COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.1.2023

COM(2023) 34 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului


European și al Consiliului privind indicele costului forței de muncă (ICFM)

I.INTRODUCERE

Indicele costului forței de muncă (ICFM) măsoară variațiile trimestriale ale costurilor orare totale ale forței de muncă suportate de angajatori, făcând posibilă monitorizarea evoluției presiunii costurilor rezultate din factorul de producție „forță de muncă”. ICFM face parte din familia principalilor indicatori economici europeni/euroindicatori 1 , care furnizează informații privind evoluțiile economice din zona euro.

ICFM este utilizat în special de Sistemul European al Băncilor Centrale pentru a evalua posibilele presiuni inflaționiste cauzate de evoluțiile de pe piața forței de muncă. Indicele costului forței de muncă este important, de asemenea, pentru partenerii sociali implicați în negocieri salariale și pentru Comisia Europeană însăși, în vederea monitorizării evoluției pe termen scurt a costurilor forței de muncă. În fine, datele privind ICFM sunt utilizate pentru indexarea prețurilor în unele contracte comerciale mari care durează mai mulți ani.

Eurostat publică pe site-ul său web un comunicat de presă trimestrial cu privire la ICFM 2 pe site-ul său web, care conține un set extins de date, defalcate în funcție de activitatea economică și de componentele costului forței de muncă (costuri salariale și nesalariale). De asemenea, site-ul web include ratele de creștere atât de la un trimestru la altul, cât și de la un an la altul.

Regulamentul (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2003 privind indicele costului forței de muncă 3 (Regulamentul privind ICFM) stabilește un cadru comun pentru elaborarea de indici comparabili de către statele membre și transmiterea lor către Comisie.

Articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 450/2003 prevede obligația Comisiei de a prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului o dată la doi ani. Raportul urmărește evaluarea calității statisticilor furnizate de statele membre și a agregatelor europene, precum și identificarea domeniilor în care ar putea fi realizate îmbunătățiri.

Acesta este cel de al nouălea raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind ICFM 4 . Raportul se axează pe datele privind ICFM primite de la ediția precedentă, pentru trimestrele de referință cuprinse între al doilea trimestru al anului 2020 (2020T2) și primul trimestru al anului 2022 (2022T1). Acesta reflectă observațiile formulate de Eurostat la colectarea și validarea datelor privind ICFM pentru aceste trimestre de referință și se bazează pe documentația furnizată de statele membre în rapoartele lor anuale privind calitatea.

Această ediție nu include datele privind ICFM din Regatul Unit, deoarece această țară a părăsit UE la 1 februarie 2020 și a încetat să mai transmită date privind ICFM începând cu 2020T1.

În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1216/2003 5 , calitatea indicelui costului forței de muncă este definită utilizând următoarele criterii: relevanță, precizie, punctualitatea transmiterii datelor, accesibilitate și claritate, comparabilitate, coerență și exhaustivitate. Deoarece accesibilitatea și claritatea au fost considerate satisfăcătoare în raportul anterior privind ICFM, prezentul raport pune accentul pe relevanță, exhaustivitate, punctualitate, precizie, comparabilitate și coerență.

Prezentul raport include, de asemenea, informații referitoare la principalul impact al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra colectării de date privind ICFM.

II.PROGRESE GENERALE ÎNREGISTRATE DE LA ULTIMUL RAPORT

Din punct de vedere legislativ, nu au fost efectuate modificări de la ultimul raport. Următoarele paragrafe prezintă în detaliu îmbunătățirile aduse în elaborarea raportului.

2.1 Standardele de colectare a datelor

Cea mai recentă versiune a structurilor de date SDMX (schimb de date și metadate statistice) 6 și listele de coduri convenite la nivel internațional (disponibile online prin intermediul unui registru dedicat 7 ) sunt în continuare folosite cu succes pentru primirea datelor statelor membre și calcularea ICFM, dar și pentru transmiterea datelor privind ICFM către Banca Centrală Europeană.

Pentru datele (flash și finale) începând cu 2021T3, statele membre au început să utilizeze o versiune actualizată (2.3) a definiției structurii de date SDMX, care include cele mai recente modificări convenite la nivel internațional.

2.2 Validarea datelor

Datele au fost validate în mod sistematic prin intermediul unui nou instrument care verifică respectarea de către codurile și structurile de date utilizate a standardelor SDMX convenite pentru transmiterea datelor. Acest lucru simplifică procesul de producție și reduce riscul de erori cauzate de o codificare eronată. Atunci când nu respectă standardele SDMX în vigoare, fișierul transmis este respins în mod automat. Statele membre primesc prin e-mail o notificare privind succesul/eșecul demersului și pot accesa raportul privind validarea prin intermediul unui serviciu web.

De la data ultimului raport, Eurostat a adaptat procesul de producție pentru a face posibilă prelucrarea tuturor tipurilor de formate SDMX, fie ele compacte sau generice.

În plus, Eurostat efectuează verificări ale credibilității pentru fiecare transmitere trimestrială prin compararea datelor în timp și între activitățile economice din nomenclatorul statistic al activităților economice din Uniunea Europeană (NACE Rev. 2). În cazul în care există modificări semnificative de la trimestru la trimestru, Eurostat solicită statelor membre să confirme datele sau să transmită un fișier de date corectate. Atunci când se depistează revizuiri importante sau modificări neprevăzute în cadrul oricărei secțiuni din NACE, acestea sunt urmărite în mod sistematic împreună cu țările implicate.

2.3 Nivelurile costului orar al forței de muncă

De la primul comunicat, emis în aprilie 2016, Eurostat a continuat publicarea cu succes a estimărilor anuale ale costurilor orare ale forței de muncă pe secțiuni NACE Rev. 2. Aceste estimări se bazează pe nivelurile rezultate în urma anchetei asupra costului forței de muncă realizată din patru în patru ani, care sunt extrapolate cu ajutorul indicilor costului forței de muncă. Acestea sunt elaborate la trei luni de la sfârșitul perioadei de referință și acoperă toate secțiunile NACE, cu excepția secțiunii „L” din NACE Rev. 2 (activități imobiliare).

2.4 Rapoartele privind calitatea

Rapoartele privind calitatea transmise de statele membre au fost prelucrate prompt folosind cea mai recentă versiune a instrumentului de gestionare a metadatelor din Sistemul Statistic European (European Statistical System Metadata Handler) și au fost puse la dispoziția tuturor utilizatorilor 8 .

2.5 Ajustări sezoniere și calendaristice

Eurostat a analizat seriile de date ajustate sezonier (SA) și calendaristic (CA) transmise de statele membre și a prezentat o comparație între țări grupului său de experți privind statisticile legate de piața forței de muncă în octombrie 2021.

Eurostat a îmbunătățit, de asemenea, anexa privind ajustarea sezonieră atașată la rapoartele naționale privind calitatea. Respectiva anexă detaliază în special modelele de ajustare sezonieră utilizate, valorile excepționale detectate, dimensiunea ajustărilor și volatilitatea rezultatelor.

Eurostat publică datele SA pentru agregatele UE în baza de date și în articolul Statistics Explained (Statistici explicate) privind ICFM, alături de datele neajustate sezonier (NSA). Rezultatele SA pentru totaluri sunt derivate acum din datele SA pentru componentele salarială și nesalarială, ceea ce asigură coerența.

III.CALITATEA DATELOR

3.1Relevanță și exhaustivitate

Relevanță

A existat în continuare cerere din partea utilizatorilor, nu numai în ceea ce privește informațiile referitoare la variațiile procentuale trimestriale ale costurilor forței de muncă, măsurate prin intermediul ICFM, ci și, din ce în ce mai mult, în privința informațiilor referitoare la costurile forței de muncă exprimate în valori absolute (EUR/oră). Eurostat a continuat să publice, în luna aprilie a fiecărui an, estimări ale costurilor orare ale forței de muncă exprimate în EUR și în monedele naționale (nivelurile costului forței de muncă), cu o defalcare în funcție de NACE Rev. 2. Au fost incluse rata anuală de creștere a nivelurilor costului orar al forței de muncă, precum și ponderea costurilor nesalariale în totalul costurilor forței de muncă 9 . Reacțiile primite cu privire la publicarea acestor estimări au fost pozitive, iar Eurostat va continua să prezinte costurile anuale ale forței de muncă cu defalcarea în funcție de NACE Rev. 2.

Exhaustivitate

Această parte analizează dacă datele și metadatele ICFM transmise îndeplinesc cerințele legale în ceea ce privește exhaustivitatea. Observațiile se referă la indici, ponderi și rapoarte de calitate.

a) Indici

În general, disponibilitatea și exhaustivitatea ICFM au continuat să fie satisfăcătoare pe întreaga perioadă de referință. Eurostat a primit datele CA, precum și datele CA și SA de la toate statele membre pentru toate trimestrele, cu două excepții (Grecia pentru 2020T4 și 2021T2). Statele membre au furnizat și date neajustate sezonier, cu excepția Danemarcei și a Suediei, care au primit derogări 10 .

În ceea ce privește alte țări ale Spațiului Economic European (SEE) 11 , atât Islanda, cât și Norvegia au transmis datele privind ICFM pentru toate trimestrele din perioada de referință. În prezent, Islanda furnizează numai serii de date CA, precum și CA și SA, în timp ce Norvegia transmite doar date CA.

În pofida acoperirii mai bune a datelor SA, cifrele principale încă se bazează pe variațiile de la un an la altul (T/T-4) ale datelor CA, care prezintă o volatilitate mai redusă. Cu toate acestea, toate datele, inclusiv estimările SA, sunt disponibile pe pagina relevantă 12 a bazei de date Eurostat. Toate țările au acoperit toate secțiunile NACE, ținând seama de derogările de mai sus.

b) Ponderi

În conformitate cu Regulamentul privind ICFM, se așteaptă ca statele membre și alte țări din SEE să transmită în fiecare an costurile anuale ale forței de muncă pentru componentele salariale/nesalariale ale fiecărei secțiuni NACE („ponderile”). Actualizarea acestor date este importantă, deoarece afectează calcularea agregatelor NACE de către Eurostat și calcularea totalurilor din componentele salariale și nesalariale.

Până la 30 iunie 2022, toate statele membre și alte țări din SEE au transmis ponderile pentru anul de referință 2020. Ponderile pentru anul de referință 2021 au fost, de asemenea, disponibile, cu excepția celor aferente Cehiei, Croației, Irlandei și Țărilor de Jos.

c) Rapoarte privind calitatea

Toate statele membre, cu excepția Croației, au furnizat rapoarte naționale privind calitatea pentru anul de referință 2020. Aceste rapoarte au fost validate și publicate pe pagina web corespunzătoare a Eurostat 13 .

3.2Punctualitate

În conformitate cu Regulamentul privind ICFM, statele membre și alte țări din SEE trebuie să furnizeze indici ai costului forței de muncă în termen de 70 de zile de la încheierea trimestrului de referință.

De la raportul anterior, nouă țări nu au respectat termenele-limită pentru transmiterea datelor:

-Țările de Jos (datele din 2021T1 au fost primite la o zi calendaristică după termenul limită);

-Irlanda (datele din 2021T1 și 2022T1 au fost primite la patru zile calendaristice după termenul limită);

-Danemarca (datele din 2021T2 și 2022T1 au fost primite la o zi calendaristică după termenul limită);

-Ungaria (datele din 2021T2 au fost primite la o zi calendaristică după termenul limită);

-Franța (datele din 2021T2 și 2021T3 au fost primite la o zi calendaristică după termenul limită, în timp ce datele din 2021T4 au fost primite la trei zile calendaristice după termenul limită);

-Finlanda (datele din 2021T3 au fost primite la o zi calendaristică după termenul limită);

-Letonia (datele din 2021T2 au fost primite la două zile calendaristice după termenul limită);

-Croația (datele din 2021T2 au fost primite la două zile calendaristice după termenul limită); precum și

-Grecia (datele din 2021T3 au fost primite la patru zile calendaristice după termenul limită și datele din 2021T4 au fost primite la trei zile calendaristice după termenul limită).

În ceea ce privește alte țări din SEE, Norvegia și Islanda au transmis la timp datele privind ICFM.

3.3Precizie

ICFM este alcătuit dintr-o serie de variabile (de exemplu, costurile forței de muncă și orele lucrate), care pot fi preluate din mai multe surse. Aceasta înseamnă că, în orice moment, pot avea loc revizuiri, influențând datele pentru ultimul trimestru, pentru mai multe trimestre sau pentru ani întregi. Dacă ajustările se referă la anul de referință, întreaga serie trebuie să fie revizuită. Revizuirile cifrei principale a UE (rata de creștere de la an la an) nu au depășit niciodată 0,2 puncte procentuale (pp) (a se vedea figura 1). Revizuirile au survenit ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a măsurilor de sprijin guvernamental raportate în cea mai mare parte în componentele nesalariale ale ICFM.

Figura 1: Variațiile ratei anuale de creștere între prima și ultima publicare privind ICFM

(UE-27, date agregate pentru secțiunile B-S din NACE Rev. 2, costurile totale ale forței de muncă, în puncte procentuale, între 2020T1 și 2022T1)

Sursă:

-Pentru datele finale: Setul de date Eurostat lc_lci_r2_q [variabila: „Costul forței de muncă pentru ICFM (remunerarea angajaților plus impozite minus subvenții)”].

-Pentru primele estimări: baza de date a Eurostat privind producția.

Datele au fost extrase la 24.6.2022.

3.4 Coerență și comparabilitate

Coerența cu cifrele conturilor naționale

Unul dintre domeniile cărora li se acordă în continuare o atenție deosebită este coerența ICFM cu alte statistici privind costul forței de muncă, în special cu datele trimestriale din conturile naționale.

Pentru raportul anual privind calitatea, se solicită statelor membre să compare rata de creștere a ICFM cu cea a remunerării orare a angajaților, din conturile naționale (conform definiției din SEC 2010 14 ). Nu se așteaptă o corespondență perfectă între seturile de date: în pofida faptului că sunt utilizate definiții aproape identice ale costului forței de muncă, sursele și tratamentele statistice pot fi diferite. În plus, colectarea datelor referitoare la orele lucrate este deosebit de dificilă atât pentru ICFM, cât și pentru conturile naționale. În pofida acestor diferențe de metodologie, o analiză a nivelului discrepanțelor dintre cele două surse este edificatoare. Depășirea de către acest nivel a unui anumit prag relativ poate indica existența unor probleme de calitate în unul dintre seturi.

Pentru evaluarea calității, Eurostat a continuat să monitorizeze datele agregate pentru secțiunile B-S din NACE Rev. 2 din fiecare stat membru. Pentru această comparație, au fost utilizate datele NSA privind ICFM, cu excepția Danemarcei și a Suediei, pentru care erau disponibile date CA. A fost comparată mediana ratei de creștere anuale a ICFM cu cea a remunerării orare a angajaților pe parcursul a opt trimestre și s-a considerat că variațiile de peste două puncte procentuale justifică o analiză mai aprofundată (a se vedea figura 2).

Figura 2: Medianele ratelor de creștere anuale ale ICFM în raport cu remunerarea orară a angajaților

(Datele agregate pentru secțiunile B-S din NACE Rev. 2, costurile totale ale forței de muncă, perioada de referință: 2020T2-2022T1*)

* Pentru Danemarca și Suedia, datele NSA nu erau disponibile la momentul redactării; în schimb, au fost utilizate datele CA.

Sursă:

-Pentru conturile naționale: Seturi de date Eurostat namq_10_a10 [variabila: „Remunerarea angajaților”] și namq_10_a10_e [variabila: „Angajați, concept intern, în mii de ore lucrate”].

-Pentru ICFM: Setul de date Eurostat lc_lci_r2_q [variabila: „Costul forței de muncă pentru ICFM (remunerarea angajaților plus impozite minus subvenții)”].

Datele au fost extrase la 24.6.2022.

Țările cu un decalaj de peste 2 puncte procentuale au fost: Malta (5 pp), Cehia (4,4 pp), Croația (3,1 pp), Irlanda (2,8 pp), Polonia (2,7 pp), precum și Letonia și Danemarca (ambele 2,4 pp) (a se vedea figura 2, țările fiind clasate în ordinea crescătoare a decalajului în valoare absolută).

Rezultatele analizei de mai sus sunt monitorizate împreună cu statele membre, în special în ceea ce privește datele referitoare la orele lucrate.

Pe lângă mediane, Eurostat a comparat abaterea standard a ratelor anuale de creștere atât ale seriilor ICFM cât și ale conturilor naționale, ca indicator al volatilității. În comparație cu ultimul raport, volatilitatea ambelor serii a crescut substanțial din cauza variațiilor mari ale numărului de ore lucrate. Acest lucru a fost valabil în special pentru activitățile economice cele mai afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19 și anume secțiunile I („Servicii de cazare și alimentație publică”) și R („Arte, divertisment și recreere”) din NACE Rev. 2.

Comparabilitate

Comparabilitatea dintre țări este asigurată de definițiile și metodologia detaliate prevăzute în legislația privind ICFM. Statele membre îndeplinesc cerințele UE cu ajutorul surselor de date disponibile la nivel național. Majoritatea statelor utilizează anchete sau o combinație între anchete și date administrative, în timp ce două state membre se bazează exclusiv pe surse administrative.

Pentru a publica date comparabile în timp privind ICFM, este importantă corectarea pentru a ține cont de efectul calendarului și de efectul sezonier. Cifrele principale sunt ajustate după efectul calendarului, iar efectul sezonier este compensat prin compararea acelorași trimestre din doi ani consecutivi.

În conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1216/2003, cifrele ICFM trebuie furnizate sub formă de date NSA, CA, precum și CA și SA.

Regulamentul (CE) nr. 450/2003 nu precizează în mod explicit dacă ajustările calendaristice și sezoniere trebuie realizate utilizând abordarea directă sau pe cea indirectă. O ajustare indirectă înseamnă că seriile de bază sunt ajustate și utilizate ulterior pentru a construi agregate de nivel superior, iar o ajustare directă înseamnă că fiecare serie, inclusiv agregatele de nivel superior, este ajustată în mod individual.

În cazul ICFM, Eurostat recomandă utilizarea abordării indirecte, pentru a evita neconcordanțele între costurile totale ale forței de muncă și componente.

Eurostat verifică în mod sistematic neconcordanțele dintre ratele anuale de creștere a totalurilor și a componentelor și raportează țărilor în cauză toate inconsecvențele care depășesc 0,1 pp (după rotunjire). ICFM total este ulterior recalculat pe baza componentelor salariale și nesalariale (abordarea indirectă). Această abordare armonizată asigură, de asemenea, o mai bună comparabilitate între țări.

IV.IMPACTUL CRIZEI PROVOCATE DE PANDEMIA DE COVID-19

4.1 Ancheta privind statele membre

În martie 2020, Eurostat a lansat o anchetă în cadrul căreia țările să raporteze principalele probleme cu care s-au confruntat în materie de colectare de date privind ICFM de la începutul pandemiei. Cea mai frecventă problemă raportată în ancheta UE, precum și în fișierele de metadate pentru 2020T1 și 2020T2, a fost o rată de răspuns mai scăzută din partea întreprinderilor care au făcut obiectul anchetei, din cauza închiderii temporare a întreprinderilor și a noilor modalități de lucru (reducerea timpului de muncă, telemuncă, etc.).

4.2 Orientări metodologice și raportare

Pentru a asigura o înregistrare armonizată a măsurilor legate de COVID-19 în statisticile privind costul forței de muncă, în special în ICFM trimestrial, Eurostat a publicat, în aprilie 2020, o notă de orientare privind înregistrarea sistemelor guvernamentale legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 în statisticile 15 privind costul forței de muncă.

Măsurile de sprijin introduse de guvernele UE au variat în ceea ce privește domeniul de aplicare, intensitatea și intervalul de timp, în funcție de modul în care pandemia de COVID-19 a afectat fiecare economie națională. Pentru a ajuta utilizatorii să analizeze evoluțiile ICFM în timpul pandemiei, Eurostat a colectat informații cu privire la principalele sisteme cu impact asupra statisticilor privind costul forței de muncă. Acest lucru s-a realizat în deplină cooperare cu institutele naționale de statistică, iar rezultatele au fost adăugate la metadatele ICFM în baza de date de diseminare a Eurostat 16 .

4.3 Impactul asupra datelor privind ICFM

În pofida obstacolelor cauzate de pandemia de COVID-19, statele membre au reușit să furnizeze la timp date din 2020T1. În 2020T2, majoritatea țărilor au înregistrat creșteri mari de la an la an ale componentei salariale a ICFM. Acest lucru a fost cauzat de reducerea numărului de ore lucrate, în timp ce salariile au fost, în general, menținute la același nivel. În schimb, componenta nesalarială a scăzut, reflectând subvențiile mai mari (înregistrate cu semn negativ) plătite de guverne pentru a compensa întreprinderile pentru limitarea reducerilor salariale. Totuși, acest lucru nu a fost universal valabil, deoarece unele guverne din UE au optat pentru plata subvențiilor direct angajaților, caz în care acestea nu au fost înregistrate în statisticile salariale.

V.CONCLUZII

În general, calitatea indicilor costului forței de muncă din statele membre și a agregatelor UE a rămas bună, în pofida impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19. În mod special, agregatele UE au înregistrat revizuiri scăzute, așa cum s-a întâmplat înainte de criză. Eurostat a publicat, de asemenea, o notă de orientare detaliată pentru a menține comparabilitatea între țări pe parcursul întregii perioade de referință.

Rapoartele privind calitatea transmise de statele membre au fost prelucrate folosind cea mai recentă versiune a instrumentului de gestionare a metadatelor din Sistemul Statistic European și au fost puse la dispoziția tuturor utilizatorilor. Eurostat a adăugat o anexă cuprinzătoare privind practicile de ajustare sezonieră și rezultatele din toate statele membre. În plus, statele membre au raportat cu privire la principalele sisteme introduse de guvernele lor pentru a subvenționa costurile forței de muncă în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Aceste informații au fost adăugate la metadatele de referință privind calitatea.

Începând din anul 2017, Eurostat publică estimări anuale ale nivelurilor costurilor orare ale forței de muncă pe secțiuni ale NACE Rev. 2, pe baza atât a nivelurilor din cadrul anchetei privind costul forței de muncă, cât și a tendințelor indicelui costului forței de muncă. Articolele Statistics Explained conexe au înregistrat un număr mare de accesări, confirmând interesul utilizatorilor.

Comisia va continua să monitorizeze conformitatea și calitatea datelor în mod regulat, utilizând datele transmise și alte documente naționale, inclusiv rapoartele privind calitatea.

În strânsă cooperare cu institutele naționale de statistică, Eurostat a efectuat și o revizuire generală a legislației UE în materie de statistici privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi. Acest proiect de revizuire vizează evaluarea și modernizarea întregii legislații a UE în domeniul statisticilor privind piața forței de muncă referitoare la întreprinderi.

În ceea ce privește ICFM, Eurostat intenționează să propună următoarele îmbunătățiri:

-colectarea unei estimări rapide a ICFM la t+45 de zile, de la țările UE mai mari, în vederea publicării totalurilor din zona euro și din UE la aproximativ t+50 de zile;

-colectarea datelor finale privind ICFM la t+65 de zile în loc de t+70 de zile, în vederea publicării rezultatelor la t+72 de zile, față de t+77 de zile cum se prevede în prezent, precum și

-introducerea unor obiective de precizie pentru componenta salarială a ICFM.

(1)

   Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind statisticile din zona euro Către metodologii îmbunătățite pentru statisticile și indicatorii zonei euro [COM(2002) 661 final].

(2)

   Comunicatul de presă trimestrial este publicat la datele stabilite în calendarul de publicații; ambele pot fi consultate pe site-ul web al Eurostat ( http: //ec.europa.eu/eurostat/web/main —disponibil în engleză, franceză și germană).

(3)

   JO L 69, 13.3.2003, p. 1.

(4)

   A se vedea raportul anterior [ COM(2020) 819 final din 22.12.2020].

(5)

   Regulamentul (CE) nr. 1216/2003 al Comisiei din 7 iulie 2003 de aplicare a Regulamentului (CE) nr.    450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicele costului forței de muncă.

(6)

    http://sdmx.org/ (disponibil doar în limba engleză).

(7)

    https://webgate.ec.europa.eu/sdmxregistry/ (disponibil doar în limba engleză).

(8)

    https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/EN/lci_esqrs.htm (disponibil doar în limba engleză).

(9)

   A se vedea setul de date lc_lci_lev din baza de date de diseminare a Eurostat ( https://ec.europa.eu/eurostat/data/database , disponibil în limbile engleză, franceză și germană).

(10)

   În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1216/2003, Danemarca, Germania, Franța și Suedia nu sunt obligate să furnizeze date neajustate sezonier. Germania și Franța le furnizează oricum.

(11)

   Regulamentul (CE) nr. 450/2003 nu se aplică pentru Liechtenstein.

(12)

    https://ec.europa.eu/eurostat/data/database

(13)

    https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/EN/lci_esqrs.htm (disponibil doar în limba engleză).

(14)

   Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

(15)

    https://ec.europa.eu/eurostat/documents/10186/10693286/Labour-costs_Guidance_note.pdf

(16)

    Labour cost index (lci) (europa.eu) , punctul 15.2.