Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Lofotlam”

Nr. UE: PGI-NO-02899— 25.1.2023

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (Denumirile)

„Lofotlam”

2.   Statul membru sau țara terță

Norvegia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul produsului

Clasa 1.1 Carne (și organe comestibile) proaspete

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Denumirea Lofotlam desemnează carnea provenită de la mieii născuți și crescuți prin pășunare în Lofoten. Denumirea se referă la carcase proaspete și congelate, la bucăți tranșate, în stare naturală, de calitate superioară, precum și la sortimente de carne.

Carcasa trebuie să provină de la miei cu o greutate minimă la sacrificare de 16 kg și cu o vârstă cuprinsă între 4 și 10 luni. Produsul Lofotlam trebuie clasificat în clasa principală O sau într-o clasă superioară, iar procentajul de grăsime în clasa 3 sau într-o clasă inferioară, conform sistemului EUROP. Toți mieii sunt miei de o calitate superioară.

Carnea prezintă un procentaj ridicat de grăsime intramusculară, este fragedă și suculentă, cu rezistență scăzută la mestecare. Suprafața cărnii tăiate are un aspect marmorat datorită straturilor subțiri de grăsime intramusculară. Nu există depozite de straturi de grăsime pe exteriorul carcasei. Carnea „Lofotlam” are culoare roșu deschis, aromă proaspătă, textură moale și gust ușor de vânat. Carnea este pre-sărată în mod natural.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Mieii Lofotlam trebuie să pască pe pășuni deschise, acoperite cu plante nutritive și iarbă de pășune, de la țărm până pe culmile munților, timp de cel puțin opt săptămâni.

Mieii sacrificați toamna, proveniți direct de pe pășuni, nu trebuie hrăniți cu niciun fel de amestec de furaje comerciale.

Mieii care nu sunt pregătiți pentru sacrificare în toamnă pot fi hrăniți cu cantități limitate de amestecuri de furaje comerciale, dar nu trebuie să aibă acces nerestricționat la astfel de furaje. La sacrificare, acești miei nu trebuie să depășească vârsta de un an. Amestecurile de furaje comerciale sunt interzise în cazul în care conțin medicamente, conservanți sau includ orice organisme modificate genetic sau derivate ale acestora.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Denumirea „Lofotlam” desemnează carnea provenită de la mieii născuți și crescuți prin pășunare în Lofoten.

Toate animalele trebuie tratate împotriva paraziților intestinali înainte de a fi eliberate pe pășuni deschise.

Mieii „Lofotlam” trebuie să pășuneze plante nutritive și iarbă de pășune, de la țărm până pe culmile munților. Aceștia trebuie să pască pe pășuni deschise timp de cel puțin opt săptămâni.

Mieii înregistrați pentru sacrificare ca „Lofotlam” trebuie ținuți separat de alte animale din momentul în care sunt preluați de la fermă și până la sacrificare și refrigerare.

Mieii care nu sunt pregătiți pentru sacrificare în toamnă au acces liber la furaj brut sub formă de iarbă și pășune. Pot fi hrăniți cu cantități limitate de amestecuri de furaje comerciale, dar nu trebuie să aibă acces nerestricționat la astfel de furaje. La sacrificare, acești miei nu trebuie să depășească vârsta de un an.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul Lofotlam trebuie ștampilat pe carcasă cu o ștampilă cu denumirea Lofotlam în șase locuri; pe ambele coapse, pe părțile laterale și pe umăr.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a produsului Lofotlam cuprinde localitățile Røst, Værøy, Moskenes, Flakstad, Vestvågøy și Vågan, localitatea Hadsel, care este situată pe Austvågøy, localitatea Hadsel situată pe Hinnøya delimitată spre est de granița cu localitatea Lødingen și la nord de linia care vine de la Høgtinden spre Svartskarvika în Ingelsfjorden, precum și insulele din Raftsundet și Bråttøya og Hanøya Ingelsfjorden.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura se bazează pe calitatea specifică/caracteristicile specifice ale produsului care pot fi atribuite originii geografice.

Creșterea ovinelor are o tradiție și istorie lungă asociată cu Lofoten, probabil încă din epoca vikingilor. Carnea de oaie era cea mai folosită de oamenii din Lofoten, însă ovinele erau de asemenea o sursă importantă de lână pentru îmbrăcăminte.

Cea mai veche mențiune referitoare la creșterea ovinelor în Lofoten apare în legenda regelui Mår din Værøy (probabil din epoca vikingilor) despre care se spune că avea o turmă de oi atât de mare încât atunci când prima oaie ajungea la poarta fermei, ultima oaie încă nu se vedea pe coasta muntelui.

Tradiția continuă și longevivă a creșterii ovinelor în Lofoten a dus la acumularea unui nivel înalt de cunoștințe de specialitate referitoare la creșterea de miei de calitatea dorită. Cunoștințele despre înmulțirea, hrănirea, exploatarea, supravegherea și deplasarea animalelor în timpul sezonului de păscut reprezintă factori importanți pentru calitatea produsului finit.

În mod obișnuit, mieii „Lofotlam” au o carcasă cu greutate mare și sunt clasificați ca fiind de o calitate superioară, fapt ce poate fi datorat pășunilor deschise bogate în substanțe nutritive. Pășunile din Lofoten sunt unice. Interacțiunea dintre condițiile naturale și utilizarea pe termen lung a resurselor naturale a creat condiții bune de pășunat. Timp de peste 1 000 de ani, peisajul a fost cultivat și a evoluat datorită activităților umane (extragerea lemnului și pășunat). Prin urmare, peisajul din Lofoten este un peisaj cultivat, creat de oameni și animale erbivore.

Lofoten are munți cu pante abrupte acoperite cu iarbă verde până în vârf. Astfel, mieii au acces la pășuni mari, deschise, care se întind de la țărm până pe culmile munților. Lângă țărm, mieii au acces la alge de mare proaspete din Oceanul Arctic, care reprezintă un supliment alimentar valoros.

Vegetația de pe pantele verzi ale munților din Lofoten este alcătuită din iarbă și plante care asigură o bună creștere a animalelor erbivore. De asemenea, animalele mănâncă frunzele copacilor înmuguriți și previn restabilirea unor noi păduri dese. Peisajul deschis înlesnește pătrunderea luminii și a căldurii la rădăcini; astfel, vegetația este mult mai bogată decât ar fi de așteptat în nordul îndepărtat. Speciile care cresc aici sunt specii care pot susține impactul pe care îl au călcarea vegetației, gunoiul și păscutul. În același timp, aceste specii sunt bogate în proteine. Un impact stabil al păscutului pe parcursul sezonului de pășunat duce la creșterea continuă a plantelor tinere. Plantele tinere au cel mai ridicat conținut de proteine și sunt preferate de animale, astfel ele ingerează multă hrană.

Iernile sunt blânde, iar sezonul de vegetație este lung. Prin urmare, mieii pot fi eliberați devreme pe pășuni mari, deschise, având acces la plante nutritive și iarbă de pășune bogată. Unele zone de la altitudini mai mari sunt acoperite cu zăpadă până în august. Asta înseamnă că de-a lungul sezonului de pășunat mieii „Lofotlam” pasc pe pășuni proaspete cu plante tinere care au un conținut ridicat de proteine.

Caracteristicile specifice produsului „Lofotlam” includ carcase cu greutate medie mare și clasificare superioară, masă musculară bine dezvoltată și un procentaj ridicat de carne intramusculară. Acestea sunt datorate pășunii întinse, bogate în substanțe nutritive, cu alge de mare, plante și iarbă de păscut care se întinde de la țărm până pe culmile munților abrupți, odată ce zăpada se topește.

Curba de creștere este uniformă, masa musculară este dezvoltată în tot corpul animalului și nu există perioade de subdezvoltare. Împreună cu pășunatul pe teren abrupt, acest lucru contribuie la dezvoltarea mușchilor, cu depuneri de grăsime intramusculară. Astfel rezultă o carne gustoasă, fragedă, de culoare deschisă, cu o aromă proaspătă, textură delicată și gust ușor de vânat.

În mod tradițional, în Lofoten nu se pun bulgări de sare pe pășuni deoarece oile și mieii absorb suficientă sare din hrană. Apa de mare și vântul oceanic „asezonează” vegetația cu sare și alte minerale, crescând și mai mult apetitul animalelor erbivore. Produsul „Lofotlam” este pre-sărat (deja sărat în mod natural).

Acest lucru, împreună cu priceperea crescătorilor de ovine dobândită de-a lungul a câteva sute de ani, permite producerea cărnii de miel de înaltă calitate.

Produsul „Lofotlam” este cunoscut ca fiind o carne foarte gustoasă. Carnea „Lofotlam” a fost numită cea mai bună carne din Norvegia, și în prezent se găsește în meniurile multor restaurante și hoteluri.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

—

---

(1)   JO L 343, 14.12.2012, p. 1.