52025AE1236

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52025AE1236 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52025AE1236

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice în contextul evaluării intermediare – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) în ceea ce privește unele măsuri specifice pentru abordarea provocărilor strategice

EESC 2025/01236

JO C, C/2025/3197, 2.7.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3197/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3197/oj

HTML

PDF - authentic OJ

e-signature

How to verify the authenticity of the Official Journal

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2025/3197

2.7.2025

Avizul Comitetului Economic și Social European

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice în contextul evaluării intermediare

[COM(2025) 123 final – 2025/0084(COD)]

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) în ceea ce privește unele măsuri specifice pentru abordarea provocărilor strategice

[COM(2025) 164 final – 2025/0085(COD)]

(C/2025/3197)

Raportor:

David SVENTEK

Consilier:	Petr ZAHRADNÍK

Sesizări	Parlamentul European, 8.4.2025 Consiliul Uniunii Europene, 5.5.2025
Temei juridic	Articolele 164, 175, 177, 178, 304 și 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în sesiunea plenară	29.4.2025
Sesiunea plenară nr.	596
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	202/0/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE este conștient și de acord că este necesar să se efectueze o evaluare intermediară a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, întrucât condițiile și circumstanțele s-au schimbat radical față de cele existente în momentul adoptării normelor care reglementează politica de coeziune.

1.2.

În același timp, CESE observă că evaluarea politicii de coeziune pentru perioada menționată a fost cea mai amplă și mai aprofundată din istoria politicii de coeziune. Nici măcar instrumentul NextGenerationEU, instituit înainte de această evaluare, ca urmare a pandemiei de COVID-19, nu a fost suficient pentru satisfacerea adecvată a noilor nevoi comune ale UE, reieșind că era indispensabil să se efectueze și o evaluare intermediară aprofundată a acestei politici. Acest fapt nu face decât să demonstreze cât este de important ca următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE, care cuprinde și politica de coeziune, să aibă la bază principii directoare mai durabile și, în același timp, mai flexibile, care să îi permită să facă față unor realități în schimbare.

1.3.

În acest sens, CESE admite că, având în vedere nevoile sporite în domenii precum competitivitatea, consolidarea capacităților de apărare și asigurarea autonomiei strategice, este necesar, de asemenea, să se redefinească temele prioritare pentru aceste domenii în cadrul politicii de coeziune. Pe de altă parte, CESE recunoaște că această „inflație” de noi obiective în politica de coeziune ar putea distrage atenția de la obiectivul principal al politicii de coeziune, și anume reducerea disparităților sociale, economice și teritoriale dintre regiunile UE.

1.4.

În același timp, CESE consideră că evaluarea intermediară a politicii de coeziune indică într-o oarecare măsura forma pe care o va lua în viitor această politică în CFM post-2027, care face în prezent obiectul unor intense pregătiri. CESE ar dori foarte mult să se întâmple astfel, deoarece consideră că este foarte important să se asigure continuitatea conținutului de la un CFM la altul, mai ales având în vedere circumstanțele dificile actuale și necesitatea ca UE să aibă o capacitate puternică de acțiune.

1.5.

În același timp, CESE solicită ca evaluarea intermediară a politicii de coeziune să se desfășoare în sinergie și complementaritate funcțională cu revizuirea întregului CFM, în cadrul căreia competitivitatea, consolidarea capacităților de apărare și asigurarea autonomiei strategice a UE joacă, de asemenea, un rol esențial.

1.6.

În acest sens, CESE recomandă ca evaluarea intermediară a politicii de coeziune să nu se axeze numai pe acordarea unei atenții sporite noilor priorități tematice, ci și pe realizarea unei schimbări semnificative în domeniul finanțării, în direcția recurgerii la instrumente financiare și, prin urmare, a unei utilizări mai eficace și mai precise a finanțării alocate. O bună opțiune pentru viitor este și combinarea instrumentelor financiare cu granturile. Această abordare ar trebui apoi să se manifeste și mai clar în viitorul CFM post-2027, care este în curs de pregătire.

1.7.

CESE salută, de asemenea, eforturile depuse pentru introducerea unor stimulente financiare care să permită realizarea proiectelor în cadrul priorităților strategice, sub forma unui drept extins la prefinanțare și a unui cuantum mai ridicat în cazul avansurilor, ba chiar a unei contribuții egale cu zero din fondurile naționale, și anume a unei finanțări realizate integral din bugetul UE, precum și a prelungirii cu un an a eligibilității pentru FEDR și Fondul de coeziune. Recomandăm ca această abordare să fie aplicată și în cazul Fondului pentru o tranziție justă. În ceea ce privește cerințele de concentrare tematică, CESE sprijină posibilitatea ca în calculul cuantumurilor necesare pentru asigurarea conformității cu cerințele de concentrare tematică să fie luate în considerare și cuantumurile programate pentru noi priorități strategice, inclusiv cele care contribuie la obiectivele platformei Tehnologii strategice pentru Europa (STEP).

1.8.

În același timp, CESE atrage totuși atenția că modificările adoptate în cursul perioadei de programare favorizează statele membre a căror rată de absorbție este mai lentă și care, prin urmare, au la dispoziție o parte mai mare din alocarea inițială, deoarece aceasta nu a fost încă angajată în proiecte, spre deosebire de statele membre care au încercat de la începutul perioadei de programare să își utilizeze constant alocarea. În ceea ce privește rezolvarea problemelor actuale, limita de 15 % pare a fi o cerință excesiv de strictă pentru statele membre. Ne dăm seama de legătura acestei limite cu procedura de alocare a finanțării rămase în contextul procesului de evaluare intermediară, însă aplicarea unei abordări uniforme poate, în unele cazuri, să împiedice utilizarea stimulentelor financiare oferite, având în vedere cadrul strategic al fiecăruia dintre diferitele programe dintr-un anumit stat membru.

1.9.

CESE observă că evaluarea intermediară a politicii de coeziune, precum și revizuirea CFM în ansamblu se axează exclusiv pe partea de cheltuieli a bugetului UE și omit complet partea de venituri. CESE subliniază că, deși reforma resurselor proprii ale UE și introducerea de noi resurse fac de foarte mult timp obiectul dezbaterilor, continuă să nu existe rezultate concrete. Probabil că nu aceasta este neapărat cea mai importantă problemă pentru restul perioadei 2021-2027. CESE solicită totuși Comisiei Europene și, în special, Consiliului UE, la nivelul căruia se află principalul obstacol în calea ajungerii la un acord pe această temă, să se asigure că problema este rezolvată în mod fiabil și pe termen lung, în vederea pregătirii finanțării din partea UE după 2027.

1.10.

CESE subliniază cu toată răspunderea că, pentru o utilizare eficace și rațională a finanțării în contextul evaluării intermediare a politicii de coeziune, este esențial să se definească cu strictețe dimensiunea teritorială a noilor priorități, în conformitate cu principiul subsidiarității, și anume să se identifice potențialul și avantajele teritoriale corespunzătoare în materie de sprijinire a competitivității și de consolidare a autonomiei strategice, precum și dimensiunea teritorială legată de consolidarea capacităților de apărare, dat fiind că multe dintre aceste priorități se abordează cel mai bine simultan la nivel național și european și se încadrează deci mai mult în programele CFM gestionate la nivel central. Prin urmare, una dintre condițiile extrem de importante pentru asigurarea dimensiunii teritoriale a noilor teme prioritare este să nu se ridice obstacole artificiale și nechibzuite între aceste teme, pe de o parte, și obiectivele de convergență și de reducere a disparităților teritoriale, pe de altă parte, având în vedere că primele (și anume competitivitatea, consolidarea capacităților de apărare și autonomia strategică) sunt tocmai mijloacele de realizare a celor din urmă (consolidarea convergenței și reducerea disparităților teritoriale).

2. Descrierea subiectului în context

2.1.

În contextul procedurii de evaluare intermediară a cadrului financiar multianual (CFM), Comisia Europeană a luat inițiativa de a reevalua și politica de coeziune. Această evaluare constă în primul rând în crearea unui sprijin mai puternic pentru prioritățile strategice ale UE, și anume competitivitatea și decarbonizarea, apărarea și securitatea, regiunile situate la frontierele sale estice, locuințele accesibile ca preț, reziliența în domeniul apei și transformarea energetică.

2.2.

Obiectivul nu este doar ca politica de coeziune să fie orientată mai clar spre temele prospective pe care se pune accentul în prezent și ca aceste teme să fie puse în practică la nivelul statelor membre și la nivelul regiunilor acestora, ci și ca politica de coeziune să rămână, datorită lor, pe cursul urmat, în scopul reducerii disparităților economice, sociale și teritoriale dintre regiunile Uniunii Europene. Scopul evaluării este ca statele membre să fie încurajate să realoce resursele disponibile noilor priorități de investiții.

2.3.

În ceea ce privește consolidarea competitivității Uniunii și reducerea decalajului în materie de inovare dintre UE și principalii actori mondiali din acest domeniu, Comisia Europeană propune ca poziția sectorului întreprinderilor să fie consolidată prin lărgirea sprijinului acordat din FEDR întreprinderilor mari care își desfășoară activitatea în domenii de importanță strategică, cum ar fi apărarea, tehnologiile strategice sau decarbonizarea. În același timp, statele membre sunt încurajate să sporească investițiile în tehnologii strategice în cadrul platformei Tehnologii strategice pentru Europa (STEP).

2.4.

Comisia Europeană propune, de asemenea, ca statele membre să aibă posibilitatea de a utiliza fondurile politicii de coeziune pentru construirea de infrastructuri reziliente, în vederea facilitării mobilității militare. Ar trebui sprijinită, de asemenea, capacitatea de producție a IMM-urilor din domeniul apărării în toate regiunile Uniunii Europene. În plus, se propune ca regiunile situate la frontierele estice ale UE să recurgă, având în vedere proximitatea lor față de frontul luptelor cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, la un nivel preferențial de prefinanțare, cu condiția ca cel puțin 15 % din finanțarea lor să fie realocată noilor priorități strategice.

2.5.

Potrivit Comisiei Europene, situația actuală a pieței locuințelor din mai multe state membre este o disfuncționalitate a pieței care este legitim să fie remediată printr-o intervenție a sectorului public, mai precis prin dublarea cuantumului finanțării prevăzute în cadrul politicii de coeziune pentru locuințe accesibile ca preț. Se estimează că statele membre vor fi în măsură să mobilizeze și să pună în comun fonduri private și publice prin intermediul unui nou instrument financiar care a fost instituit împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și care are rolul de a combina resursele politicii de coeziune cu cele ale BEI, ale altor instituții financiare internaționale, ale băncilor naționale de promovare și ale băncilor comerciale private.

2.6.

Printre prioritățile strategice spre care ar trebui să fie reprogramat, conform propunerii, cadrul tematic al politicii de coeziune se numără, de asemenea, apa și, mai precis, reziliența în acest domeniu, cum ar fi proiectele având ca obiect digitalizarea infrastructurii de gestionare a apei sau atenuarea consecințelor secetei și ale deșertificării.

2.7.

În contextul evaluării intermediare a politicii de coeziune, Comisia Europeană propune, de asemenea, să se acorde prioritate investițiilor având ca scop sprijinirea interconexiunilor energetice și a infrastructurii de transport aferente, precum și instalarea infrastructurii de reîncărcare, astfel încât să se faciliteze în mod semnificativ accelerarea tranziției energetice, promovarea mobilității curate și punerea în aplicare a măsurilor de decarbonizare.

2.8.

În același timp, Comisia Europeană propune un sistem de stimulente financiare axate pe îndeplinirea priorităților strategice. Toate proiectele sprijinite din fondurile politicii de coeziune și dezvoltate în cadrul priorităților strategice ale UE ar trebui să fie eligibile pentru un nivel de prefinanțare de până la 30 %. Programele din cadrul politicii de coeziune care transferă cel puțin 15 % din finanțarea care le-a fost alocată în total către aceste priorități pot beneficia chiar de avansuri în cuantum mai ridicat și de prelungirea cu un an a perioadei în care sunt eligibile pentru FEDR și Fondul de coeziune. În plus, investițiile în prioritățile strategice ar trebui să fie acoperite până la 100 % din surse de finanțare ale UE în toate regiunile.

3. Observații generale privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 (1)

3.1.

CESE este de părere că procesul de evaluare a politicii de coeziune reprezintă un pas în direcția cea bună din partea Comisiei, ceea ce, având în vedere schimbările extrem de semnificative din domeniul mediului, demonstrează capacitatea sa de acțiune și permite să se asigure cheltuirea eficace a resurselor destinate politicii de coeziune în domenii care constituie în prezent priorități ale Uniunii Europene. Altfel există riscul ca resursele limitate ale politicii de coeziune să nu poată acoperi noile priorități strategice.

3.2.

CESE apreciază faptul că evaluarea intermediară a politicii de coeziune a fost inclusă în revizuirea întregului CFM pentru perioada 2021-2027. Aceasta a fost realizată ca urmare a schimbărilor majore pe care le-au cunoscut provocările și prioritățile UE și care se manifestă sub forma unor nevoi noi și a unor evenimente excepționale de însemnătate fundamentală. Revizuirea CFM demonstrează astfel flexibilitatea bugetului UE și deplasarea accentului principal spre domenii în care dezvoltarea UE se află în situație de risc sau în întârziere, cum ar fi cercetarea ca bază pentru competitivitatea pe scena mondială, migrația și gestionarea frontierelor, apărarea, acțiunea externă, reformele, tehnologiile critice și materiile prime strategice, precum și consecințele crizei energetice.

3.3.

CESE consideră că este necesar să se asigure o continuitate rezonabil de suficientă pe plan tematic și procedural între evaluarea intermediară a politicii de coeziune și forma concretă pe care o va lua aceasta după 2027; această observație este valabilă și pentru CFM în ansamblu. Această continuitate ar trebui să se reflecte într-un proces de programare de calitate, prin care să se poată garanta că prioritățile strategice identificate astăzi corespund pe deplin direcției date conținutului viitoarei politici de coeziune. În același timp, cadrul său ar trebui să fie suficient de general atât în scopul de a se asigura flexibilitatea necesară pentru luarea în considerare a evoluției evenimentelor din următoarea perspectivă financiară, cât și de a se satisface nevoile specifice ale statelor membre, asigurându-se în același timp o valoare adăugată europeană.

3.4.

CESE are convingerea că alegerea priorităților strategice pentru evaluarea intermediară a fost corect efectuată și încrederea că finanțarea deloc neglijabilă din cadrul politicii de coeziune va contribui la dezvoltarea competitivității regiunilor. CESE consideră că cel mai eficace mijloc de depășire a disparităților dintre regiuni este ca subiectul competitivității să fie abordat în toată complexitatea sa; în această privință, ar fi indicat să se acorde prioritate regiunilor mai puțin dezvoltate, care riscă să rămân în urmă sau care au fost prinse în capcana veniturilor medii. În ceea ce privește competitivitatea, nu este întotdeauna esențial să se sprijine excelența mondială în politica de coeziune; în numeroase regiuni, este suficient să se optimizeze atuurile inițiale de care dispun regiunile respective pentru a se dezvolta conform principiului specializării inteligente, care le asigură în viitor o dezvoltare durabilă pe termen lung.

3.5.

În același timp, CESE îmbrățișează ideea că o altă temă de importanță fundamentală, care are și o dimensiune teritorială la nivel regional, este consolidarea apărării și a securității, având în vedere deteriorarea situației în materie de securitate de-a lungul frontierelor estice ale Uniunii Europene. Deși, din punctul de vedere al subsidiarității, apărarea și securitatea țin în primul rând de nivelul UE și de nivelul național – ceea ce este tot mai adevărat odată cu creșterea riscului de deteriorare a situației –, nu există nicio îndoială că și pregătirea regională este importantă, cu o componentă de prevenire, informare și punere în aplicare. Cu cât o regiune este mai aproape de focarul acestei amenințări, cu atât nevoia sa strategică este mai urgentă. Aceste dispoziții ar trebui să se aplice tuturor celorlalte state membre de la frontiera estică și regiunilor lor.

3.6.

În numeroase state membre, locuințele decente au devenit un bun inaccesibil în ultima vreme. Deși acest subiect ar trebui să fie în primul rând de competența și în responsabilitatea statelor membre, CESE împărtășește și punctul de vedere că este posibil să se aibă în vedere eliminarea blocajelor în materie de locuințe cu ajutorul finanțării din partea UE. În acest scop, CESE recomandă să se utilizeze pe cât se poate instrumentele financiare rambursabile care oferă solicitanților de locuințe condiții mai favorabile decât cele de pe piața normală. În același timp, CESE recomandă ca sprijinul pentru locuințe provenit din surse de finanțare ale UE să fie dirijat spre obiective specifice și precise, precum oferta de locuințe, pentru a se permite crearea de locuri de muncă în cadrul unui proiect de afaceri sau, dacă este cazul, asistența pentru locuințe, pentru a se încuraja oamenii să se stabilească într-o anumită regiune și pentru a se limita astfel depopularea acesteia.

3.7.

Apa este un aspect important al răspunsului la schimbările climatice și, prin urmare, un parametru important al Pactului verde european. Având în vedere natura transfrontalieră a cursurilor de apă, a izvoarelor și a riscurilor legate de inundații și secetă, această temă constituie un element relevant și în contextul evaluării politicii de coeziune. În cazul de față, CESE recomandă totuși în mod clar să se facă distincția între activitățile de prevenire și de investiții legate de utilizarea resurselor de apă și riscurile aferente, pe de o parte, și cheltuielile legate de măsurile de urgență și de gestionarea consecințelor sinistrelor, pe de altă parte, care ar trebui abordate în afara programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune.

3.8.

Busola pentru competitivitate și Pactul pentru o industrie curată au demonstrat în mod convingător cât de important este sistemul energetic pentru buna funcționare a economiei și pentru garantarea unui nivel de trai adecvat în UE, ceea ce a reieșit clar în special cu ocazia recentei crize energetice, o criză în care parametrii energetici s-au dovedit a fi un obstacol major în calea competitivității și care a condus, de asemenea, la o deteriorare a nivelului de trai al populației, manifestată sub forma unor venituri reale mai mici. Este incontestabil, așadar, că măsurile pe termen mediu și lung prin care se urmărește îmbunătățirea raportului cost-eficacitate al producției de energie și al transportului fără sincope al acesteia în interiorul statelor membre și între acestea reprezintă o prioritate. În acest context, CESE observă doar că uriașele costuri ale tranziției energetice a UE depășesc cu mult posibilitățile reale ale politicii de coeziune, chiar și după evaluarea acesteia, dat fiind că partea covârșitoare a acestor costuri va trebui să fie suportată din fonduri publice și private naționale și că resursele politicii de coeziune nu pot constitui decât o contribuție parțială.

3.9.

În același timp, CESE se poate întreba în mod legitim de ce alte câteva teme-cheie nu au fost incluse în lista priorităților strategice pentru evaluarea intermediară, deși ele vor domina, cel mai probabil, discuțiile privind pregătirea viitorului CFM. Printre aceste teme se numără, de exemplu, educația, care are fără îndoială o dimensiune teritorială, și eliminarea barierelor inutile de pe piața unică, care devine tot mai importantă pe măsură ce continuă escaladarea războiului comercial și vamal mondial declanșat de noua administrație a SUA. Această eliminare a barierelor poate duce la deschiderea unor alte noi domenii, în special pentru libera circulație a serviciilor și a lucrătorilor și pentru libertatea de a desfășura activități comerciale, aspecte deosebit de importante pentru relațiile interregionale transfrontaliere.

3.10.

CESE privește cu entuziasm propunerea unor stimulente financiare suplimentare care să permită un răspuns mai flexibil în ceea ce privește îndeplinirea noilor priorități strategice, și recomandă aprofundarea acestei idei și încurajarea statelor membre, în special a celor care nu utilizează în mod corespunzător această opțiune, să recurgă la instrumente financiare rambursabile. În ultima perioadă s-a confirmat avântul luat de acest tip de finanțare în domenii în care nu era utilizat în mod tradițional, cum ar fi locuințele, formarea profesională, abordarea problemelor sociale și sanitare, dezvoltarea cercetării aplicate cu potențial real de capitalizare și tranziția energetică, ceea ce s-ar putea reflecta într-o mai mare măsură și în cadrul politicii de coeziune revizuite.

3.11.

În același timp, CESE atrage atenția asupra faptului că evaluarea politicii de coeziune nu ar fi neapărat atât de urgentă dacă s-ar rezolva problema obținerii de noi resurse proprii de către UE, ceea ce ar spori capacitatea bugetară a UE și i-ar permite acesteia să reacționeze cu mai multă flexibilitate la situații neprevăzute într-un interval de timp mult mai scurt și fără etape administrative și procedurale suplimentare.

4. Observații generale privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) (2)

4.1.

CESE insistă că orice realocare de resurse din FSE+ în temeiul regulamentului trebuie efectuată în strânsă consultare cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și autoritățile locale și mai ales în conformitate cu obiectivele și principiile fondatoare ale FSE+. Acest îndemn este în acord cu susținerea constantă de către CESE a ideii de guvernanță participativă în politica socială și de coeziune, întrucât prin consolidarea implicării părților interesate se garantează și consolidează legitimitatea democratică, dialogul social și civil, asumarea răspunderii la nivel regional și alinierea efectivă la nevoile reale ale pieței forței de muncă.

4.2.

Deși recunoaște importanța dezvoltării de competențe în sectoare strategice precum apărarea, digitalizarea, decarbonizarea și tehnologiile curate, CESE subliniază că o astfel de dezvoltare nu trebuie să aibă loc în detrimentul incluziunii sociale, al reducerii sărăciei și al promovării locurilor de muncă de calitate. Regulamentul trebuie astfel modificat, încât să se asigure că grupurile vulnerabile, inclusiv lucrătorii slab calificați, șomerii de lungă durată și grupurile marginalizate sau defavorizate în alt fel (precum femeile, tinerii și migranții) continuă să beneficieze de sprijin din FSE+ astfel cum a fost instituit, și anume ca fond cu o puternică dimensiune socială.

4.3.

CESE salută intenția Comisiei de a pilota Garanția de competențe și recomandă ca aceasta să fie adusă la o scară mai mare, pentru a deveni un mecanism permanent în cadrul FSE+. Ar trebui să se garanteze astfel accesul la recalificare și perfecționare pentru toți lucrătorii care riscă să fie disponibilizați, cu precădere în regiunile în care industria este restructurată sau care își reconvertesc activitatea în acțiuni de apărare.

4.4.

Dată fiind importanța strategică a mobilității lucrătorilor calificați de la un sector la altul și de la o regiune la alta, mai ales în epoca unor schimbări structurale în sectoare precum tehnologiile verzi și apărarea, CESE face apel la măsuri specifice în domeniul FSE+, care să sprijine mobilitatea transfrontalieră și intersectorială. Printre astfel de măsuri ar trebui să se numere corelarea cererii cu oferta de muncă, recunoașterea calificărilor, formarea și, când este posibil, sprijinul pentru relocare.

4.5.

CESE sprijină propunerile de măsuri de mărire a gradului de flexibilitate și de prefinanțare, în special în cazul programelor care realocă resurse noilor priorități și în cazul regiunilor care se confruntă cu provocări acute. Simplificarea nu trebuie să compromită însă transparența, eficacitatea sau respectarea valorilor fundamentale ale UE și nici nivelurile de cofinanțare națională. CESE solicită monitorizarea periodică și transparentă a modului în care sunt utilizate fondurile reprogramate, cu o contribuție corespunzătoare a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile, și insistă ca toate acțiunile să rămână aliniate la principiile și valorile fundamentale aplicabile ale UE.

4.6.

CESE sprijină cu fermitate punerea la dispoziție a unor mecanisme de flexibilitate sporită, cum ar fi finanțarea 100 % din partea Uniunii și majorarea prefinanțării pentru programele FSE+ numai în regiunile situate la graniță cu Rusia, Belarus și Ucraina și de-a lungul frontierei estice a UE. Aceste teritorii se află în prima linie a provocărilor geopolitice și sociale ale UE și prezintă vulnerabilități specifice. CESE recomandă elaborarea unor strategii pe măsură în cadrul FSE+ pentru revitalizarea economiilor și piețelor forței de muncă locale, pentru găsirea unor soluții la declinul demografic și pentru întărirea infrastructurii sociale.

4.7.

Deși propunerea permite acordarea unui sprijin specific pentru competențe în domeniul tehnologiilor curate și al digitalizării, CESE recomandă integrarea sistematică a dublei tranziții în toate prioritățile FSE+, indiferent dacă este vorba de apărare, reziliență economică sau coeziune teritorială. De un astfel de sprijin sunt vizate competențele din domeniul alfabetizării digitale, al antreprenoriatului ecologic și al economiei circulare din toate sectoarele și regiunile. A asigura tranziții echitabile, juste și favorabile incluziunii presupune ca toți lucrătorii, nu doar cei din sectoarele înaltelor tehnologii, să fie dotați cu competențele necesare și adaptate cerințelor viitorului, care să le permită să prospere în noua economie. În această privință, CESE subliniază nevoia ca un procentaj specific din FSE+ să fie alocat programelor de formare continuă a lucrătorilor.

5. Observații specifice

5.1.

CESE subliniază că, în ceea ce privește sprijinirea activităților legate de apărare și de securitate, de exemplu în cazul industriei de apărare, este foarte probabil ca aceste activități să poată servi ulterior și unor scopuri civile, în special după atenuarea riscurilor sporite în materie de securitate.

5.2.

În același timp, CESE reamintește că, în ceea ce privește politica de coeziune, atât în forma sa revizuită, cât și în cea viitoare, sunt valabile concluziile din avizul său pe tema „O politică de coeziune orientată către rezultate” (3). Ar trebui subliniat în acest sens că o politică de coeziune eficace se bazează nu doar pe alegerea unor teme și modalități de finanțare relevante, ci și pe elaborarea unor proceduri și criterii interne, întrucât acestea îi influențează eficacitatea.

5.3.

În contextul măsurilor referitoare la apă, CESE reamintește că a elaborat, din proprie inițiativă, conceptul de „Pact albastru al UE”, a cărui includere în domeniul de aplicare al acestor măsuri o recomandă de asemenea.

Bruxelles, 29 aprilie 2025.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1) COM(2025) 123 final.

(2) COM(2025) 164 final.

(3) Avizul Comitetului Economic și Social European – Consolidarea orientării către rezultate a politicii de coeziune post-2027 – provocări, riscuri și oportunități (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției poloneze) (JO C, C/2025/2018, 30.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2018/oj).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3197/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

Choose the experimental features you want to try