COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2024

COM(2024) 347 final

2024/0205(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 10155/21 INIT; ST 10155/21 ADD 1) din 13 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Luxemburgului

{SWD(2024) 197 final}

2024/0205 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 10155/21 INIT; ST 10155/21 ADD 1) din 13 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Luxemburgului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În urma transmiterii de către Luxemburg, la 30 aprilie 2021, a planului său național de redresare și reziliență („PRR”), Comisia a propus Consiliului ca planul să primească o evaluare pozitivă. Consiliul a aprobat evaluarea pozitivă prin Decizia sa de punere în aplicare din 13 iulie 2021 2 . Respectiva decizie de punere în aplicare a Consiliului a fost modificată la 17 ianuarie 2023 3 .

(2)La 16 mai 2024, Luxemburgul a prezentat Comisiei un plan național de redresare și reziliență modificat, care include un capitol privind REPowerEU, în conformitate cu articolul 21c din Regulamentul (UE) 2021/241.

(3)Planul de redresare și reziliență modificat cuprinde și o cerere motivată, adresată Comisiei, de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, considerându-se că, în parte, planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat din cauza unor circumstanțe obiective. Modificările aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Luxemburg privesc patru măsuri.

(4)La 14 iulie 2023, Consiliul a adresat recomandări Luxemburgului în contextul semestrului european. Consiliul a recomandat Luxemburgului să pună capăt măsurilor de sprijin în domeniul energiei; să asigure o politică bugetară prudentă; să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor MRR și a altor fonduri ale UE; să continue să aplice o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă după 2024, combinată cu investiții și reforme care să conducă la o creștere durabilă mai puternică; să reducă riscurile legate de piața locuințelor; să protejeze sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii; să intensifice acțiunile de combatere eficace a planificării fiscale agresive; să îmbunătățească performanța și echitatea sistemului de învățământ. În ceea ce privește energia, Consiliul a recomandat Luxemburgului să reducă dependența de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, a capacității de transport al energiei electrice, prin relaxarea procedurilor de autorizare și prin investiții în eficiența energetică; să sprijine municipalitățile în elaborarea unor planuri locale detaliate pentru energia din surse regenerabile și sistemele centralizate de încălzire și răcire; să promoveze transporturile bazate pe energie electrică și să investească în transportul public, precum și să intensifice eforturile de politică în ceea ce privește competențele necesare pentru tranziția verde.

(5)În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor recomandărilor relevante specifice acestei țări la momentul transmiterii planului național de redresare și reziliență modificat, Comisia constată că s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandările din 2023 privind accelerarea implementării energiei din surse regenerabile și a recomandării din 2020 privind atenuarea impactului crizei legate de pandemia de COVID-19 asupra ocupării locurilor de muncă.

(6)Prezentarea planului de redresare și reziliență modificat a urmat unui proces de consultare, care s-a desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, cu implicarea autorităților și a partenerilor sociali. Rezumatul consultărilor a fost transmis împreună cu planul național de redresare și reziliență modificat. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență modificat, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.

Modificări în baza articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241

(7)Modificările care au fost aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Luxemburg din cauza unor circumstanțe obiective privesc opt măsuri.

(8)Luxemburgul a explicat că o măsură, „proiectul «Neischmelz» din Dudelange – energie din surse regenerabile”, nu mai este realizabil pe durata MRR, din cauza întârzierilor neprevăzute în lucrările de construcție, deoarece pe șantier s-a găsit un biotop rar. Este vorba despre jalonul 1C-4, jalonul 1C-5, jalonul 1C-6, ținta 1C-7 și, respectiv, jalonul 1C-8 din cadrul componentei „1C – Creșterea ofertei de locuințe publice accesibile și sustenabile”. În plus, o altă măsură, „Investiția 2: Soluție de telemedicină pentru monitorizarea medicală la distanță a pacienților”, nu mai este realizabilă așa cum era prevăzut din cauza indisponibilității soluției informatice brevetate avute în vedere inițial și a modificării circumstanțelor după încheierea crizei provocate de pandemia de COVID-19. Aceasta se referă, respectiv, la jalonul 1B-8 din cadrul componentei 1B: Sporirea rezilienței sistemului de sănătate”. Pe această bază, Luxemburgul a solicitat eliminarea investiției din cadrul componentei 1C și modificarea investiției 2 din cadrul componentei 1B. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 13 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(9)Luxemburgul a solicitat, de asemenea, utilizarea resurselor eliberate prin eliminarea investiției din cadrul componentei 1C și modificarea investiției 2 din cadrul componentei 1B în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru o sumă totală de 18 884 883 EUR pentru a crește nivelul de punere în aplicare a „Investiției 2: Promovarea mobilității active și cu emisii zero” din capitolul privind REPowerEU. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 13 iulie 2021 ar trebui modificată în consecință.

(10)Luxemburgul a explicat că trei măsuri ar trebui modificate pentru a pune în aplicare alternative mai bune pentru a-și atinge obiectivul inițial. Este vorba de jaloanele 3B-5 și 3B-6 din „Investiția 2: Dezvoltarea aplicației MyGuichet – Proiectul 1/3 – Programare virtuală” și 3B-11 și 3B-12 din „Investiția 3: eADEM” în cadrul componentei „3B: Modernizarea administrației publice”. Modificările elimină detaliile inutile ale descrierilor măsurilor, care nu contribuie la atingerea obiectivelor acestor măsuri, astfel încât să se reducă sarcina administrativă nejustificată.

(11)Comisia consideră că motivele prezentate de Luxemburg justifică o modificare în temeiul articolului 21 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

Capitolul privind REPowerEU în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241

(12)Capitolul privind REPowerEU include o reformă nouă și trei investiții noi. Reforma „Strategiei naționale privind biogazul” revizuiește schema de sprijin a Luxemburgului pentru producția de energie electrică și biogaz și contribuie la obiectivul de creștere a producției și a utilizării biometanului sustenabil. Investiția 1 este o schemă de sprijin financiar pentru proiectele de renovare energetică și de construcție de locuințe. Scopul acesteia este de a stimula eficiența energetică a clădirilor, de a crește ponderea și de a accelera utilizarea energiei din surse regenerabile. Investiția 2 este o schemă de sprijin financiar pentru achiziționarea de vehicule și biciclete cu emisii zero, contribuind la obiectivul de sprijinire a transportului cu emisii zero. Investiția 3 este o schemă de sprijin financiar pentru întreprinderile care instalează centrale electrice fotovoltaice pentru consumul propriu, facilitând utilizarea energiei din surse regenerabile. Utilizarea energiei din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice contribuie la reducerea vulnerabilităților în următoarele sezoane de iarnă.

(13)Comisia a evaluat planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(14)Distribuția jaloanelor și a țintelor în tranșe ar trebui modificată pentru a ține seama de noua alocare REPowerEU, de modificările aduse planului și de calendarul orientativ prezentat de Luxemburg.

 Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni

(15)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.1 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod corespunzător la situația economică și socială, contribuind astfel într-o manieră adecvată la toți cei șase piloni prevăzuți la articolul 3 din regulamentul respectiv, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.

(16)Planul de redresare și reziliență inițial a reprezentat un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod corespunzător (nota A) la situația economică și socială de la momentul respectiv, contribuind într-o manieră adecvată la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(17)Planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU continuă să acopere în mod cuprinzător cei șase piloni și conține un număr semnificativ de componente care sprijină mai mult de un pilon. În pofida măsurilor eliminate din planul de redresare și reziliență inițial în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, gama de acțiuni din planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU corespunde obiectivelor mecanismului de redresare și reziliență instituit prin regulamentul respectiv („mecanismul”), asigurând un echilibru general adecvat între piloni ca urmare a măsurilor reintroduse în capitolul privind REPowerEU în temeiul articolului 21c alineatul (3) din regulamentul menționat. În special, măsurile incluse în capitolul privind REPowerEU contribuie la pilonii referitori la tranziția verde, creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziuni și la coeziunea socială și teritorială.

Abordarea tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice țării

(18)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la o abordare eficace (nota A) a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice adresate Luxemburgului sau a unei părți semnificative a acestora, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscale, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.

(19)În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor recomandărilor relevante specifice acestei țări ca parte a Semestrului european 2024, Comisia constată că s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandările din 2023 privind accelerarea implementării energiei din surse regenerabile și a recomandării din 2020 privind atenuarea impactului crizei legate de pandemia de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă.

(20)Planul de redresare și reziliență modificat include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora, evidențiate în recomandările specifice adresate Luxemburgului de către Consiliu în contextul semestrului european, în special în recomandările referitoare la piața locuințelor, la rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă, la transportul sustenabil și la competențele necesare tranziției verzi.

(21)Capitolul privind REPowerEU abordează provocările identificate în recomandările specifice țării legate de politica energetică și de tranziția verde. În special, măsurile din capitolul privind REPowerEU – reforma cadrului pentru biogaz sustenabil și investițiile care oferă sprijin financiar pentru proiectele în materie de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile în domeniul locuințelor, al mobilității cu emisii zero și al instalațiilor fotovoltaice la scară mică – abordează în mod direct recomandarea 4 din 2023 privind necesitatea de a reduce dependența generală de combustibilii fosili, subpărțile specifice privind investițiile în eficiența energetică și promovarea transporturilor pe bază de energie electrică.

Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională

(22)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.3 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență modificat incluzând capitolul privind REPowerEU va avea un impact ridicat (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a Luxemburgului, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.

(23)În urma evaluării planului de redresare și reziliență inițial, în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.3 din anexa V la acesta, s-a constatat că se preconizase că planul de redresare și reziliență inițial urma să aibă un impact ridicat asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale (nota A).

(24)Planul de redresare și reziliență modificat continuă să includă investiții și reforme semnificative menite să abordeze vulnerabilitățile economiei și coeziunea economică. Acesta include o reformă menită să îmbunătățească accesibilitatea locuințelor; reforme și investiții pentru un sistem de sănătate mai eficient; măsuri menite să sporească participarea pe piața forței de muncă, precum și investiții în digitalizarea administrației publice.

(25)Coeziunea socială este consolidată prin măsurile de actualizare a competențelor și reconversie profesională, în special prin investițiile care vizează lucrătorii în vârstă, și prin abordarea lacunelor în ceea ce privește accesul la asistență medicală, contribuind astfel la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”

(26)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.4 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU va asigura faptul că nicio măsură (nota A) de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în acest plan de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 4 (principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”).

(27)Modificările aduse măsurilor incluse în planul de redresare și reziliență inițial nu au un impact asupra evaluării principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, aceasta rămânând identică.

(28)Planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU este evaluat ca fiind conform cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, urmând metodologia prevăzută în Orientările tehnice din Comunicarea Comisiei (2021/C58/01). Evaluarea concluzionează că, pentru toate măsurile din capitolul privind REPowerEU, fie nu există niciun risc de prejudiciu semnificativ, fie, în cazul în care se identifică un risc, se efectuează o evaluare mai detaliată care demonstrează absența prejudiciilor semnificative. Dacă este necesar, cerințele de conformitate cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” sunt incluse în conceperea unei măsuri.

Contribuția la îndeplinirea obiectivelor REPowerEU

(29)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (da) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.12 din anexa V la acesta, se preconizează că introducerea capitolului privind REPowerEU va contribui în mod eficace în mare măsură (nota A) la securitatea energetică, la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, la o creștere a gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice, la o creștere a capacităților de stocare a energiei sau la reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili înainte de 2030.

(30)Se preconizează că punerea în aplicare a măsurilor avute în vedere va contribui în mod eficace la eficiența energetică, la implementarea energiei din surse regenerabile și la transportul cu emisii zero. Reforma strategiei privind biogazul sustenabil răspunde obiectivului de creștere a producției și a utilizării biometanului sustenabil. Scopul investiției în locuințe este de a încuraja eficiența energetică a clădirilor, de a crește ponderea și de a accelera utilizarea energiei din surse regenerabile. Utilizarea energiei din surse regenerabile este, de asemenea, obiectivul investițiilor în instalații fotovoltaice în întreprinderi pentru consumul propriu. Investiția care oferă sprijin financiar persoanelor care cumpără vehicule cu emisii zero contribuie la obiectivul de sprijinire a transportului cu emisii zero. 

(31)Capitolul privind REPowerEU este coerent cu angajamentul Luxemburgului de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Măsurile privind locuințele și transporturile sustenabile le consolidează pe cele incluse în planul de redresare și reziliență inițial.

(32)Capitolul privind REPowerEU abordează, de asemenea, necesitatea diversificării în sensul renunțării la combustibilii fosili prin accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile, sporind astfel securitatea aprovizionării cu energie a Luxemburgului.

Măsuri cu o dimensiune sau un efect transfrontalier ori multinațional

(33)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (db) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.13 din anexa V la acesta, se preconizează că măsurile incluse în capitolul privind REPowerEU vor avea în mare măsură (nota A) o dimensiune sau un efect transfrontalier ori multinațional. 

(34)Capitolul privind REPowerEU contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie în Uniune în ansamblu, inclusiv prin abordarea provocărilor identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de Comisie, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 21c alineatul (3), ținând seama de contribuția financiară disponibilă pentru Luxemburg. Măsurile incluse în capitolul privind REPowerEU contribuie la reducerea dependenței Luxemburgului de energia importată și de combustibilii fosili prin dezvoltarea unei capacități suplimentare de energie din surse regenerabile. Capitolul privind REPowerEU contribuie, de asemenea, la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la reducerea cererii de energie prin sprijinirea renovării energetice a clădirilor rezidențiale și prin facilitarea în continuare a transportului sustenabil.

(35)Costurile totale estimate ale acestor măsuri se ridică la 94 de milioane EUR, ceea ce reprezintă 53 % din costurile estimate aferente capitolului privind REPowerEU, și anume peste ținta orientativă de 30 %.

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(36)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.5 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 80,1 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență și 90,3 % din costurile totale estimate ale măsurilor din capitolul privind REPowerEU, calculate în conformitate cu metodologia din anexa VI la regulamentul menționat. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021­2030 și în proiectul de actualizare al acestuia din 2023.

(37)Impactul măsurilor eliminate și modificate asupra nivelului general de ambiție al planului de redresare și reziliență în ceea ce privește tranziția verde este limitat, întrucât alocarea măsurii eliminate este utilizată pentru măsurile din capitolul privind REPowerEU. Capitolul privind REPowerEU aduce o contribuție semnificativă la sprijinirea în continuare a tranziției verzi a Luxemburgului, întrucât toate reformele și investițiile noi contribuie la acest obiectiv. Reforma și investițiile vizează reducerea dependenței de combustibilii fosili, creșterea eficienței energetice, accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile și sprijinirea transportului cu emisii zero.

(38)Planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU continuă să contribuie în mod semnificativ la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, precum și la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030, respectând în același timp obiectivul neutralității climatice a UE până în 2050.

Contribuția la tranziția digitală

(39)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.6 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri care contribuie în mare măsură la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. Suma aferentă măsurilor care sprijină obiectivele digitale reprezintă 37,5 % din alocarea totală aferentă planului modificat, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VII la regulamentul menționat.

(40)Planul de redresare și reziliență modificat continuă să contribuie în mod semnificativ la tranziția digitală prin mai multe investiții de digitalizare a administrației publice și a îngrijirilor medicale, precum și prin dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații ultrasecurizate bazate pe tehnologia cuantică.

Impact de durată

(41)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.7 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU va avea în mare măsură (nota A) un impact de durată asupra Luxemburgului.

(42)În urma evaluării planului de redresare și reziliență inițial în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.7 din anexa V la acesta, s-a constatat că se preconiza că planul de redresare și reziliență inițial va avea în mare măsură un impact de durată asupra Luxemburgului (nota A).

(43)Măsurile prezentate în planul de redresare și reziliență modificat se axează pe activități economice inovatoare și sustenabile, cu un potențial semnificativ de exploatare. Se preconizează ca, pe lângă măsurile existente, capitolul privind REPowerEU să aibă efecte pozitive de durată asupra economiei și să stimuleze și mai mult tranziția verde a Luxemburgului. Se preconizează că investițiile în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică și în transporturile bazate pe energie electrică vor avea un impact de durată asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a dependenței de combustibilii fosili. Reforma va avea un impact de durată prin îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru producția sustenabilă de biogaz.

Monitorizare și implementare

(44)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.8 din anexa V la acesta, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU sunt adecvate (nota A) pentru a asigura monitorizarea și implementarea eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute, precum și a indicatorilor aferenți.

(45)În urma evaluării planului de redresare și reziliență inițial în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.8 din anexa V la acesta, s-a constatat că planul de redresare și reziliență inițial era adecvat (nota A) pentru a asigura monitorizarea și implementarea eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.

(46)Natura și amploarea modificărilor propuse a fi aduse planului de redresare și reziliență al Luxemburgului nu au niciun impact asupra evaluării anterioare a monitorizării și a implementării eficace a planului de redresare și reziliență. În special, jaloanele și țintele care însoțesc măsurile modificate și măsurile noi, inclusiv cele din capitolul privind REPowerEU, sunt clare și realiste, iar indicatorii propuși pentru aceste jaloane și ținte sunt relevanți, acceptabili și fiabili. Jaloanele și țintele sunt, de asemenea, relevante pentru măsurile deja finalizate care sunt eligibile în temeiul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241. Atingerea satisfăcătoare, în timp, a acestor jaloane și ținte este necesară pentru justificarea cererilor de plată.

Stabilirea costurilor

(47)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.9 din anexa V la acesta, justificarea furnizată în planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(48)Pentru evaluarea costurilor planului revizuit, justificarea furnizată de Luxemburg cu privire la cuantumul modificărilor costurilor planului de redresare și reziliență este, într-o măsură rezonabilă, plauzibilă, în conformitate cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(49)Pentru măsurile din capitolul privind REPowerEU, evaluarea estimărilor costurilor și documentele justificative arată că majoritatea costurilor sunt rezonabile și plauzibile. Pentru noile măsuri a fost furnizată o justificare a costurilor totale. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență respectă principiul eficienței costurilor și este proporțional cu impactul economic și social național preconizat. 

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(50)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.10 din anexa V la acesta, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor evita în mod eficace dubla finanțare în temeiul regulamentului menționat și al altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace vizând promovarea și asigurarea respectării dreptului Uniunii, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protecția bugetului Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 5 .

(51)Evaluarea inițială a concluzionat că mecanismele de control și audit propuse de Luxemburg au fost adecvate (rating A) în temeiul criteriului 2.10 din anexa V la Regulamentul privind MRR, sub rezerva îndeplinirii în timp util a două jaloane legate de un sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a MRR și a finalizării punerii în aplicare a unor proceduri suplimentare pentru protecția intereselor financiare ale UE, care au fost evaluate pozitiv sub rezerva unui angajament în cursul aprobării primei cereri de plată. Direcția Afaceri Economice și Bugetare din cadrul Ministerului Finanțelor are responsabilitatea generală pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență și este responsabilă, în numele tuturor organismelor de implementare, de aspectele operaționale și administrative ale planului de redresare și reziliență. Autoritatea de audit pentru MRR, Inspectoratul General de Finanțe (FGI), este responsabil de efectuarea de audituri de sistem pentru a verifica funcționarea eficace a sistemului de control, precum și de audituri ale operațiunilor pentru a oferi o asigurare cu privire la atingerea jaloanelor și a țintelor. 

(52)De la evaluarea inițială, Comisia a avut acces la informații privind punerea în aplicare efectivă a sistemului de audit și control din Luxemburg, inclusiv la constatările auditului privind protecția intereselor financiare ale Uniunii desfășurat de Comisie în Luxemburg.

(53)Având în vedere aceste informații, Comisia consideră că sistemul de control intern al planului de redresare și reziliență al Luxemburgului este, în general, adecvat. Luxemburgul și-a revizuit (a) procedurile privind conflictele de interese, detectarea neregulilor, monitorizarea cheltuielilor, dubla finanțare, achizițiile publice și granturile; și (b) a actualizat procedurile interne ale organismului de coordonare, în lumina observațiilor făcute în timpul auditurilor, pentru a le face mai adecvate și mai proporționale cu protecția intereselor financiare ale UE. În plus, organismul de audit din Luxemburg și-a revizuit strategia de audit.

Coerența planului de redresare și reziliență

(54)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.11 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU conține într-o mare măsură (nota A) măsuri de implementare a unor proiecte de reforme și de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.

(55)În urma evaluării planului de redresare și reziliență inițial, în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) și cu secțiunea 2.11 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, s-a constatat că planul de redresare și reziliență inițial conținea într-un grad ridicat (nota A) măsuri pentru implementarea unor reforme și proiecte de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.

(56)Modificările aduse componentelor existente nu afectează coerența globală a planului de redresare și reziliență, ținând seama de modul în care măsurile se consolidează și se completează reciproc. Capitolul suplimentar privind REPowerEU este în concordanță cu măsurile prezentate în cadrul planului de redresare și reziliență inițial pentru a sprijini tranziția verde și consolidează și mai mult nivelul de ambiție al măsurilor care vizează locuințele sustenabile și electrificarea transporturilor. Capitolul privind REPowerEU include o combinație coerentă compusă dintr-o reformă și trei investiții care sunt complementare și se consolidează reciproc.

Procedura de consultare

(57)Luxemburgul a desfășurat consultări suplimentare cu părțile interesate în contextul modificării PRR și pentru pregătirea capitolului privind REPowerEU, implicând partenerii sociali.

Evaluare pozitivă

(58)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență modificat incluzând capitolul privind REPowerEU, cu constatarea că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) și cu anexa V la regulamentul respectiv, ar trebui stabilite reformele și proiectele de investiții necesare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat incluzând capitolul privind REPowerEU, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune sub formă de sprijin financiar nerambursabil pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat incluzând capitolul privind REPowerEU.

Contribuție financiară

(59)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat prezentat de Luxemburg care include capitolul privind REPowerEU se ridică la 241 100 776 EUR. Întrucât suma corespunzătoare costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat este mai mare decât contribuția financiară maximă actualizată disponibilă pentru Luxemburg, contribuția financiară, calculată în conformitate cu articolul 11, alocată planului Luxemburgului de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU ar trebui să fie egală cu cuantumul total al contribuției financiare disponibile pentru planul Luxemburgului de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU. Acest cuantum este egal cu 82 670 643 EUR.

(60)În temeiul articolului 21a alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, la 16 mai 2024, Luxemburgul a prezentat o cerere de alocare a veniturilor menționate la articolul 21a alineatul (1) din regulamentul respectiv, împărțite între statele membre pe baza indicatorilor stabiliți în metodologia din anexa IVa la Regulamentul (UE) 2021/241. Costurile totale estimate ale măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3) literele (b)-(f) incluse în capitolul privind REPowerEU sunt de 176 746 699 EUR. Întrucât această valoare este mai mare decât cota de alocare disponibilă pentru Luxemburg, sprijinul financiar nerambursabil suplimentar disponibil pentru Luxemburg ar trebui să fie egal cu cota de alocare. Acest cuantum este egal cu 29 955 009 EUR.

(61)În plus, în conformitate cu articolul 4a din Regulamentul (UE) 2021/1755 6 , la 28 februarie 2024, Luxemburgul a prezentat o cerere motivată de transfer al restului alocării sale provizorii din resursele rezervei de ajustare la Brexit către mecanism, în valoare de 128 475 124EUR. Cuantumul respectiv ar trebui să fie pus la dispoziție pentru a sprijini reformele și investițiile din capitolul privind REPowerEU ca sprijin financiar nerambursabil suplimentar.

(62)Contribuția financiară totală disponibilă pentru Luxemburg ar trebui să fie 241 100 776 EUR.

(63)Prin urmare, Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 13 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Luxemburgului ar trebui modificată în consecință. Din motive de claritate, anexa la respectiva decizie de punere în aplicare ar trebui înlocuită în întregime,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia (UE) de punere în aplicare a Consiliului din 13 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Luxemburgului se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență modificat al Luxemburgului pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.”;

(2) La articolul 2, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Uniunea pune la dispoziția Luxemburgului o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 241 100 776 EUR 7 . Această contribuție include:

(a)suma de 76 625 886 EUR, care se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022;

(b)suma de 6 044 757 EUR, care se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023;

(c)suma de 29 955 009 EUR 8 , în conformitate cu articolul 21a alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, exclusiv pentru măsurile menționate la articolul 21c din regulamentul respectiv, cu excepția măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3) litera (a);

(d)suma de 128 475 124 EUR, transferată din rezerva de ajustare la Brexit către mecanism.

2. Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Luxemburgului în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. Suma de 12 136 030 EUR se pune la dispoziție cu titlu de prefinanțare în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/241.

Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul plăților eșalonate depinde de disponibilitatea finanțării.”;

(3) Anexa se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Marelui Ducat al Luxemburgului.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)    ST 10155/21; ST 10155/21 ADD 1.

(3)    ST 16022/22.

(4)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(5)    Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(6)    Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 de înființare a rezervei de ajustare la Brexit (JO L 357, 8.10.2021, p. 1).

(7)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea cotei proporționale a cheltuielilor Luxemburgului prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul menționat.

(8)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea cotei proporționale a cheltuielilor Luxemburgului prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa IVa la regulamentul respectiv.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2024

COM(2024) 347 final

ANEXĂ

la

Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 10155/21 INIT; ST 10155/21 ADD 1) din 13 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Luxemburgului

{SWD(2024) 197 final}

ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

1.Descrierea reformelor și a investițiilor

A. COMPONENTA 1A: Calificare, actualizare a competențelor și reconversie profesională

Componenta „Calificare, reconversie profesională și actualizare a competențelor” a planului de redresare și reziliență al Luxemburgului este un răspuns în același timp la creșterea, determinată de criză, a nivelului șomajului, la provocarea de lungă durată reprezentată de deficitul de competențe pe piața forței de muncă și la recurgerea din ce în ce mai răspândită la telemuncă, ceea ce implică schimbări organizaționale și o cerere mai mare, în principal, de competențe digitale. Un program de formare, programul Competențe viitoare (FutureSkills), furnizează competențe persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, programul având un obiectiv specific dedicat persoanelor în vârstă de peste 45 de ani care se află în căutarea unui loc de muncă. O reformă complementară va duce la elaborarea unui plan de acțiune în domeniul formării profesionale care să stabilească trasee pentru formarea profesională („Skillsbridges”), conceput astfel încât să furnizeze competențele identificate ca fiind cele mai necesare pentru viitor.

Componenta contribuie la abordarea Recomandării specifice țării 1 din 2019 de îmbunătățire a capacității de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă, a recomandării specifice țării 3 din 2019 de stimulare a dezvoltării competențelor și a recomandării specifice țării 2 din 2020 privind atenuarea impactului crizei asupra ocupării forței de muncă, acordând o atenție deosebită persoanelor aflate într-o situație dificilă pe piața forței de muncă.

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

A.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma: Skillsdësch

În cadrul unei inițiative mai ample care vizează dezvoltarea unei strategii în materie de competențe și promovarea formării continue și a formării profesionale, s-a desfășurat o procedură de natură colaborativă care a implicat dezbateri sub formă de mese rotunde privind competențele conduse de toate părțile interesate („Skillsdësch”) pentru a analiza cererea de competențe și pentru a identifica cele mai promițătoare profiluri profesionale. Planul de acțiune rezultat va defini parcursuri de formare specifice, denumite „punți de competențe” („skillsbridges”), care să ajute lucrătorii și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să își îmbunătățească capacitatea de inserție profesională în timpul tranziției verzi și al celei digitale. Cursurile de formare profesională astfel concepute sunt lansate în al doilea trimestru al anului 2022.

Investiția 1: Competențe viitoare (FutureSkills)

În același context, programul Competențe viitoare oferă competențe netehnice, digitale și manageriale căutate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă selectate și motivate, astfel încât să faciliteze reintegrarea pe termen scurt a acestora pe piața forței de muncă și mobilitatea. Programul stabilește un obiectiv specific pentru persoanele în vârstă de peste 45 de ani aflate în căutarea unui loc de muncă, pentru a contribui la reducerea numărului mare de pensionări anticipate și pentru a îmbunătăți competențele. Conținutul generat de program va fi pus la dispoziția unei populații mai mari de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă pe o perioadă mai lungă.

A.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

B. COMPONENTA 1B: Sporirea rezilienței sistemului de sănătate

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Luxemburgului include două reforme și două investiții menite să abordeze unele dintre problemele structurale ale sectorului sănătății din Luxemburg: lipsa profesioniștilor din domeniul sănătății și necesitatea de a spori eficiența sistemului de sănătate, în special prin digitalizarea acestuia. Prima reformă abordează guvernanța sistemului de sănătate și descrie procesul de consultare cu părțile interesate și metoda programului de lucru pentru a aborda o serie de provocări identificate în prealabil. Obiectivul celei de a doua reforme este de a redefini și de a extinde competențele diferiților profesioniști. Investițiile contribuie la digitalizarea sectorului sănătății prin (i) punerea în aplicare a unui registru digital al cadrelor medicale pentru o mai bună gestionare și anticipare a acoperirii medicale și a personalului medical necesar și (ii) dezvoltarea de soluții pentru telemedicină.

Această componentă reprezintă un răspuns la recomandarea specifică țării din 2020 privind îmbunătățirea rezilienței sistemului de sănătate, constând în asigurarea mobilizării adecvate a lucrătorilor din domeniul sănătății disponibili, prin îmbunătățirea guvernanței sistemului și e-sănătate.

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

B.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1: Gesondheetsdësch

Luxemburgul a lansat un proces de consultare („Gesondheetsdësch”) între ministere, manageri de asigurări de sănătate, medici și reprezentanți ai profesiilor din domeniul sănătății, cu scopul de a moderniza guvernanța sectorului de sănătate și de a răspunde la o serie de provocări identificate în prealabil în șase domenii tematice de activitate. Reformele și investițiile prezentate în planul de redresare și reziliență al Luxemburgului — reformarea competențelor profesioniștilor din domeniul sănătății, crearea unui registru digital al cadrelor medicale și dezvoltarea de soluții de telemedicină — se bazează pe rezultatele acestei consultări. Celelalte direcții de lucru ale acestui proces acoperă, de asemenea, domenii foarte importante legate de reziliența sistemului de sănătate (în special îmbunătățirea asistenței medicale primare, a asistenței medicale integrate, promovarea sănătății, finanțarea durabilă a asistenței medicale), dar nu se traduc în angajamente în RRP, cu excepția publicării unui program de lucru pentru punerea în aplicare a rezultatelor procesului Gesondheetsdësch.

Reforma 2: Reforma reglementării competențelor cadrelor medicale

Această reformă vizează reformarea competențelor unui număr de profesioniști din domeniul sănătății pentru a spori atractivitatea profesiilor din domeniul sănătății, a crea condiții pentru transferul sarcinilor și a răspunde deficitului de personal medical în contextul creșterii cererii de asistență medicală. Se creează, de asemenea, noi categorii profesionale printre profesioniștii din domeniul sănătății (cum ar fi asistenți medicali generaliști și asistenți medicali specializați), precum și un nivel intermediar între asistenți medicali și asistenți medicali.

Primele profesii vizate de această redefinire a competențelor sunt asistenții medicali și asistenții de îngrijire. Legislația adoptată în acest sens intră în vigoare până la 30 septembrie 2025. Același proces se aplică și celorlalte profesii din domeniul sănătății (inclusiv asistenți medicali specializați, terapeuți, moașe, asistenți sociali și dieteticieni), pentru care au fost identificate nevoi în foaia de parcurs care urmează să fie publicată până cel târziu la 30 iunie 2024. Legislația adoptată în acest sens intră în vigoare până la 31 decembrie 2025.

Investiția 1: Registrul digital unic al cadrelor medicale

Scopul acestei investiții este de a crea un registru digital unic pentru profesiile din domeniul sănătății, de a colecta date administrative și profesionale, pentru a gestiona datele privind cadrele medicale din Luxemburg (numărul de medici, specialitățile acestora, domeniile de expertiză, distribuția pe criterii de vârstă, distribuția lor teritorială etc.), de a prognoza profesiile și competențele necesare (proiecții demografice pe termen scurt și mediu în funcție de specialități și zone geografice) și de a mobiliza personalul în timpul crizelor. Acest instrument permite, de asemenea, gestionarea licențelor profesionale și răspunde obligației legale de a actualiza datele profesionale. Verificarea se finalizează până la 31 martie 2023.

Investiția 2: Soluție de telemedicină pentru monitorizarea medicală la distanță a pacienților

Această investiție este orientată către dezvoltarea monitorizării medicale la distanță (telemedicină) până cel de al doilea trimestru al anului 2023. Investiția include un sistem de teleconsultații implementat în timpul pandemiei de COVID-19 de către agenția de e-sănătate în martie 2020 („Maela”), care permite monitorizarea la distanță între medici, stomatologi sau moașe și pacienți și o soluție dezvoltată pe plan intern. Soluția dezvoltată pe plan intern permite autorităților din domeniul sănătății să creeze și să gestioneze electronic dosarele medicale ale solicitanților de azil și ale persoanelor aflate sub protecție internațională. Funcționalitățile acesteia trebuie să permită schimbul de date medicale, rețete și organizarea de consultații medicale. Deși utilizată pentru solicitanții de azil și pentru persoanele aflate sub protecție internațională, această soluție va fi putea fi pusă în aplicare pentru populație în ansamblu în cazul unor viitoare crize sanitare (de exemplu, pentru centrele COVID-19).

B.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

C. COMPONENTA 1C – Sporirea ofertei de locuințe publice durabile, la prețuri accesibile

Obiectivul acestei componente a planului de redresare și reziliență al Luxemburgului este de a dezvolta locuințe și de a crește oferta de locuințe durabile, la prețuri accesibile, în Luxemburg. 

Ca parte a acestei componente, reforma „Pactului privind locuințele 2.0” instituie un nou cadru de referință pentru sprijinul guvernamental acordat municipalităților pentru crearea de noi proiecte de locuințe, prin construirea de noi clădiri sau prin renovarea parcului imobiliar existent.

Prin intermediul măsurii din cadrul Pactului privind locuințele din 2.0, această componentă contribuie la abordarea recomandării specifice fiecărei țări adresate Luxemburgului de a „promova politica economică legată de investiții privind (...) creșterea ofertei de locuințe, inclusiv prin sporirea stimulentelor și eliminarea barierelor din calea construirii de locuințe” (recomandarea specifică țării 3/2019).

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

C.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma: Pactul privind locuințele 2.0

În Luxemburg, un grad ridicat de concentrare a proprietăților private și puține stimulente pentru eliberarea terenurilor pentru dezvoltare limitează capacitatea autorităților publice de a aborda oferta insuficientă cronică de locuințe, care continuă să crească prețurile în contextul creșterii puternice a populației. În același timp, gradul de îndatorare a gospodăriilor continuă să crească și se ridică la 170 % din VNB în 2018 (dintre care majoritatea sunt datorii ipotecare și sunt distribuite inegal, gospodăriile mai sărace devenind relativ mai vulnerabile).

În acest context, această reformă va institui un „Pact privind locuințele 2.0”, ca un cadru de referință pentru a încuraja municipalitățile să mobilizeze terenurile pentru construcții și locuințele pentru renovare, în vederea creșterii disponibilității locuințelor sociale, având în vedere lipsa unor locuințe accesibile; și să încurajeze construirea de școli și grădinițe pentru a face față creșterii populației. Acest sistem se bazează pe învățămintele desprinse din „Pactul privind locuințele 1.0”, care este în vigoare din 2008.

În temeiul Pactului privind locuințele din 2.0, fiecare municipalitate se poate angaja prin semnarea unei „convenții inițiale” cu statul, care permite municipalității să fie asistată de un „consilier locativ”. În acest caz, municipalitatea elaborează și adoptă propria strategie municipală pentru dezvoltarea locuințelor („Programme d’action local logement” sau PAL). Municipalitățile semnează apoi o „convenție de punere în aplicare” cu statul, care implică obligația municipalității de a pune în aplicare proiectele de dezvoltare detaliate în PAL, cu sprijin financiar din partea statului pe baza unităților de locuințe accesibile introduse pe piața chiriilor în anul precedent.

Pactul privind locuințele 2.0 ține seama de prioritățile de dezvoltare stabilite în planurile sectoriale și în noul program național de masterat pentru amenajarea teritoriului (PDAT) și, în măsura în care numărul de municipalități semnatare permite acest lucru, contribuie la o dezvoltare coerentă a utilizării terenurilor la nivel național, în vederea creșterii durabile a ofertei de locuințe. Reforma vizează introducerea pe piață a cel puțin 1200 de unități locative până în 2025.

Deși majoritatea municipalităților semnaseră un acord în temeiul Pactului privind locuințele din 1.0, acest lucru nu a dus la o creștere semnificativă a ofertei de locuințe sociale. În comparație cu predecesorul său, Pactul privind locuințele din 2.0 prevede că pachetul financiar disponibil pentru transferurile de stat către municipalități se calculează pe baza numărului de unități locative accesibile de pe teritoriul lor introduse pe piața de închiriere în cursul anului precedent (fie prin construcție, fie prin achiziție și renovare), și nu pe baza creșterii populației. În plus, contribuțiile financiare acordate municipalităților se plătesc pe baza punerii în aplicare a proiectelor aprobate în temeiul Pactului privind locuințele din 2.0 și care vizează atingerea obiectivelor acestuia. O cooperare mai strânsă între stat și municipalități este un obiectiv-cheie al reformei, care vizează consolidarea capacității sectorului public de a crește semnificativ stocul public de locuințe rezidențiale și de a extinde practica locuințelor de închiriat la prețuri accesibile și sustenabile. În acest sens, proiectul de pact privind locuințele din 2.0 prevede că între 10 % și 30 % din fiecare proiect de dezvoltare va fi dedicat locuințelor accesibile introduse pe piața închirierilor. Reforma oferă posibilitatea de a aborda în mod semnificativ tendința inflației prețurilor locuințelor, care este, de asemenea, considerată unul dintre principalele obstacole în calea investițiilor și a creșterii economice.

C.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

D. COMPONENTA 2A: Decarbonizarea transporturilor

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Luxemburgului urmărește să contribuie la decarbonizarea sectorului transportului rutier (care a reprezentat 50 % din emisiile Luxemburgului în 2018, mai mult decât dublu față de media UE de 21 % 1 , parțial din cauza transportului de tranzit), în special prin promovarea unei electrificări sporite a mobilității.

Aceasta constă într-o reformă menită să promoveze achiziționarea de vehicule cu emisii zero sau cu emisii scăzute de la autoritățile și entitățile contractante și într-o investiție pentru dezvoltarea în continuare a unei rețele de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice în întreaga țară.

Această componentă contribuie la abordarea recomandării specifice fiecărei țări adresate Luxemburgului (recomandarea specifică țării 3/2019 și recomandarea specifică țării 3/2020) de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi (...), în special asupra transportului durabil”.

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

D.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma: Electrificarea parcului de vehicule al autorităților și entităților contractante și a transportului public

Directiva privind vehiculele nepoluante 2 prevede că statele membre trebuie să se asigure că achizițiile de vehicule ușoare și grele de către autoritățile contractante și entitățile contractante respectă obiectivele naționale minime în materie de achiziții de vehicule nepoluante, pe perioade de referință de cinci ani (cel puțin 38,5 % din vehiculele ușoare, 45 % din autobuzele nepoluante și 10 % din vehiculele grele în perioada 2021-2025).

Această reformă constă în depășirea acestei obligații, impunând nu numai ca obiectivele minime să fie atinse ca medie națională pentru toate vehiculele achiziționate, ci și să fie realizate de fiecare autoritate contractantă și entitate contractantă în mod individual.

În plus, statul luxemburghez, în calitate de autoritate contractantă, și-a stabilit obiective interne mai ridicate și intenționează să electrifice integral parcul de autobuze exploatate de operatorul de transport public RGTR până în 2030.

Investiția: Schema de sprijin pentru punctele de încărcare

Această investiție urmărește să încurajeze dezvoltarea unei rețele dense și accesibile de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice în Luxemburg, prin instituirea unui nou sistem de sprijin financiar pentru inițiativele luate de întreprinderi pentru a dezvolta noi puncte de încărcare. Această schemă este menită să completeze sistemul existent de sprijinire a punctelor de încărcare, în vigoare din iulie 2020, și care vizează inițiative individuale. Noua schemă va sprijini atât punctele de încărcare accesibile publicului, cât și punctele care nu sunt accesibile publicului (infrastructura pentru încărcarea parcurilor de vehicule electrice și reîncărcarea la locul de muncă pentru angajați).

Pe baza unui studiu preliminar, Luxemburgul adoptă o lege de instituire a sistemului până la 31 martie 2022. Se preconizează că cererile de finanțare a proiectelor vor fi prelucrate începând cu primul trimestru al anului 2022, iar schema va fi pusă în aplicare până în 2025.

D.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

E. COMPONENTA 2B: Protecția mediului și a biodiversității

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Luxemburgului vizează promovarea biodiversității și a protecției și conservării ecosistemelor în Luxemburg, ca modalitate de consolidare a rezilienței, având în vedere în special legăturile dintre sănătatea umană și sănătatea ecosistemelor. Printre obiective se numără refacerea habitatelor, creșterea continuității ecologice, reziliența și refacerea ecosistemelor, precum și sensibilizarea susținută și schimbul de cunoștințe.

Componenta constă într-o singură măsură, care cuprinde unele elemente de reformă și unele elemente de investiții, pentru a sprijini eforturile municipalităților în ceea ce privește acțiunile de conservare a mediului natural și a biodiversității. Măsura propune un plan de acțiune care pregătește municipalitățile pentru a aborda provocările legate de declinul biodiversității și de degradarea ecosistemelor.

Deși recomandările specifice fiecărei țări adresate Luxemburgului nu se referă la mediul natural și la biodiversitate ca o provocare specifică pentru țară, această componentă contribuie, în general, la recomandarea specifică țării 3/2020 de „concentrare a investițiilor asupra tranziției verzi (...)”.

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

E.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforme și investiții: „Naturpakt”

Măsura propusă vizează instituirea unui cadru național de referință și a unei scheme de sprijin pentru a încuraja municipalitățile să se implice din ce în ce mai mult în acțiuni de protecție a mediului natural și a biodiversității. În acest scop, măsura constă în instituirea așa-numitei „Naturpakt”, care oferă un cadru juridic, financiar, tehnic și consultativ de referință pentru municipalități. „Naturpakt” este puternic inspirat de „Pactul climatic” deja în vigoare în Luxemburg pentru a promova acțiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră întreprinse de municipalități.

„Naturpakt” permite statului să sprijine financiar eforturile municipalităților. Municipalitățile care doresc să se angajeze trebuie mai întâi să semneze un „contract Naturpakt” cu statul, prin care se angajează să pună în aplicare acțiuni pe teritoriul lor, pentru perioada care se întinde până în 2030. Categoriile posibile de acțiuni și acțiuni sunt enumerate într-un „catalog” publicat de stat — acestea decurg din strategiile naționale pentru protecția și conservarea mediului natural, inclusiv în ceea ce privește protecția naturii, gestionarea districtelor hidrografice și adaptarea la schimbările climatice. Publicarea catalogului care respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” este prima etapă de referință. Municipalitățile care au semnat contractul „Naturpakt” beneficiază de asistența unui consilier finanțat în cadrul schemei „Naturpakt” și primesc o subvenție anuală de participare. În plus, statul acoperă costurile suplimentare legate de punerea în aplicare a „Naturpakt”, cum ar fi costurile asistenței tehnice și ale auditurilor.

În primul an de la semnarea „contractului Naturpakt” și, ulterior, cel puțin o dată la trei ani, municipalitățile sunt supuse unui audit pentru a determina nivelul lor de performanță în raport cu acțiunile enumerate în catalog. Municipalitățile care prezintă un nivel de performanță peste un anumit prag (40 % din totalul acțiunilor enumerate în catalog) primesc o certificare (denumită „Naturpakt Gemeng”), împreună cu subvenții financiare, calculate luând în considerare performanța (care este necesară pentru a crește orele suplimentare după obținerea unei certificări), zona municipalității și anul certificării.

Se preconizează că mecanismul va sprijini lansarea acestei măsuri, prin sprijinirea primilor 30 de municipalități care au semnat „contractul Naturpakt” și a primelor 15 municipalități care au primit certificarea, în perioada de punere în aplicare 2021-2025.

E.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

F. COMPONENTA 3A: Promovarea economiei bazate pe date

Securitatea datelor cu caracter personal reprezintă o provocare majoră pentru societate, deoarece agenții economici și sociali se bazează tot mai mult pe comunicațiile digitale. Această componentă a planului de redresare și reziliență al Luxemburgului, „Promovarea unei economii bazate pe date”, este menită să răspundă acestei provocări. Obiectivul său este de a dezvolta o infrastructură de comunicații extrem de sigură, bazată pe tehnologia cuantică, cu scopul de a spori securitatea comunicațiilor de date sensibile. Această componentă vizează, de asemenea, crearea unui nou ecosistem tehnologic în Luxemburg, menit să creeze locuri de muncă și să atragă experți științifici în domeniu. 

În acest context, infrastructura de comunicații cuantică (QCI) implementată trebuie să aibă o parte terestră, capabilă să conecteze două puncte cu o distanță maximă de 100 km și o parte satelitară, care să poată conecta două puncte dacă sunt situate la mai mult de 100 km unul față de celălalt.  

Componenta este menită să contribuie la abordarea recomandărilor specifice țării primite de Luxemburg în 2019 și 2020, care recomandă orientarea politicii economice legate de investiții pentru a încuraja digitalizarea și inovarea. Componenta contribuie, de asemenea, la tranziția digitală.

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

F.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1: Promovarea creării unui nou ecosistem tehnologic în Luxemburg

Dezvoltarea și implementarea tehnologiei comunicațiilor cuantice se află încă într-un stadiu experimental. Reforma propusă vizează stimularea dezvoltării unui nou ecosistem în Luxemburg în legătură cu această nouă tehnologie, încurajând participarea întreprinderilor private și a cercetătorilor. Această măsură sprijină inovarea în domeniul comunicațiilor cuantice cu scopul de a reforma tehnologiile de comunicare existente și de a integra infrastructura națională în proiectul EuroQCI. Dobândirea de experiență în această tehnologie va permite Luxemburgului să se formeze și să atragă persoane cu înaltă calificare și să stimuleze întreprinderile inovatoare în acest domeniu.

În plus, infrastructura de comunicații cuantice (QCI) permite schimbul de informații în mod securizat, împiedicând o parte terță să intercepteze mesajul fără a fi observată. Acest lucru promovează cel mai înalt nivel de protecție a datelor și a vieții private.

Investiția 1: Dezvoltarea și implementarea infrastructurii de testare și a soluțiilor de conectivitate ultrarapidă

Această investiție constă în dezvoltarea și implementarea infrastructurii de cercetare necesare pentru a dobândi cunoștințe și experiență în domeniul comunicării bazate pe tehnologii cuantice. În acest scop, laboratorul LuxQCI este creat în colaborare cu Institutul de cercetare SnT. Crearea acestui laborator furnizează cunoștințele de specialitate necesare comunității științifice și partenerilor din cadrul consorțiului pentru a dezvolta și exploata o infrastructură de comunicații cuantice. Se efectuează două demonstrații pentru a câștiga experiență în ceea ce privește tehnologia. Se preconizează că o primă demonstrație prin intermediul rețelei terestre va avea loc până la 31 martie 2023, în timp ce o primă demonstrație prin satelit este prevăzută să aibă loc până la 30 septembrie 2024. 

F.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

G. COMPONENTA 3B: Modernizarea administrației publice

Pandemia de COVID-19 și măsurile de limitare a răspândirii bolii au demonstrat nevoia urgentă de a dezvolta în continuare soluții digitale adecvate pentru serviciile publice și administrații. Această componentă vizează abordarea acestei provocări, sporind eficacitatea și eficiența administrațiilor publice și a serviciilor acestora prin digitalizarea lor, ținând seama de provocările, nevoile și așteptările actuale ale cetățenilor și ale funcționarilor guvernamentali.

Componenta planului de redresare și reziliență al Luxemburgului este menită să răspundă recomandărilor specifice adresate Luxemburgului în 2019 și 2020, care au recomandat promovarea inovării și a digitalizării, în special în sectorul întreprinderilor, precum și orientarea politicii economice legate de investiții pentru a încuraja digitalizarea și inovarea. Componenta contribuie, de asemenea, la tranziția digitală.

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

G.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Investiția 1: Gestionarea electronică a documentelor, gestionarea cazurilor

Investiția 1 vizează punerea în aplicare a unei platforme centrale cu funcționalitățile necesare pentru a acoperi gestionarea documentelor în administrațiile publice, precum și schimburile de documente între administrații, cetățeni și întreprinderi. Aceasta oferă, de asemenea, un registru pentru gestionarea electronică a documentelor și gestionarea cazurilor. În acest scop, o primă platformă de bază denumită „GED Factory” este pusă în aplicare de Centrul informatic guvernamental (CTIE). Toate administrațiile publice care doresc să participe la proiect primesc sprijin tehnic din partea CTIE pentru a identifica nevoile lor specifice.

Investiția 2: Dezvoltarea aplicației MyGuichet – Proiectul 1/3 – programări virtuale

Principalul obiectiv al acestei investiții este de a permite administrațiilor publice să ofere programări virtuale și să stabilească accesul la diferite funcționalități prin intermediul reuniunilor prin videoconferință.

Investiția 2: Dezvoltarea aplicației MyGuichet – Proiectul 2/3 – Diferite proceduri de la cetățean la guvern (C2G) și de la întreprindere la guvern (B2G)

Investiția 2 vizează introducerea a 12 noi servicii online – aliniate la prioritățile Regulamentului privind portalul digital unic – pentru a extinde oferta digitală pentru cetățeni și întreprinderi și pentru a simplifica diferitele procese administrative. De exemplu, va fi introdusă o abordare de la întreprindere la guvern (Business to Government) în ceea ce privește deducerea fiscală a angajaților, astfel încât cetățenii să poată avea acces la aceste informații prin intermediul MyGuichet. Un alt serviciu care va fi pus în aplicare este introducerea unei abordări de tip de la cetățean la guvern (Citizen to Government) pentru a facilita solicitarea permiselor de vânătoare prin intermediul MyGuichet.

Investiția 2: Dezvoltarea aplicației MyGuichet – Proiect 3/3 – Aplicația mobilă MyGuichet.lu

Scopul acestei investiții este de a transfera funcționalitățile oferite în MyGuichet.lu către o aplicație mobilă. Această aplicație mobilă va fi disponibilă publicului larg și vizează îmbunătățirea eficacității procedurilor pentru cetățeni și întreprinderi. Aplicația oferă acces la funcțiile de birou, cum ar fi procedurile cu administrația publică, prin intermediul unui dispozitiv mobil personal. O altă funcție pe care o va oferi această aplicație este posibilitatea scanării documentelor. Astfel, smartphone-ul va putea înlocui un scaner.

Investiția 3: eADEM

Obiectivul acestei investiții este de a digitaliza ADEM prin actualizarea resurselor sale informatice. În acest scop, se angajează un consultant extern pentru a identifica nevoile agenției, precum și pentru a defini funcționalitățile necesare, în vederea dezvoltării instrumentului informatic necesar pentru crearea eADEM.

Acest nou instrument va avea diferite rezultate:

·va facilita și va accelera activitatea desfășurată de personalul ADEM prin creșterea productivității acestora în contextul creșterii șomajului din cauza pandemiei de COVID-19.

·Acesta va îmbunătăți, de asemenea, eficiența agenției în ceea ce privește deschiderea de conturi personalizate, instrucțiunile, executarea și controlul asistenței financiare acordate beneficiarilor prin digitalizarea procesului. De asemenea, sistemul informatic va digitaliza mecanismele pentru a corela mai rapid persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu întreprinderile.

Investiția 4: Platforma națională pentru gestionarea sondajelor publice

Investiția 4 sprijină dezvoltarea unei platforme naționale pentru gestionarea procedurilor de sondaje publice, care constă într-un portal internet, un birou administrativ și un asistent MyGuichet.lu. Obiectivul acestei investiții este de a centraliza publicarea de sondaje publice, ceea ce va simplifica accesul și vizibilitatea acestora. Aceasta simplifică, de asemenea, depunerea unei contribuții care sporește participarea cetățenilor. Investiția vizează digitalizarea tuturor etapelor acestor procese, timp în care o soluție fizică va rămâne disponibilă.

G.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

H. COMPONENTA 3C: Promovarea unei economii transparente și echitabile

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Luxemburgului conține o măsură legată de modernizarea impozitării societăților, și anume o lege care interzice deducerile în scopul impozitului pe profit ale dobânzilor și redevențelor plătite întreprinderilor afiliate stabilite în jurisdicțiile incluse pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Ca o completare la această măsură, componenta indică faptul că Luxemburgul va efectua o evaluare a impactului legislației sus-menționate, „cu scopul de a stimula discutarea unei extinderi a măsurii la alte jurisdicții terțe decât cele incluse pe lista UE privind jurisdicțiile fiscale necooperante”.

Componenta indică, de asemenea, că Luxemburgul va continua să adopte o atitudine constructivă în discuțiile în curs și viitoare privind modernizarea sistemului fiscal aplicabil întreprinderilor atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, în special ca parte a Cadrului cuprinzător al OCDE, în contextul inițiativelor anunțate în recenta comunicare a Comisiei intitulată „Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI”.

Această componentă conține, de asemenea, măsuri privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care se preconizează că vor contribui la recomandarea specifică adresată țării de a asigura supravegherea și aplicarea eficace a cadrului de combatere a spălării banilor în ceea ce privește prestatarii care furnizează servicii pentru fiducii și societăți, precum și servicii de investiții.

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunilor și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

H.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1: Modernizarea sistemului de impozitare a întreprinderilor

Această reformă constă într-o măsură legislativă care interzice deducerile în scopul impozitului pe profit ale dobânzilor și redevențelor plătite întreprinderilor afiliate stabilite în jurisdicțiile incluse pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Această reformă pune în aplicare un acord la care s-a ajuns în cadrul Consiliului UE în decembrie 2019.

Reforma 2: Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Această reformă constă în patru submăsuri interconectate și urmărește două obiective principale. În primul rând, consolidarea cadrului pentru combaterea spălării banilor (ML) și a finanțării terorismului (CT), care este aplicabil prestatarilor care furnizează servicii pentru fiducii și societăți, precum și serviciilor de investiții. Al doilea obiectiv constă într-o mai bună identificare, evaluare și înțelegere a riscurilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

Prima submăsură constă într-o consolidare a dispozițiilor naționale privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care se aplică prestatarilor care furnizează servicii societăților și fiduciilor, precum și serviciilor de investiții. Pe lângă transpunerea anumitor dispoziții ale celei de a cincea Directive privind combaterea spălării banilor 3 , Legea din 25 martie 2020 consolidează și armonizează în continuare competențele de supraveghere și de sancționare ale autorităților de supraveghere, precum și ale organismelor de autoreglementare responsabile cu supravegherea prestatarilor de servicii pentru fiducii și societăți și a serviciilor de investiții în domeniul spălării banilor și al finanțării terorismului. Decretul Marelui Ducat conex din 14 august 2020 clarifică anumite dispoziții aplicabile prestatorilor de servicii pentru fiducii și societăți.

A doua submăsură constă în aprofundarea identificării, a evaluării și a înțelegerii riscurilor de spălare de bani sau finanțare a terorismului, inclusiv riscurile legate de prestatarii care furnizează servicii societăților și fiduciilor, precum și de serviciile de investiții. În acest scop, evaluarea națională a riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului efectuată în 2018 a fost actualizată pentru a calibra în continuare măsurile preventive și de atenuare, precum și alocarea de către stat, autorităților de supraveghere și organismelor de autoreglementare a resurselor pentru combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului. În plus, a fost lansată o evaluare verticală a riscurilor de finanțare a terorismului pentru a aprofunda înțelegerea jurisdicțiilor în care are loc finanțarea terorismului, concentrându-se în același timp asupra sectoarelor considerate a fi cele mai vulnerabile la finanțarea terorismului. În cele din urmă, evaluarea sectorială a riscurilor persoanelor juridice și a acordurilor juridice, impusă în temeiul criteriului 24.2 din recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională, permite elaborarea de noi măsuri de atenuare a eventualelor riscuri reziduale identificate.

Ca o a treia submăsură, Registrul Comerțului din Luxemburg, în calitate de organism care administrează Registrul beneficiarilor reali și Registrul Comerțului, este supus unei transformări ample în vederea extinderii competențelor sale de sancționare, control și executare și a facilitării utilizării datelor sale pentru evaluarea riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului. Transformarea va viza procedurile, organizarea și capacitățile, inclusiv capacitățile digitale ale Registrului Comerțului din Luxemburg, astfel încât acesta din urmă să fie principala sursă de date esențiale privind entitățile juridice pentru toți utilizatorii vizați.

În fine, cea de a patra submăsură va consta într-un studiu care va examina regimul juridic actual aplicabil prestatorilor de servicii pentru fiducii și întreprinderi și, pe baza acestui studiu, va prezenta o lege care să consolideze acest cadru și care va intra în vigoare până în septembrie 2023. Se preconizează că legea va revizui actualul regim de supraveghere, va îmbunătăți colectarea centralizată a datelor privind activitățile desfășurate de prestatarii de servicii și va clarifica mecanismele de sancționare aplicabile.

H.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

J. COMPONENTA 4A – capitolul REPowerEU

Capitolul REPowerEU este structurat în jurul a patru măsuri și contribuie la abordarea provocărilor tranziției verzi, în special a necesității de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor, de a accelera dezvoltarea de capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, de a reduce dependența de importurile de combustibili fosili și de a îmbunătăți disponibilitatea și accesibilitatea transportului cu emisii zero.

Principalele obiective ale capitolului REPowerEU sunt:

-extinderea și accelerarea punerii în aplicare a energiei din surse regenerabile prin promovarea producției sustenabile de biogaz și extinderea instalării capacităților de producție de energie solară;-

-stimularea eficienței energetice și promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în locuințe;

-îmbunătățirea furnizării unui transport sustenabil și cu emisii zero prin sprijinirea achiziționării de vehicule cu zero emisii.

Capitolul REPowerEU contribuie la abordarea recomandărilor specifice de țară privind reducerea dependenței generale de combustibilii fosili (recomandarea specifică de țară 4.1 în 2022 și 4.1 în 2023) prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, în special a centralelor electrice fotovoltaice și a biometanului sustenabil, precum și punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare care să sprijine eficiența energetică a locuințelor (recomandarea specifică de țară 4.4 în 2022 și 4.3 în 2023). În plus, prin dotarea cu un parc de vehicule electrice, capitolul contribuie la aplicarea recomandării referitoare la promovarea transportului pe bază de energie electrică (recomandarea specifică de țară 4.6 în 2022 și 4.5 în 2023).

Se preconizează ca nicio măsură din cadrul acestei componente să nu aducă prejudicii semnificative (do no significant harm - DNSH) obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea acțiunii și a măsurilor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH C(2023)6465 final.

J.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma: Promovarea producției sustenabile de biogaz

Obiectivul acestei măsuri este de a promova dezvoltarea producției sustenabile de biogaz prin revizuirea schemelor de sprijin ale Luxemburgului în privința biogazului sustenabil.

Reforma, care se bazează pe Strategia națională privind biogazul 4 publicată în iunie 2023, are ca scop sporirea stimulentelor legate de utilizarea gunoiului de grajd într-o proporție masică de cel puțin 90 % și de a crea noi categorii de tarife pentru instalațiile mici, punând accentul pe încurajarea digestiei anaerobe în exploatațiile agricole. Reforma va garanta că biogazul la care se referă îndeplinește criteriile de sustenabilitate, criteriile legate de emisiile de gaze cu efect de seră și normele pentru culturile alimentare și furajere stabilite de Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile 5 . 

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția 1: Promovarea eficienței energetice și a energiei din surse regenerabile în locuințe

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți eficiența energetică a sectorului locuințelor. Măsura constă în furnizarea de sprijin financiar pentru intervenții în materie de locuințe care intră într-una sau mai multe din următoarele categorii:

• proiecte de eficiență energetică;

• instalații fotovoltaice;

• instalații termice solare;

• boilere pe bază de lemne;

• pompe de căldură.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 august 2026.

Investiția 2: Promovarea mobilității active și cu emisii zero

Această investiție este menită să încurajeze electrificarea parcului de vehicule al Luxemburgului și să promoveze mobilitatea activă. Investiția constă în sprijin financiar pentru achiziționarea de autoturisme, microbuze, cvadricicluri, motociclete ușoare, mopede, biciclete sau biciclete cu pedale asistate electric („pedelec25”) prin cumpărare, leasing sau închiriere.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 august 2026.

Investiția 3: Construcția de unități de producție a energiei electrice pe bază de energie solară în spațiile de activitate ale întreprinderilor

Această investiție este menită să încurajeze implementarea producției de energie fotovoltaică în Luxemburg și constă în subvenții acordate întreprinderilor pentru instalarea de panouri de producere a energiei fotovoltaice cu o capacitate de peste 30kWc în spațiile lor de activitate.

Această măsură permită sprijinirea siturilor înregistrate ca instalații ETS doar atunci când intervențiile nu afectează emisiile de dioxid de carbon ale instalațiilor ETS respective și, prin urmare, sunt acțiuni care nu se înscriu în limitele instalațiilor ETS.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 august 2026.

J.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

I. AUDIT ȘI CONTROL

I.1.    Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Înainte de depunerea primei cereri de plată, este operațional un sistem de repertorii pentru înregistrarea și stocarea tuturor datelor relevante legate de punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență — îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor, datele privind destinatarul final, contractanții, subcontractanții și beneficiarii reali. Înainte de prima cerere de plată, Luxemburg prezintă, de asemenea, un raport de audit specific care confirmă eficacitatea funcționalităților minime ale sistemului de depozite de date.

În plus, înainte de depunerea primei cereri de plată, Luxemburgul finalizează punerea în aplicare a unor proceduri suplimentare pentru protejarea intereselor financiare ale UE, astfel cum sunt descrise în partea III capitolul 4 privind punerea în aplicare, subcapitolul x și capitolul 6 privind auditul și controalele subcapitolul xi din plan. Declarația de gestiune și rezumatul auditurilor care însoțesc cererea de plată ar trebui să confirme stadiul punerii în aplicare a acestora și să identifice eventualele deficiențe constatate și măsurile corective luate sau planificate.

I.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

2.Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență

Costurile totale estimate ale planului Luxemburgului de redresare și reziliență modificat care include capitolul privind REPowerEU sunt de 241 100 776 EUR. Costurile totale estimate ale capitolului privind REPowerEU al Luxemburgului sunt de 176 746 699 EUR. În special, costurile estimate totale ale măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3), litera (a) din Regulamentul (UE) 2023/435 sunt 0 EUR, în timp ce costurile celorlalte măsuri din capitolul REPowerEU sunt de 176 746 699 EUR.

SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR

1.Contribuția financiară

1.1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):

1.2.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):

1.3.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):

1.4.A patra tranșă (sprijin nerambursabil):

1.5.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):

SECȚIUNEA 3: MĂSURI SUPLIMENTARE

1.Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență

Monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență al Luxemburgului se desfășoară în modul următor:

Direcția Afaceri Economice și Bugetare din cadrul Ministerului Finanțelor are responsabilitatea generală pentru punerea în aplicare a planului și acționează în calitate de departament administrativ și punct unic de contact pentru Comisie. Acest serviciu este, de asemenea, responsabil de întocmirea cererilor de plată și a declarațiilor de gestiune și coordonează și monitorizează punerea în aplicare a planului. Serviciul colectează, de asemenea, datele privind indicatorii, astfel cum au fost prezentați de destinatarii finali, și efectuează verificările de gestiune.

Serviciul administrativ este responsabil cu agregarea tuturor informațiilor referitoare la indicatorii pentru care efectuează, de asemenea, o verificare a coerenței și, în general, un control al calității. Serviciul administrativ răspunde, de asemenea, de comunicarea și utilizarea acestor date de monitorizare, atât în cadrul comitetelor de coordonare, cât și în cadrul raportului anual de implementare.

Departamentul responsabil efectuează controale (inclusiv la fața locului) cu privire la aspectele administrative, financiare, tehnice și fizice ale operațiunilor, în toate etapele gestionării unei măsuri incluse în planul de redresare și reziliență. Aceste controale se efectuează atunci când se examinează fișele de finanțare, în cursul punerii în aplicare și al monitorizării măsurilor, atunci când se depun cereri de rambursare a granturilor către beneficiarii finali și când se efectuează plăți către destinatarii finali.

În plus, se pun în aplicare măsuri specifice pentru a verifica respectarea normelor privind achizițiile publice, pentru a preveni corupția și pentru a proteja interesele financiare ale UE.

Inspectoratul General al Finanțelor (FGI) este autoritatea de audit pentru planul de redresare și reziliență.

Autoritatea de audit urmează o abordare de audit bazată pe următoarele principii: auditul anual de sistem (care acoperă sistemul existent pentru raportarea obiectivelor de etapă și a țintelor și care acoperă, de asemenea, sistemul de control intern pentru prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a conflictelor de interese, a corupției și a dublei finanțări) și auditurile anuale ale operațiunilor (pe baza unui eșantion adecvat).

Datele referitoare la beneficiari se colectează de îndată ce aceștia introduc operațiunea, ceea ce se realizează fie prin introducerea de date direct de către departamentul responsabil, fie prin importul de date prin intermediul unui fișier Excel. Datele colectate în acest mod sunt apoi introduse fie direct în sistemul informatic, fie importate prin intermediul fișierelor.

2.Măsuri pentru asigurarea accesului deplin al Comisiei la datele subiacente

Direcția Afaceri Economice și Bugetare din cadrul Ministerului de Finanțe, în calitate de organism central de coordonare pentru planul de redresare și reziliență al Luxemburgului și pentru punerea în aplicare a acestuia, este responsabilă de coordonarea și monitorizarea generală a planului. În special, acesta acționează ca un organism de coordonare de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește jaloanele și țintele, de monitorizare și, după caz, de punere în aplicare a activităților de control și ca punct unic de contact pentru Comisie. Acest serviciu este, de asemenea, responsabil de întocmirea cererilor de plată și a declarațiilor de gestiune. Acesta coordonează raportarea jaloanelor și a țintelor, a indicatorilor relevanți, dar și a informațiilor financiare calitative și a altor date, cum ar fi datele privind indicatorii, astfel cum au fost transmise de destinatarii finali prin intermediul unui sistem informatic specific, și efectuează verificările de gestiune. Inspectoratul General al Finanțelor (FGI) este autoritatea de audit pentru planul de redresare și reziliență.

În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor convenite relevante din secțiunea 2.1 a prezentei anexe, Luxemburgul prezintă Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Luxemburg se asigură că, la solicitarea acesteia, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care justifică în mod corespunzător cererea de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopul auditului și al controlului.

(1) Sursă: Gaze cu efect de seră - vizualizator de date - Agenția Europeană de Mediu

(2)

Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic. JO L 188, 12.7.2019, p. 116.

(3) Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, JO L 156, 19.6.2018, p. 43.

(4) „Stratégie nationale biogaz” - „Nationale Strategie für den Ausbau der Biogasproduktion in Luxemburg”, 06/2023, https://biogasvereenegung.lu/wp-content/uploads/2023/11/Strategie-nationale-production-de-biogaz-luxemburg-de-2023.pdf  

(5) JO L 328, 21.12.2018, p. 82.