52023DC0330

1.Noi resurse proprii: analizarea progreselor înregistrate

În 2020, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit asupra unei foi de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii, ținând seama de NextGenerationEU 1 . În conformitate cu acest acord, „cheltuielile din bugetul Uniunii legate de rambursarea Instrumentului de redresare al Uniunii Europene nu ar trebui să conducă la o reducere nejustificată a cheltuielilor programelor sau a instrumentelor de investiții prevăzute în CFM. De asemenea, este de dorit să se atenueze creșterile resursei proprii bazate pe VNB pentru statele membre”. Prin urmare, „instituțiile vor acționa în vederea introducerii unor resurse proprii noi suficiente pentru a acoperi cuantumul corespunzător cheltuielilor preconizate legate de rambursare. În conformitate cu principiul universalității, acest lucru nu ar implica alocarea sau repartizarea unei anumite resurse proprii pentru a acoperi un anumit tip de cheltuieli”.

În decembrie 2021, Comisia a propus trei noi surse de venituri pentru bugetul UE, 2 cu contribuții din partea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), a mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și a unei părți din profiturile reziduale ale celor mai mari întreprinderi multinaționale care ar urma să fie realocate UE în temeiul acordului OCDE/G20 privind pilonul 1. Acest pachet de resurse proprii a fost în concordanță cu legislația sectorială propusă atât cu privire la Directiva ETS revizuită, cât și cu privire la mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră propus mai devreme în același an.

Comisia s-a angajat să prezinte noi propuneri privind noi resurse proprii până la sfârșitul anului 2023. Discuțiile legislative privind propunerea din decembrie 2021 au înregistrat progrese limitate. Astăzi, Comisia propune ajustarea primului pachet de noi resurse proprii, ținând seama de acordul privind pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” și de evoluțiile ulterioare, și propune adăugarea unei noi resurse proprii bazate pe statistici. Prin această propunere, Comisia consideră că statele membre dispun de toate elementele necesare pentru a progresa în negocierile lor, în cadrul foii de parcurs convenite. Comisia invită Consiliul să accelereze aceste negocieri.

2.„Pregătiți pentru 55” și „Noi resurse proprii” – un pachet ajustat

În decembrie 2022, UE a convenit asupra unei game largi de propuneri, care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55”, cu scopul de a atinge obiectivul climatic al UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 și obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Odată cu acordul, UE a sporit – în primul rând – nivelul de ambiție al ETS existent. În al doilea rând, a extins domeniul de aplicare al ETS la emisiile generate de transportul maritim și a eliminat treptat certificatele gratuite pentru sectorul aviației. În al treilea rând, UE a instituit un nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și alte sectoare. În al patrulea rând, începând din ianuarie 2026 va fi instituit un Fond social pentru climă, pentru a ajuta statele membre să abordeze impactul noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii asupra gospodăriilor, utilizatorilor de transport și microîntreprinderilor vulnerabile. În cele din urmă, un nou mecanism de ajustare a carbonului la frontieră va începe în fază de tranziție din octombrie 2023. Odată ce sistemul definitiv va intra în vigoare începând cu ianuarie 2026, acesta va consolida ambițiile UE în materie de climă și va preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon.

Pachetul de noi resurse proprii trebuie ajustat pentru a reflecta acordul „Pregătiți pentru 55” și modificările convenite de colegiuitori. În special, începând din 2026, Fondul social pentru climă va fi finanțat inițial din venituri alocate externe și nu din venituri generale în cadrul bugetului Uniunii astfel cum prevăzuse Comisia în propunerea sa din decembrie 2021. Comisia propune amânarea introducerii resursei proprii din noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii – care va fi instituit în 2027 – până în 2028. Pentru sistemul existent de comercializare a certificatelor de emisii, resursa proprie poate fi deja introdusă. Comisia propune, de asemenea, ca în legislația propusă privind resursele proprii să fie reflectate alte aspecte ale acordului, cum ar fi posibilitatea de a anula certificatele în cazul taxelor naționale pe carbon.

Începând din iulie 2021, prețul carbonului a crescut în mod semnificativ. Atunci când Comisia a prezentat propunerile legislative „Pregătiți pentru 55”, prețul ipotetic al carbonului pe tonă de CO2 a fost de 55 EUR pentru perioada 2026-2030 (la prețurile din 2020) 3 . În 2022, prețul carbonului în cadrul ETS existent a crescut la 80 EUR. Veniturile anuale ale statelor membre din licitarea certificatelor s-au dublat, de la aproximativ 15 miliarde EUR în 2020 la un nivel fără precedent de aproape 30 de miliarde EUR în 2022. Comisia propune o cotă de apel oarecum mai ridicată pentru resursa proprie bazată pe ETS: 30 % din toate veniturile generate de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii ar urma să revină bugetului UE. Cu o astfel de cotă de apel, sumele reținute de statele membre vor fi în continuare mai mari decât se preconizase atunci când s-a propus legislația „Pregătiți pentru 55”. Veniturile totale generate de resursa proprie ETS ar ajunge la aproximativ 19 miliarde pe an începând din 2028. În medie, 46 de miliarde EUR pe an ar urma să revină statelor membre. 4 Comisia propune menținerea mecanismului de ajustare în spiritul solidarității. Acest mecanism urmărește să asigure o contribuție echitabilă din partea tuturor statelor membre, evitând ca unele state membre să contribuie în mod disproporționat la bugetul UE în comparație cu dimensiunea economiei lor.

În ceea ce privește resursa proprie bazată pe mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, Comisia consideră adecvată în continuare cota de apel propusă. Se preconizează că mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră va genera aproximativ 1,5 miliarde EUR pentru bugetul UE începând cu 2028. În urma acordului privind un nou model de guvernanță, care a sporit centralizarea numărului de sarcini la nivelul UE, Comisia propune, în consecință, unele ajustări tehnice ale cadrului de control.

3.Un pachet completat cu o resursă proprie temporară bazată pe statistici privind profiturile întreprinderilor

Punerea în aplicare a acordului OCDE/G20 privind pilonul 1 rămâne o prioritate esențială în domeniul impozitării societăților, pentru UE și statele sale membre. În decembrie 2021, Comisia a propus o resursă proprie bazată pe o parte din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul acordului OCDE/G20 privind așa-numitul „pilon unu”. Acest acord abordează provocările fiscale generate de digitalizarea economiei și va reforma în mod semnificativ sistemul internațional de impozitare a societăților. S-au înregistrat progrese substanțiale în urma acordului din octombrie 2021, iar Comisia va continua să promoveze astfel de eforturi. Cu toate acestea, convenția multilaterală nu a fost încă semnată și ratificată, ceea ce înseamnă că aceasta nu poate intra încă în vigoare.

După cum s-a anunțat în programul de lucru al Comisiei 5 , Comisia intenționează să propună întreprinderilor din Europa Cadrul de impozitare a profitului (BEFIT) în al treilea trimestru al anului 2023. Această inițiativă va îmbunătăți funcționarea pieței unice prin simplificarea normelor privind impozitul pe profit și respectarea obligațiilor fiscale și prin crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi. BEFIT vizează abordarea complexității și a dublei impuneri, precum și reducerea costurilor de conformare fiscală cu care se confruntă în prezent întreprinderile, în special cele cu activitate transfrontalieră, pe piața unică. Aceasta va contribui la creșterea atractivității UE pentru investițiile transfrontaliere și va sprijini creșterea economică. BEFIT va fi obligatoriu pentru grupurile mari cu venituri anuale globale combinate de 750 de milioane EUR sau mai mult. Se preconizează că discuțiile din cadrul Consiliului vor începe în al patrulea trimestru al anului 2023.

Până la eventuala instituire a unei resurse proprii bazate pe o taxă subiacentă, Comisia propune o resursă proprie statistică. Această resursă proprie nu este un impozit pe întreprinderi și nici nu mărește costurile de asigurare a conformității ale întreprinderilor: ar fi o contribuție națională calculată pe baza statisticilor din conturile naționale în cadrul Sistemului european de conturi (SEC). Aceasta ar contribui la echilibrarea pachetului de resurse proprii și la diversificarea în continuare a surselor de venituri pentru bugetul UE.

Baza statistică în funcție de care se calculează contribuția din resurse proprii ar fi definită utilizând un indicator armonizat care aproximează profiturile societăților: excedentul brut de exploatare. Această bază noțională de profit a societăților din UE ar fi calculată utilizând conturile naționale sectoriale pentru societățile financiare și nefinanciare, în conformitate cu Sistemul european de conturi 2010, care are avantajul unei contabilități armonizate între statele membre. Aceasta va fi calculată prin înmulțirea unei cote de apel cu excedentul brut de exploatare pentru sectoarele societăților financiare și nefinanciare. Veniturile preconizate ar fi, în medie, de aproximativ 16 miliarde pe an.

4.Un pachet adaptat pentru accelerarea negocierilor

Având în vedere că se preconizează că această propunere ajustată va genera venituri anuale de până la 36 de miliarde EUR în medie în perioada 2028-2030 6 , Comisia acordă prioritate unui pachet de noi resurse proprii care poate fi negociat imediat și solicită Consiliului să accelereze negocierile. Odată cu propunerea privind o resursă proprie temporară bazată pe date statistice privind profiturile întreprinderilor, statele membre, în cadrul Consiliului, dispun în prezent de toate elementele necesare pentru a trece la negocieri, în vederea ajungerii la un acord rapid.

Choose the experimental features you want to try