13.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/32

1.

Dreptul victimei de a fi înțeleasă, prevăzut în considerentul (8) din preambulul deciziei-cadru (1), trebuie interpretat ca fiind o obligație pozitivă a autorităților statului care au sarcina urmăririi și sancționării activităților infracționale de a permite ca victima să evalueze, să reflecteze și să își exprime opinia cu privire la efectele directe care pot rezulta asupra vieții acesteia din impunerea de pedepse făptuitorului cu care aceasta are un raport de familie sau intens afectiv?

2.

Articolul 2 din Decizia-cadru 2001/220/JAI trebuie interpretat în sensul că obligația statelor de a recunoaște drepturile și interesele legitime ale victimei impune luarea în considerare a opiniei victimei atunci când consecințele penale ale procesului pot compromite în mod fundamental și direct exercitarea dreptului acesteia la libera dezvoltare a personalității și a vieții private și de familie?

3.

Articolul 2 din Decizia-cadru 2001/220/JAI trebuie interpretat în sensul că autoritățile statului nu pot refuza să ia în considerare voința liberă a victimei atunci când aceasta se opune impunerii sau menținerii unei măsuri de îndepărtare, atunci când agresorul este un membru al familiei și nu se constată o situație obiectivă de risc de recidivă, când se constată existența unui nivel de competență personal, social, cultural și emoțional care exclude posibilitatea unei supuneri față de făptuitor sau, dimpotrivă, această măsură trebuie în orice caz considerată pertinentă, având în vedere caracteristicile specifice ale acestor fapte penale?

4.

Articolul 8 din Decizia-cadru 2001/220/JAI, atunci când prevede că statele garantează un nivel corespunzător de protecție victimei, trebuie interpretat în sensul că permite impunerea generalizată și obligatorie de măsuri de îndepărtare sau de interdicție de comunicare drept pedepse accesorii în toate situațiile în care o persoană este victima unor fapte penale săvârșite în cadrul familiei, având în vedere caracteristicile specifice ale acestor infracțiuni sau, dimpotrivă, articolul 8 impune efectuarea unei aprecieri individualizate care să permită identificarea, de la caz la caz, a nivelului corespunzător de protecție ținând cont de interesele concurente?

5.

Articolul 10 din Decizia-cadru 2001/220/JAI trebuie interpretat în sensul că permite excluderea cu caracter general a medierii în procesele penale privind fapte penale săvârșite în cadrul familiei, având în vedere caracteristicile specifice ale acestor fapte penale, sau, dimpotrivă, medierea trebuie permisă și în acest tip de procese, apreciindu-se de la caz la caz interesele concurente?