Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52024PC0399

Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de modificare a Deciziei 2009/791/CE de autorizare a Republicii Federale Germania pentru aplicarea în continuare a unei măsuri de derogare de la articolele 168 și 168a din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

COM/2024/399 final

Bruxelles, 9.9.2024

COM(2024) 399 final

2024/0222(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei 2009/791/CE de autorizare a Republicii Federale Germania pentru aplicarea în continuare a unei măsuri de derogare de la articolele 168 și 168a din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată


EXPUNERE DE MOTIVE

În conformitate cu articolul 395 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (denumită în continuare „Directiva TVA” 1 ), Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să introducă măsuri speciale de derogare de la dispozițiile directivei respective, în scopul simplificării procedurii de colectare a TVA-ului sau al prevenirii anumitor forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale.

Prin scrisoarea înregistrată la Comisie în data de 19 februarie 2024, Republica Federală Germania (denumită în continuare Germania) a solicitat permisiunea de a continua aplicarea unei măsuri de derogare de la articolele 168 și 168a din Directiva TVA, cu scopul de a exclude de la dreptul de deducere TVA-ul aferent bunurilor și serviciilor utilizate de persoana impozabilă în proporție de peste 90 % în scopuri private, pentru sine sau pentru angajații săi sau, în general, în scopuri neprofesionale sau pentru activități care nu au caracter economic. Cererea a fost însoțită de un raport privind aplicarea acestei măsuri în conformitate cu articolul 2 din Decizia 2009/791/CE a Consiliului 2 , astfel cum a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1776 a Consiliului 3 . La 26 martie 2024, a fost trimis Germaniei un e-mail prin care se solicitau explicații suplimentare, iar răspunsul a fost primit la 27 martie 2024.

În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din Directiva TVA, Comisia a informat celelalte state membre, prin scrisorile din 27 mai 2024, cu privire la cererea înaintată de Germania. Prin scrisoarea din 28 mai 2024, Comisia a comunicat Germaniei faptul că deține toate informațiile necesare pentru a analiza cererea.

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Articolul 168 din Directiva TVA prevede că o persoană impozabilă are dreptul de a deduce TVA-ul perceput pentru achizițiile efectuate și serviciile primite în scopul tranzacțiilor sale impozabile. Articolul 168a alineatul (1) din Directiva TVA prevede că TVA-ul corespunzător cheltuielilor pentru bunuri imobile care fac parte din activele folosite în cadrul activității profesionale a unei persoane impozabile și utilizate atât în scopuri profesionale, cât și în scopuri private sunt deductibile doar în limita utilizării bunurilor respective în scopul activității profesionale a persoanei impozabile respective. În temeiul articolului 168a alineatul (2) din Directiva TVA, statele membre pot aplica această regulă și în ceea ce privește cheltuielile aferente altor bunuri care fac parte din activele întreprinderii, pe care le vor preciza.

În conformitate cu articolul 395 din Directiva TVA, statele membre pot aplica măsuri speciale de derogare de la dispozițiile Directivei TVA, pentru a simplifica procedura de colectare a TVA-ului sau pentru a preveni anumite forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale, cu condiția să fi obținut aprobarea Consiliului.

Germania a solicitat aplicarea în continuare a unei măsuri speciale de derogare de la articolele 168 și 168a din Directiva TVA care să îi permită să excludă în totalitate de la dreptul de deducere TVA-ul aferent bunurilor și serviciilor utilizate de o persoană impozabilă în proporție de peste 90 % în scopuri private sau neprofesionale, inclusiv pentru activități care nu au caracter economic.

Această măsură specială a fost inițial acordată prin Decizia 2000/186/CE a Consiliului din 28 februarie 2000 4 , până la 31 decembrie 2002, și ulterior reacordată prin Decizia 2003/354/CE a Consiliului din 13 mai 2003 5 , până la 30 iunie 2004, prin Decizia 2004/817/CE a Consiliului din 19 noiembrie 2004 6 , până la 31 decembrie 2009 și prin Decizia 2009/791/CE a Consiliului din 20 octombrie 2009, până la 31 decembrie 2012. Aceasta din urmă a fost prelungită până la 31 decembrie 2015 prin Decizia de punere în aplicare 2012/705/UE a Consiliului din 13 noiembrie 2012 7 , până la 31 decembrie 2018 prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2428 a Consiliului din 10 decembrie 2015 8 , până la 31 decembrie 2021 prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/2060 a Consiliului din 20 decembrie 2018 9 și până la 31 decembrie 2024 prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1776 a Consiliului din 5 octombrie 2021.

În cererea sa actuală, Germania a informat Comisia că aplicarea măsurii speciale s-a dovedit a fi foarte eficace și constituie o simplificare majoră pentru colectarea TVA-ului. Măsura contribuie, de asemenea, la prevenirea evaziunii și a evitării obligațiilor fiscale. De la punerea sa în aplicare, măsura specială a fost aplicată numai în cazul bunurilor. În răspunsul său din 27 martie 2024, Germania indică faptul că o extindere a măsurii speciale la servicii este în curs de a fi propusă legiuitorului german.

Utilizarea minimă solicitată a bunurilor și serviciilor în proporție de cel puțin 10 % în scopuri profesionale pentru a permite deducerea TVA-ului în amonte este relativ scăzută. Potrivit Germaniei, prelungirea acestei măsuri speciale va avea, prin urmare, doar un impact redus asupra valorii totale a veniturilor din TVA colectate în etapa consumului final și, ca atare, nu afectează negativ resursele proprii din TVA ale Uniunii.

Potrivit Germaniei, măsura specială reduce sarcinile administrative ale contribuabililor și ale administrațiilor fiscale, deoarece raportul dintre utilizarea unor astfel de bunuri și servicii în scopuri profesionale și utilizarea în scopuri neprofesionale nu trebuie să fie monitorizat sau adaptat și, prin urmare, nu trebuie păstrate evidențe cu privire la aceste modificări. Limita de 10 % corespunde, de asemenea, cerințelor din legislația germană privind impozitul pe venit, care prevăd că numai bunurile utilizate în proporție de cel puțin 10 % în scopuri profesionale pot fi considerate drept active comerciale.

În general, măsurile speciale de derogare de la Directiva TVA se acordă pe o perioadă limitată, pentru a se putea evalua dacă măsura specială respectivă este sau nu adecvată și eficace. În acest sens, pe baza informațiilor furnizate de Germania, Comisia înțelege că repartizarea de 10 % / 90 % între utilizarea în scopuri profesionale și utilizarea în scopuri neprofesionale reprezintă în continuare o bază solidă pentru determinarea operațiunilor în cazul cărora utilizarea în scopuri profesionale poate fi considerată neglijabilă.

În consecință, măsura specială despre care este vorba simplifică atât sarcina administrațiilor fiscale, cât și sarcina întreprinderilor, deoarece nu este necesară monitorizarea utilizării ulterioare a bunurilor și serviciilor cărora li se aplica excluderea de la deducere la momentul achiziției, în special în ceea ce privește posibila impozitare a utilizării private în temeiul articolului 16 sau al articolului 26 din Directiva TVA sau ajustările deducerilor, conform articolelor 184-192 din directiva menționată. Prin urmare, este oportună prelungirea măsurii speciale.

Cu toate acestea, orice prelungire ar trebui să fie limitată ca durată pentru a se putea verifica continuitatea validității condițiilor pe care se bazează derogarea. Prin urmare, se propune să se prelungească derogarea până la sfârșitul anului 2027 și, în cazul în care se are în vedere o nouă prelungire după 2027, să se solicite Germaniei să prezinte împreună cu cererea de prelungire, până cel târziu la 31 martie 2027, un raport care să includă și o examinare a procentajului repartizării aplicate între utilizarea în scopuri profesionale și utilizarea în scopuri neprofesionale pe care se bazează excluderea de la deducere.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Măsuri speciale similare în ceea ce privește excluderea TVA-ului datorat pentru bunuri și servicii de la dreptul de deducere a TVA-ului în cazul în care bunurile și serviciile respective sunt utilizate în proporție de peste 90 % în folosul propriu al unei persoane impozabile sau al angajaților acesteia sau, în general, în scopuri neprofesionale sau pentru activități fără caracter economic au fost acordate și altor state membre (Austria 10 , Țările de Jos 11 ).

Conform articolului 176 din Directiva TVA, Consiliul stabilește cheltuielile pentru care TVA nu este deductibilă. Până la adoptarea unor dispoziții în acest sens, statele membre sunt autorizate să mențină excluderile care erau în vigoare la 1 ianuarie 1979. În consecință, există un număr de dispoziții de tip „statu-quo” care restrâng dreptul la deducere al persoanelor impozabile.

În pofida inițiativelor anterioare de stabilire a unor reguli privind categoriile de cheltuieli care pot face obiectul limitării dreptului de deducere 12 , această măsură specială este adecvată în așteptarea unei armonizări a acestor reguli la nivelul UE.

Măsura specială propusă este, prin urmare, în concordanță cu dispozițiile existente din Directiva TVA.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temeiul juridic

Articolul 395 din Directiva TVA.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Având în vedere dispoziția din Directiva TVA pe care se întemeiază propunerea, principiul subsidiarității nu se aplică.

Proporționalitate

Decizia se referă la o autorizare acordată unui stat membru la cererea acestuia și nu constituie o obligație.

Având în vedere domeniul de aplicare limitat al derogării și limitarea sa în timp, măsura specială este proporțională cu obiectivul urmărit, și anume simplificarea procedurii de colectare a TVA-ului și prevenirea anumitor forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale. Propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

Alegerea instrumentului

Instrumentul propus: decizie de punere în aplicare a Consiliului.

În conformitate cu articolul 395 din Directiva TVA, o derogare de la dispozițiile comune în materie de TVA este posibilă numai cu autorizarea Consiliului, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei. O decizie de punere în aplicare a Consiliului este instrumentul cel mai adecvat, deoarece poate fi adresată unui singur stat membru.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Consultările cu părțile interesate

Prezenta propunere se bazează pe o cerere înaintată de Germania și se referă doar la acest stat membru.

Obținerea și utilizarea expertizei

Nu a fost necesară consultarea experților externi.

Evaluarea impactului

Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului are drept scop simplificarea procedurii de colectare a TVA-ului autorizând Germania să aplice în continuare o măsură specială care să îi permită să excludă în totalitate de la dreptul de deducere TVA-ul aferent bunurilor și serviciilor utilizate de o persoană impozabilă în proporție de peste 90 % în scopuri private sau neprofesionale, inclusiv pentru activitățile care nu au caracter economic. Această măsură specială s-a dovedit a fi un instrument adecvat și eficient.

Potrivit Germaniei, prelungirea acestei măsuri speciale nu va avea un impact negativ asupra valorii totale a veniturilor din TVA colectate în etapa consumului final și, ca atare, nu afectează negativ resursele proprii din TVA ale Uniunii.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea nu va avea implicații negative pentru bugetul UE.

5.ALTE ELEMENTE

Propunerea este limitată în timp și include o clauză de caducitate stabilită pentru data de 31 decembrie 2027.

2024/0222 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei 2009/791/CE de autorizare a Republicii Federale Germania pentru aplicarea în continuare a unei măsuri de derogare de la articolele 168 și 168a din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată 13 , în special articolul 395 alineatul (1) primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Articolele 168 și 168a din Directiva 2006/112/CE reglementează dreptul persoanelor impozabile de a deduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) percepută pentru bunurile și serviciile care le sunt furnizate sau prestate în scopul operațiunilor supuse impozitării. Germania a fost autorizată să introducă o măsură specială având obiectivul de a exclude de la dreptul de deducere TVA-ul aferent bunurilor și serviciilor utilizate de o persoană impozabilă în proporție mai mare de 90 % în scopuri private sau în folosul angajaților săi ori, în general, în scopuri neprofesionale sau pentru activități care nu au caracter economic.

(2)Inițial, Decizia 2000/186/CE a Consiliului 14 a autorizat Germania să introducă și să aplice măsuri speciale de derogare de la articolele 6 și 17 din Directiva 77/388/CEE a Consiliului 15 până la 31 decembrie 2002. Decizia 2003/354/CE a Consiliului 16 a autorizat Germania să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 17 din Directiva 77/388/CEE până la 30 iunie 2004. Decizia 2004/817/CE a Consiliului 17 a prelungit autorizația până la 31 decembrie 2009.

(3)Decizia 2009/791/CE a Consiliului 18 a autorizat Germania să continue să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE până la 31 decembrie 2021. Autorizația de a aplica măsura specială în temeiul Deciziei 2009/791/CE a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1776 a Consiliului 19 , urmează să expire la 31 decembrie 2024.

(4)Prin scrisoarea înregistrată de Comisie în data de 19 februarie 2024, Germania a solicitat permisiunea de a continua aplicarea unei măsuri speciale de derogare de la articolele 168 și 168a din Directiva 2006/112/CE, cu scopul de a exclude în totalitate de la dreptul de deducere TVA-ul aferent bunurilor și serviciilor utilizate de persoana impozabilă în proporție de peste 90 % în scopuri private sau în scopuri neprofesionale, inclusiv în activități care nu au caracter economic. Solicitarea respectivă a fost însoțită de un raport privind aplicarea măsurii speciale, incluzând o reexaminare a procentajului repartizării care se aplică dreptului de deducere a TVA-ului, astfel cum se prevede la articolul 2 din Decizia 2009/791/CE a Consiliului. Comisia a solicitat explicații suplimentare din partea Germaniei la 26 martie 2024 și a primit un răspuns la 27 martie 2024.

(5)În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE, Comisia a informat celelalte state membre, prin scrisorile din 27 mai 2024, cu privire la cererea formulată de Germania. Prin scrisoarea din 28 mai 2024, Comisia a comunicat Germaniei faptul că deține toate informațiile necesare pentru a analiza cererea.

(6)Potrivit Germaniei, măsura specială s-a dovedit a fi foarte eficace pentru simplificarea colectării TVA-ului și pentru evitarea evaziunii și fraudei fiscale. Măsura specială reduce sarcinile administrative pentru întreprinderi și administrațiile fiscale, deoarece nu este necesară monitorizarea utilizării ulterioare a bunurilor și serviciilor cărora li sa aplicat excluderea de la deducere la momentul achiziției. Prin urmare, Germania trebuie să fie autorizată să aplice în continuare această măsură specială pentru o nouă perioadă limitată, și anume până la 31 decembrie 2027.

(7)În cazul în care consideră că este necesară o prelungire după 2027, Germania ar trebui să prezinte Comisiei, până la 31 martie 2027, o cerere de prelungire însoțită de un raport privind aplicarea măsurii, care ar trebui să includă o reexaminare a procentajului repartizării aplicat.

(8)Măsura specială nu va avea un impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii provenind din TVA.

(9)Prin urmare, Decizia 2009/791/CE trebuie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 2 din Decizia 2009/791/CE se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 2

Prezenta decizie expiră la 31 decembrie 2027.

Orice cerere de prelungire a măsurii speciale prevăzute în prezenta decizie se transmite Comisiei până la 31 martie 2027.

Respectiva cerere este însoțită de un raport privind aplicarea acestei măsuri, incluzând o reexaminare a procentajului repartizării care se aplică dreptului de deducere a TVA în baza prezentei decizii.”

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu

   Președintele

(1)    JO L 347, 11.12.2006, p. 1.
(2)    JO L 283, 30.10.2009, p. 55.
(3)    JO L 360, 11.10.2021, p. 112.
(4)    JO L 59, 4.3.2000, p. 12.
(5)    JO L 123, 17.5.2003, p. 47.
(6)    JO L 357, 2.12.2004, p. 33.
(7)    JO L 319, 16.11.2012, p. 8.
(8)    JO L 334, 22.12.2015, p. 12.
(9)    JO L 329, 7.12.2018, p. 20.
(10)    Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1779 a Consiliului din 5 octombrie 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2009/1013/UE de autorizare a Republicii Austria în vederea aplicării în continuare a unei măsuri de derogare de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, JO L 360, 11.10.2021, p. 120-121.
(11)    Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2189 a Consiliului din 18 decembrie 2020 de autorizare a Țărilor de Jos să introducă o măsură specială de derogare de la articolele 168 și 168a din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, JO L 434, 23.12.2020, p. 1-2.
(12)    COM(2004) 728 final - Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 77/388/CEE în vederea simplificării obligațiilor în materie de taxă pe valoarea adăugată (JO C 24, 29.1.2005, p.10), retrasă la 21 mai 2014 (JO C 153 21. 5. 2014, p. 3).
(13)    JO L 347, 11.12.2006, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2006/112/oj .
(14)    Decizia Consiliului din 28 februarie 2000 de autorizare a Republicii Germania să aplice măsuri de derogare de la articolele 6 și 17 din a șasea Directivă 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre în materie de impozitare a cifrei de afaceri - sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 59, 4.3.2000, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2000/186/oj ).
(15)    A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre în materie de impozitare a cifrei de afaceri - sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, 13.6.1977, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1977/388/oj ).
(16)    Decizia Consiliului din 13 mai 2003 de autorizare a Germaniei să aplice o măsură de derogare de la articolul 17 din a șasea Directivă 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre în materie de impozitare a cifrei de afaceri (JO L 123, 17.5.2003, p. 47).
(17)    Decizia Consiliului din 19 noiembrie 2004 de autorizare a Germaniei să aplice o măsură de derogare de la articolul 17 din a șasea Directivă 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre în materie de impozitare a cifrei de afaceri (JO L 357, 2.12.2004, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2004/817/oj ).
(18)    Decizia 2009/791/CE a Consiliului din 20 octombrie 2009 de autorizare a Republicii Federale Germania pentru aplicarea în continuare a unei măsuri de derogare de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 283, 30.10.2009, p. 55).
(19)    Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1776 a Consiliului din 5 octombrie 2021 de modificare a Deciziei 2009/791/CE de autorizare a Republicii Federale Germania pentru aplicarea în continuare a unei măsuri de derogare de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 360, 11.10.2021, p. 112, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2021/1776/oj ).
Top