This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52023DC0323
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL AND THE COURT OF AUDITORS Annual report to the Discharge Authority on internal audits carried out in 2022
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Raport anual către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2022
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Raport anual către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2022
COM/2023/323 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.6.2023
COM(2023) 323 final
RAPORT AL COMISIEI
CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI
Raport anual către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2022
{SWD(2023) 214 final}
Cuprins
1.Obiectivele și domeniul de aplicare al raportului
2.Misiunea Serviciului de Audit Intern: răspundere, independență și obiectivitate
3.Prezentare generală a activității de audit
3.1.Punerea în aplicare a planului de audit pentru anul 2022
3.2.Date statistice privind recomandările Serviciului de Audit Intern
4.Concluzii pe baza activității de audit efectuate în 2022
4.1.Concluzie privind auditurile performanței
4.1.1.Gestionarea performanței
4.1.2.Punerea în aplicare a politicilor UE
4.1.3.Sistemele de control intern: legalitate și regularitate
4.1.4.Pregătirea pentru bugetul UE și execuția timpurie a acestuia
4.1.5.Cooperarea cu părțile terțe care pun în aplicare politici și programe
4.1.6.Tehnologia informației
4.1.7.Alte procese
4.2.Concluziile restrânse ale Serviciului de Audit Intern
4.3.Opinia generală privind gestiunea financiară a Comisiei
5.Consultarea cu Grupul pentru nereguli financiare din cadrul Comisiei
6.Măsuri de atenuare în ceea ce privește posibilele conflicte de interese (standarde internaționale privind auditarea internă) – Examinarea de către Ombudsmanul European
1.Obiectivele și domeniul de aplicare al raportului
Prezentul raport informează Parlamentul European și Consiliul, ca parte a procedurii de descărcare de gestiune, cu privire la auditurile interne efectuate în 2022 de Serviciul de Audit Intern al Comisiei Europene în direcțiile generale, serviciile și agențiile executive ale Comisiei 1 . Acesta conține: (i) un rezumat privind numărul și tipul de audituri interne efectuate; (ii) o sinteză a recomandărilor formulate; și (iii) măsurile luate ca urmare a acestor recomandări. În conformitate cu articolul 118 alineatul (8) și cu articolul 247 din Regulamentul financiar 2 , Comisia transmite raportul Parlamentului European și Consiliului. Acesta se bazează pe raportul întocmit de auditorul intern al Comisiei, în conformitate cu articolul 118 alineatul (4) din Regulamentul financiar, referitor la rapoartele de audit și de consultanță ale Serviciului de Audit Intern finalizate în 2022 3 .
2.Misiunea Serviciului de Audit Intern: răspundere, independență și obiectivitate
Misiunea Serviciului de Audit Intern este de a spori și a proteja valoarea organizațională prin furnizarea de asigurare, consultanță și analiză obiective și bazate pe riscuri. Serviciul de Audit Intern sprijină Comisia să își atingă obiectivele prin aplicarea unei abordări sistematice și disciplinate, pentru a evalua și a îmbunătăți eficacitatea proceselor de gestionare a riscurilor, de control și de guvernanță. Printre sarcinile sale se numără evaluarea și formularea de recomandări adecvate pentru îmbunătățirea proceselor de gestionare a riscurilor, de control și de guvernanță, în vederea atingerii următoarelor trei obiective: (i) promovarea eticii și a valorilor adecvate în cadrul organizației; (ii) asigurarea unei gestionări eficace a performanței și a răspunderii organizaționale; și (iii) comunicarea eficace a informațiilor privind riscurile și controlul către departamentele corespunzătoare ale organizației. În acest scop, Serviciul de Audit Intern își propune să promoveze o cultură a gestionării eficiente și eficace în cadrul Comisiei și al departamentelor acesteia.
Independența activității Serviciului de Audit Intern este consacrată în Regulamentul financiar și în Carta misiunii acestuia 4 , astfel cum a fost adoptată de Comisie. Această cartă prevede că, pentru a asigura obiectivitatea aprecierii lor și pentru a evita conflictul de interese, auditorii Serviciului de Audit Intern trebuie să își păstreze independența în raport cu activitățile și operațiunile pe care le analizează. Dacă obiectivitatea acestora este prejudiciată în fapt sau în aparență, detaliile acestei prejudicieri trebuie comunicate. În cazul în care auditorul intern consideră necesar, acesta se poate adresa direct președintei Comisiei și/sau Colegiului comisarilor.
Serviciul de Audit Intern își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar, ale Standardelor internaționale pentru practica profesională a auditului intern și ale Codului de etică al Institutului Auditorilor Interni.
Serviciul de Audit Intern prezintă rapoarte și răspunde din punct de vedere al funcționării în fața Comitetului de monitorizare a auditurilor instituit în temeiul articolului 123 din Regulamentul financiar. Serviciul de Audit Intern: (i) prezintă rapoarte Comitetului de monitorizare a auditurilor cu privire la chestiuni importante care decurg din auditurile acestuia și la eventuale îmbunătățiri aduse proceselor auditate; (ii) oferă o opinie generală anuală privind situația gestiunii financiare în cadrul Comisiei; și (iii) prezintă rapoarte (cel puțin anual) referitoare la misiunea și performanța acestuia, astfel cum este prevăzut în planul său anual de audit. Prezentul raport vizează expuneri la riscuri semnificative, aspecte legate de control și de guvernanță corporativă, precum și alte chestiuni.
Comitetul de monitorizare a auditurilor oferă asistență colegiului comisarilor în îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul Tratatelor, al Regulamentului financiar și al altor instrumente statutare. Acest lucru se realizează prin: (i) asigurarea independenței Serviciului de Audit Intern; (ii) monitorizarea calității activității de audit intern; (iii) asigurarea faptului că recomandările auditului intern și extern sunt luate în considerare în mod corespunzător de către serviciile Comisiei; și (iv) asigurarea faptului că aceste recomandări sunt urmate de acțiuni corespunzătoare. Astfel, Comitetul de monitorizare a auditurilor ajută Comisia să își îmbunătățească eficacitatea și eficiența în atingerea obiectivelor sale. Comitetul de monitorizare a auditurilor facilitează, de asemenea, supravegherea de către Colegiul comisarilor a practicilor de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern ale Comisiei 5 .
Serviciul de Audit Intern nu auditează sistemele de control ale statelor membre în ceea ce privește fondurile Uniunii Europene. Auditurile de acest tip vizează nivelul beneficiarilor individuali și sunt efectuate de auditorii interni ai statelor membre, de autoritățile naționale de audit, de alte direcții generale ale Comisiei și de Curtea de Conturi Europeană. Cu toate acestea, Serviciul de Audit Intern auditează măsurile luate de Comisie pentru a supraveghea și a audita: (i) organisme din statele membre; și (ii) alte organisme care sunt responsabile cu efectuarea plăților din fondurile UE. În conformitate cu articolul 118 alineatul (2) din Regulamentul financiar, Serviciul de Audit Intern beneficiază de acces deplin și nelimitat la toate informațiile de care are nevoie pentru a îndeplini funcțiile care îi revin, dacă este cazul de asemenea la fața locului, inclusiv în statele membre și în țări terțe.
3.Prezentare generală a activității de audit
3.1.Punerea în aplicare a planului de audit pentru anul 2022
Serviciul de Audit Intern a pus în aplicare planul de audit pentru anul 2022 în contextul unei presiuni mai mari asupra resurselor în unele direcții generale și servicii ale Comisiei, din cauza modului existent de gestionare a crizelor ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, întârzierile legate de adoptarea legislației și de începerea punerii în aplicare a programelor au avut un impact asupra planului de audit inițial. În pofida provocărilor generate de aceste circumstanțe, Serviciul de Audit Intern a finalizat 89 de misiuni de audit (audituri, revizuiri și acțiuni subsecvente) și a publicat 101 rapoarte (inclusiv rapoarte finale de audit și de revizuire, note privind acțiunile subsecvente și note de închidere și scrisori cu recomandări către conducere) 6 .
Diagramele de mai jos prezintă numărul total și defalcarea pe tipuri de misiuni și de rapoarte finalizate până la data-limită de 31 ianuarie 2023.
Sursă: Comisia Europeană, Serviciul de Audit Intern.
Numărul de rapoarte este mai mare decât numărul de misiuni, deoarece, pentru unele audituri orizontale sau audituri vizând mai multe entități, Serviciul de Audit Intern elaborează mai multe rapoarte pentru diferitele entități auditate care intră în sfera auditului. În 2022, Serviciul de Audit Intern a efectuat 14 audituri orizontale și audituri vizând mai multe entități (și a publicat 22 de rapoarte finale cu privire la aceste audituri).
Planul de audit inițial pentru 2022 includea 37 de misiuni de audit (excluzând acțiunile de urmărire subsecventă), care urmau să fie finalizate până la data-limită de 31 ianuarie 2023. În plus, acesta includea 35 de misiuni care urmau să înceapă în cursul perioadei de raportare și să fie finalizate după încheierea respectivei perioade.
În conformitate cu carta sa și cu standardele internaționale de audit, Serviciul de Audit Intern își planifică activitatea de audit pe baza unei evaluări a riscurilor și a unei analize a capacității. Obiectivul este de a defini un plan de audit care vizează domeniile cu cel mai mare risc, maximizând astfel valoarea adăugată a Serviciului de Audit Intern, aducându-se o contribuție la asigurarea unei utilizări optime a resurselor și la punerea în aplicare eficientă și eficace a planului de audit. Serviciul de Audit Intern monitorizează periodic punerea în aplicare a planului de audit și îl adaptează în funcție de necesități.
Planul inițial de audit pentru 2022 al Serviciului de Audit Intern a fost actualizat în august 2022 pentru a se ține seama de evoluția riscurilor. În cadrul acestei actualizări, Serviciul de Audit Intern a planificat finalizarea a 29 de misiuni de audit până la 31 ianuarie 2023. Comitetul de monitorizare a auditurilor a luat în considerare atât planul inițial, cât și planul actualizat.
Până la data-limită de 31 ianuarie 2023, Serviciul de Audit Intern finalizase 30 de misiuni de audit. Această cifră reprezintă 100 % din planul de audit pentru 2022, astfel cum fusese actualizat la jumătatea anului, precum și o misiune suplimentară, planificată a fi finalizată după perioada de raportare.
Prezentul raport se referă la activitatea de audit finalizată de Serviciul de Audit Intern în perioada de raportare, de la 1 februarie 2022 până la 31 ianuarie 2023. Prin urmare, activitatea suplimentară de audit aflată în desfășurare la 31 ianuarie 2023 (care a depășit perioada de raportare) și care a contribuit la opinia generală din 2022 a Serviciului de Audit Intern cu privire la gestiunea financiară a Comisiei nu este sintetizată în anexa la prezentul raport. Acest lucru se referă în special la misiunile privind conceperea și punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, precum și riscul la care este expusă Comisia la momentul plății. Informațiile relevante din cadrul acestor misiuni au fost luate în considerare în ceea ce privește opinia generală pentru 2022 (a se vedea secțiunea 4.3).
3.2.Date statistice privind recomandările Serviciului de Audit Intern
Serviciul de Audit Intern a emis 172 de recomandări care decurg din activitatea sa de audit aferentă anului 2022. După cum se arată mai jos, majoritatea acestor recomandări (71 %) au fost considerate importante, două recomandări fiind considerate esențiale.
172
Sursă: Comisia Europeană, Serviciul de Audit Intern.
În 2022, entitățile auditate au acceptat 167 din cele 172 de recomandări emise de Serviciul de Audit Intern. Două recomandări au fost parțial acceptate 7 , iar trei recomandări au fost respinse 8 . Pentru toate recomandările acceptate (parțial), entitățile auditate au elaborat planuri de acțiune. Aceste planuri de acțiune au fost prezentate Serviciului de Audit Intern, care le-a evaluat ulterior ca fiind satisfăcătoare sau a solicitat un plan de acțiune revizuit.
RECOMANDĂRI EMISE ÎNTRE 2018 ȘI 2022
O prezentare generală cuprinzătoare a măsurilor luate pentru a răspunde recomandărilor a căror punere în aplicare se afla în întârziere cu peste șase luni a fost înaintată Comitetului de monitorizare a auditurilor de către Serviciul de Audit Intern. În plus, Serviciul de Audit Intern a elaborat rapoarte trimestriale privind punerea în aplicare a recomandărilor care înregistrează o întârziere de peste șase luni, rapoartele respective fiind discutate în cadrul reuniunilor grupului de pregătire al Comitetului de monitorizare a auditurilor.
După cum se arată mai jos, la data-limită de 31 ianuarie 2023, dintr-un total de 854 de recomandări (parțial) acceptate 9 , formulate de Serviciul de Audit Intern în perioada 2018-2022, 635 (74 %) au fost evaluate de entitățile auditate ca fiind puse în aplicare 10 . Aceasta înseamnă un total de 219 recomandări (26 %) care rămân deschise.
Sursă: Comisia Europeană, Serviciul de Audit Intern.
Dintre cele 219 recomandări rămase deschise la data-limită, două sunt considerate esențiale, 62 sunt considerate foarte importante, iar 155 sunt considerate importante.
Dintre recomandările deschise, 46 sunt recomandări a căror punere în aplicare se află în întârziere (nu au fost puse în aplicare până la data convenită inițial). Aceste recomandări a căror punere în aplicare se află în întârziere reprezintă 5,4 % din recomandările (parțial) acceptate. Dintre recomandările a căror punere în aplicare se află în întârziere, trei recomandări foarte importante sunt clasificate ca înregistrând întârzieri mari (o recomandare înregistrează întârzieri mari când atunci este încă deschisă la mai mult de șase luni de la data punerii în aplicare convenită inițial). Aceasta reprezintă o scădere considerabilă față de anii precedenți, ceea ce demonstrează politica strictă de monitorizare aplicată de Serviciul de Audit Intern în evaluarea punerii în aplicare a recomandărilor sale. Aceste recomandări foarte importante care înregistrează întârzieri mari reprezintă 0,4 % din numărul total de recomandări (parțial) acceptate în perioada 2018-2022 (comparativ cu 0,8 % în perioada de raportare precedentă). Nu există recomandări foarte importante emise înainte de 2018 care înregistrează întârzieri mari.
Sursă: Comisia Europeană, Serviciul de Audit Intern.
În ansamblu, Serviciul de Audit Intern consideră că situația punerii în aplicare a recomandărilor sale este satisfăcătoare și comparabilă cu perioadele de raportare anterioare. Aceasta indică faptul că serviciile Comisiei tratează cu seriozitate punerea în aplicare a recomandărilor esențiale și foarte importante, atenuând, prin urmare, riscurile identificate de Serviciul de Audit Intern. Cu toate acestea, ar trebui să se acorde atenție recomandărilor individuale considerate ca fiind foarte importante și care înregistrează întârzieri mari.
Partea 3 din anexa la prezentul raport rezumă aceste recomandări foarte importante și care înregistrează întârzieri mari.
4.Concluzii pe baza activității de audit efectuate în 2022
4.1.Concluzie privind auditurile performanței
Contribuind la cultura bazată pe performanță a Comisiei și la acordarea unei atenții sporite raportului calitate-preț, Serviciul de Audit Intern a efectuat audituri ale performanței și audituri cuprinzătoare 11 în 2022, ca parte a planului său strategic de audit.
Concluziile de audit rezultate au vizat: (1) punerea în aplicare a politicilor UE; (2) sistemele de control intern în ceea ce privește legalitatea și regularitatea; (3) pregătirea pentru bugetul UE și execuția timpurie a acestuia; (4) gestionarea performanței; (5) cooperarea cu părțile terțe care pun în aplicare politici și programe; (6) tehnologia informației; și (7) alte procese.
În conformitate cu metodologia sa și cu bunele practici, Serviciul de Audit Intern abordează performanța într-o manieră indirectă, evaluând performanța departamentelor în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor, a programelor și a acțiunilor în raport cu riscurile asociate acestora. Prin această abordare, scopul său este de a se asigura că
direcțiile generale și serviciile au elaborat cadre de performanță, instrumente de măsurare a performanței și sisteme de monitorizare corespunzătoare.
Următoarele secțiuni prezintă concluziile Serviciului de Audit Intern cu privire la diferitele aspecte legate de performanță asupra cărora s-a concentrat în cadrul auditurilor sale din 2022.
Gestionarea performanței
Un sistem solid de gestionare a performanței este esențial pentru a se asigura că obiectivele și indicatorii de performanță sunt stabiliți în mod eficace și în conformitate cu prioritățile Comisiei, că aceștia sunt monitorizați și raportați periodic și că activitățile Comisiei asigură maximum de performanță și de valoare adăugată. Actorii politici și publicul au nevoie din ce în ce mai mult de dovezi clare privind îndeplinirea de către Comisie a obiectivelor politice și operaționale.
Prin urmare, Comisia sa angajat să aplice un cadru solid de performanță. Comunicarea privind cadrul de performanță pentru bugetul UE aferent CFM 2021-2027 cuprinde instrumentele și procedurile necesare pentru stabilirea obiectivelor și măsurarea și monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii acestora. Acesta este cadrul în care Serviciul de Audit Intern a efectuat patru audituri în domeniul gestionării performanței.
1)În vederea monitorizării performanței sale și a prezentării de rapoarte adecvate publicului și altor părți interesate, Comisia trebuie să dețină o asigurare rezonabilă cu privire la fiabilitatea informațiilor sale referitoare la performanța programelor financiare ale UE. Serviciul de Audit Intern a efectuat un audit în cadrul Direcției Generale Buget și al Secretariatului General al Comisiei. Acesta a evaluat caracterul adecvat al sistemului de control existent pentru sprijinirea Comisiei în procesul de consolidare a asigurării cu privire la fiabilitatea informațiilor referitoare la performanța programelor sale financiare. Serviciul de Audit Intern a recunoscut că abordarea generală în materie de control în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor referitoare la performanță nu poate fi aplicată în același mod în care se aplică în cazul aspectelor legate de legalitate și regularitate, ceea ce se explică parțial prin dificultatea procesului de colectare, prelucrare și raportare a informațiilor referitoare la performanță, ținând cont de cantitatea și diversitatea mare a acestor informații, precum și de numărul de actori implicați în gestionarea acestora, în special în cadrul gestiunii partajate și indirecte. Având în vedere acest context foarte dificil, Serviciul de Audit Intern a concluzionat că, deși Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului de performanță al bugetului UE și punerea în aplicare a sistemului de control necesar pentru consolidarea asigurării cu privire la fiabilitatea raportării informațiilor referitoare la performanța programelor sale financiare, sunt necesare o serie de îmbunătățiri esențiale pentru a consolida în continuare acest sistem. În special, a fost identificată o deficiență majoră la nivelul activităților de control, inclusiv lacune sau neconcordanțe în cadrul orientărilor corporative în legătură cu evaluarea fiabilității informațiilor referitoare la performanță (care se reflectă în modul în care sunt raportate controalele aferente), iar controalele de calitate la nivel central nu au fost întotdeauna puse în aplicare așa cum s-a preconizat, în special evaluările calității și verificările consecvenței rapoartelor anuale de activitate.
2)Pe baza situației actuale a implementării programelor-cadru de cercetare și inovare ale UE pentru perioadele 2014-2020 și 2021-2027, Serviciul de Audit Intern a evaluat caracteristicile specifice ale cadrelor de performanță ale Orizont 2020 (punerea în aplicare eficace a sistemului de monitorizare și raportare) și ale Orizont Europa (conceperea cadrului de performanță). Auditul a vizat Direcția Generală Cercetare și Inovare, Direcția Generală Politici Climatice, Direcția Generală Energie, Direcția Generală Mobilitate și Transporturi, precum și Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu și Centrul Comun de Cercetare 12 . Conceperea cadrului de performanță și a sistemului de monitorizare și raportare aferent programului Orizont Europa și stadiile de operaționalizare ale acestora sunt, în general, adecvate și în concordanță cu etapa ciclului de viață al programului. Totuși, Serviciul de Audit Intern a constatat o deficiență foarte importantă legată de eficacitatea sistemului de raportare privind programul Orizont 2020.
În cele din urmă, au fost efectuate două audituri privind gestionarea performanței în următoarele direcții generale:
3)Eurostat și
4)Impozitare și Uniune Vamală.
În ambele cazuri (3) și (4), sistemele de management al performanței au fost concepute în mod adecvat, puse în aplicare în mod eficient și eficace, permițând planificarea, monitorizarea și raportarea cu privire la îndeplinirea principalelor obiective de politică.
Punerea în aplicare a politicilor UE
În 2019, președinta Comisiei a definit prioritățile politice pentru o perioadă de cinci ani. O responsabilitate esențială a Comisiei este de a transpune aceste priorități în acțiuni concrete. Diferitele direcții generale și servicii joacă un rol activ în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE. Ele realizează acest lucru, printre altele, propunând acte legislative ale UE, sprijinind statele membre în punerea în aplicare a acestora, asigurând respectarea dreptului Uniunii și reprezentarea externă a Uniunii în alte domenii decât afacerile externe și politica de securitate. Cinci audituri efectuate de Serviciul de Audit Intern au evaluat performanța direcțiilor generale respective în unele dintre aceste domenii. Patru dintre cele cinci audituri au arătat că sunt necesare îmbunătățiri semnificative, iar Serviciul de Audit Intern a emis în 2022 mai multe recomandări foarte importante adresate direcțiilor generale auditate 13 .
1)Un audit a evaluat caracterul adecvat și eficacitatea schemei de garantare a Fondului european pentru dezvoltare durabilă. Serviciul de Audit Intern a recunoscut eforturile depuse de Direcția Generală Parteneriate Internaționale și Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea în vederea gestionării acestui sistem de garantare, care este un instrument nou și unic. În pofida provocărilor semnificative legate de instituirea noii modalități de punere în aplicare, de necesitatea de a negocia mai multe clauze orizontale și de reorientarea în vederea abordării provocărilor pandemiei de COVID19, au fost semnate acorduri pentru întreaga sumă a instrumentului în termenul stabilit prin regulamentul privind fondul. Cu toate acestea, guvernanța, consolidarea asigurării, mecanismele contractuale și de monitorizare a performanței trebuie îmbunătățite în mod semnificativ pentru a consolida procesele de orientare, de punere în aplicare și de raportare.
2)Un al doilea audit efectuat în cadrul Direcției Generale Comerț, al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală și al Direcției Generale Mediu s-a axat pe procesele existente pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și eficace a acordurilor comerciale bilaterale. Acesta a arătat că Direcția Generală Comerț a luat măsuri pentru a consolida punerea în aplicare și asigurarea respectării acordurilor comerciale bilaterale, punând accentul pe coordonarea cu părțile interesate externe și pe cooperarea cu celelalte servicii ale Comisiei. Totuși, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în cadrul Direcției Generale Comerț în ceea ce privește contribuția evaluărilor și a studiilor ex post la punerea în aplicare a acordurilor comerciale, precum și în ceea ce privește documentarea informațiilor referitoare la situația actuală a barierelor comerciale existente.
3)Un al treilea audit a vizat evaluarea proceselor instituite de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală și de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, precum și de Oficiul European de Luptă Antifraudă 14 pentru prevenirea și detectarea fraudelor în domeniul alimentar. Fraudele în domeniul alimentar pot nu numai să împiedice buna funcționare a pieței interne, ci și să constituie un risc pentru sănătatea umană, animală sau a plantelor, pentru bunăstarea animalelor sau pentru mediu în UE. Deși, în general, procesele instituite de cele două direcții generale sunt adecvate, persistă deficiențe foarte importante care afectează eficiența și eficacitatea acestora. Deficiențele se referă la alocarea sarcinilor legate de produsele alimentare ecologice; la examinarea notificărilor în vederea identificării eventualelor cazuri de fraudă; la monitorizarea potențialelor probleme din sistemele de control ale statelor membre; și la funcționalitățile sistemelor informatice aferente.
4)Un al patrulea audit a evaluat sistemul de control intern din cadrul Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru implementarea programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol. Deși, în ansamblu, direcția generală dispune de controale adecvate pentru punerea în aplicare eficace și eficientă a programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol, persistă o deficiență semnificativă. Aceasta se referă la monitorizarea performanței acestor programe (mai precis la orientările furnizate statelor membre cu privire la datele referitoare la performanță pe care trebuie să le raporteze Comisiei, precum și la evaluarea acestor date de către Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală).
5)Studiile reprezintă o contribuție esențială la procesul de elaborare a politicilor. Serviciul de Audit Intern a concluzionat că sistemul de control intern instituit în cadrul Direcției Generale Mobilitate și Transporturi asigură gestionarea eficace și eficientă a diferitelor etape ale ciclului de viață al studiilor și respectarea de către acestea a legislației aplicabile și a orientărilor corporative.
Sistemele de control intern: legalitate și regularitate
Oferirea de asigurări colegiului, precum și direcțiilor generale și serviciilor, referitoare la punerea în aplicare eficientă și eficace a controalelor interne în ceea ce privește gestiunea financiară rămâne una dintre prioritățile Serviciului de Audit Intern. Pe baza unei evaluări aprofundate a riscurilor și a planului strategic de audit rezultat pentru perioada 2021-2023, Serviciul de Audit Intern a efectuat, în 2022, șapte misiuni de audit în acest domeniu. Prin intermediul acestor audituri, s-a constatat că sunt necesare îmbunătățiri semnificative și au fost emise mai multe recomandări 15 .
1)Introducerea, în 2016, a „sumei totale estimate expuse riscului la închidere” a reprezentat un pas important în direcția îmbunătățirii raportării Comisiei cu privire la gestiunea financiară, întrucât aceasta completează raportarea în materie de programe cu sisteme de control multianual prin furnizarea de informații suplimentare referitoare la sumele estimate expuse riscului preconizate de Comisie să rămână după punerea în aplicare a tuturor acțiunilor corective estimate. În acest context, Serviciul de Audit Intern a efectuat o analiză restrânsă a raportării măsurilor preventive și corective ale Comisiei („capacitatea de corecție”) în cadrul Direcției Generale Buget, al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală, al Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, al Direcției Generale Parteneriate Internaționale, al Direcției Generale Politică Regională și Urbană, al Direcției Generale Cercetare și Inovare, precum și în cadrul Agenției Executive Europene pentru Cercetare. Serviciul de Audit Intern a recunoscut eforturile depuse în prezent de Direcția Generală Buget pentru a îmbunătăți calitatea și claritatea raportării cu privire la măsurile preventive și corective în raportul anual privind gestiunea și performanța pentru 2021. Acesta a concluzionat că instrucțiunile corporative pentru raportarea cu privire la măsurile preventive și corective sunt, în general, bine concepute și puse în aplicare în mod eficace de către direcțiile generale și serviciile incluse în eșantion. Totuși, există în continuare deficiențe foarte importante în ceea ce privește controalele interne existente (atât la nivel corporativ, cât și la nivel local) în vederea asigurării raportării de informații simple, clare și fiabile de către direcțiile generale în rapoartele lor anuale de activitate și de către Direcția Generală Buget în raportul anual al Comisiei privind gestiunea și performanța. Acestea se referă la disponibilitatea datelor cantitative și a informațiilor calitative pentru a justifica în mod eficace capacitatea generală de corecție a Comisiei, precum și claritatea și coerența raportării cu privire la corecții în rapoartele anuale de activitate și în raportul anual privind gestiunea și performanța.
2)Mecanismul de redresare și reziliență este un instrument temporar prin care Comisia strânge fonduri pentru a sprijini statele membre să pună în aplicare reforme și investiții în concordanță cu prioritățile UE. Serviciul de Audit Intern a evaluat strategiile de control și de audit ale Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare pentru Mecanismul de redresare și reziliență. Acesta a recunoscut că progresele înregistrate în materie de stabilire a strategiilor de control și de audit au reprezentat o sarcină dificilă din cauza complexității mediului operațional și a cadrului juridic al instrumentului, precum și a presiunii asupra resurselor exercitată de aprobarea planurilor naționale de redresare și reziliență și de efectuarea primelor plăți. Totuși, există în continuare deficiențe foarte importante aferente conceperii acestor controale, care ar putea împiedica obținerea unei asigurări privind legalitatea și regularitatea plăților și eficacitatea sistemelor de control din statele membre în protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Aceste deficiențe erau legate de metodologia de suspendare a plăților în cazul neîndeplinirii jaloanelor și a țintelor, de aplicarea corecțiilor în urma auditurilor ex post, de definirea criteriilor pentru a concluziona cu privire la conformitatea sistemelor de control ale statelor membre și de metodologia de definire a domeniului de aplicare al auditurilor de sistem.
3)Un audit efectuat în cadrul Direcției Generale Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene a evaluat conceperea și punerea în aplicare a controalelor în gestionarea granturilor, de la atribuire la plata finală și la auditurile ex post, legate de mecanismul de protecție civilă al Uniunii. Deși strategia de control pentru gestionarea granturilor este concepută în mod adecvat, există o deficiență majoră în ceea ce privește punerea în aplicare a acesteia, care este legată de nedivulgarea criteriilor de selecție a beneficiarilor în cadrul procedurilor de atribuire directă și de justificarea utilizării unor astfel de proceduri.
4)Finanțarea din partea Uniunii Europene, în cadrul rubricii bugetare „Vecinătate și întreaga lume”, poate fi acordată beneficiarilor de pe toate continentele. Cu toate acestea, capacitatea delegațiilor UE este limitată și nu este posibil ca direcțiile generale din domeniul acțiunii externe să examineze fiecare element de cheltuieli din cererile de plată finale. Prin urmare, beneficiarii și contractanții sunt obligați prin contract să asigure efectuarea de verificări ale cheltuielilor de către un auditor extern. Aceste verificări contractuale ale cheltuielilor au potențialul de a preveni apariția unui număr mare de erori de legalitate și regularitate înainte de efectuarea unei plăți de către Comisie și, prin urmare, au un rol important în lanțul de control intern. Auditurile anterioare efectuate de Serviciul de Audit Intern au arătat că este posibil ca verificările cheltuielilor contractuale să nu constituie întotdeauna un control suficient de fiabil, dat fiind că nu au reușit de fiecare dată să detecteze cheltuieli neeligibile înainte de efectuarea unei plăți finale. În 2022, Serviciul de Audit Intern a evaluat conceperea și punerea în aplicare a controalelor privind verificările cheltuielilor contractuale în cadrul Direcției Generale Parteneriate Internaționale, al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea, precum și al Serviciului Instrumente de Politică Externă. Serviciul de Audit Intern a constatat că Direcția Generală Parteneriate Internaționale a depus eforturi semnificative pentru a pune în aplicare procesul de verificare a cheltuielilor contractuale, care este utilizat, de asemenea, de Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și de Serviciul Instrumente de Politică Externă. Totuși, conceperea acestui proces nu este pe deplin adecvată și, prin urmare, este doar parțial eficace și eficientă pentru a servi drept sursă fiabilă de asigurare cu privire la legalitatea și regularitatea plăților. În acest context, Serviciul de Audit Intern a identificat două deficiențe foarte importante legate de obiectivul și de conceperea procesului, precum și de monitorizarea feedbackului cu privire la verificările cheltuielilor contractuale.
5)Direcția Generală Informatică are un rol principal în procedurile de achiziții legate de tehnologia informației și comunicațiilor, vizând nu numai Comisia Europeană, ci și alte instituții și organisme ale UE. Serviciul de Audit Intern a efectuat un audit privind achizițiile publice în cadrul Direcției Generale Informatică. Având în vedere acest rol dificil, Serviciul de Audit Intern a concluzionat că direcția generală a conceput și a pus în aplicare un cadru adecvat și eficace de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern pentru activitățile sale de achiziții publice. Cu toate acestea, există în continuare o deficiență semnificativă în ceea ce privește eficiența acestuia, în special în ceea ce privește orientarea procedurilor de achiziții publice din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor către metode mai competitive și mai economice.
6)Regulamentul general privind protecția datelor 16 plasează respectarea protecției datelor în centrul guvernanței organizațiilor și a introdus o abordare bazată pe riscuri pentru evaluarea operațiunilor de prelucrare a datelor, cu scopul de a consolida dreptul fundamental al fiecărei persoane la protecția datelor sale. Pentru a asigura o abordare coerentă și armonizată a protecției datelor cu caracter personal în toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, în 2018 a fost adoptat un regulament intern privind protecția datelor, aliniat la principiile și normele Regulamentului general privind protecția datelor 17 . Obiectivul principal al acestuia este de a se asigura că instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE prelucrează datele cu caracter personal în mod corect și transparent. Agențiile executive prelucrează volume mari de date cu caracter personal. Având în vedere rolul esențial al Comisiei în adoptarea regulamentelor privind protecția datelor la nivelul UE, este important ca agențiile executive să fie, de asemenea, un model în ceea ce privește aplicarea noilor norme ale UE privind protecția datelor. Serviciul de Audit Intern a efectuat un audit în cinci agenții executive 18 și în cadrul Direcției Generale Cercetare și Inovare pentru a evalua dacă acestea instituie un sistem de control intern eficace și eficient pentru protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile-cheie ale regulamentului intern privind protecția datelor. Serviciul de Audit Intern a concluzionat că agențiile executive, sprijinite de Direcția Generală Cercetare și Inovare, au instituit un sistem de control pentru protecția datelor cu caracter personal, care urmărește să respecte dispozițiile-cheie ale regulamentului aplicabil. Însă, deși recunoaște că Direcția Generală Cercetare și Inovare a instituit o structură de guvernanță solidă pentru a contribui la soluționarea problemelor comune legate de gestionarea datelor cu caracter personal și, în general, a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a unui sistem de control pentru protecția datelor cu caracter personal, există în continuare deficiențe majore care afectează eficacitatea și eficiența acestuia. Deficiențele respective se referă la oficializarea acordului privind exercitarea în comun a competenței de operator pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și transferul de date cu caracter personal către țări terțe prin intermediul portalului de finanțare și licitații.
7)Nu în ultimul rând, Serviciul de Audit Intern a efectuat o revizuire a cadrului de control intern al Direcției Generale Impozitare și Vamă și a concluzionat că direcția generală a efectuat o evaluare adecvată a prezenței și funcționării principiilor și componentelor sale de control intern.
Pregătirea pentru bugetul UE și execuția timpurie a acestuia
Cadrul financiar multianual 2021-2027, combinat cu instrumentul de redresare NextGenerationEU, asigură un cuantum fără precedent care să contribuie la remedierea efectelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19 și să sprijine tranziția către o Europă modernă și mai durabilă. Riscurile asociate legate de gestionarea acestui buget și de îndeplinirea obiectivelor sale sunt în mod inerent ridicate. Acest lucru a determinat Serviciul de Audit Intern să includă, în planul său de audit pentru 2022, patru audituri care vizează etapele inițiale ale planificării și execuției bugetului UE. Serviciul de Audit Intern a emis mai multe recomandări, dintre care două au fost considerate esențiale, ca urmare a deficiențelor identificate.
1)Auditul efectuat în cadrul Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri și al Direcției Generale Cercetare și Inovare, precum și al Direcției Generale Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie s-a axat pe Consiliul European pentru Inovare. Consiliul European pentru Inovare a fost lansat ca proiect-pilot în cadrul celui de al optulea program-cadru pentru cercetare și inovare, Orizont 2020, care a inclus crearea unei entități dedicate investițiilor, și anume Fondul Consiliului European pentru Inovare. Consiliul European pentru Inovare a devenit un program de sine stătător în cadrul Orizont Europa (perioada 2021-2027), care cuprinde trei instrumente: Pathfinder (granturi), Transition (granturi) și Accelerator (sprijin exclusiv sub formă de granturi, sub formă de capital propriu și sprijin prin finanțare mixtă). Deși controalele interne pentru componenta de grant a Consiliului European pentru Inovare (instrumentele Pathfinder și Transition) au fost concepute și puse în aplicare în mod adecvat, Serviciul de Audit Intern a constatat deficiențe esențiale și majore în cadrul sistemelor de guvernanță și de control intern pentru instrumentul Accelerator al CEI. Deficiențele se referă la guvernanța programului, la mediul de control intern al agenției executive în ceea ce privește Consiliul European pentru Inovare, la tranziția către gestiunea indirectă, la prezentarea de rapoarte agenției executive și Direcției Generale Cercetare și Inovare de către Fondul Consiliului European pentru Inovare, la neconcordanțele din cadrul verificării conflictelor de interese în cursul procesului de evaluare, precum și la serviciile și instrumentele informatice și tehnologice legate de instrumentul Accelerator.
2)Un alt audit s-a axat pe evaluarea strategiei de control puse în aplicare de Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu în gestionarea etapelor incipiente ale Fondului european de apărare. În pofida unor controale concepute în mod adecvat, a existat o deficiență majoră legată de punerea în aplicare a validării statutului întreprinderilor mici și mijlocii și al întreprinderilor cu capitalizare medie.
Nu în ultimul rând, două audituri s-au axat pe etapele inițiale ale punerii în aplicare a cadrului financiar multianual 2021-2027:
3)punerea în aplicare timpurie a programului Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021-2027 de către Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu și de către Direcția Generală Energie și Direcția Generală Mobilitate și Transporturi și
4)pregătirea Direcției Generale Educație, Tineret, Sport și Cultură pentru punerea în aplicare a programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027.
Rezultatele (3) și (4) au fost satisfăcătoare, nefiind identificate riscuri reziduale ridicate sau deficiențe majore la nivelul direcțiilor generale și al serviciilor Comisiei care au fost auditate.
Cooperarea cu părțile terțe care pun în aplicare politici și programe
Sarcinile de execuție bugetară pot fi încredințate organismelor Uniunii menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar. În prezent, peisajul agențiilor descentralizate ale UE este divers în ceea ce privește structurile de guvernanță, mandatele și sarcinile acestora. Având în vedere riscurile identificate de Serviciul de Audit Intern legate de responsabilitatea Comisiei în ceea ce privește cooperarea cu aceste organisme, monitorizarea și supravegherea lor, precum și primele audituri de anul trecut care au cuprins atât direcțiile generale partenere ale Comisiei, cât și agențiile descentralizate ale UE sau alte organisme autonome, în 2022, Serviciul de Audit Intern a efectuat două audituri similare.
1)Primul audit a vizat mecanismele de cooperare între Fundația Europeană de Formare și Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Direcția Generală Parteneriate Internaționale, Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. Direcțiile generale au instituit procese adecvate pentru a-și sprijini relațiile cu Fundația Europeană de Formare. Totuși, eficacitatea acestora s-a dovedit a fi afectată de lipsa de precizie a mandatului geografic al fundației, care cade, în principal, în sarcina Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune.
2)Al doilea audit a vizat cooperarea dintre Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului și a constatat că direcția generală a conceput procese de cooperare adecvate, eficace și eficiente cu privire la activitățile legate de respectarea dispozițiilor internaționale în temeiul articolului 30 din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului.
Tehnologia informației
Având în vedere preocupările sporite în materie de securitate, obligațiile legale, așteptările statelor membre, noile cerințe ale utilizatorilor și o abordare corporativă a gestionării informațiilor, Comisia a adoptat, în 2018, o strategie digitală cu scopul de a introduce noi soluții digitale inovatoare pentru a sprijini politicile și activitățile sale. În acest context, Serviciul de Audit Intern a efectuat, în 2022, patru audituri privind tehnologia informației.
1)Direcția Generală Informatică are un rol central în sprijinirea și coordonarea punerii în aplicare a strategiei digitale a Comisiei, pe lângă asigurarea, în colaborare cu celelalte departamente ale Comisiei, a mai multor componente tehnice care sunt esențiale pentru promovarea digitalizării Comisiei. Auditul privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Strategiei digitale a Comisiei a arătat că, în pofida conceperii și a punerii în aplicare de către Comisie a unor sisteme de control adecvate pentru supravegherea, gestionarea și monitorizarea punerii în aplicare a strategiei digitale a Comisiei Europene, există în continuare o deficiență semnificativă care afectează punerea în aplicare eficace a acesteia. Deficiența respectivă se referă la orientările și sprijinul oferit de Direcția Generală Informatică departamentelor Comisiei pentru a pregăti și a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a digitalizării proceselor, precum și la acțiunile conexe ale planului de modernizare a soluțiilor digitale și la un model de performanță digitală.
Trei audituri prin care au fost evaluate conceperea și punerea în aplicare a mecanismelor de guvernanță și de gestionare a tehnologiei informației au fost efectuate în cadrul a patru direcții generale și servicii:
2)Migrație și Afaceri Interne, precum și Justiție și Consumatori
3)Impozitare și Uniune Vamală
4)Secretariatul General.
Serviciul de Audit Intern nu a identificat vulnerabilități semnificative prin aceste audituri.
Alte procese
Două audituri au evaluat aspecte legate de performanță în cadrul altor procese, mai exact securitatea fizică și gestionarea resurselor umane.
1)Auditul privind gestionarea resurselor umane în cadrul Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare nu a evidențiat deficiențe majore la nivelul sistemului de control.
2)Auditul privind securitatea fizică a identificat mai multe probleme, pentru care au fost formulate cinci recomandări foarte importante.
În calitate de instituție europeană, angajator și administrator, Comisia are responsabilitatea de a asigura măsuri de securitate fizică pentru protecția angajaților și a activelor sale. Responsabilitatea generală pentru protecția activelor și a persoanelor la nivelul tuturor sediilor și al întregului personal al Comisiei este conferită Direcției Generale Resurse Umane și Securitate. Serviciul de Audit Intern a recunoscut că domeniul securității este dificil și complex. Pe măsură ce apar noi riscuri, peisajul securității se schimbă, iar serviciile Comisiei (în special Direcția Generală Resurse Umane și Securitate) trebuie să reacționeze în consecință, fără resurse suplimentare. Deși Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a unor cadre adecvate de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern pentru securitatea fizică, în vederea protejării propriilor angajați și active, trebuie întreprinse în continuare o serie de acțiuni semnificative pentru a atinge nivelul de maturitate necesar. Acestea se referă la cadrul de guvernanță, cadrul de gestionare a riscurilor și la măsurile de control intern.
4.2.Concluziile restrânse ale Serviciului de Audit Intern
Serviciul de Audit Intern a emis concluzii restrânse cu privire la situația controlului intern pentru toate direcțiile generale și serviciile Comisiei 19 în februarie 2023. Aceste concluzii restrânse au contribuit la rapoartele anuale de activitate pentru 2022 ale direcțiilor generale și ale serviciilor în cauză. Bazându-se pe activitatea de audit efectuată în ultimii cinci ani, acestea vizează toate recomandările deschise emise. Concluzia Serviciului de Audit Intern privind situația controlului intern se limitează la sistemele de gestionare și de control care au fost auditate. Concluzia nu vizează sistemele care nu au fost auditate de Serviciul de Audit Intern în ultimii cinci ani.
4.3.Opinia generală privind gestiunea financiară a Comisiei
Astfel cum se prevede în carta auditului intern, Serviciul de Audit Intern emite o opinie generală anuală privind gestiunea financiară a Comisiei. Aceasta se bazează pe activitatea de audit în domeniul gestiunii financiare în cadrul Comisiei, desfășurată de Serviciul de Audit Intern în decursul ultimilor trei ani (2020-2022). Totodată, aceasta ia în considerare informațiile provenite din alte surse, în special rapoartele Curții de Conturi Europene. Opinia generală este publicată în același timp cu prezentul raport și se referă la același an.
Pe baza informațiilor obținute în urma auditului, auditorul intern a estimat că, în 2022, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, în ansamblul lor, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor sale financiare. Cu toate acestea, opinia generală este nuanțată în ceea ce privește rezervele formulate de ordonatorii de credite delegați în declarațiile lor de asigurare emise în rapoartele lor anuale de activitate.
Pentru a formula această opinie generală, Serviciul de Audit Intern a examinat și impactul combinat al sumelor estimate a fi expuse riscului la momentul plății, întrucât acestea depășesc sumele incluse în rezervă. Sumele totale expuse riscului la momentul plății reprezintă cea mai bună estimare a ordonatorilor de credite delegați cu privire la cuantumul cheltuielilor autorizate care nu erau în conformitate cu dispozițiile contractuale și de reglementare aplicabile la momentul plății în 2022. În rapoartele lor anuale de activitate, direcțiile generale și serviciile estimează că sumele expuse riscului la momentul plății se situează în total între 2 722 de milioane EUR și 3 294 de milioane EUR, cu aproximație. Acestea corespund unui procent cuprins între 1,6 % și 1,9 % din totalul cheltuielilor relevante 20 din bugetul Comisiei, din Fondul european de dezvoltare și din fondurile fiduciare ale UE în 2022 și, prin urmare, se situează sub pragul de semnificație de 2 %, astfel cum este definit în instrucțiunile privind elaborarea rapoartelor anuale de activitate pe 2022.
Aceste sume expuse riscului la momentul plății în 2022 nu includ încă nicio corecție financiară sau recuperare legată de deficiențele și erorile pe care direcțiile generale și serviciile le vor detecta și corecta în viitor ca urmare a mecanismelor corective multianuale integrate în sistemele de control intern ale Comisiei.
Având în vedere aceste elemente, Serviciul de Audit Intern consideră că bugetul UE este, prin urmare, protejat în mod adecvat în totalitate și de-a lungul timpului.
Fără a exprima o rezervă suplimentară la opinia generală, Serviciul de Audit Intern a subliniat aspectele de mai jos.
1. Execuția bugetului UE în contextul unor crize imprevizibile și repetitive
Situația sanitară, socială, economică și financiară creată de pandemia de COVID-19 și de crizele ulterioare (războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, criza energetică, inflația, migrația) presupune riscuri potențial ridicate și transversale pentru instituție în ceea ce privește execuția bugetului UE și realizarea priorităților sale de politică.
Aceasta include operațiunile care fac parte din cadrul financiar multianual pentru perioada 2014˗2020, în cazul cărora se impune încă efectuarea de controale adecvate (în special, controale ex post) și operațiunile desfășurate ca parte a cadrului financiar multianual 2021-2027 și a pachetului de redresare al NextGenerationEU, cu privire la aspecte legate de asigurare, conformitate și performanță.
Pentru a se asigura că bugetul beneficiază în timp de o protecție corespunzătoare în fața provocărilor fără precedent existente, Serviciul de Audit Intern subliniază faptul că direcțiile generale și serviciile Comisiei ar trebui să continue (i) să evalueze în mod corespunzător riscurile cauzate de crizele repetate în legătură cu gestiunea financiară în ceea ce privește asigurarea, performanța, conformitatea cu cadrul juridic și potențialul impact asupra eficacității capacității Comisiei de a pune în aplicare acțiuni corective din cauza posibilelor constrângeri logistice întâmpinate în efectuarea de controale la fața locului și a situației economice foarte dificile la nivelul UE și la nivel național (inclusiv posibilele falimente ale beneficiarilor finali, care ar putea îngreuna recuperarea sumelor necuvenite); și (ii) să definească și să pună în aplicare măsuri de atenuare adecvate, precum ajustarea sau redefinirea strategiilor lor de control.
2. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
Măsurile de protejare a bugetului UE trebuie, de asemenea, să fie consolidate în continuare în contextul punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) bazat pe performanță.
Direcțiile generale ale Comisiei ar trebui:
a) să continue să revizuiască și, dacă este necesar, să consolideze și mai mult conceperea și punerea în aplicare a sistemelor de gestiune financiară și a strategiilor de audit și de control pentru a asigura caracterul adecvat al acestora;
b) să aplice în mod eficace cadrul de evaluare a jaloanelor și a țintelor, precum și metodologia Comisiei pentru stabilirea suspendărilor plăților în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență, adoptată la 21 februarie 2023. Aceste elemente-cheie ale strategiei de control oferă claritate cu privire la modul în care Comisia va interpreta și va aplica în practică noțiunea de „îndeplinire în mod satisfăcător”, astfel cum este prevăzută în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, în cazurile în care anumite jaloane și ținte pentru o anumită cerere de plată nu au fost îndeplinite nici integral, nici parțial. Întrucât cadrul și metodologia aferente sunt noi și trebuie, pe de o parte, să permită un anumit grad de flexibilitate și, pe de altă parte, să asigure un tratament egal al situațiilor foarte complexe și diverse, Comisia ar trebui să le revizuiască și să le modifice pe măsură ce acumulează mai multă experiență în ceea ce privește aplicarea acestora.
În plus, ar trebui să se acorde în continuare atenția cuvenită pentru a se asigura că există sisteme de control eficace în ceea ce privește responsabilitatea principală a statelor membre și responsabilitățile specifice ale Comisiei în legătură cu alte elemente de conformitate (și anume protecția intereselor financiare ale Uniunii în cazul nerespectării normelor UE și a celor naționale, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției, a dublei finanțări și a conflictelor de interese sau o încălcare gravă a unei obligații care decurge din acordul de împrumut sau de finanțare). În acest context, disponibilitatea informațiilor referitoare la utilizarea fondurilor în ceea ce privește măsurile de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planurilor de redresare și reziliență este foarte importantă la nivel național și la nivelul UE în scopul auditării, controlării și combaterii fraudei, precum și pentru actorii politici. Prin urmare, Comisia trebuie să își continue acțiunile pentru a se asigura că statele membre colectează și oferă acces la categorii standardizate de date referitoare, în special, la destinatarii finali ai fondurilor, la contractanți și la subcontractanți, în cazul în care destinatarii finali ai fondurilor sunt autorități contractante și beneficiari reali ai destinatarilor fondurilor sau contractanților [a se vedea cerințele detaliate de la articolul 22 alineatul (3) literele (d) și (e) din Regulamentul (UE) 2021/241]. În acest context, Comisia ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre compilează și publică informații cu privire la primii 100 de destinatari finali ai finanțării MRR, astfel cum se prevede în Regulamentul revizuit privind MRR.
3. Strategii de supraveghere menite să asigure buna gestiune financiară pentru punerea în aplicare a politicilor și programelor de către părțile terțe
În ultimii ani, Comisia a introdus sisteme și instrumente financiare noi și inovatoare, care completează modurile tradiționale de gestiune. Punerea lor în aplicare necesită intervenția unor părți terțe, la fel ca în cazul gestiunii partajate și indirecte. Printre aceste părți se numără instituții financiare, organizații internaționale, autorități naționale și agenții naționale din statele membre, țări terțe, întreprinderi comune și agenții descentralizate ale UE. Comisia încredințează sau deleagă sarcini acestor părți terțe, unele dintre acestea implicând responsabilități decizionale. Acest lucru implică provocări și riscuri specifice pentru Comisie, astfel cum a subliniat și Curtea de Conturi Europeană.
Indiferent de instrumentul și de modul de gestiune utilizate pentru punerea în aplicare a politicilor UE, Comisia rămâne pe deplin responsabilă de asigurarea legalității și regularității cheltuielilor și a bunei gestiuni financiare, precum și de îndeplinirea obiectivelor de politică.
Pentru a-și îndeplini responsabilitățile generale, direcțiile generale trebuie să definească și să pună în aplicare mecanisme adecvate, eficace și eficiente de supraveghere, monitorizare și raportare. Scopul acestora este de a se asigura că entitățile delegate și alți parteneri pun în aplicare efectiv programele, protejează în mod adecvat interesele financiare ale UE, respectă acordurile de delegare, dacă este cazul, precum și că orice eventuală problemă este identificată și remediată cât mai curând posibil. În ultimii ani au fost întreprinse acțiuni pentru a atenua riscurile identificate ca urmare a activității de audit, în special în domeniul gestiunii indirecte, dar sunt necesare în continuare îmbunătățiri în ceea ce privește supravegherea și monitorizarea schemelor și instrumentelor financiare noi și inovatoare. Acest lucru nu este relevant doar în raport cu închiderea activităților delegate în contextul cadrului financiar multianual 2014-2020, ci și într-o măsură mai mare având în vedere creșterea utilizării instrumentelor de capitaluri proprii, de garanții și de partajare a riscurilor în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027.
5.Consultarea cu Grupul pentru nereguli financiare din cadrul Comisiei 21
Grupul înființat în temeiul articolului 143 din Regulamentul financiar, care emite avizul menționat la articolul 93 din Regulamentul financiar, nu a raportat probleme sistemice în 2022.
6.Măsuri de atenuare în ceea ce privește posibilele conflicte de interese (standarde internaționale privind auditarea internă) – Examinarea de către Ombudsmanul European
Actualul director general al Serviciului de Audit Intern, auditorul intern al Comisiei, domnul Manfred Kraff, și-a început mandatul la 1 martie 2017. Domnul Kraff a fost anterior director general adjunct și contabil al Comisiei în cadrul Direcției Generale Buget.
În conformitate cu standardele internaționale de audit ( 22 ), la 7 martie 2017, după numirea sa în funcția de director general și auditor intern, domnul Kraff a emis instrucțiuni cu privire la mecanismele care trebuiau să fie instituite pentru a atenua și/sau a evita orice conflicte de interese potențiale sau presupuse din cadrul activității de audit a Serviciului de Audit Intern în legătură cu responsabilitățile sale anterioare. Aceste mecanisme au fost prelungite în 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 și în 2023, prin intermediul unor note de instrucțiuni, emise de dl Kraff și trimise către întregul personal al Serviciului de Audit Intern. Conform acestor mecanisme, domnul Kraff nu este implicat în supravegherea activităților de audit legate de operațiunile de care a fost responsabil înainte de a se alătura Serviciului de Audit Intern. În astfel de cazuri, supravegherea activității de audit este, în cele din urmă, responsabilitatea dlui Mason, director în cadrul Serviciului de Audit Intern (Direcția B, Audit la nivelul Comisiei, al agențiilor executive, al agențiilor UE și al altor organisme autonome II).
Mecanismele prevăd, de asemenea, informarea Comitetului de monitorizare a auditurilor cu privire la aceste instrucțiuni și la punerea în aplicare a acestora și sesizarea Comitetului de monitorizare a auditurilor de către domnul Mason în ceea ce privește evaluarea oricărei situații care ar putea fi interpretată ca aducând atingere independenței sau obiectivității domnului Kraff. În aceste cazuri, domnul Kraff se va abține de la orice acțiune de supraveghere a auditului în cauză.
Comitetul de monitorizare a auditurilor a luat act de continuarea acestor mecanisme în cadrul reuniunii sale din ianuarie 2023 (grupul de pregătire).
În conformitate cu acordurile administrative dintre Comisie și Oficiul European de Luptă Antifraudă, domeniul de aplicare al auditului nu a inclus aspecte care țin de independența directorului general al Oficiului European de Luptă Antifraudă cu privire la atribuțiile sale în ceea ce privește investigațiile. Activitatea de audit privind Oficiul European de Luptă Antifraudă a constat într-o analiză a documentelor fără a include activitățile de investigare și interviuri cu personalul relevant. Aceasta nu a generat nicio constatare sau recomandare pentru Oficiul European de Luptă Antifraudă.