Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52023AE1315

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Decarbonizarea industriei europene și rolul inovării și al digitalizării ca factori determinanți în acest sens” (aviz exploratoriu la solicitarea președinției spaniole)

EESC 2023/01315

JO C 349, 29.9.2023, pp. 36–40 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

29.9.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 349/36


Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Decarbonizarea industriei europene și rolul inovării și al digitalizării ca factori determinanți în acest sens”

(aviz exploratoriu la solicitarea președinției spaniole)

(2023/C 349/07)

Raportor:

domnul Andrés BARCELÓ DELGADO

Coraportoare:

doamna Monika SITÁROVÁ

Solicitare din partea Președinției spaniole a Consiliului

Scrisoarea din 8.12.2022

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Aviz exploratoriu

Decizia biroului

13.12.2022

Secțiunea competentă

Comisia consultativă pentru mutații industriale

Data adoptării în secțiune

22.6.2023

Data adoptării în sesiunea plenară

12.7.2023

Sesiunea plenară nr.

580

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

185/3/7

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE este convins că decarbonizarea industriei UE trebuie să fie cuplată cu o digitalizare mai accentuată.

1.2.

Inovarea este extrem de necesară dacă se dorește decarbonizarea completă a industriei, întrucât multe tehnologii sunt încă în curs de dezvoltare.

1.3.

UE nu poate realiza decarbonizarea fără o implicare puternică a lucrătorilor, iar dialogul social, programele de recalificare și perfecționare profesională trebuie să fie o prioritate absolută în vederea atingerii obiectivelor. Dialogul social și implicarea reprezentanților lucrătorilor trebuie să joace un rol în programele de reconversie și perfecționare profesională, care vor reprezenta o cerință prealabilă pentru succesul noilor tehnologii și metode de lucru.

1.4.

UE trebuie să identifice tehnologiile care necesită sprijin specific pentru dezvoltarea activităților de fabricație și să propună măsuri suplimentare.

1.5.

Trebuie dezvoltate tehnicile de captare, utilizare și stocare a dioxidului de carbon, pentru a reduce emisiile greu de decarbonizat din sectoare precum cele ale cimentului și rafinăriilor; carbonul însuși poate fi utilizat ca materie primă pentru e-combustibili.

1.6.

Legea americană privind reducerea inflației (Inflation Reduction Act – IRA) reprezintă o provocare semnificativă pentru UE și industria sa. Propunerea Comisiei referitoare la o industrie cu zero emisii nete ar putea constitui un răspuns eficace la amenințarea relocării masive a activităților industriale din UE către țări terțe. Propunerile UE nu trebuie să ignore condiționalitatea socială a IRA.

1.7.

Întreprinderile industriale au nevoie de sprijin public în procesul de decarbonizare (de exemplu, prin creșterea pragului de minimis și revizuirea politicilor fiscale), însă trebuie să respecte și principiile pieței unice.

1.8.

După cum se evidențiază în avizul CCMI/206, CESE constată că exemplele actuale ale gemenilor digitali din industrie sunt încurajatoare în ceea ce privește îmbunătățirea performanțelor industriale.

1.9.

CESE îndeamnă autoritățile europene și statele membre să accelereze procesele de autorizare pentru energia din surse regenerabile și activitățile industriale. Atât procedura îndelungată actuală pe care o presupune obținerea autorizațiilor, cât și birocrația excesivă descurajează noile investiții.

1.10.

CESE salută inițiativa privind Banca pentru Hidrogen și speră că aceasta va contribui la introducerea tehnologiei pe bază de hidrogen, mai ales în industriile greu de decarbonizat.

1.11.

Infrastructura actuală trebuie menținută în mod corespunzător, pentru a dezvolta noi procese industriale. Trebuie dezvoltate programe specifice pentru infrastructură, care să însoțească decarbonizarea industrială.

2.   Observații generale

2.1.

Viitoarea Președinție spaniolă a Consiliului UE a invitat CESE să elaboreze un aviz exploratoriu privind decarbonizarea industriei europene și rolul digitalizării și al inovării în acest proces.

2.2.

CESE a emis anterior un aviz din proprie inițiativă privind tehnologiile de decarbonizare, punând accentul pe industriile aflate sub incidența ETS (1).

2.3.

Societatea europeană a luat decizia necesară și radicală de a realiza o decarbonizare completă până în 2050. Industria va fi afectată cel mai puternic de această situație, iar unele activități industriale vor fi foarte greu de adaptat.

2.4.

Unele industrii au realizat investiții masive în ultimii ani și vor fi obligate să facă schimbări și mai radicale pentru a realiza obiectivul de zero emisii nete. Prin urmare, societatea europeană trebuie să le sprijine în demersul de trecere de la combustibilii fosili la producția neutră din punct de vedere climatic.

2.5.

Unele activități industriale „greu de decarbonizat” trebuie să adopte tehnologii de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC). Pe viitor, emisiile de CO2 ar putea fi utilizate pentru a produce bunuri cu valoare adăugată ridicată.

2.6.

Amploarea dependenței UE de țările terțe pentru aprovizionarea cu unele tehnologii curate face extrem de dificilă misiunea Uniunii de a-și atinge ținta de 40 % de energie din surse regenerabile până în 2030. Europa se bazează în mare măsură pe importuri pentru tehnologiile curate; totodată, implementarea acestor tehnologii în UE va trebui accelerată semnificativ pentru a atinge obiectivele prevăzute în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”. UE trebuie să identifice tehnologiile care necesită sprijin specific pentru dezvoltarea activităților de fabricație și să propună măsuri suplimentare.

2.7.

Industria europeană este supusă unor presiuni constante din partea concurenței internaționale, care necesită un răspuns rapid și o continuă dezvoltare și adaptare a întreprinderilor, astfel încât producția în UE să rămână profitabilă. Acesta este deja un factor important în producția modernă, însă, grație noilor tehnologii digitale, întreprinderile producătoare pot oferi îmbunătățiri majore în ceea ce privește eficiența și pot valorifica oportunități complet noi pentru dezvoltarea de produse, servicii și modele de afaceri.

2.8.

Tranziția digitală, prevăzută în Pactul verde european, reprezintă o cerință prealabilă pentru atingerea obiectivului de decarbonizare.

2.9.

Nimic nu se poate realiza fără participarea oamenilor. Forța de muncă europeană dispune de înaltă calificare în ceea ce privește tehnologia actuală, însă trebuie supusă unei reconversii profesionale pentru a valorifica oportunitățile noilor tehnologii care vor fi dezvoltate și implementate în viitorul apropiat.

2.10.

Conform principiului general acceptat de a nu lăsa pe nimeni în urmă, trebuie acordată o atenție deosebită comunităților locale în care există instalații industriale, având în vedere modificările care se vor produce în anii următori și impactul pe care îl vor avea aceste schimbări, pe termen scurt, asupra ocupării forței de muncă în zonele respective.

3.   Noul peisaj din UE și din alte zone

3.1.

Între timp, Uniunea Europeană trebuie să facă față noilor provocări pe care le presupune punerea în aplicare a noii IRA din Statele Unite (2), care poate constitui un stimulent pentru relocarea în SUA a unei părți importante din lanțul valoric industrial european, mai ales a elementelor legate de tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. IRA constă într-o combinație de granturi, stimulente fiscale și garanții pentru împrumuturi, însoțite de diferite condiții sociale și economice. Actul legislativ vizează în special creditele fiscale pentru întreprinderi, în valoare de aproximativ 216 miliarde USD.

3.2.

Creditele fiscale pentru producție sunt disponibile și pentru proiecte de energie eoliană și solară. Întreprinderile care doresc acces la aceste credite pentru producție trebuie să respecte cerințele naționale privind conținutul: produsele pe bază de fier, oțel și cele fabricate din cadrul instalațiilor de producere a energiei electrice trebuie să fie produse în țară. Toate procesele de fabricație a fierului și a oțelului trebuie să se desfășoare în Statele Unite și se consideră că produsele fabricate sunt produse în țară dacă un procent minim din costurile totale de fabricație a produselor provin din procese de minerit, producție sau fabricație realizate în SUA. Acest nivel minim este de 40 % și va crește la 55 % în 2026.

3.3.

Comisia a propus o legislație nouă pentru a face față concurenței pe care o reprezintă SUA și China pentru Uniunea Europeană. CESE elaborează un aviz pe această temă.

3.4.

CESE recunoaște că propunerea evoluează în direcția corectă, însă ea nu este nici pe departe adecvată pentru atingerea obiectivului ambițios și este nevoie de îmbunătățiri în ceea ce privește procesul legislativ.

3.5.

Decalajul dintre prețurile gazelor în Europa și în SUA este enorm, chiar și în condițiile scăderii recente a prețurilor europene. Unii furnizori cu viziuni similare folosesc abordarea bazată pe „costul de oportunitate” în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale și prețurile acestora, iar UE, deși aproape liberă de dependența de gazul rusesc, este acum prinsă într-un cadru și mai costisitor al prețurilor pentru gaze și energie electrică. Această situație subminează atât competitivitatea industriei Uniunii, cât și realizarea electrificării.

3.6.

Procesul de decarbonizare va crește cererea de energie electrică; CESE solicită o tehnologie neutră din punct de vedere climatic, care să acorde prioritate aprovizionării cu energie electrică fără emisii de dioxid de carbon la prețuri accesibile și securității energetice.

3.7.

Societățile europene trebuie să achiziționeze certificate de carbon în cadrul ETS. Prețurile certificatelor de carbon depășesc 80 EUR, iar valoarea primei pentru prețurile spot pentru energia electrică, ca urmare a creșterii costurilor certificatelor de carbon, este de aproximativ 40 EUR. Cu câteva excepții, ceilalți parteneri comerciali principali ai UE nu au acest tip de preț al carbonului; așadar, industriei UE îi va fi greu să concureze pe viitor pe piețele internaționale, chiar și în condițiile protecției pentru piața unică prin mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon.

3.8.

Aprovizionarea cu energie decarbonizată la prețuri accesibile este esențială pentru dezvoltarea de noi activități industriale în Europa. Impactul Actului privind industria cu zero emisii nete asupra prețurilor energiei va fi limitat pe termen scurt, iar impactul său pe termen lung rămâne incert. Ambiția de a reduce dependența Europei de energia de import și expunerea acesteia la volatilitatea pieței globale nu se va materializa peste noapte. Totuși, industria are nevoie de soluții imediate pentru a face față prețurilor energiei, care încă sunt mai mari în Europa comparativ cu multe alte părți ale lumii. Planul industrial al Pactului verde european va avea succes doar dacă UE își reformează și politica energetică, mai ales printr-o directivă revizuită privind organizarea pieței energiei electrice, astfel încât să nu se piardă timp în procesul de asigurare a unei aprovizionări cu energie electrică la prețuri accesibile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în acord cu nevoia sporită de electrificare.

3.9.

UE pare să fie prinsă între două abordări: se străduiește să fie convergentă cu SUA și să mențină o amprentă industrială solidă în Europa, respectând totodată normele OMC, care uneori contravin complet abordării americane.

3.10.

Menținerea vitalității pieței unice a UE este o altă provocare cu care se confruntă UE. După cum a arătat Comisia, flexibilitatea în ceea ce privește ajutoarele de stat s-a concentrat în două state membre care reprezintă peste 70 % din marja totală prevăzută de Comisie în cadrul excepției tranzitorii (în contextul pandemiei de COVID-19 și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei).

3.11.

Instituțiile europene și statele membre trebuie să evite acordarea de ajutoare de stat excesive întreprinderilor, pentru a proteja piața unică, piatra de temelie a Uniunii Europene. Totuși, pentru a permite IMM-urilor să devină digitalizate și să promoveze inovarea, pragul de minimis ar putea fi majorat, întrucât acesta nu împiedică decât în mică măsură concurența. Experiența centrului de inovare digitală (3) trebuie să fie diseminată în întreaga UE.

4.   Rolul inovării

4.1.

Inovarea este esențială pentru a permite Uniunii să atingă obiectivele de zero emisii nete și trebuie introduse pe piață mai multe tehnologii disponibile din punct de vedere comercial. Rolul inovării în întreprinderi este instrumentul esențial pentru introducerea de tehnologii noi și verzi care sunt viabile atât la nivel tehnic, cât și economic.

4.2.

Pe de altă parte, nevoia de a încuraja o piață echitabilă pentru „bunuri verzi reale și fiabile”, folosind achizițiile publice drept factor principal, trebuie să contribuie la extinderea utilizării noilor tehnologii verzi.

4.3.

Europa nu are materii prime, însă propunerea de regulament privind materiile prime critice va promova materiile prime reciclate, produse în țară, pentru industrie. Principalul avantaj competitiv al industriei UE constă în capacitatea sa tehnologică și în forța sa de muncă înalt calificată, ceea ce îi permite să fie lider pe piețele globale.

4.4.

Acest avantaj competitiv este contestat acum de țările terțe, întrucât singurul instrument pentru menținerea poziției de lider constă în protejarea inovațiilor, în asigurarea echilibrului corect între protecția mediului, a persoanelor și a inovațiilor și accelerarea eliberării autorizațiilor reglementare, nu numai în „domenii speciale”, astfel cum prevede propunerea Comisiei, ci și în altele. Există exemple flagrante de întârzieri nejustificate în acordarea autorizației pentru dezvoltarea de noi instalații industriale.

4.5.

IMM-urile sunt piatra de temelie a producției europene, iar pentru a stimula decarbonizarea, acestora trebuie să li se acorde o atenție deosebită, cu programe specifice pentru promovarea inovării și a digitalizării eficace.

4.6.

Întrucât decarbonizarea va necesita investiții uriașe, CESE sugerează ca instituțiile UE să folosească atât Fondul pentru o tranziție justă, cât și NextGenerationEU pentru a oferi sprijin adecvat procesului de decarbonizare.

4.7.

Infrastructura actuală este inadecvată pentru modificările necesare la nivelul industriei și al societății, iar CESE îndeamnă ferm autoritățile publice să lanseze un program pentru menținerea și îmbunătățirea infrastructurii necesare pentru implementarea fără dificultăți a noilor tehnologii.

4.8.

Hidrogenul pare să fie cea mai bună opțiune pentru decarbonizarea industriilor greu de decarbonizat, care nu sunt eligibile pentru electrificarea completă. Inițiativa recentă a UE privind Banca pentru Hidrogen ar contribui la implementarea adecvată a acestei tehnologii, în ceea ce privește cantitatea și prețul. Unele experiențe regionale în ceea ce privește inovarea cu hidrogen sunt foarte utile, reunind mari întreprinderi, centre de cercetare, universități și IMM-uri.

5.   Rolul digitalizării

5.1.

Digitalizarea și inovarea contribuie semnificativ la decarbonizarea industriei europene. De fapt, industria, în care converg tehnologia digitală și producția fizică a bunurilor, poate fi considerată un actor esențial în transformarea digitală și în decarbonizarea industrială, favorizând modernizarea proceselor industriale, a produselor și a modelelor de afaceri și având un efect pozitiv asupra productivității.

5.2.

Tehnologiile precum senzorii, comunicarea mașină-mașină, analiza datelor și robotica oferă oportunități pentru întreprinderile producătoare. Prin optimizarea și automatizarea producției, noile tehnologii le pot permite întreprinderilor europene să concureze cu țări care au, în mod tradițional, costuri de producție mai scăzute.

5.3.

Multe sectoare au fost deja puternic automatizate și resimt în continuare influența tehnologiilor digitale, precum robotica inteligentă pentru asamblare, calculatoarele pentru controlul proceselor din sectorul chimic și imprimarea 3D pentru producția de componente și piese de schimb. Probabil că al doilea val de transformări digitale determinate de inteligența artificială, internetul industrial al obiectelor și Big Data va fi și mai disruptiv și poate genera inegalități între întreprinderi și între regiunile din UE.

5.4.

Cu ajutorul tehnologiei cu senzori, producția poate fi monitorizată și optimizată, de exemplu prin monitorizarea continuă a utilizării echipamentelor de producție, a afluxului de energie, a nevoii de materii prime și de piese de schimb, a calității produselor și a emisiilor. Analiza datelor colectate poate oferi întreprinderii informații privind procesele care funcționează în mod optim și ce anume poate fi îmbunătățit, dar și privind amprenta climatică.

5.5.

Digitalizarea are un potențial important de a reduce impactul industriei asupra climei, însă digitalizarea și gestionarea datelor trebuie să țină cont și de perspectiva climatică.

6.   Reconversia și perfecționarea profesională

6.1.

Tranziția verde și cea digitală trebuie privite ca o oportunitate de a crea și promova locuri de muncă de înaltă calitate, constituind, totodată, un factor de diversitate în industrie, în special prin afirmarea unor talente feminine, prin deschiderea către lucrători calificați din țări terțe și printr-un efort intens de a face industria atractivă pentru tineri.

6.2.

Comisia Europeană a prezentat un catalog vast de inițiative dezvoltate în cadrul Agendei europene pentru competențe, precum Pactul european pentru competențe și Anul European al Competențelor 2023. Vor fi create sau extinse parteneriate privind competențele. Vor fi înființate academii pentru industria cu zero emisii nete, pentru a sprijini programele de perfecționare și reconversie profesională în industrii strategice pentru tranziția verde. Ajutoarele de stat și proiectele importante de interes european comun (PIIEC) ar trebui, de asemenea, să ofere resurse financiare suplimentare pentru a sprijini obiectivele în materie de competențe, iar bugetul UE și instrumentul NextGenerationEU oferă deja 64,8 miliarde EUR pentru a sprijini Agenda europeană pentru competențe. Unele proiecte actuale, care se desfășoară sub egida programului Erasmus+, cum ar fi ESSA (4), sunt foarte promițătoare.

6.3.

Dialogul social este esențial pentru o implementare adecvată a noilor tehnologii și pentru a facilita acceptarea viitoarelor modificări ale proceselor de lucru de către lucrători și la nivel social.

6.4.

Totuși, pentru a valorifica pe deplin tehnologiile digitale în producție, este important să nu se pună accentul doar pe tehnologie, ci să se urmărească mai degrabă întreprinderea și organizația în ansamblu. Este nevoie de o strategie digitală și de planuri de acțiune pentru ca digitalizarea să poată fi gestionată.

6.5.

Provocarea constă a asigura că transformarea digitală duce la progrese sociale mai mari și nu lasă pe nimeni în urmă. Lucrătorii trebuie să poată anticipa consecințele noilor evoluții tehnologice și să influențeze deciziile angajatorilor prin intermediul unui drept de participare îmbunătățit. Consecințele tehnologiilor digitale trebuie să fie discutate și să conducă la soluții negociate la toate nivelurile: de întreprindere, de sector, național și european.

6.6.

Forța de muncă a UE trebuie să parcurgă procesul corespunzător de reconversie și perfecționare profesională, pentru a dispune de noile competențe necesare pentru îndeplinirea noilor cerințe profesionale. Competențele actuale trebuie evaluate, în cadrul dialogului social, pentru a stabili dacă sunt sau nu valoroase pentru evoluțiile viitoare.

6.7.

Menținerea unui dialog social dinamic și eficace va contribui în mod clar la o mai bună implementare și acceptare a noilor tehnologii, reducând la minimum costurile sociale.

Bruxelles, 12 iulie 2023.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE


(1)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul tehnologiilor de eliminare a carbonului în decarbonizarea industriei europene” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 486, 21.12.2022, p.53).

(2)  Legea din 2022 privind reducerea inflației.

(3)  https://european-digital-innovation-hubs.ec.europa.eu/

(4)  https://www.estep.eu/essa/


Top