminării impun ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 61 și jurisprudența citată).

37

În plus, rezultă deja din jurisprudență că principiile egalității de tratament și nediscriminării, precum și obligația de transparență se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. În consecință, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă o apreciază ca fiind imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 62 și jurisprudența citată).

38

Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 63 și jurisprudența citată).

39

În acest scop, revine autorității contractante obligația de a se asigura printre altele că cererea de clarificare a unei oferte nu conduce la prezentarea de către ofertantul în cauză a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 64 și jurisprudența citată).

40

În plus, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidații în mod egal și loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidații cărora le‑a fost adresată (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 65 și jurisprudența citată).

41

În speță, Konsultant Komputer a prezentat autorității contractante, după expirarea termenului acordat pentru depunerea candidaturilor pentru contractul de achiziții publice în cauză, documente care nu figurau în oferta sa inițială. În particular, astfel cum s‑a arătat la punctul 27 din prezenta hotărâre, acest operator a menționat un contract executat de o entitate terță, precum și angajamentul acesteia din urmă de a pune la dispoziția operatorului menționat mijloacele necesare pentru executarea contractului în discuție în litigiul principal.

42

Or, astfel de precizări, departe de a reprezenta o simplă clarificare punctuală sau o corectare a unor erori materiale evidente, în sensul jurisprudenței amintite la punctul 38 din prezenta hotărâre, constituie, în realitate, o modificare substanțială și semnificativă a ofertei inițiale care se apropie mai degrabă de prezentarea unei noi oferte.

43

Astfel, după cum a arătat avocatul general în esență la punctul 30 din concluzii, o asemenea comunicare afectează în mod direct elemente‑cheie ale procedurii de atribuire a unui contract de achiziții publice, și anume însăși identitatea operatorului economic care, eventual, va obține contractul de achiziții publice în cauză, precum și verificarea capacităților acestui operator și, prin urmare, aptitudinea sa de a executa contractul în cauză, în sensul articolului 44 alineatul (1) din Directiva 2004/18.

44

În aceste condiții, admițând prezentarea de către operatorul economic vizat a documentelor în cauză pentru a‑și completa oferta inițială, autoritatea contractantă ar favoriza în mod necorespunzător acest operator în raport cu ceilalți candidați și ar încălca astfel principiile egalității de tratament și nediscriminării operatorilor economici, precum și obligația de transparență care decurge din acestea, aplicabile autorităților contractante în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18.

45

Din cele ce precedă rezultă că trebuie să se răspundă la primele trei întrebări adresate că articolul 51 din Directiva 2004/18 coroborat cu articolul 2 din această directivă trebuie interpretat în sensul că se opune ca, după expirarea termenului acordat pentru depunerea candidaturilor pentru un contract de achiziții publice, un operator economic să transmită autorității contractante, pentru a dovedi că îndeplinește condițiile de participare la o procedură de achiziții publice, documente care nu figurează în oferta sa inițială, cum ar fi un contract executat de o entitate terță, precum și angajamentul acesteia din urmă de a pune la dispoziția acestui operator capacitățile și resursele necesare pentru executarea contractului în cauză.

46

Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 44 din Directiva 2004/18 coroborat cu articolul 48 alineatul (2) litera (a) din această directivă și cu principiul egalității de tratament a operatorilor economici, care figurează la articolul 2 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că permite unui operator economic să menționeze capacitățile altei entități, în sensul articolului 48 alineatul (3) din directiva menționată, prin cumularea cunoștințelor și a experienței a două entități care, luate separat, nu dispun de capacitățile cerute pentru executarea unui contract determinat, în cazul în care autoritatea contractantă ar considera că respectivul contract este indivizibil și trebuie, prin urmare, să fie realizat de un singur operator.

47

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să se amintească cu titlu introductiv că, potrivit unei jurisprudențe constante, articolul 47 alineatul (2) și articolul 48 alineatul (3) din Directiva 2004/18 recunosc dreptul oricărui operator economic de a menționa, pentru un contract determinat, capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a relațiilor dintre acesta și respectivele entități, cu condiția să se dovedească autorității contractante că candidatul sau ofertantul va dispune efectiv de mijloacele acestor entități care sunt necesare pentru executarea acestui contract (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 33 și jurisprudența citată).

48

Cu toate acestea, astfel cum Curtea a statuat deja, dispozițiile Directivei 2004/18 nu se opun ca exercitarea dreptului consacrat la articolul 47 alineatul (2) și la articolul 48 alineatul (3) din această directivă să fie limitată în împrejurări excepționale (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 39 și jurisprudența citată).

49

Astfel, nu se poate exclude ca anumite lucrări să prezinte particularități care necesită o anumită capacitate care nu poate fi obținută prin gruparea capacităților inferioare ale mai multor operatori. Într‑o asemenea ipoteză, autoritatea contractantă ar putea impune în mod întemeiat ca nivelul minim al capacității în cauză să fie atins de un operator economic unic sau, dacă este cazul, prin recurgerea la un număr limitat de operatori economici, în temeiul articolului 44 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2004/18, în cazul în care această cerință ar fi raportată la obiectul contractului în cauză și proporțională cu acesta (Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 40 și jurisprudența citată).

50

În speță, astfel cum s‑a arătat la punctul 18 din prezenta hotărâre, specificațiile contractului de achiziții publice în discuție în litigiul principal impuneau ofertanților prezentarea a cel puțin două contracte executate într‑un domeniu specific.

51

În urma solicitării autorității contractante, pentru a demonstra că dispune de competențele necesare pentru executarea contractului de achiziții publice în discuție în litigiul principal, Konsultant Komputer a menționat experiența altei entități constând în două contracte de furnizări, astfel cum sunt amintite la punctul 27 din prezenta hotărâre, efectuate de Medinet Systemy Informatyczne.

52

Cu toate acestea, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 46 din concluzii, întrebarea preliminară se bazează pe premisa, verificată de instanța națională, potrivit căreia contractul de achiziții publice în discuție în litigiul principal este un contract indivizibil, astfel încât nivelul minim al capacității în cauză trebuie să fie atins de un operator economic unic, iar nu prin recurgerea la capacitățile mai multor operatori economici. În plus, astfel cum reiese din decizia de trimitere, Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs) consideră că excluderea posibilității de a menționa experiențele mai multor operatori economici este raportată la obiectul contractului în cauză și proporțională cu acesta.

53

În aceste condiții și având în vedere jurisprudența amintită la punctele 48 și 49 din prezenta hotărâre, operatorul economic în cauză nu poate menționa capacitățile unei entități terțe pentru a demonstra că dispune de capacitățile cerute pentru executarea contractului de achiziții publice în discuție în litigiul principal.

54

În consecință, trebuie să se răspundă la a patra întrebare adresată că articolul 44 din Directiva 2004/18 coroborat cu articolul 48 alineatul (2) litera (a) din această directivă și cu principiul egalității de tratament a operatorilor economici, care figurează la articolul 2 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că nu permite unui operator economic să menționeze capacitățile altei entități, în sensul articolului 48 alineatul (3) din directiva menționată, prin cumularea cunoștințelor și a experienței a două entități care, luate separat, nu dispun de capacitățile cerute pentru executarea unui contract determinat, în cazul în care autoritatea contractantă ar considera că respectivul contract este indivizibil, în sensul că trebuie să fie realizat de un singur operator, și că o asemenea excludere a posibilității de a menționa experiențele mai multor operatori economici este raportată la obiectul contractului în cauză și proporțională cu acesta, care trebuie, așadar, să fie realizat de un singur operator.

55

Prin intermediul celei de a cincea întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 44 din Directiva 2004/18 coroborat cu articolul 48 alineatul (2) litera (a) din această directivă și cu principiul egalității de tratament a operatorilor economici, care figurează la articolul 2 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că permite unui operator economic care participă cu titlu individual la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice să menționeze experiența unui grup de întreprinderi din care a făcut parte în cadrul altui contract de achiziții publice, indiferent de natura participării sale la executarea acestuia din urmă.

56

Această întrebare se referă la faptul, menționat la punctul 20 din prezenta hotărâre, că, în cauza principală, livrările de sisteme integrate pentru spitale pentru spitalele în cauză au fost efectuate de un grup alcătuit din două întreprinderi, și anume Konsultant Komputer și Konsultant IT.

57

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie amintit că, în temeiul articolului 44 alineatul (1) din Directiva 2004/18, revine autorității contractante obligația de a verifica respectarea cerințelor de către candidați sau ofertanți în conformitate cu criteriile prevăzute la articolele 47-52 din această directivă.

58

În plus, potrivit articolului 44 alineatul (2) din directiva menționată, autoritatea contractantă poate solicita operatorilor economici să îndeplinească niveluri minime de capacități economice și financiare, precum și de capacități tehnice și/sau profesionale, în conformitate cu articolele 47 și 48 din aceeași directivă.

59

În particular, articolul 48 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2004/18 prevede că capacitățile tehnice și/sau profesionale ale operatorilor economici pot fi dovedite, ținând seama în special de natura și de importanța prestațiilor efectuate, prin prezentarea listei lucrărilor executate în cursul ultimilor cinci ani, precum și prin prezentarea unei liste a principalelor livrări sau a principalelor servicii efectuate în cursul ultimilor trei ani.

60

În temeiul jurisprudenței amintite la punctul 47 din prezenta hotărâre, articolul 48 alineatul (3) din directiva menționată permite unui operator economic să menționeze, pentru un contract determinat, capacitățile altei entități, precum un grup de întreprinderi din care a făcut parte, cu condiția să se dovedească autorității contractante că operatorul respectiv va dispune efectiv de mijloacele acestei entități necesare pentru executarea contractului.

61

În acest context, experiența dobândită de un operator economic constituie un criteriu deosebit de important pentru selecția calitativă a acestui operator, întrucât permite autorității contractante să verifice, conform articolului 44 alineatul (1) din Directiva 2004/18, aptitudinea candidaților sau a ofertanților de a executa un contract de achiziții publice determinat.

62

Astfel, atunci când un operator economic menționează experiența unui grup de întreprinderi din care a făcut parte, aceasta trebuie să fie apreciată în raport cu participarea concretă a acestui operator și, așadar, cu contribuția sa efectivă la exercitarea unei activități impuse grupului menționat în cadrul unui contract de achiziții publice determinat.

63

Astfel, după cum a arătat în mod întemeiat guvernul polonez în observațiile sale scrise, un operator economic dobândește cu adevărat experiență nu prin simplul fapt de a fi membru al unui grup de întreprinderi și indiferent de contribuția sa la acesta, ci numai prin participarea directă la realizarea cel puțin a unui lot din cadrul contractului, a cărui executare globală revine acestui grup.

64

Rezultă că un operator economic nu poate invoca, în cadrul experienței impuse de autoritatea contractantă, prestările efectuate de ceilalți membri ai unui grup de întreprinderi la realizarea cărora nu a participat efectiv și concret.

65

Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răspundă la a cincea întrebare adresată că articolul 44 din Directiva 2004/18 coroborat cu articolul 48 alineatul (2) litera (a) din această directivă și cu principiul egalității de tratament a operatorilor economici, care figurează la articolul 2 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că nu permite unui operator economic care participă cu titlu individual la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice să menționeze experiența unui grup de întreprinderi din care a făcut parte în cadrul altui contract de achiziții publice dacă nu a participat efectiv și concret la executarea acestuia din urmă.

66

Prin intermediul celei de a șasea întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 45 alineatul (2) litera (g) din Directiva 2004/18, care permite excluderea unui operator economic de la participarea la un contract de achiziții publice, printre altele în cazul în care s‑a făcut grav vinovat de declarații false prin furnizarea informațiilor solicitate de autoritatea contractantă, trebuie interpretat în sensul că poate fi aplicat atunci când aceste informații sunt de natură să influențeze rezultatul cererii de ofertă, independent de faptul dacă operatorul economic a acționat cu intenție.

67

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie amintit că articolul 45 din Directiva 2004/18 prevede la alineatele (1) și (2) o serie de motive, obligatorii și, respectiv, facultative, de excludere de la participarea la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice a unui ofertant, motive care privesc situația personală a acestuia.

68

În particular, în sensul articolului 45 alineatul (2) litera (g) din directiva menționată, un operator economic poate fi exclus de la participarea la un contract de achiziții publice în cazul în care s‑a făcut „grav vinovat” de declarații false prin furnizarea informațiilor solicitate de autoritatea contractantă sau nu a furnizat aceste informații.

69

Prin intermediul întrebării adresate, Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs) solicită să se stabilească dacă, în scopul aplicării acestei dispoziții, este necesar ca ofertantul să fi acționat cu intenție, iar informațiile prezentate autorității contractante să fi influențat sau să fi putut influența rezultatul cererii de ofertă.

70

În această privință, se impune, în primul rând, să se arate că textul articolului 45 alineatul (2) litera (g) din Directiva 2004/18 nu conține nicio referire la comportamentul intenționat al operatorului economic. Prin urmare, constatarea unei astfel de conduite nu poate fi considerată drept un element necesar pentru excluderea unui asemenea operator de la participarea la un contract de achiziții publice.

71

Dimpotrivă, pentru a considera candidatul ofertant ca fiind „grav vinovat” în sensul dispoziției menționate și a‑l exclude astfel de la un contract de achiziții publice, este suficient ca acesta să se fi făcut răspunzător de o neglijență de o anumită gravitate, și anume o neglijență de natură să aibă o influență determinantă asupra deciziilor de excludere, de selectare sau de atribuire a unui contract de achiziții publice.

72

În consecință, pentru a sancționa un operator economic care a prezentat declarații false prin excluderea sa de la participarea la un contract de achiziții publice, autoritatea contractantă nu are obligația, contrar celor sugerate în special de guvernul polonez și de Comisia Europeană, să dovedească existența unei abateri intenționate săvârșite de acest operator economic.

73

În al doilea rând, trebuie observat că, potrivit articolului 45 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2004/18, statele membre precizează, în temeiul dreptului intern și cu respectarea dreptului comunitar, condițiile de aplicare a acestui alineat.

74

Rezultă că noțiunile care figurează la articolul 45 alineatul (2) primul paragraf, printre care „grav vinovat”, pot fi precizate și detaliate în dreptul național, cu respectarea însă a dreptului Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 2012, Forposta și ABC Direct Contact, C‑465/11, EU:C:2012:801, punctul 26).

75

În speță, articolul 24 alineatul 2 punctul 3 din Legea privind DAP prevede posibilitatea de a exclude de la atribuirea unui contract orice operator economic care a comunicat informații false care influențează sau ar putea influența rezultatul procedurii în curs.

76

Or, după cum reiese din decizia de trimitere, declarațiile și informațiile furnizate de operatorul economic în cauză au influențat într‑adevăr rezultatul procedurii de atribuire a contractului în discuție în litigiul principal. Astfel, potrivit Krajowa Izba Odwoławcza (Camera Națională de Recurs), Konsultant Komputer a câștigat cererea de ofertă tocmai pe baza acestor declarații și a acestor informații.

77

În aceste condiții, trebuie să se constate că, prin furnizarea unor astfel de declarații și de informații, operatorul economic în cauză s‑a făcut răspunzător de o neglijență care a avut o influență determinantă asupra deciziilor de excludere, de selectare sau de atribuire a contractului de achiziții publice vizat, astfel încât acest operator poate fi considerat „grav vinovat” în sensul articolului 45 alineatul (2) litera (g) din Directiva 2004/18. În consecință, o asemenea atitudine este de natură să justifice decizia autorității contractante de a exclude operatorul menționat de la contractul de achiziții publice în cauză.

78

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la a șasea întrebare adresată că articolul 45 alineatul (2) litera (g) din Directiva 2004/18, care permite excluderea unui operator economic de la participarea la un contract de achiziții publice printre altele dacă s‑a făcut „grav vinovat” de declarații false prin furnizarea informațiilor solicitate de autoritatea contractantă, trebuie interpretat în sensul că poate fi aplicat atunci când operatorul în cauză s‑a făcut răspunzător de o neglijență de o anumită gravitate, și anume o neglijență de natură să aibă o influență determinantă asupra deciziilor de excludere, de selectare sau de atribuire a unui contract de achiziții publice, independent de constatarea unei abateri intenționate în sarcina acestui operator.

79

Prin intermediul celei de a șaptea întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 44 din Directiva 2004/18 coroborat cu articolul 48 alineatul (2) punctul (a) din această directivă și cu principiul egalității de tratament a operatorilor economici, care figurează la articolul 2 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că permite unui operator economic să menționeze o experiență invocând simultan două sau mai multe contracte ca și cum acestea ar reprezenta un singur contract, deși autoritatea contractantă nu a prevăzut în mod expres o asemenea posibilitate nici în anunțul de participare, nici în caietul de sarcini.

80

Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar, cu titlu introductiv, să se arate că, astfel cum s‑a amintit la punctul 57 din prezenta hotărâre, în temeiul articolului 44 alineatul (1) din Directiva 2004/18, autoritatea contractantă are obligația să verifice aptitudinea candidaților sau a ofertanților de a executa contractul în cauză în conformitate cu cerințele prevăzute la articolele 47-52 din această directivă.

81

La rândul lor, candidații sau ofertanții trebuie să dovedească autorității contractante că dispun sau vor dispune efectiv de capacitățile necesare pentru a asigura executarea corectă a contractului de achiziții publice în cauză.

82

În această privință, autoritatea contractantă poate indica în mod expres, în principiu în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, cerința de a îndeplini niveluri de capacitate determinate și modalități concrete potrivit cărora candidatul ofertant trebuie să își demonstreze aptitudinea de a câștiga și de a realiza contractul în cauză. De asemenea, în împrejurări excepționale, ținând seama de natura lucrărilor avute în vedere, precum și de obiectul și de finalitățile contractului, autoritatea contractantă poate prevedea limitări, în special în ceea ce privește recurgerea la un număr restrâns de operatori economici, în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Directiva 2004/18 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctele 39-41, și Hotărârea din 5 aprilie 2017, Borta, C‑298/15, EU:C:2017:266, punctul 90, precum și jurisprudența citată).

83

Cu toate acestea, atunci când autoritatea contractantă decide să recurgă la o asemenea posibilitate, îi revine obligația de a garanta că regulile precise pe care le stabilește sunt raportate la obiectul și la finalitățile contractului respectiv și proporționale cu acestea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz, C‑324/14, EU:C:2016:214, punctele 40 și 56).

84

În speță, astfel cum rezultă din decizia de trimitere, deși este adevărat că autoritatea contractantă nu a prevăzut în mod explicit în documentele contractului posibilitatea candidatului ofertant de a menționa două sau mai multe contracte ca și cum ar reprezenta un singur contract, nu este mai puțin adevărat că o asemenea posibilitate nu a fost exclusă în mod expres, nici în anunțul de participare, nici în caietul de sarcini.

85

În aceste condiții, nu se poate exclude a priori faptul că experiența necesară pentru executarea contractului în cauză, dobândită de operatorul economic în cadrul nu al unui singur contract, ci a două sau mai multe contracte diferite, nu poate să fie considerată suficientă de autoritatea contractantă și să permită astfel operatorului menționat să obțină contractul de achiziții publice în cauză.

86

Astfel, după cum a arătat avocatul general la punctul 62 din concluzii, deși cerințele unui contract determinat pot, în principiu, să fie îndeplinite prin însumarea capacităților și a experiențelor mai multor operatori, ar fi cu atât mai ilogic să se excludă, a priori, posibilitatea de a însuma capacitățile și experiențele pe care un singur operator le‑a dobândit efectiv în cadrul a diferite contracte.

87

Pentru aceste motive și în măsura în care, precum în cauza principală, posibilitatea de a menționa mai multe experiențe dobândite în cadrul mai multor contracte nu a fost exclusă nici în anunțul de participare, nici în caietul de sarcini, revine autorității contractante, sub controlul instanțelor naționale competente, sarcina de a verifica dacă experiența combinată a două sau mai multe contracte, având în vedere natura lucrărilor în cauză, precum și obiectul și finalitatea contractului vizat, permite să se asigure o executare corectă a acestuia.

88

Având în vedere cele ce precedă, se impune să se răspundă la a șaptea întrebare adresată că articolul 44 din Directiva 2004/18 coroborat cu articolul 48 alineatul (2) litera (a) din această directivă și cu principiul egalității de tratament a operatorilor economici, care figurează la articolul 2 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că permite unui operator economic să menționeze o experiență invocând simultan două sau mai multe contracte ca și cum acestea ar reprezenta un singur contract, cu excepția cazului în care autoritatea contractantă a exclus o asemenea posibilitate în temeiul unor cerințe raportate la obiectul și la finalitățile contractului de achiziții publice în cauză și proporționale cu acestea.

89

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară: