Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52026XC00196

COMUNICARE A COMISIEI de modificare a Orientărilor privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021

C/2025/9298

JO C, C/2026/196, 5.1.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/196/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/196/oj

European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2026/196

5.1.2026

COMUNICARE A COMISIEI

de modificare a Orientărilor privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021

(C/2026/196)

1.   INTRODUCERE

(1)

La 21 septembrie 2020, Comisia a adoptat Orientările privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021 (1) (denumite în continuare „orientările”), aplicabile pe durata celei de a patra perioade de comercializare a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), din 2021 până în 2030.

(2)

În urma Comunicării privind Busola pentru competitivitate (2), Comunicarea privind Pactul pentru o industrie curată (3) prezintă calea de urmat pentru o tranziție structurală către electrificare și mai multe surse regenerabile de energie în UE, ceea ce va reduce în cele din urmă prețurile la energie într-un mod durabil, protejând în același timp competitivitatea industriilor UE.

(3)

Cu toate acestea, creșterea susținută, începând din 2020, a prețurilor energiei electrice a avut un impact profund asupra anumitor sectoare și subsectoare mari consumatoare de energie. În conjunctura actuală, pentru cele mai expuse sectoare și subsectoare mari consumatoare de energie din UE, efectul combinat al prețurilor ridicate la energie și al creșterii costurilor emisiilor a sporit riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, și anume riscul ca întreprinderile să își mute activitățile de producție în alte jurisdicții care au restricții mai slabe sau absente în materie de emisii, sau riscul ca produsele UE să fie înlocuite cu importuri care implică emisii mai ridicate de dioxid de carbon. Această creștere justifică o sporire a intensității maxime a ajutorului cu cinci puncte procentuale pentru sectoarele considerate deja, din 2020, drept sectoare expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor emisiilor indirecte.

(4)

Metodologia de calculare a ajutorului plătibil pentru fiecare instalație în temeiul orientărilor implică faptul că ajutorul pentru costurile emisiilor indirecte crește în funcție de prețul certificatelor EU ETS. Cu toate acestea, creșterea susținută a costurilor emisiilor de la adoptarea orientărilor a sporit în mod semnificativ riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon pentru sectoarele care sunt expuse concurenței internaționale și care au o intensitate relativ ridicată a emisiilor indirecte, dar care nu au fost considerate ca fiind expuse unui risc real pe baza ipotezelor privind costurile emisiilor predominante în 2020.

(5)

În acest context și în conformitate cu metodologia care stă la baza orientărilor, lista sectoarelor eligibile din anexa I la orientări este extinsă pentru a ține seama de faptul că riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon a crescut efectiv pentru anumite sectoare. Dat fiind că intensitatea emisiilor indirecte este diferențiată în raport cu sectoarele eligibile începând din 2020, o intensitate de 75 % a ajutorului pentru sectoarele nou eligibile este considerată proporțională.

(6)

Statele membre pot alege să compenseze noile sectoare eligibile pentru costurile emisiilor indirecte și pot deja să facă acest lucru pentru costurile emisiilor indirecte suportate începând cu 2025.

(7)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a notifica sectoarele sau subsectoarele care nu sunt incluse în anexa I, pe baza unor dovezi solide și reprezentative care să demonstreze că, la nivelul UE, pentru a fi considerate eligibile pentru compensarea costurilor emisiilor indirecte, sectoarele sau subsectoarele respective îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate la punctul (18).

(8)

Fabricarea îngrășămintelor și a produselor azotoase (NACE 20.15) și extracția minereurilor de fier (NACE 07.10) constituie sectoare pentru care compensarea costurilor emisiilor indirecte poate fi asigurată în temeiul orientărilor. Pentru anumite produse din aceste sectoare, în special îngrășămintele pe bază de azot sau materiile prime utilizate pentru fabricarea acestora, va exista și o obligație de restituire a certificatelor în cadrul mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră („carbon border adjustment mechanism” – CBAM) instituit prin Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului (4) pentru emisiile indirecte (5). Aceste sectoare sunt pe deplin eligibile pentru compensarea costurile emisiilor indirecte suportate în 2025 în temeiul orientărilor. Cu toate acestea, pentru importurile din 2026, certificatele CBAM vor trebui restituite pentru prima dată în 2027. Prin urmare, Comisia va monitoriza îndeaproape situația specifică din 2026 în vederea menținerii eligibilității îngrășămintelor și a extracției minereurilor de fier în temeiul orientărilor, abordând în același timp suprapunerile dintre cele două instrumente pentru a aborda relocarea emisiilor de dioxid de carbon printr-o ajustare adecvată a calculării cuantumului maxim al ajutorului în temeiul orientărilor pentru produsele în cauză din aceste două sectoare.

(9)

Factorii de emisie de CO2 și zonele geografice prevăzute în anexa III la orientări sunt actualizate pentru perioada 2026-2030 cu cele mai recente date disponibile. În consecință, potrivit observațiilor Comisiei, compensația pentru costurile suportate în 2025 trebuie calculată pe baza valorilor specificate pentru perioada 2021-2025.

(10)

Pentru beneficiarii din unele state membre, scăderea factorilor de emisie de CO2 actualizați în comparație cu cei specificați pentru perioada 2021-2025 este deosebit de pronunțată. Din acest motiv, Comisia consideră că o tranziție treptată este justificată în cazul în care factorul de emisie de CO2 stabilit în anexa III modificată scade semnificativ în urma acestei modificări.

(11)

Comisia ar trebui să aplice modificările menționate la punctele (9) și (10) costurilor suportate începând cu 1 ianuarie 2026.

(12)

În 2026, Comisia intenționează să modifice anexa II pentru a specifica valorile de referință privind eficiența consumului de energie electrică pentru sectoarele nou eligibile. Informațiile disponibile nu indică nicio modificare fundamentală a proceselor de producție și se aplică un factor de degresivitate valorilor de referință existente privind eficiența consumului de energie electrică. Prin urmare, Comisia consideră că, în principiu, nu sunt necesare actualizări ale valorilor de referință existente privind eficiența consumului de energie electrică.

(13)

Regulamentul delegat (UE) 2024/873 al Comisiei (6) a adaptat abordarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor pe baza referințelor pentru produse cu interschimbabilitatea combustibilului și a energiei electrice, în conformitate cu articolul 10a alineatul (6) din Directiva 2003/87/CE (7). Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2026, orientările ar trebui ajustate pentru produsele în cauză, pentru a se asigura că producătorii nu primesc o dublă compensare pentru aceleași emisii, atât prin alocarea cu titlu gratuit, cât și prin compensarea costurilor emisiilor indirecte. În principiu, acest lucru ar trebui asigurat prin deducerea valorii certificatelor primite în mod gratuit care pot fi alocate emisiilor indirecte din valoarea compensării costurilor emisiilor indirecte în temeiul orientărilor. Cu toate acestea, întrucât adoptarea valorilor de referință actualizate pentru produse pentru perioada 2026-2030 și stabilirea factorului de emisie mediu de CO2 la nivelul UE pentru această perioadă nu au fost încă finalizate, modificările vor fi introduse ulterior, în 2026.

(14)

În ceea ce privește cerințele din secțiunea 5 din Orientările privind auditurile energetice și sistemele de gestionare a energiei, Comisia reamintește că punctul 55 din orientări stabilește cerințe minime. Având în vedere beneficiile pe termen mediu și lung preconizate ale unor astfel de investiții în ceea ce privește decarbonizarea, promovarea tranziției curate și sprijinirea competitivității UE, statele membre sunt încurajate să depășească aceste cerințe. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a include și obligația beneficiarilor de a investi în active noi sau modernizate care contribuie la reducerea costurilor sistemului de energie electrică, ca alternativă la opțiunile existente.

(15)

În cadrul revizuirii Directivei 2003/87/CE și a Regulamentului (UE) 2023/956, Comisia va depune eforturi pentru a asigura măsuri adecvate (orientări sau o altă formă) pentru compensarea costurilor indirecte legate de ETS pentru perioada de după 2030.

2.   MODIFICĂRI ALE ORIENTĂRILOR

(16)

Orientările se modifică după cum urmează:

(17)

Punctul 15 subpunctul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„factorul de emisie de CO2”, exprimat în tCO2/MWh, înseamnă media ponderată a intensității CO2 corespunzătoare energiei electrice produse din combustibili fosili în diferite zone geografice. Ponderea reflectă structura de producție a combustibililor fosili în zona geografică dată. Factorul CO2 este rezultatul împărțirii datelor privind emisiile echivalente de CO2 ale sectorului energetic la cantitatea brută de energie electrică generată din combustibili fosili, exprimată în TWh. În sensul prezentelor orientări (*1), zonele sunt definite ca zone geografice: a) care constau în subpiețe conectate prin burse de energie sau (b) în care nu există congestii declarate și, în ambele cazuri, prețurile orare pentru ziua următoare la bursa de energie din cadrul zonelor indică o divergență de preț în EUR (pe baza ratelor de schimb zilnice ale BCE) de cel mult 1 % pentru un număr semnificativ din totalul orelor dintr-un an. Această diferențiere regională reflectă importanța centralelor electrice bazate pe combustibili fosili pentru prețul final stabilit pe piața cu ridicata și rolul acestora ca instalații marginale în ordinea meritelor. Simplul fapt că energia electrică este comercializată între două state membre nu înseamnă automat că acestea formează o regiune supranațională. Având în vedere lipsa datelor relevante la nivel subnațional, zonele geografice trebuie să cuprindă întregul teritoriu al unuia sau al mai multor state membre. Pe această bază, pot fi identificate următoarele zone geografice: Spania și Portugalia; Lituania, Letonia și Estonia; Germania și Luxemburg; Bulgaria și România și toate celelalte state membre separat. Factorii CO2 maximi la nivel regional corespunzători, care se aplică ca valori maxime atunci când statul membru care face notificarea nu a stabilit o evaluare a factorului CO2 bazat pe piață în temeiul subpunctului 11, sunt enumerați în anexa III. Un stat membru poate solicita Comisiei să calculeze factorul de emisie de CO2 pe baza datelor disponibile în 2026 și poate notifica factorul de emisie de CO2 rezultat ca modificare a schemei sale. Acest factor de emisie de CO2 actualizat se poate aplica costurilor suportate începând cu 2026. Acest factor de emisie de CO2 actualizat nu are niciun efect asupra factorului de emisie de CO2 al altor state membre, enumerate în anexa III. Pentru a se asigura egalitatea de tratament a surselor de energie electrică și pentru a se evita posibilele abuzuri, se aplică același factor de emisie de CO2 tuturor surselor de furnizare a energiei electrice (autogenerare, contracte de furnizare a energiei electrice sau aprovizionare din rețea) și tuturor beneficiarilor ajutorului din statul membru în cauză. În cazul în care factorul maxim regional de emisie de CO2 menționat în anexa III este cu cel puțin 15 % mai mic decât factorul maxim regional de emisie de CO2 menționat anterior în anexa respectivă sau decât factorul bazat pe piață aprobat înainte de 1 ianuarie 2026, statele membre în cauză pot notifica o perioadă de tranziție pentru trecerea de la factorul maxim regional de emisie de CO2 aplicabil anterior la factorul maxim regional de emisie de CO2 actualizat în temeiul prezentelor orientări pentru anul t, începând din 2026, în etape anuale de reducere egale. Factorul maxim regional de emisie de CO2 menționat în anexa III se aplică pentru anul t = 2030, cel mai târziu;

(*1)  Prezentele orientări nu întrunesc condițiile pentru a fi considerate instrumente legislative și, prin urmare, nu trebuie să fie încorporate în Acordul privind SEE de către Comitetul mixt al SEE. Autoritatea AELS de Supraveghere este responsabilă de stabilirea normelor relevante care se aplică statelor AELS, inclusiv metodologia de stabilire a factorilor CO2.” "

(18)

Punctul 21 se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru a limita riscul de denaturare a concurenței pe piața internă, ajutorul trebuie să se limiteze la sectoarele care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a reflectării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice. În sensul prezentelor orientări, se va considera că există un risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon atunci când beneficiarul își exercită activitatea în unul dintre sectoarele enumerate în anexa I. Un sector sau subsector care nu figurează în anexa I, însă îndeplinește condițiile necesare pentru a fi inclus în anexa respectivă (*2) *, poate fi, de asemenea, considerat eligibil, cu condiția ca statul membru în cauză să demonstreze acest lucru pe baza unor date reprezentative pentru sectorul sau subsectorul respectiv la nivelul Uniunii, care să fie verificate de un expert independent și să acopere o perioadă cuprinzând cel puțin ultimii trei ani pentru care sunt disponibile date. În cazul în care statele membre intenționează să își extindă propriile scheme pentru a include orice nou sector sau subsector, acestea trebuie să notifice orice astfel de modificare Comisiei. În schemele lor, statele membre pot prevedea un angajament de a include în viitor toate sectoarele sau subsectoarele suplimentare a căror eligibilitate a fost demonstrată de un alt stat membru și aprobată de Comisie și de a informa Comisia cu privire la orice astfel de includere.

(*2)  Aceste criterii sunt: o intensitate a schimburilor comerciale de peste 20 % și o intensitate a emisiilor indirecte de peste 0,32 kg CO2/EUR, conducând la un indicator privind relocarea indirectă a emisiilor de carbon de peste 0,064. Metodologia este descrisă în detaliu în documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD (2020) 190 final.” "

(19)

Punctul 27 se înlocuiește cu următorul text:

„Ajutorul este proporțional și are un efect negativ suficient de limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale dacă nu depășește 80 % din costurile emisiilor indirecte suportate pentru sectoarele enumerate în tabelul 1 din anexa I și 75 % pentru sectoarele enumerate în tabelul 2 din anexa I sau pentru orice alte sectoare considerate eligibile în temeiul procedurii stabilite la punctul 21. Valoarea de referință pentru eficiența consumului de energie electrică asigură faptul că sprijinul acordat proceselor de producție ineficiente rămâne limitat și menține stimulentele pentru diseminarea celor mai eficiente tehnologii din punct de vedere energetic.”

(20)

Punctul 31 se înlocuiește cu următorul text:

„Având în vedere că, pentru unele sectoare, intensitatea ajutorului de 80 % pentru sectoarele enumerate în tabelul 1 din anexa I și de 75 % pentru sectoarele enumerate în tabelul 2 din anexa I sau pentru orice alte sectoare considerate eligibile în conformitate cu procedura stabilită la punctul 21 ar putea să nu fie suficientă pentru a se asigura că există o protecție adecvată împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, statele membre pot limita, atunci când este necesar, cuantumul costurilor indirecte care trebuie plătite la nivel de întreprindere la 1,5 % din valoarea adăugată brută a întreprinderii în cauză în anul t. Valoarea adăugată brută a întreprinderii trebuie calculată ca cifră de afaceri, plus producția capitalizată, plus alte venituri din exploatare, plus sau minus variațiile stocurilor, minus achizițiile de bunuri și servicii (care nu trebuie să includă costurile cu personalul), minus alte impozite pe produse care sunt legate de cifra de afaceri, dar care nu sunt deductibile, minus taxele și impozitele legate de producție. Alternativ, aceasta poate fi calculată pe baza excedentului brut de exploatare prin adăugarea costurilor cu personalul. Veniturile și cheltuielile înscrise ca fiind de natură financiară sau extraordinară în conturile întreprinderii sunt excluse din valoarea adăugată. Valoarea adăugată la costul factorilor este calculată la nivel brut, întrucât ajustările valorice (cum ar fi deprecierea) nu sunt scăzute (*3).**.

(*3)  Codul 12 15 0 din cadrul juridic stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 295/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind statisticile structurale de întreprindere (JO L 97, 9.4.2008, p. 13).” "

(21)

Punctul 55 litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

vor pune în aplicare recomandările din raportul de audit, în măsura în care perioada de recuperare pentru investițiile relevante nu depășește 3 ani sau perioada de recuperare menționată la articolul 10a alineatul (1) al treilea paragraf din Directiva 2003/87/CE, luându-se în considerare perioada cea mai lungă, iar costurile investițiilor lor sunt proporționale, sau, ca alternativă”.

(22)

Punctul 55 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

vor investi o cotă semnificativă de cel puțin 50 % din cuantumul ajutorului în proiecte care duc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalației și cu mult sub valoarea de referință aplicabilă, care este utilizată pentru alocarea cu titlu gratuit de certificate în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii sau, ca alternativă”.

(23)

La punctul 55, după litera (c) se adaugă o nouă literă (d):

„(d)

vor investi cel puțin 50 % din cuantumul ajutorului în active noi sau modernizate cu privire la care se poate demonstra în mod măsurabil că aduc o contribuție suplimentară la reducerea costurilor sistemului de energie electrică, reflectând nevoile pieței și ale sistemului din statul membru respectiv, fără a avea drept rezultat o creștere a consumului de combustibili fosili. Activitățile de investiții eligibile pot include, de exemplu, dezvoltarea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile, soluții de stocare a energiei, măsuri de creștere a flexibilității cererii, îmbunătățiri ale eficienței energetice care au un impact asupra cererii de energie electrică și dezvoltarea de electrolizoare pentru producția de hidrogen din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Investițiile care vizează electrificarea sunt, de asemenea, eligibile. Statele membre pot stabili o listă mai limitată de investiții eligibile, dar investițiile menite să sporească flexibilitatea cererii trebuie să fie eligibile.”

(24)

Punctul 67 se înlocuiește cu următorul text:

„De la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2030, se vor aplica factorii de emisie de CO2 actualizați și zonele geografice actualizate. În 2026, Comisia va completa prezentele orientări cu valori de referință privind eficiența consumului de energie electrică care acoperă sectoarele adăugate pe lista modificată a sectoarelor eligibile din anexa I și cu o ajustare menită să abordeze, pentru sectorul fabricării îngrășămintelor și produselor azotoase și sectorul extracției minereurilor de fier, suprapunerile dintre ajutoarele acordate în temeiul prezentelor orientări și obligația de restituire a certificatelor în temeiul Regulamentului (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului (*4)  (*5) * pentru emisiile indirecte*****. În consecință, statele membre trebuie să își modifice, dacă este necesar, schemele respective pentru a le alinia la prezentele orientări, astfel cum au fost modificate.

(*4)  Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (JO L 130, 16.5.2023, p. 52, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/956/oj)."

(*5)  Acest lucru este valabil în cazul în care astfel de produse sunt enumerate în anexa I la regulamentul respectiv, dar nu și în anexa II la același regulament.” "

(25)

Se introduce un nou punct 69:

„Comisia propune statelor membre următoarele măsuri adecvate în temeiul articolului 108 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene:

(a)

statele membre modifică, dacă este necesar, până cel târziu la 30 iunie 2026, schemele de ajutoare existente pentru a le alinia la prezentele orientări, astfel cum au fost modificate;

(b)

în termen de două luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a modificărilor aduse prezentelor orientări, statele membre își dau acordul explicit și necondiționat cu privire la măsurile adecvate propuse la litera (a) de mai sus. În absența unui răspuns, Comisia va considera că statul membru în cauză nu este de acord cu măsurile propuse.”

(26)

Anexa I se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA I

Sectoare considerate ca fiind expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor emisiilor indirecte

Tabelul 1

 

Codul NACE (*6) *****

Descriere

1.

14.11

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele

2.

24.42

Metalurgia aluminiului

3.

20.13

Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază

4.

24.43

Producția plumbului, zincului și cositorului

5.

17.11

Fabricarea celulozei

6.

17.12

Fabricarea hârtiei și cartonului

7.

24.10

Producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje

8.

19.20

Fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului

9.

24.44

Metalurgia cuprului

10.

24.45

Producția altor metale neferoase

11.

 

Următoarele subsectoare din cadrul sectorului materialelor plastice (20.16):

 

20.16.40.15

Polietilenglicoli și alți polieteralcooli, în forme primare

12.

 

Toate categoriile de produse din sectorul turnării fontei (24.51)

13.

 

Următoarele subsectoare din sectorul fabricării fibrelor din sticlă (23.14):

 

23.14.12.10

23.14.12.30

Covorașe din fibră de sticlă

Voaluri din fibră de sticlă

14.

 

Următoarele subsectoare ale sectorului «Fabricarea gazelor industriale» (20.11):

 

20.11.11.50

20.11.12.90

Hidrogen

Compuși oxigenați anorganici ai nemetalelor


Tabelul 2

 

Codul NACE (*7) *****

Descriere

1.

07.29

Extracția altor minereuri metalice neferoase

2.

07.10

Extracția minereurilor de fier

3.

20.17

Fabricarea cauciucului sintetic în forme primare

4.

20.60

Fabricarea fibrelor sintetice și artificiale

5.

20.16

Fabricarea materialelor plastice în forme primare*******

6.

13.10

Pregătirea și filarea fibrelor textile

7.

23.31

Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică

8.

20.12

Fabricarea coloranților și a pigmenților

9.

13.95

Fabricarea materialelor nețesute și a articolelor nețesute, cu excepția articolelor de îmbrăcăminte

10.

23.14

Fabricarea fibrelor din sticlă (*8) *****

11.

27.20

Fabricarea bateriilor și acumulatorilor

12.

20.14

Fabricarea altor produse chimice organice, de bază

13.

20.15

Fabricarea îngrășămintelor și produselor azotoase

14.

10.41

Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor

15.

11.06

Fabricarea malțului

16.

16.21

Fabricarea plăcilor de furnir și a plăcilor din lemn

17.

23.11

Fabricarea sticlei plate

18.

23.13

Fabricarea articolelor din sticlă

19.

24.31

Tragere la rece a barelor

20.

24.34

Trefilarea firelor la rece

21.

 

Următorul subsector al sectorului «Fabricarea altor produse chimice n.c.a.» (20.59):

 

20.59.56.70

Amestecuri de alchilbenzeni, amestecuri de alchilnaftaleni, alții decât cei de la poziția SA 2707 sau 2902

22.

 

Următorul subsector al sectorului «Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.» (23.99):

 

23.99.19.10

Lână de zgură, lână de rocă și alte tipuri de vată minerală (cu excepția vatei de sticlă) și amestecuri ale acestora, în vrac, sub formă de foi și de rulouri

(27)

Anexa III se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA III

Factori maximi ai emisiilor de CO2 la nivel regional în diferite zone geografice (tCO2/MWh)

Zona geografică

Factorul de emisie CO2 aplicabil

Spania, Portugalia

0,47

Lituania, Letonia, Estonia

0,76

Germania, Luxemburg

0,73

Bulgaria, România

0,91

Belgia

0,37

Cehia

0,89

Danemarca

0,54

Irlanda

0,44

Grecia

0,58

Franța

0,43

Croația

0,51

Italia

0,44

Cipru

0,72

Ungaria

0,50

Malta

0,40

Țările de Jos

0,44

Austria

0,33

Polonia

0,78

Slovenia

0,75

Slovacia

0,58

Finlanda

0,62

Suedia

0,60

(28)

Comisia va aplica principiile enunțate în prezenta comunicare de la 22 decembrie 2025. Comisia va aplica principiile prevăzute la punctele 17 și 27 începând de la 1 ianuarie 2026. Statele membre pot face trimitere la anexa I și la punctele 27-31, astfel cum au fost modificate, pentru costuri suportate începând cu 1 ianuarie 2025.

(1)   JO C 317, 25.9.2020, p. 5, astfel cum au fost completate prin comunicarea Comisiei din 24.11.2021 (JO C 528, 30.12.2021, p. 1).

(2)  Comunicarea Comisiei, COM(2025) 30 final, 29.1.2025.

(3)  Comunicarea Comisiei, COM(2025) 85 final, 26.2.2025.

(4)  Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (JO L 130, 16.5.2023, p. 52, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/956/oj).

(5)  Acest lucru este valabil în cazul în care astfel de produse sunt enumerate în anexa I la regulamentul respectiv, dar nu și în anexa II la același regulament.

(6)  Regulamentul delegat (UE) 2024/873 al Comisiei din 30 ianuarie 2024 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2019/331 în ceea ce privește normele tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii (JO L, 2024/873, 4.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2024/873/oj).

(7)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2003/87/oj).

(*6)  În funcție de măsura în care clasificarea statistică a unei activități economice specifice într-un cod NACE a fost afectată de cea mai recentă actualizare a NACE [Regulamentul delegat (UE) 2023/137 al Comisiei din 10 octombrie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire, JO L 19, 20.1.2023, p. 5, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/137/oj], statele membre pot alege fie să utilizeze clasificarea modificată, fie să se bazeze pe clasificarea în vigoare la momentul adoptării orientărilor.

(*7)  În funcție de măsura în care clasificarea statistică a unei activități economice specifice într-un cod NACE a fost afectată de cea mai recentă actualizare a NACE [Regulamentul delegat (UE) 2023/137 al Comisiei din 10 octombrie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire, JO L 19, 20.1.2023, p. 5, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/137/oj], statele membre pot alege fie să utilizeze clasificarea modificată, fie să se bazeze pe clasificarea în vigoare la momentul adoptării orientărilor.

(*8)  Se aplică sectorului, cu excepția subsectoarelor deja enumerate în tabelul 1.


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/196/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)


Top