52022XR5216

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52022XR5216 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52022XR5216

Help

Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind Anul european al competențelor 2023

COR 2022/05216

JO C 79, 2.3.2023, p. 8–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

2.3.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 79/8

Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind Anul european al competențelor 2023

(2023/C 79/02)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

având în vedere Propunerea Comisiei Europene de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al competențelor 2023 (1),

salută propunerea Comisiei Europene de a desemna anul 2023 Anul european al competențelor și sprijină obiectivele generale ale propunerii ca o contribuție oportună și valoroasă la consolidarea rezilienței sociale, economice și teritoriale, ca urmare, printre altele, a crizei provocate de pandemia de COVID-19 și în contextul războiului din Ucraina, și la îndeplinirea noilor cerințe în materie de competențe, în special legate de tranziția verde și tranziția digitală;

recomandă implicarea puternică a tinerilor și a organizațiilor de tineret în planificarea, punerea în aplicare și evaluarea Anului european al competențelor, preluând moștenirea Anului european al tineretului și menținând spiritul integrării perspectivei tinerilor;

subliniază că, deoarece este dificil să se prevadă tendințele viitoare ale pieței forței de muncă și ritmul ulterior al schimbărilor necesare în educație și formare, este capital ca mentalitatea și comportamentul tuturor părților interesate să treacă printr-o transformare profundă. În acest context, se așteaptă ca Anul european al competențelor să fie ocazia de a crea, în cooperare cu toate nivelurile de guvernanță, un ecosistem dinamic și creativ, în care toată lumea, în special tinerii, să poată discuta și elabora în comun răspunsuri în materie de educație și formare, menite să contribuie la această tranziție;

subliniază că Anul european al competențelor ar trebui să fie o oportunitate de a investi într-o politică în materie de competențe adaptată exigențelor viitorului. Acest lucru, împreună cu aspectele legate de digitalizarea din ce în ce mai amplă a vieții profesionale, necesită o schimbare de paradigmă în seturile de competențe. În acest sens, subliniază necesitatea de a încuraja și promova competențele adecvate pentru tranziția verde și cea digitală, menținând în același timp competențele și know-how-ul tradiționale;

se așteaptă ca Anul european al competențelor să stimuleze punerea în aplicare a Agendei europene pentru competențe din 2021 și să devină o etapă importantă pentru îndeplinirea obiectivelor principale ale UE stabilite în planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale: o participare în proporție de 60 % a adulților la cursuri de formare anuale și o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78 % până în 2030, precum și crearea condițiilor care să le permită și să le ofere sprijin femeilor și tinerilor să (re)intre pe piața muncii. Speră, de asemenea, că, acordând stimulente pentru îmbunătățirea competențelor și, prin urmare, a capacității de inserție profesională, Anul european al competențelor va contribui, de asemenea, la atingerea celui de-al treilea obiectiv principal al planului de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale, și anume reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială;

se așteaptă ca punerea în aplicare a Anului european al competențelor să contribuie la realizarea Agendei 2030 a ONU și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia;

se așteaptă ca acest an să fie ocazia de a evalua atât progresele înregistrate în diversele teritorii ale UE în ceea ce privește dispozițiile specifice ale NextGenerationEU în cadrul inițiativei sale emblematice „Recalificare și perfecționare”, cât și adaptarea sistemelor de educație și formare pentru a sprijini competențele digitale și educația și formarea profesională la toate vârstele;

subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 și de consecințele războiului în curs din Ucraina au cauzat regrese considerabile în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al sănătății mintale și al venitului disponibil. În acest sens, solicită ca Anul european al competențelor să promoveze măsuri de combatere a șomajului, inclusiv a șomajului de lungă durată și a subocupării forței de muncă, și să abordeze aspectele esențiale ale tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

evidențiază faptul că mentoratul poate fi un instrument inestimabil pentru reducerea lacunelor în materie de formare și de competențe, precum și a ratei șomajului și, în cele din urmă, a inegalităților sociale, promovând în același timp solidaritatea intergenerațională. Solicită, în acest sens, elaborarea unui cadru european de mentorat;

10.

subliniază că problema deficitului de competențe, inclusiv pentru comunitățile îndepărtate sau slab populate, ar trebui soluționată prin perfecționare și recalificare, învățare pe tot parcursul vieții, educație digitală, formare și investiții în noile tehnologii. Consideră că includerea competențelor de bază, care sunt transversale și complementare competențelor ecologice și altor competențe de viață, în toate programele educație și formare profesională (EFP) va duce la o mai mare reziliență socială și la asigurarea capacității de inserție profesională pe tot parcursul vieții și la o forță de muncă pregătită, care își înțelege contribuția semnificativă la tranziția verde;

11.

avertizează, de asemenea, cu privire la faptul că, pentru ca tranziția verde și cea digitală să aibă loc, este necesar să se investească în consolidarea capacităților persoanelor angajate în sectorul public;

12.

reamintește că, în conformitate cu principiul subsidiarității și din perspectiva guvernanței pe mai multe niveluri, în majoritatea statelor membre, autoritățile locale și regionale au responsabilități esențiale pentru politicile de educație și formare și joacă un rol strategic în domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă. Subliniază, prin urmare, că orașele și regiunile reprezintă nivelul de guvernanță unde legăturile operaționale dintre instituțiile de învățământ și formare și piața muncii sunt cele mai puternice și, prin urmare, ar trebui finanțate, puse în aplicare și monitorizate;

13.

subliniază că, pe lângă rolul esențial al autorităților locale și regionale, ar trebui implicați și alți actori, printre care sectorul privat și organismele din sectorul terțiar, în punerea în aplicare a măsurilor de (re)integrare a persoanelor pe piața muncii. Consideră că sistemele de competențe și formare ar trebui să coreleze mai bine, de la o generație la alta, competențele cu nevoile în evoluție rapidă ale pieței muncii;

14.

solicită măsuri adecvate pentru a recunoaște în continuare competențele dobândite prin educația nonformală și învățarea informală, astfel încât aceste competențe să poată fi validate la intrarea sau reintegrarea în parcursuri educative formale sau pe piața forței de muncă, precum și pentru a încuraja competențele transversale adaptate naturii schimbătoare a locului de muncă și pentru a promova competențele lingvistice;

15.

observă că adoptarea competențelor și a recalificării variază foarte mult în Uniunea Europeană, consecințele fiind existența unor lacune în materie de competențe și necorelarea competențelor între regiunile europene. În acest sens, solicită Comisiei Europene să implice în continuare autoritățile locale și regionale și toți actorii relevanți, deoarece o abordare universală nu este eficace;

16.

subliniază necesitatea unui dialog permanent între partenerii europeni, naționali, regionali și locali pentru a identifica nevoile locale și regionale specifice în materie de competențe. Își reiterează solicitarea privind o abordare mai teritorială în procesul de monitorizare și evaluare a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a Anului european al competențelor;

17.

recunoaște impactul mai mare pe care politica de coeziune a UE îl poate avea asupra competențelor, în special prin intermediul Fondului social european (FSE) și al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), contribuind la identificarea și consolidarea domeniilor strategice de acțiune, promovând coeziunea socială, ajutând toți cetățenii să își valorifice potențialul și să răspundă așteptărilor lor profesionale și asigurând, în general, un impact pozitiv pe termen lung asupra competitivității UE;

18.

consideră că, având în vedere caracterul transsectorial al politicii în materie de competențe și pentru a consolida în mod durabil realizările Anului european al competențelor, aceasta ar trebui îmbogățită printr-un obiectiv suplimentar de reducere la minimum a exodului creierelor și și de optimizare a afluxului acestora, pentru a contribui la o mai mare coeziune teritorială. Reamintește, de asemenea, necesitatea de a crea modalități suplimentare de atragere a forței de muncă din țările terțe pentru a ocupa locurile de muncă vacante în sectoarele care suferă de această lipsă, cum ar fi îngrijirea și sănătatea, precum și persoane dotate cu talent și competențe atât de necesare pentru ca Europa să rămână competitivă;

19.

salută importanța acordată incluziunii și recunoaște că obiectivele Anului european al competențelor pot fi îndeplinite numai ținându-se seama de nevoile și aspirațiile tuturor, în diversitatea lor, Este vorba, printre altele, de regiunile rurale, periferice și mai puțin dezvoltate, garantând că nimeni nu este neglijat;

20.

salută propunerea de a organiza reuniuni ale coordonatorilor naționali pentru a organiza desfășurarea Anului european al competențelor, asigurându-se, în același timp, că autoritățile locale și regionale au un cuvânt de spus în definirea, punerea în aplicare și evaluarea acestuia; propune ca CoR să participe la ședințele coordonatorilor naționali, în calitate de observator;

21.

subliniază că autoritățile locale și regionale ar trebui să aibă acces la oportunități de finanțare UE care vizează sprijinirea inițiativelor locale și regionale în materie de competențe pe parcursul anului 2023 și ulterior;

22.

solicită includerea antreprenorilor și a lucrătorilor independenți în inițiativele de perfecționare și recalificare, deoarece ei joacă un rol semnificativ în stimularea inovării, crearea de locuri de muncă și contribuie la creșterea durabilă;

23.

invită autoritățile locale și regionale să colaboreze îndeaproape cu instituțiile de învățământ și cu întreprinderile din industrie pentru a contribui la identificarea nevoilor locale și regionale ale pieței muncii și la abordarea acestora, sporind astfel oportunitățile tinerilor de a dobândi competențe care să le asigure accesul la locuri de muncă decente și adaptate exigențelor viitorului;

24.

subliniază că realitățile în schimbare de pe piața muncii ca urmare a pandemiei și a tranziției digitale și tranziției verzi au afectat în special femeile. Prin urmare, includerea unei dimensiuni legate de egalitatea de gen în această dublă tranziție, promovarea competențelor adaptate exigențelor viitorului și accesul la competențele digitale ar trebui să fie intrinsecă tuturor eforturilor de învățare pe tot parcursul vieții. În plus, trebuie luată în considerare dimensiunea de gen, iar prejudecățile sexiste trebuie combătute în conceperea și punerea în aplicare a programelor de formare;

25.

se așteaptă ca Anul european al competențelor să accelereze finalizarea unui spațiu european al educației, pentru a se garanta o educație de înaltă calitate pentru toți. UE ar trebui să intensifice cooperarea dintre sistemele de educație și formare și diferitele programe de învățământ, în funcție de nevoile cetățenilor și de cerințele pieței muncii;

26.

solicită ca Anul european al competențelor să acorde atenția cuvenită competențelor cetățenești printr-o educație civică adecvată, care să le permită tuturor, indiferent de vârstă, să fie sau să devină cetățeni activi, să participe plenar la viața democratică și să reziste manipulării mass-mediei, dezinformării și discursurilor de incitare la ură, inclusiv în mediul online;

27.

subliniază caracterul urgent al acțiunilor de reformă pentru ca programele de educație și formare profesională (EFP) și programele de ucenicie să fie adaptate provocărilor viitoare, astfel cum se menționează în propunerea privind Anul european al competențelor. Ecosistemele regionale și ghișeele unice existente trebuie încurajate pentru a îmbunătăți accesul la o educație și formare profesională de calitate. Consolidarea acestor ecosisteme poate asigura continuitatea necesară a inițiativelor politice de succes și poate crea legături mai bune cu sprijinul financiar disponibil prin intermediul programului FSE+;

28.

subliniază că educația, formarea și EFP ar trebui actualizate în permanență și încadrate într-o perspectivă a competențelor orientate spre viitor. Autoritățile locale și regionale pot contribui la instituirea unor sisteme de monitorizare, precum și a unor mecanisme de anticipare și corelare a competențelor la nivel local și regional. Consideră, în acest sens, că formarea continuă și EFP devin reziliente prin integrarea lor în strategiile economice, industriale și de inovare, inclusiv în cele legate de redresarea durabilă, de tranziția verde și cea digitală, precum și de specializarea inteligentă;

29.

subliniază că, având în vedere necesitatea urgentă de a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor în cadrul tranziției verzi și în contextul agravării continue a crizei energetice, este imperios necesar să se pună accentul pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă existente active din sectorul construcțiilor;

30.

subliniază că tranziția către vehicule cu emisii zero și digitalizate va avea un impact puternic asupra ecosistemelor și structurilor socioeconomice regionale ale acestui sector. Subliniază, de asemenea, că decarbonizarea transportului rutier va avea un impact semnificativ asupra forței de muncă specializate din industria autovehiculelor și a componentelor pentru autovehicule; această situație impune perfecționarea și recalificarea de urgență a 2,4 milioane de lucrători până în 2030; Prin urmare, solicită un cadru european care să anticipeze și să gestioneze schimbările din acest sector, pentru a garanta o tranziție justă și echitabilă pentru regiunile în care este prezentă industria automobilelor și a componentelor pentru autovehicule. Planurile de transformare regională trebuie elaborate printr-o strânsă cooperare între autoritățile locale și regionale;

31.

observă că, deși digitalizarea și automatizarea în creștere din sectorul feroviar vor determina o cerere tot mai mare de specialiști în TIC și securitate cibernetică, lacunele semnificative existente și modificarea cerințelor în materie de competențe trebuie abordate în mod eficace, printre altele, prin sisteme structurate de stagii în sectorul feroviar și prin promovarea formării pentru profesiile din acest sector;

32.

reamintește că centrele de excelență profesională (CEP) au funcție de catalizatori pentru investițiile întreprinderilor locale prin crearea de ecosisteme de competențe. Ele sprijină redresarea durabilă, tranziția verde și cea digitală, inovarea regională și inovarea tehnologică pentru IMM-uri. În acest sens, subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale în CEP ca multiplicatori ai ecosistemelor menționate;

33.

subliniază necesitatea unei viteze de adaptare sporite a EFP – ca răspuns la schimbările rapide din societate și de pe piața muncii – pentru accelerarea digitalizării EFP, pentru adoptarea unor metode de învățare moderne și inovatoare și pentru creșterea investițiilor în aptitudinile și competențele cadrelor didactice și ale formatorilor. Subliniază că este important să se investească mai mult în perfecționare, recalificare și formare, în special după criza provocată de pandemia de COVID-19, care a accelerat exponențial tranziția digitală în educație, dar și modificările modelelor de lucru, și având în vedere politica generală în materie de competențe la nivel european;

34.

speră ca decizia privind Anul european al competențelor 2023 să fie adoptată rapid pentru a permite deja desfășurarea unor activități la începutul anului 2023;

35.

se angajează, având în vedere cele de mai sus, să contribuie la realizarea obiectivelor Anului european al competențelor, printre altele prin punerea în aplicare a planului de acțiune al Comitetului dedicat acestui an;

36.

îl mandatează pe președinte să transmită prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, președințiilor suedeză și spaniolă ale Consiliului UE și președintelui Consiliului European.

Bruxelles, 1 decembrie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) COM(2022) 526 final.

Top

Choose the experimental features you want to try