Acțiune introdusă la 17 decembrie 2010 — Environmental Manufacturing/OAPI — Wolf (Reprezentarea capului unui lup)

(Cauza T-570/10)

2011/C 63/53

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Environmental Manufacturing LLP (Stowmarket, Regatul Unit) (reprezentanți: S. Malynicz, barrister și M. Atkins, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Société Elmar Wolf, SAS (Wissembourg, Franța)

Concluziile reclamantei

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă reprezentând capul unui lup, pentru produse din clasa 7 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 4971511.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în sprijinul opoziției: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat în sprijinul opoziției: înregistrarea nr. 99786007 a mărcii figurative franceze „WOLF Jardin”, pentru produse din clasele 1, 5, 7, 8, 12 și 31, înregistrarea nr. 1480873 a mărcii figurative franceze „Outils WOLF”, pentru produse din clasele 7 și 8, înregistrarea nr. 154331 a mărcii figurative internaționale „Outils WOLF”, pentru produse din clasele 7 și 8, înregistrarea nr. 352868 a mărcii figurative internaționale „Outils WOLF”, pentru produse din clasele 7, 8, 12 și 21.

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția.

Decizia camerei de recurs: anulează decizia diviziei de opoziție.

Motivele invocate: reclamanta susține că decizia atacată încalcă articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1) al Consiliului, în măsura în care camera de recurs nu a identificat, în cadrul clasei de produse pentru care erau înregistrate mărcile anterioare, o subcategorie clară care să poată fi percepută în mod independent în raport cu clasa mai largă și, prin urmare, nu a concluzionat că dovada utilizării serioase a mărcii a fost prezentată numai pentru o parte dintre produsele și serviciile pentru care mărcile erau protejate.

În plus, reclamanta susține că decizia atacată încalcă articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului, în măsura în care camera de recurs a identificat în mod greșit consumatorul relevant, a concluzionat în mod eronat că ar exista o legătură relevantă și nu a aplicat criteriul efectului asupra comportamentului economic al consumatorului relevant și criteriul profitului necuvenit potrivit căruia marca trebuie să comunice o anumită imagine sau să confere un anumit avantaj comercial produselor noilor consumatori, situație care nu se regăsește în speță. În plus, camera de recurs nu a ținut cont de faptul că proprietarul mărcii anterioare nici nu invocat în mod corect prejudiciul relevant, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5), și, cu atât mai puțin, nu a dovedit faptul că acest prejudiciu era probabil și, prin urmare, nu și-a îndeplinit obligația privind sarcina probei care îi revenea.

(1)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).