Raportor:	Konstantinos DIAMANTOUROS
Coraportor:	Javier DOZ ORRIT

Decizia Adunării Plenare	23.3.2023
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	5.10.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	25.10.2023
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	185/1/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) observă că, potrivit celor mai recente previziuni economice din vară, Comisia Europeană (CE) a redus previziunile de creștere la 0,8 %, ceea ce indică o perspectivă economică tot mai dificilă.

1.2.

În acest context, CESE consideră că politica monetară din lunile următoare ar trebui să urmărească găsirea unui echilibru adecvat între necesitatea de a reduce în continuare inflația și cea de a evita stagnarea excesivă a creșterii și de a contribui la planurile de reducere a datoriei publice.

1.3.

Dată fiind inflația persistentă, CESE consideră că partenerii sociali și guvernele ar trebui să negocieze și să convină asupra unor pacte naționale pentru venituri care să reducă inflația, fără a submina investițiile și creșterea economică, și că aceste pacte ar trebui să fie însoțite de măsuri specifice de sprijinire a categoriilor vulnerabile ale populației.

1.4.

CESE sprijină propunerea din pachetul legislativ al CE de reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, care urmărește să stabilească căi naționale diferențiate pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, prin planuri bugetare și structurale bazate pe compromisuri negociate între autoritățile europene și cele naționale. Cu toate acestea, Comitetul consideră că asumarea la nivel național a acestor angajamente necesită o mai mare implicare a parlamentelor naționale și a autorităților locale și regionale, și participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la procesele formale de consultare.

1.5.

CESE își exprimă satisfacția că sistemul bancar din zona euro s-a dovedit a fi rezilient în urma recentelor tulburări financiare din SUA și ale băncii Crédit Suisse. În acest sens, mecanismul unic de supraveghere (MUS) ca autoritate unică de supraveghere a îndeplinit un rol semnificativ. În același timp, CESE își exprimă îngrijorarea că aproximativ 18 % din activele bancare din zona euro nu sunt supravegheate în prezent de MUS.

1.6.

Dată fiind deteriorarea competitivității globale a UE, CESE salută Planul industrial al Pactului verde, care urmărește să accelereze procesul de autorizare a unui anumit set de tehnologii esențiale pentru tranziția verde. Deși este un pas în direcția cea bună, CESE consideră că procedura accelerată nu ar trebui să se concentreze doar pe tehnologii specifice (și, ca atare, să facă indirect alegeri preferențiale), ci ar trebui să se aplice tuturor sectoarelor economiei.

1.7.

În ce privește relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, CESE recunoaște necesitatea sa politică pe termen scurt, pentru a păstra investițiile industriale strategice în UE, dar este convins că ea reprezintă o amenințare la adresa pieței interne. Ca atare, regretă că, în cea mai recentă evaluare la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, CE nu a propus un Fond european pentru suveranitate.

2.   Context general

2.1.

Economia UE s-a dovedit rezilientă: a crescut în 2022 mai mult decât se preconiza – cu 3,5 % – și conform tuturor previziunilor, va evita recesia în 2023. Cu toate acestea, conform previziunilor economice din vară, perspectivele economice ale UE se deteriorează, creșterea fiind estimată în prezent la 0,8 %, în loc de 1 %. În același timp, se preconizează că inflația din zona euro va fi puțin mai mică în 2023 (5,6 % în loc de 5,8 %) și că va fi ușor mai ridicată în 2024 (2,9 % în loc de 2,8 %). Potrivit Comisiei Europene (CE), în iulie 2023, șomajul în zona euro a scăzut la un nivel minim istoric de 6,4 %.

2.2.

În cadrul reuniunii sale din septembrie, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis să majoreze ratele dobânzii cu 0,25 %, aducând rata de bază pentru principalele operațiuni de refinanțare la 4,5 %, și a explicat că consideră că actualele rate ale dobânzii sunt la un nivel adecvat pentru a reduce inflația la un nivel apropiat de obiectivul oficial de 2 %. Deși inflația în zona euro se află în mod clar pe o traiectorie descendentă – de la 9,2 % în decembrie 2022 la 6,1 % în mai 2023, inflația prețurilor alimentelor rămâne foarte ridicată: 13,6 % în mai (16 % în decembrie 2022).

2.3.

Prețurile la energie au continuat să scadă în întreaga Europă, în mare parte ca urmare a unei scăderi semnificative a prețurilor gazelor în cadrul mecanismului de transfer de titluri pe piața contractelor la termen pentru gaze naturale. Prin comparație, prețurile gazelor se situează în prezent la circa 35 EUR/MWh, în timp ce în august 2022 depășeau 300 EUR/MWh.

2.4.

În urma crizei energetice din 2022, au fost lansate apeluri la o reformă a normelor privind piața internă a energiei electrice. La 14 martie, CE și-a publicat propunerile menite să reducă dependența facturilor la energie electrică de prețurile combustibililor fosili, prin crearea unei zone de amortizare între piețele pe termen scurt și facturile la energie electrică plătite de consumatori. Potrivit Comisiei Europene, acest lucru se va realiza prin stimularea încheierii de contracte pe termen mai lung (în special prin contracte de achiziție), stabilizarea prețurilor la energie electrică și reducerea veniturilor excesive ale producătorilor de energie, solicitând utilizarea unor contracte bidirecționale pentru diferență pentru noi investiții în producția cu emisii scăzute de carbon acolo unde este nevoie de finanțare publică, și îmbunătățind piețele la termen ale energiei electrice.

2.5.

De asemenea, la 1 februarie 2023, Comisia Europeană a publicat un Plan industrial al Pactului verde (1) menit să stimuleze competitivitatea industrială (erodată considerabil în ultimii ani ca urmare a prețurilor ridicate la energie, a sarcinii de reglementare semnificative și a schemelor de subvenții din regiunea atlantică menite să atragă lanțuri valorice esențiale pentru tranziția verde). Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: scopul său este de a accelera procedurile de autorizare a tehnologiilor curate și a materiilor prime critice, a permite un acces mai bun la finanțare prin relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, a stimula competențele industriale ecologice și a promova lanțuri de aprovizionare reziliente.

2.6.

La 26 aprilie 2023, Comisia Europeană și-a publicat mult așteptata propunere de reformă a Pactului de stabilitate și de creștere (2). Noile norme propuse urmăresc să găsească un echilibru între, pe de o parte, o mai mare asumare de către guverne a promovării unor poziții sustenabile din punct de vedere fiscal prin planuri bugetare structurale naționale specifice pe termen mediu pe o perioadă de patru ani (care pot fi prelungite cu maximum trei ani prin acordul comun al unui stat membru și al Comisiei Europene pentru a asigura o reducere mai treptată a datoriei) și, pe de altă parte, crearea unui regim de aplicare mai credibil, esențial pentru a menține credibilitatea monedei euro.

2.7.

În plus, în ultimele luni, au existat turbulențe semnificative în sectorul bancar, odată cu falimentul Silicon Valley Bank din California în martie 2023. De atunci, alte două bănci regionale au dat faliment în SUA, și anume Signature Bank și First Republic Bank. Turbulențele financiare s-au răspândit și în Europa, unde a avut loc prăbușirea unei instituții financiare importante, Crédit Suisse. Ambele crize au fost gestionate, ceea ce subliniază importanța rapidității în limitarea riscului de contagiune și a pierderii încrederii investitorilor și deponenților în cazul crizelor bancare. În calitate de autoritate unică de supraveghere pentru majoritatea instituțiilor financiare „semnificative” din zona euro, BCE a avut un rol esențial în acest context.

2.8.

În cele din urmă, trebuie menționat că, potrivit datelor Eurostat, UE a trecut de la un excedent comercial de peste 200 de miliarde EUR în 2020 la un deficit record de 432 de miliarde EUR în 2022, din cauza schimbărilor considerabile înregistrate de balanțele comerciale la nivel mondial și, în special, a creșterii abrupte a valorii importurilor de energie (3). Balanța comercială a UE s-a îmbunătățit apoi în primul trimestru al anului 2023, în principal ca urmare a scăderii semnificative a prețurilor la energie, atingând un deficit de doar 2 miliarde EUR în primul trimestru al anului 2023 (4). Cu toate acestea, este necesară o reflecție profundă cu privire la modalitățile de consolidare a celor mai solizi și durabili factori de productivitate și competitivitate ai economiei europene.

3.   Observații generale

3.1.

CESE își exprimă satisfacția legată de perspectivele economice mai pozitive. În perioada 2021-2022, UE s-a confruntat cu un dublu șoc legat de războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina și de o gravă criză energetică. În această perioadă, UE și guvernele naționale au mobilizat resurse fără precedent pentru a sprijini întreprinderile și consumatorii să facă față prețurilor mari la energie. Perspectivele economice mai pozitive arată că sprijinul guvernamental fără precedent a reușit să protejeze economia Europei de o încetinire semnificativă a creșterii, protejând în același timp gospodăriile vulnerabile împotriva facturilor excesiv de mari.

3.2.

BCE a luat măsuri decisive pentru a reduce inflația de bază, prin creșterea ratelor dobânzilor și reducerea masei monetare. Deși inflația se află în prezent pe o traiectorie descendentă, ea rămâne ridicată și erodează puterea reală de cumpărare a oamenilor. Date recente sugerează totodată că zona euro a intrat într-o recesiune tehnică. În opinia Comitetului, în lunile următoare, politica monetară ar trebui să urmărească găsirea unui echilibru adecvat între necesitatea de a continua reducerea inflației și nevoia de a evita stagnarea excesivă a creșterii și de a contribui la planurile de reducere a datoriei publice. În acest context, CESE consideră că partenerii sociali și guvernele ar trebui să negocieze și să convină asupra unor pacte naționale pentru venituri care să reducă inflația, fără a submina investițiile și creșterea economică, și că aceste pacte ar trebui să fie însoțite de măsuri specifice de sprijinire a categoriilor vulnerabile ale populației. Acest lucru este deosebit de relevant având în vedere datele recente ale OCDE, care arată că salariile reale medii au scăzut cu 3,8 % în 2022 (5). La acestea ar trebui adăugate eforturi de stimulare a productivității în UE, care rămâne scăzută.

3.3.

În același timp, CESE sprijină declarația președintelui BCE potrivit căreia guvernele ar trebui să renunțe treptat la măsurile de sprijin și să revină gradual la poziții sustenabile din punct de vedere fiscal. Cu toate acestea, Comitetul consideră că ar trebui să rămână în vigoare unele măsuri specifice, atât pentru a menține nivelurile de investiții – inclusiv utilizarea mai eficientă și mai rapidă a tuturor fondurilor europene – cât și pentru a-i ajuta pe cetățenii cu venituri mici să facă față impactului inflației, deoarece ei sunt cei care o simt cu cea mai mare intensitate.

3.4.

Având în vedere că circa 70 % din finanțarea întreprinderilor provine de la bănci, cu piețe de capital în mare parte nedezvoltate și cu un sector puternic al IMM-urilor, de la bănci va proveni o mare parte – dacă nu chiar cea mai mare – a finanțării verzi și digitale în Europa. Date fiind nevoile enorme de investiții ale Europei de-a lungul deceniilor următoare, CESE consideră că este esențial să se continue eforturile de finalizare a uniunii piețelor de capital. Între timp, pentru o economie atât de dependentă de finanțare bancară, securitizarea trebuie să joace un rol mai important în conectarea economiei reale la piețele de capital și în degajarea de surplus în bilanțurile băncilor, astfel încât acestea să poată crește volumul de bani împrumutat.

3.5.

CESE este de acord cu evaluarea Curții de Conturi Europene potrivit căreia legislația actuală nu a determinat încă redresarea anticipată a pieței europene a securitizărilor și nu a ajutat băncile să își sporească capacitatea de creditare, ceea ce ar aduce beneficii IMM-urilor, printre alți actori. Piața securitizărilor ar trebui îmbunătățită prin eficientizarea controalelor și supravegherii, astfel încât să se prevină reapariția riscurilor sistemice. În prezent, piața securitizărilor din Europa (inclusiv Regatul Unit) este echivalentă cu circa 6 % în raport cu cea din SUA, reprezentând circa 1 % din PIB, comparativ cu 18 % în SUA.

3.6.

La 26 aprilie, Comisia Europeană a publicat pachetul legislativ privind reforma cadrului de guvernanță economică al UE și normele fiscale care alcătuiesc Pactul de stabilitate și de creștere. Poziția CESE cu privire la propunerea Comisiei Europene se va reflecta în avizul pe tema „Noi norme de guvernanță economică adecvate pentru viitor” (6), al cărui proiect salută stabilirea unor căi naționale diferențiate pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice prin planuri bugetare și structurale bazate pe compromisuri negociate între autoritățile europene și cele naționale. CESE consideră că asumarea la nivel național a acestor angajamente, ca parte a unei funcționări mai democratice a guvernanței economice a UE, necesită implicarea sporită a parlamentelor naționale și a autorităților locale și regionale, ca și participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la procesele formale de consultare, în conformitate cu opiniile exprimate în rezoluțiile și avizele anterioare ale Comitetului (7). CESE acordă o mare importanță avizului recent al BCE privind reforma guvernanței economice (8), în special opiniilor exprimate cu privire la capacitatea fiscală permanentă a UE și la metodologia ASD (9), chestiuni care ar trebui să fie clarificate în consultare cu statele membre și să fie sprijinite de acestea.

3.7.

De asemenea, CESE își exprimă satisfacția pentru că factorii de decizie de la nivelul UE reintroduc competitivitatea pe agenda preocupărilor. Chiar și înainte de războiul din Ucraina și de grava criză energetică, UE își pierdea deja competitivitatea în raport cu principalii săi concurenți. Conform datelor oferite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), investițiile străine directe (ISD) au scăzut în UE cu 68 % în 2021 comparativ cu 2019, în timp ce, în SUA, ele au crescut cu 60 % până în 2021. CESE subliniază că îmbunătățirea investițiilor, sporirea productivității și creșterea competitivității în întreaga UE ar trebui să se bazeze pe investiții specifice, cercetare și dezvoltare, inovare și formare continuă în favoarea lucrătorilor. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM-urile din Europa, care reprezintă 70 % din locurile de muncă din UE și sunt afectate disproporționat de birocrație, impozite ridicate și dificultăți legate de obținerea de capital.

3.8.

Deși prețurile la energie au scăzut semnificativ, ele rămân de două ori mai ridicate decât nivelurile anterioare pandemiei și de patru ori mai mari decât în SUA. În același timp, sarcina de reglementare tot mai mare asupra întreprinderilor, la care se adaugă factorul de atracție creat de subvențiile generoase prevăzute de Legea privind reducerea inflației (IRA), amenință capacitatea UE de a atrage investițiile necesare pentru tranziția verde. Deși nu este de acord cu elementele protecționiste ale IRA, care îi exclud pe producătorii din UE și sunt incompatibile cu normele OMC, CESE recunoaște că stimulentele specifice pot juca un rol important în atragerea și stimularea investițiilor.

3.9.

Planul industrial al Pactului verde reprezintă un prim pas pozitiv (10). Prin intermediul Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (NZIA), planul încearcă să accelereze procedurile adesea foarte lungi pentru proiectele de investiții care sunt esențiale pentru investițiile verzi, cum ar fi bateriile, panourile solare, electrolizoarele, și captarea, stocarea și utilizarea carbonului. Mai precis, NZIA introduce termene în procesele de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de producție care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în funcție de dimensiunea și statutul lor.

3.10.

Deși reprezintă cu siguranță un pas în direcția cea bună, CESE observă că proiectele de investiții din UE se confruntă adesea cu întârzieri mari din cauza incapacității autorităților de a aproba la timp evaluările impactului asupra mediului și a căilor judiciare de atac împotriva proiectelor comunităților locale. Ca atare, CESE are îndoieli că NZIA, astfel cum a fost propus, ar putea accelera efectiv investițiile în Europa, într-un moment în care investițiile peste Atlantic sunt în plină expansiune. Se cuvine menționat că, doar pentru 2022, întreprinderile au anunțat investiții în SUA în valoare de 73 de miliarde USD numai în baterii. CESE consideră că societatea civilă organizată poate juca un rol în promovarea acceptării în plan social a investițiilor verzi, care reprezintă o condiție prealabilă pentru succesul tranziției verzi. În plus, CESE consideră că procedura accelerată nu ar trebui să se concentreze doar pe tehnologii specifice (și, ca atare, să facă indirect alegeri preferențiale), ci ar trebui să se aplice tuturor sectoarelor economiei.

3.11.

Pentru a putea corespunde într-o oarecare măsură stimulentelor financiare oferite de IRA și a promova obiectivele Planului industrial al Pactului verde, Comisia a relaxat normele privind ajutoarele de stat prin intermediul cadrului temporar de criză și de tranziție, care majorează cuantumurile maxime ale ajutoarelor de stat ce pot fi acordate și introduce pentru prima dată posibilitatea investițiilor în capitalul activelor imobilizate – CapEx. În același timp, dat fiind că variază în mod semnificativ capacitatea statelor membre de a acorda ajutoare de stat, Comisia Europeană a permis statelor membre să utilizeze MRR și fondurile ESI pentru a promova proiecte în cadrul NZIA.

3.12.

Deși recunoaște necesitatea pe termen scurt a unei astfel de acțiuni pentru a evita pierderea unor investiții semnificative în Europa, CESE consideră că, pe termen lung, relaxarea normelor privind ajutoarele de stat reprezintă o amenințare pentru integritatea pieței unice. Deși salută capacitatea de a utiliza Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile ESI, CESE constată că majoritatea guvernelor și-au conceput deja programele și are îndoieli cu privire la măsura în care statele membre mai mici vor fi în măsură să ofere întreprinderilor stimulente suficiente.

3.13.

În acest context, CESE regretă că cea mai recentă evaluare la jumătatea perioadei a CFM nu include finanțare pentru crearea unui Fond al UE pentru suveranitate, menit să promoveze investițiile în tranziția verde în întreaga UE, creând în același timp condiții de concurență echitabile și asigurând buna funcționare a pieței unice. Deși reprezintă o evoluție pozitivă, CESE consideră că STEP (11) constituie un răspuns inadecvat la provocarea cu care se confruntă UE, care propune utilizarea resurselor din alte fonduri UE existente. Această propunere a amânat lansarea Fondului european pentru suveranitate, care fusese anunțat de Comisie. În orice caz, CESE solicită din nou statelor membre să asigure un proces semnificativ de consultare a societății civile organizate atunci când își revizuiesc planurile de redresare și reziliență, adăugând un capitol privind RePowerEU.

3.14.

În ceea ce privește Actul privind materiile prime critice (12), CESE salută intenția de a simplifica procesul de autorizare a anumitor materii prime în UE, pentru a putea exploata mai eficient rezervele disponibile pe plan intern și a evita dependența excesivă de anumite țări terțe. În plus, Comitetul sprijină ferm eforturile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare prin încheierea de acorduri comerciale cu parteneri fiabili. Având în vedere că se preconizează că, în următorul deceniu, 85 % din creșterea la nivel mondial va proveni din afara UE, este important să se consolideze comerțul cu partenerii globali și să se găsească noi piețe de export pentru bunurile europene, care, la rândul lor, vor oferi guvernelor noi oportunități de investiții interne, pentru a stimula productivitatea și cheltuielile sociale și de educație. Atât activitatea eficace în cadrul OMC, cât și îndelung așteptata încheiere a acordului UE-Mercosur s-ar putea dovedi benefice în acest sens.

3.15.

Pe lângă propunerile legislative de stimulare a competitivității, președinta Comisiei Europene și-a anunțat și intenția de a reduce sarcina de raportare a întreprinderilor cu 25 % și de a introduce o verificare a competitivității în cazul tuturor noilor propuneri. Această intenție este binevenită și trebuie urmată de acțiuni concrete, pe de o parte, pentru a ajuta întreprinderile să facă față multiplicării rapoartelor de mediu, sociale și de guvernanță cu care se vor confrunta în următorii ani din cauza legislației privind raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (13), diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (14), taxonomia (15) și munca forțată (16) și, pe de altă parte, pentru a garanta că viitoarele propuneri legislative țin seama mai mult de impactul asupra competitivității UE, fără a uita să amelioreze condițiile lucrătorilor, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale.

3.16.

În ceea ce privește reforma pieței interne a energiei electrice, CESE salută propunerea și subliniază că este necesar un cadru care să poată asigura prețuri accesibile și previzibile, deși rămâne incert dacă propunerea va fi în măsură să atenueze cu adevărat riscul unor prețuri ridicate în viitor.

3.17.

În fine, CESE este îngrijorat pentru că BCE nu supraveghează circa 18 % din activele bancare europene. Această lipsă de transparență și de aplicare uniformă a supravegherii în întreaga UE reprezintă surse potențiale de incertitudine în ochii investitorilor și de contagiune pentru restul sectorului financiar. CESE sprijină recenta inițiativă cuprinzătoare a Comisiei de a finaliza cadrul juridic de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor (CMDI), întrucât progresul uniunii bancare este un pas esențial în direcția consolidării pieței unice europene în interesul cetățenilor și al întreprinderilor.

---

(1)  COM(2023) 62 final.

(2)  COM(2023) 242 final.

(3)  Cel mai mare deficit comercial în UE – înregistrat în 2022, Eurostat.

(4)  Deficitul balanței comerciale a UE revine aproape la zero, Eurostat.

(5)  Media țărilor OCDE. Cf. https://www.oecd.org/newsroom/oecd-job-markets-remain-tight-though-inflation-is-hitting-real-wages.htm.

(6)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului [COM(2023) 240 final – 2023/0138 (COD)], propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv [COM(2023) 241 final – 2023/0137 (CNS)], propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/85/UE privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre [COM(2023) 242 final – 2023/0136 (NLE)] (JO C, C/2023/880, 8.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/880/oj).

(7)   JO C 323, 26.8.2022, p. 1 și JO C 228, 29.6.2023, p. 1.

(8)   JO C 290, 18.8.2023, p. 17.

(9)  ASD = Analiza sustenabilității datoriei.

(10)  De asemenea, CESE este pe cale să adopte două avize specifice pe această temă: „Un Plan industrial al Pactului verde” (JO C 349, 29.9.2023, p. 179) și „Politica industrială ca instrument de reducere a dependențelor și de stimulare a unei piețe a UE pentru produse ecologice în industriile mari consumatoare de resurse și de energie (REEI)”, încă nepublicat.

(11)  Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (europa.eu).

(12)   JO C 220, 9.6 2021, p. 118.

(13)   JO L 322, 16.12 2022, p. 15.

(14)  COM(2022) 71 final.

(15)   JO L 198, 22.6 2020, p. 13.

(16)  COM(2022) 453 final.