Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52024PC0589

Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de formulare a unor recomandări privind domeniile comune în care sunt necesare îmbunătățiri, identificate în cursul evaluării tematice Schengen din 2024 intitulată „Reducerea decalajelor naționale: către un sistem de returnare al UE eficace cu ajutorul unor soluții comune și practici inovatoare”

COM/2024/589 final

Bruxelles, 16.12.2024

COM(2024) 589 final

2024/0326(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de formulare a unor recomandări privind domeniile comune în care sunt necesare îmbunătățiri, identificate în cursul evaluării tematice Schengen din 2024 intitulată „Reducerea decalajelor naționale: către un sistem de returnare al UE eficace cu ajutorul unor soluții comune și practici inovatoare”


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Temeiurile și obiectivele propunerii

Procesul de returnare a resortisanților țărilor terțe care nu au drept legal de ședere în spațiul Schengen este un proces complex și sensibil, în care sunt implicați un număr mare de actori, autorități și părți interesate. În ultimii ani s-au depus eforturi semnificative, încununate cu rezultate concrete, în sensul asigurării bunei funcționări a sistemului UE pentru returnări, în conformitate cu obiectivele enunțate în Pactul privind migrația și azilul 1 . Punerea în aplicare a Strategiei UE privind returnarea voluntară și reintegrarea 2 , Strategia operațională pentru returnări mai eficace coordonată de coordonatorul pentru returnare și activitatea Rețelei la nivel înalt pentru returnări au sprijinit eforturile depuse de statele membre în acest sens și au consolidat coerența acestor eforturi. Cu toate acestea, există încă o abordare fragmentată între sistemele de returnare ale statelor membre ale UE care împiedică valorificarea deplină a potențialului UE de a asigura o mai mare eficacitate a returnărilor. Un obstacol important în procesul de returnare este legat de coordonarea între actori și coerența procedurilor atât la nivel național, cât și la nivel european.

Reunit în perioada 17-18 octombrie, Consiliul European a subliniat importanța unei abordări cuprinzătoare privind migrația, precum și a punerii în aplicare a legislației UE adoptate și a aplicării legislației existente pentru a răspunde cât mai bine provocărilor actuale. Consiliul European a solicitat, de asemenea, acțiuni ferme la toate nivelurile pentru a facilita, a spori și a accelera returnările din Uniunea Europeană, utilizând toate politicile, instrumentele și mijloacele pertinente ale UE. O punere în aplicare mai eficace a legislației actuale în materie de returnare și continuarea eforturilor în direcția stabilirii unei abordări comune privind returnările sprijină punerea în aplicare mai rapidă și mai eficientă a pactului.

În plus, în orientările politice pentru perioada 2024-2029, președinta von der Leyen a susținut necesitatea unei noi abordări comune privind returnările. Pentru aceasta este nevoie să se instituie un nou cadru legislativ care să accelereze și să simplifice procesul de returnare, asigurând, totodată, desfășurarea într-o manieră demnă a returnărilor. De asemenea, este nevoie să se digitalizeze gestionarea cazurilor și să se avanseze în direcția recunoașterii reciproce a deciziilor de returnare în întreaga UE. Recomandările incluse în prezenta propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului sprijină procesul de reflecție și de pregătire a viitoarelor propuneri privind un nou cadru legislativ.

Regulamentul (UE) 2022/922 a instituit un mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen 3 . În conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din acest regulament, Comisia poate organiza evaluări tematice, în special pentru a evalua aspecte ale diferitelor domenii de politică sau practici ale statelor membre și ale țărilor asociate spațiului Schengen (denumite în mod colectiv „state membre”) care se confruntă cu provocări similare.

Conform programului anual de evaluare pentru 2024 4 stabilit în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului, Comisia și statele membre trebuie să efectueze, în 2024, o evaluare tematică intitulată „Reducerea decalajelor naționale: către un sistem de returnare al UE eficace cu ajutorul unor soluții comune și practici inovatoare”. Această evaluare are un dublu obiectiv: pe de o parte, de a identifica principalele obstacole comune care limitează capacitatea autorităților de a efectua returnarea resortisanților țărilor terțe care nu au drept legal de ședere și, pe de altă parte, de a se concentra asupra domeniilor comune în care sunt necesare îmbunătățiri și în care soluțiile și practicile comune ale UE ar aduce o valoare adăugată.

În conformitate cu aceste obiective, evaluarea tematică a analizat principalele obstacole și soluțiile posibile din sistemele naționale de returnare, concentrându-se pe etapele-cheie ale procesului de returnare: 

·inițierea procesului de returnare;

·identificarea resortisanților țărilor terțe;

·cooperarea dintre agențiile de la nivel național și european;

·returnarea voluntară și executarea deciziilor de returnare.

Având în vedere că returnarea eficace a resortisanților țărilor terțe care nu au drept de ședere în UE necesită o planificare adecvată și proactivă, inclusiv pentru dezvoltarea de capacități pe termen scurt, mediu și lung, precum și o coordonare eficientă, evaluarea tematică a acordat o atenție deosebită proceselor strategice și orizontale. Acestea se referă la coordonarea între actori și la coerența procedurilor atât la nivel național, cât și la nivel european, care sunt procese esențiale pentru buna funcționare a spațiului Schengen. Rezultatele evaluării urmăresc să asigure un răspuns comun în ceea ce privește returnările pentru a promova o mai bună coordonare și coerență, respectând în același timp garanțiile privind drepturile fundamentale, în vederea maximizării potențialului instrumentelor existente și al cadrului juridic european.

Evaluarea tematică ține seama de rolul important al unui sistem eficace de returnare în contextul gestionării europene integrate a frontierelor, astfel cum este definită în Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european 5 . În plus, în urma intrării în funcțiune a Sistemului de informații Schengen reînnoit 6 și a noilor funcționalități care sprijină procedurile de returnare, evaluarea tematică analizează utilizarea eficace a semnalărilor privind returnarea și privind refuzul intrării introduse în Sistemul de informații Schengen, precum și capacitățile naționale de a face în mod eficace schimb de informații și de a coopera cu alte state membre, în vederea executării deciziilor de returnare și a prevenirii deplasărilor secundare neautorizate în interiorul spațiului Schengen.

Dat fiind caracterul specific al evaluării tematice (respectiv un angajament pe termen lung pe tot parcursul anului 2024, pentru care a fost nevoie de expertiză specifică privind mai multe domenii conexe), Comisia a înființat, în decembrie 2023, o echipă de evaluare compusă din 15 experți din statele membre, 2 experți ai Comisiei, precum și observatori din partea Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale și a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex). Echipa de evaluare a elaborat un chestionar specific, care a fost transmis tuturor statelor membre, în vederea identificării domeniilor comune în care sunt necesare îmbunătățiri și a celor mai bune soluții practice la nivel național și la nivelul UE în cadrul etapelor-cheie ale returnării menționate mai sus, care ar putea contribui la buna funcționare a spațiului Schengen. Echipa de evaluare a examinat, de asemenea, rapoartele periodice de evaluare Schengen existente în domeniul returnării pentru a identifica provocările comune sau bunele practici care intră în domeniul de aplicare al evaluării tematice. În mod similar, echipa de evaluare a luat în considerare întrebările relevante ale Rețelei europene de migrație. În plus, au avut loc cinci discuții între echipa de evaluare și Frontex în cadrul grupului de reflecție, menite să valorifice expertiza și cunoștințele valoroase ale agenției pentru a înțelege mai bine care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă statele membre și unde au fost observate exemple de bune practici.

 

Pe baza răspunsurilor la chestionarul specific primite de echipa de evaluare la sfârșitul lunii iunie 2024, Italia, Țările de Jos și Norvegia au fost desemnate drept statele în care urmau să se efectueze vizite în perioada septembrie-octombrie 2024. Aceste state au fost selectate ținând seama de o serie de practici care, prin natura lor, nu au putut fi evaluate în mod eficace de la distanță, precum și de necesitatea de a se evita o sarcină suplimentară pentru statele membre care au fost evaluate recent și pentru cele care fac obiectul unor evaluări periodice în perioada 2024-2025, asigurându-se în același timp o abordare echilibrată și reprezentativă. În plus, au avut loc videoconferințe pe teme specifice cu Austria și Danemarca pentru a se obține informații și clarificări suplimentare. 

În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului, Comisia a adoptat un raport de evaluare 7 care stabilește domeniile comune în care sunt necesare îmbunătățiri și bunele practici identificate în cursul evaluării tematice.

Pe această bază, prezenta propunere conține recomandări privind domeniile comune în care sunt necesare îmbunătățiri, care ar trebui citite împreună cu cele mai bune practici 8 prezentate în raportul de evaluare tematică 9 .

În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie 2024, este esențial să se ia rapid toate măsurile necesare pentru executarea deciziilor de returnare emise de autoritățile statelor membre. Recomandările propuse sunt menite să sprijine aceste eforturi și să ofere informații valoroase pentru noua abordare comună a UE privind returnările, inclusiv pentru viitorul cadru legislativ al UE, și să asigure coerența cu activitățile privind returnarea care pun în aplicare Pactul privind migrația și azilul. 

În termen de două luni de la adoptarea de către Consiliu a deciziei de punere în aplicare care cuprinde recomandările, fiecare stat membru va fi invitat să prezinte atât Comisiei, cât și Consiliului, un plan de acțiune în vederea analizării caracterului adecvat al acestuia, în conformitate cu articolul 24 și cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului. Aceste planuri de acțiune conțin măsuri de remediere menite să pună în aplicare toate recomandările, prin care să se instituie proceduri operaționale eficace care să facă posibilă desfășurarea într-un mod mai eficace a returnărilor. În special, statele membre trebuie să explice, de asemenea, cum intenționează să pună în aplicare bunele practici identificate pe care le consideră relevante și să clarifice de ce nu pot lua în considerare restul practicilor date fiind particularitățile juridice și operaționale naționale.

Statele membre ar trebui să prezinte rapoarte Comisiei și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a planurilor lor de acțiune. Se va încerca să se asigure sinergia între aceste rapoarte și planul de acțiune existent referitor la returnare (dacă este încă în curs). Comisia va prezenta un bilanț al progreselor globale înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor de acțiune în Raportul din 2026 privind starea spațiului Schengen, asigurând coerența cu eforturile în curs de dezvoltare în continuare a abordării comune a UE privind returnările, inclusiv în contextul punerii în aplicare a Pactului privind migrația și azilul. În plus, Comisia va continua să sprijine punerea în aplicare a celor mai bune practici.

Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

Recomandările servesc la punerea în aplicare corectă și eficace a dispozițiilor existente ale acquis-ului Schengen.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Recomandările au legături cu alte politici-cheie ale Uniunii referitoare la buna funcționare a spațiului Schengen de libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, cum ar fi cele privind frontierele externe și interne, vizele, migrația și azilul, precum și cele privind securitatea internă.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temeiul juridic

Articolul 23 alineatul (2) și articolul 24 din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

În temeiul articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/922, Comisia trebuie să prezinte Consiliului o propunere de adoptare a unor recomandări privind măsurile de remediere care trebuie întreprinse de statele membre în lumina constatărilor raportului de evaluare. Articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/922 prevede că statele membre evaluate trebuie să prezinte Comisiei și Consiliului un plan de acțiune în vederea punerii în aplicare a tuturor recomandărilor. Articolul 24 prevede că articolul 23 alineatele (1), (2) și (3) se aplică evaluărilor tematice.

Este necesar să se acționeze la nivelul Uniunii pentru consolidarea încrederii reciproce dintre statele membre și pentru asigurarea unei mai bune coordonări la nivelul Uniunii, astfel încât să se garanteze că statele membre aplică în mod corect și eficace toate normele Schengen.

Proporționalitate

Articolul 23 alineatul (2), coroborat cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului, prevede competențele specifice ale Consiliului în domeniul evaluării reciproce a punerii în aplicare a politicilor Uniunii în spațiul de libertate, securitate și justiție.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente

Nu se aplică

Consultările cu părțile interesate

În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) al patrulea paragraf din Regulamentul 2022/922, proiectul de raport de evaluare a fost transmis statelor membre pentru formularea de observații.

În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului, Comisia a adoptat un raport de evaluare 10 în conformitate cu avizul Comitetului Schengen din 29 noiembrie 2024.

Obținerea și utilizarea expertizei

Nu se aplică

Evaluarea impactului

Nu se aplică

Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Nu se aplică

Drepturile fundamentale

În cursul procesului de evaluare s-a ținut seama de protecția drepturilor fundamentale în contextul aplicării acquis-ului Schengen.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Nu se aplică

5.ALTE ELEMENTE

Nu se aplică

2024/0326 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de formulare a unor recomandări privind domeniile comune în care sunt necesare îmbunătățiri, identificate în cursul evaluării tematice Schengen din 2024 intitulată „Reducerea decalajelor naționale: către un sistem de returnare al UE eficace cu ajutorul unor soluții comune și practici inovatoare”

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 11 , în special articolul 23 alineatul (2) și articolul 24, 

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Consiliul European, în concluziile sale din 17 octombrie 2024, a solicitat acțiuni ferme la toate nivelurile pentru a facilita, a spori și a accelera returnările din Uniunea Europeană, utilizând toate politicile, instrumentele și mijloacele pertinente ale UE, inclusiv diplomația, dezvoltarea, comerțul și vizele.

(2)În 2024, o echipă de evaluare alcătuită din experți din partea statelor membre, din partea Comisiei, precum și din observatori ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) a efectuat o evaluare tematică a practicilor și a capacităților statelor membre în ceea ce privește asigurarea returnării eficace a resortisanților țărilor terțe care nu au drept de ședere pe teritoriile statelor membre care aplică acquis-ul Schengen. Evaluarea tematică a vizat identificarea principalelor obstacole comune care limitează capacitatea autorităților naționale de a efectua returnări eficace, precum și a soluțiilor și a practicilor comune la nivelul Uniunii care ar aduce o valoare adăugată unui sistem comun al UE pentru returnări. Evaluarea tematică a vizat, de asemenea, consolidarea capacității statelor membre de a-și îndeplini obligațiile legale de returnare a resortisanților țărilor terțe care nu au drept legal de ședere și contribuirea la o punere în aplicare uniformă, armonizată și eficientă a acquis-ului Schengen, ținând seama de faptul că returnarea este esențială pentru a asigura o gestionare eficace și credibilă a migrației, inclusiv pentru a limita deplasările secundare, precum și pentru a aborda în mod durabil unele amenințări majore la adresa securității interne a spațiului Schengen.

(3)Întrucât procesul de returnare este strâns legat de punerea în aplicare globală a acquis­ului Schengen, rezultând un proces complex în care sunt implicați un număr mare de actori, autorități și părți interesate, evaluarea tematică s-a axat pe trei teme de politică diferite: returnarea, protejarea frontierelor externe și gestionarea sistemelor informatice. Obiectivul principal al acestei abordări a fost de a evalua dacă statele membre iau toate măsurile necesare pentru a executa deciziile de returnare, asigurând în același timp respectarea drepturilor fundamentale ale resortisanților țărilor terțe în cauză, și de a identifica eventualele măsuri care ar putea fi întreprinse pentru a avea rezultate mai bune în aceste domenii.

(4)În urma evaluării tematice, Comisia a adoptat un raport 12 care cuprinde o evaluare a domeniilor comune în care sunt necesare îmbunătățiri și care enumeră bunele practici identificate în cursul evaluării tematice 13 .

(5)Toate statele care aplică integral acquis-ul Schengen au fost evaluate în cadrul acestei evaluări tematice în conformitate cu metodologia stabilită în Ghidul de evaluare Schengen prevăzut în Recomandarea C(2023) 6790 a Comisiei 14 .

(6)Echipa de evaluare a funcționat sub coordonarea unor experți principali din partea Comisiei și a statelor membre (Suedia). Aceasta a fost alcătuită, de asemenea, dintr-un al doilea expert din partea Comisiei și din experți naționali din Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania și Elveția. Observatorii desemnați de Frontex și de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene au sprijinit activitatea echipei de evaluare.

(7)Echipa de evaluare a elaborat un chestionar specific și a analizat rezultatele rapoartelor de evaluare Schengen anterioare pentru a identifica provocările comune și bunele practici relevante pentru evaluarea tematică.

(8)Recomandările formulate în prezenta decizie și bunele practici colectate și descrise în raport au fost structurate în jurul a trei elemente principale: (1) necesitatea unor returnări eficace pentru o bună funcționare a sistemului Schengen, (2) asigurarea eficacității în etapele-cheie ale procesului de returnare între autoritățile naționale și (3) maximizarea eficienței naționale printr-o cooperare europeană mai strânsă. Aceste elemente principale necesită o planificare orizontală eficace, inclusiv pentru a avea capacități adecvate și proceduri raționalizate, și o coordonare eficace atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, inclusiv prin recurgerea la tehnologie.

(9)Evaluarea tematică subliniază importanța returnării ca parte esențială a strategiilor naționale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor. Cooperarea eficace între agenții la nivel național este o condiție prealabilă esențială pentru buna funcționare a sistemului național de returnare și, prin urmare, a unui sistem european comun. Realizarea unui astfel de sistem necesită un schimb îmbunătățit de informații pentru a asigura un proces decizional mai eficient și mai eficace, prin utilizarea optimă a informațiilor aflate la dispoziția autorităților de la nivel național și în cadrul sistemelor de informații la scară largă ale Uniunii, în special în Sistemul de informații Schengen.

(10)Asigurarea inițierii rapide a procesului de returnare în urma procedurilor legate de încetarea șederii legale este esențială pentru respectarea obligației de a emite fără întârziere decizii de returnare cu privire la resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală. În același timp, trebuie să existe toate garanțiile relevante privind drepturile fundamentale pentru a se asigura faptul că resortisanții țărilor terțe fac obiectul unei evaluări individuale care ține seama de situația lor particulară și de nevoile lor, precum și de faptul că aceștia trebuie să aibă acces la o cale de atac eficientă. Acquis-ul Schengen în materie de returnare le oferă statelor membre o marjă de manevră pentru a institui proceduri operaționale și modalități eficace care respectă drepturile fundamentale. 

(11)Identificarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală este o etapă indispensabilă pentru punerea în aplicare eficace a procedurii de returnare, inclusiv prin utilizarea eficace a tuturor instrumentelor și informațiilor disponibile la nivel național și la nivelul Uniunii.

(12)Un sistem de returnare eficace trebuie să garanteze posibilitatea unei returnări demne și durabile, pe bază voluntară, care este preferată returnării forțate. Recurgerea la consiliere în materie de returnare și la asistența pentru reintegrare disponibilă constituie un instrument esențial pentru încurajarea returnării voluntare. Pentru ca sistemul de returnare voluntară să fie fiabil și pentru a preveni sustragerea și deplasările secundare, monitorizarea eficace a resortisanților țărilor terțe care fac obiectul unui ordin de părăsire a teritoriului este, de asemenea, necesară pentru a se asigura că aceștia își respectă obligațiile de returnare. Acest lucru este facilitat de funcționalitățile Sistemului de informații Schengen, care ar trebui completate cu măsuri eficace la nivel național pentru a obține efectul dorit.

(13)Pentru a evita posibilele implicații în materie de securitate, este esențial să existe proceduri și mecanisme de cooperare eficace între autoritățile de la nivel național și de la nivelul Uniunii pentru a-i identifica cât mai curând posibil pe resortisanții țărilor terțe care nu au drept legal de ședere și care reprezintă o amenințare la adresa securității și pentru a acorda prioritate returnării acestora. Din același motiv, este necesară o cooperare eficace între autoritățile relevante pentru a asigura returnarea resortisanților țărilor terțe care nu au drept legal de ședere și care execută o pedeapsă cu închisoarea.

(14)Sistemul de informații Schengen modernizat, care include semnalări privind returnarea, consolidează procedurile de returnare atunci când este utilizat în mod eficace, inclusiv prin schimbul de date biometrice și prin semnalarea rezultatelor pozitive, precum și prin schimbul de informații suplimentare între statele membre.

(15)Punerea în aplicare eficace a acquis-ului Schengen și a instrumentelor europene existente reprezintă resurse valoroase pentru a asigura o eficacitate și mai mare a returnărilor. Cu toate acestea, statele membre care aplică acquis-ul Schengen ar trebui să adopte măsuri suplimentare și practici consolidate pentru a maximiza impactul acestora.

(16)Raportul a identificat domeniile comune în care este necesar ca statele membre să aducă îmbunătățiri în contextul pregătirii sau al desfășurării procedurilor de returnare a resortisanților țărilor terțe care nu au drept legal de ședere, acestea stând la baza recomandărilor formulate în prezenta decizie. Raportul conține, de asemenea, numeroase bune practici menite să sprijine statele membre în abordarea provocărilor existente.

(17)În temeiul articolului 23 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/922, statele membre trebuie să prezinte Comisiei și Consiliului un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor. Acesta ar trebui transmis în termen de două luni de la intrarea în vigoare a prezentei decizii. Planul de acțiune ar trebui să prevadă măsuri de remediere adecvate pentru a aborda domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri. Pe baza gamei largi de bune practici colectate și descrise în raport, statele membre ar trebui să ia în considerare, pe de o parte, valoarea lor adăugată pentru un sistem al Uniunii pentru returnări mai eficace și, pe de altă parte, fezabilitatea punerii lor în aplicare, în consultare, după caz, cu statele membre care le-au pus deja în aplicare. Statele membre sunt încurajate să identifice în planurile de acțiune individuale bunele practici pe care acestea intenționează să le pună în aplicare și să explice de ce celelalte bune practici nu pot fi luate în considerare date fiind particularitățile juridice și operaționale naționale.

(18)În temeiul articolului 23 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2022/922, Comisia, după consultarea echipei de evaluare, trebuie să analizeze caracterul adecvat al planurilor de acțiune în termen de o lună de la prezentarea acestora. În temeiul articolului 23 alineatul (3) al treilea și al patrulea paragraf din regulamentul menționat, statele membre trebuie să prezinte Comisiei și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a planurilor lor de acțiune la fiecare șase luni de la data notificării primirii analizei planului de acțiune, până când Comisia consideră că planul de acțiune a fost pus în aplicare integral,

RECOMANDĂ:

Republicii Austria, Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Croația, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Finlanda, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Republicii Islanda, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Italiene, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Principatului Liechtenstein, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Regatului Norvegiei, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Regatului Suediei și Confederației Elvețiene

I.NECESITATEA UNOR RETURNĂRI EFICACE PENTRU O BUNĂ FUNCȚIONARE A SISTEMULUI SCHENGEN

Returnarea ca element-cheie al guvernanței Schengen

1.să asigure punerea în aplicare eficace a returnării ca parte integrantă a componentelor relevante ale strategiilor naționale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, promovând cooperarea eficace între toate părțile interesate implicate, astfel cum se prevede la articolul 3 și la articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/1896 15 al Parlamentului European și al Consiliului;

2.să elaboreze și să actualizeze periodic planurile de dezvoltare a capacităților și planurile de contingență pentru returnări, pe baza rezultatelor unei analize a riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatele (3) și (4) și la articolul 29 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2019/1896;

II.ASIGURAREA EFICACITĂȚII ÎN ETAPELE-CHEIE ALE PROCESULUI DE RETURNARE ÎNTRE AUTORITĂȚILE NAȚIONALE

Inițierea și gestionarea eficace a procedurilor de returnare

3.să se asigure că se emite fără întârziere o decizie de returnare oricărui resortisant al unei țări terțe aflat în situație de ședere ilegală pe teritoriul unui stat membru, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului 16 și ținând seama de posibilitățile prevăzute la articolul 6 alineatul (6) din directiva respectivă;

4.să evalueze sistemul național de căi de atac pentru deciziile de returnare (în special în ceea ce privește numărul de instanțe, termenele pentru introducerea căilor de atac, condițiile de acordare a efectului suspensiv automat, termenele pentru controlul jurisdicțional) și să ia măsuri care să permită introducerea unor proceduri de atac prompte care să contribuie la eficacitatea generală a returnării, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE, asigurând în același timp respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale persoanelor în cauză, în conformitate cu articolul 13 din directiva respectivă;

5.să asigure executarea deciziilor de returnare în mod eficace și proporțional, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE, prin luarea de măsuri prin care să se trateze rapid cererile ulterioare de protecție internațională care nu conțin fapte sau circumstanțe noi și care sunt depuse cu unicul scop de a întârzia sau de a împiedica îndepărtarea;

Sistemul digital de gestionare a cazurilor de returnare pentru asigurarea coordonării între autorități (inclusiv sistemele informatice la scară largă)

6.să dezvolte și să îmbunătățească în continuare sistemul național de gestionare a cazurilor de returnare, având în vedere modelul de referință pentru sistemele naționale de gestionare a cazurilor de returnare (RECAMAS) instituit de Frontex, ținând seama de evoluțiile soluțiilor digitale pentru procedurile de migrație și azil la nivelul UE și utilizând pe deplin sprijinul disponibil din partea agenției în temeiul articolului 48 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2019/1896;

Procedura de identificare, inclusiv prin utilizarea sistemelor informatice la scară largă care sprijină aplicarea acquis-ului Schengen

7.să asigure utilizarea într-o măsură cât mai mare posibil a tuturor instrumentelor (cum ar fi bazele de date naționale și ale UE, sprijinul oferit de rețeaua ofițerilor de legătură) și stimulentelor disponibile (cum ar fi oferirea de asistență adaptată pentru returnare voluntară și reintegrare, formare profesională) pentru a facilita identificarea resortisanților țărilor terțe care fac obiectul returnării, în vederea executării unei decizii de returnare în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE;

Sisteme credibile de returnare: coerența dintre returnările voluntare și returnările forțate

8.să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a promova posibilitățile de returnare demnă a resortisanților țărilor terțe care fac obiectul returnării, pentru a pune pe deplin în aplicare preferința pentru returnarea voluntară în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) și cu considerentul 10 din Directiva 2008/115/CE, oferind în mod sistematic consiliere în materie de returnare și asistență sporită la returnare, inclusiv asistența acordată în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2019/1896;

9.să instituie mecanisme adecvate de monitorizare a respectării unei obligații de returnare, astfel încât să asigure executarea deciziei de returnare în cazul în care nu a fost acordat niciun termen pentru plecarea voluntară sau în cazul în care obligația de returnare nu a fost respectată în termenul acordat pentru plecarea voluntară, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE;

10.să se asigure că ieșirea unui resortisant al unei țări terțe care face obiectul returnării este înregistrată în mod sistematic și rapid în Sistemul de informații Schengen și să introducă o semnalare privind refuzul intrării, după caz, prin efectuarea efectivă a verificărilor la ieșire la frontierele externe în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) literele (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului 17 și prin asigurarea schimbului de informații suplimentare prin intermediul SIRENE, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului 18

Returnarea prioritară a infractorilor și a celor care reprezintă o amenințare la adresa securității

11.să ia toate măsurile necesare pentru returnarea cât mai curând posibil a resortisanților țărilor terțe care fac obiectul unei decizii de returnare care nu acordă un termen pentru plecarea voluntară, precum și a resortisanților țărilor terțe care execută o pedeapsă cu închisoarea, fără a aduce atingere dreptului penal național, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE;

12.să includă în mod sistematic în semnalările privind returnarea cuprinse în Sistemul de informații Schengen informații cu privire la amenințarea pe care o reprezintă un resortisant al unei țări terțe aflat în situație de ședere ilegală la adresa ordinii publice, pentru siguranța publică sau securitatea națională, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (o) din Regulamentul (UE) 2018/1860, de îndată ce este stabilită amenințarea respectivă;

13.să asigure utilizarea deplină a posibilităților prevăzute la articolul 7 alineatul (4) și la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/115/CE în ceea ce privește acordarea unui termen pentru plecarea voluntară și durata interdicțiilor de intrare, în cazurile referitoare la resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care prezintă un risc pentru ordinea publică, siguranța publică sau securitatea națională;

III.MAXIMIZAREA EFICIENȚEI NAȚIONALE PRINTR-O COOPERARE EUROPEANĂ MAI STRÂNSĂ

Consolidarea schimbului de informații pentru un proces decizional mai eficient și mai eficace

14.să se asigure că autoritățile naționale competente implicate în examinarea condițiilor și în luarea deciziilor legate de intrarea, șederea și returnarea resortisanților țărilor terțe, precum și cele care efectuează verificări ale resortisanților țărilor terțe care intră ilegal sau se află în situație de ședere ilegală pe teritoriul statelor membre au acces deplin la date și au dreptul de a căuta astfel de date în Sistemul de informații Schengen, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2018/1860, cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului 19 și cu articolul 44 din Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului 20 ;

15.să se asigure că au fost instituite proceduri naționale rapide pentru schimbul de informații între autoritățile relevante, astfel încât semnalările privind returnarea să fie introduse în Sistemul de informații Schengen fără întârziere după emiterea unei decizii de returnare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1860;

16.să se asigure că datele biometrice disponibile menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (u) și (v) din Regulamentul (UE) 2018/1860 sunt incluse în semnalările privind returnarea conținute în Sistemul de informații Schengen, astfel încât să se îmbunătățească identificarea;

Sprijin operațional prin intermediul Frontex

17.să utilizeze pe deplin sprijinul operațional disponibil prin intermediul Frontex prevăzut la articolele 48 și 50 din Regulamentul (UE) 2019/1896 pentru a spori eficacitatea activităților de returnare; în acest scop, să adapteze sistemele și procesele naționale pentru a elimina obstacolele;

18.să utilizeze sprijinul operațional disponibil prin intermediul Frontex pentru a trimite echipele de returnare prevăzute la articolul 52 din Regulamentul (UE) 2019/1896, asigurând în același timp integrarea operațională deplină în conformitate cu articolele 54 și 82 din Regulamentul (UE) 2019/1896, pentru a remedia lipsa de resurse umane care împiedică executarea eficace și rapidă a deciziilor de returnare, în special în cazurile în care un număr mare de resortisanți ai țărilor terțe fac în același timp obiectul procesului de returnare.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu,

   Președintele

(1)    COM(2020) 609 final, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul.
(2)    COM(2021) 120 final, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu ‒ Strategia UE privind returnarea voluntară și reintegrarea.
(3)    Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013. JO L 160, 15.6.2022, p. 1.
(4)    Decizia de punere în aplicare C(20235300 a Comisiei din 18 decembrie 2023 de stabilire a programului anual de evaluare pentru 2024, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen.
(5)    Articolul 3 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624, JO L 295, 14.11.2019, p. 1.
(6)    Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală.
(7)    C(2024) 8200.
(8)    La considerentul 21 din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen, bunele practici sunt definite ca fiind „măsurile noi și inovatoare care îmbunătățesc semnificativ punerea în aplicare a normelor comune și care ar putea fi puse în practică de către alte state membre”.
(9)    Acestea sunt practici considerate de echipa de evaluare ca îmbunătățind eficacitatea sistemului de returnare al UE. Ele nu au fost supuse unei verificări a conformității cu legislația UE, deoarece statele membre rămân pe deplin responsabile de asigurarea respectării normelor aplicabile.
(10)    C(2024) 8200.
(11)    JO L 160, 15.6.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/922/oj.
(12)    C(2024) 8200.
(13)    Acestea sunt practici considerate de echipa de evaluare ca îmbunătățind eficacitatea sistemului de returnare al UE. Ele nu au fost supuse unei verificări a conformității cu legislația UE, deoarece statele membre și țările asociate spațiului Schengen rămân pe deplin responsabile de asigurarea respectării normelor aplicabile.
(14)    Recomandarea C(2023) 6790 a Comisiei din 16 octombrie 2023 privind instituirea unui ghid de evaluare Schengen care trebuie utilizat pentru punerea în aplicare a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.
(15)    Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L 295, 14.11.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1896/oj).
(16)    Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/115/oj).
(17)    Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (JO L 77, 23.3.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/399/oj).
(18)    Regulamentul (UE) 2018/1860 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 312, 7.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1860/oj).
(19)    Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 (JO L 312, 7.12.2018, p. 14, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1861/oj ).
(20)    Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, p. 56, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1862/oj).
Top