EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52022XC1028(03)
Communication from the Commission Framework for State aid for research and development and innovation 2022/C 414/01
Comunicare a Comisiei Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2022/C 414/01
Comunicare a Comisiei Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2022/C 414/01
C/2022/7388
OJ C 414, 28.10.2022, p. 1–38
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
28.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 414/1 |
Comunicare a Comisiei
Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare
(2022/C 414/01)
Introducere
1. |
Pentru a evita ca subvențiile de stat să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența pe piața internă și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre, articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) prevede principiul interzicerii ajutoarelor de stat. Cu toate acestea, în anumite cazuri, astfel de ajutoare pot fi compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (2) și al articolului 107 alineatul (3) din tratat. |
2. |
Prezentul cadru oferă orientări pe baza unei evaluări a compatibilității efectuate de Comisie în ceea ce privește ajutoarele pentru promovarea cercetării, dezvoltării și inovării („C&D&I”) în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat. În temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, o măsură de ajutor poate fi declarată compatibilă cu piața internă dacă sunt îndeplinite două condiții, una pozitivă și una negativă. Condiția pozitivă impune ca ajutorul să faciliteze dezvoltarea unei activități economice. Condiția negativă impune ca ajutorul să nu modifice în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. |
3. |
Deși este general acceptat faptul că piețele competitive tind să producă rezultate eficiente în ceea ce privește prețurile, producția și utilizarea resurselor, în prezența unor eșecuri ale pieței (1), intervenția statului poate fi necesară pentru a facilita sau a stimula dezvoltarea anumitor activități economice care, în absența ajutorului, nu s-ar dezvolta sau nu s-ar dezvolta în același ritm sau în aceleași condiții, contribuind astfel la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În contextul C&D&I, eșecurile pieței pot apărea, de exemplu, deoarece actorii de pe piață nu iau în considerare neapărat sau cel puțin spontan efectele pozitive mai ample pentru economia europeană, consideră obținerea unui rezultat economic pozitiv ca fiind prea riscantă și, prin urmare, în absența ajutorului de stat, s-ar angaja într-un nivel de activități C&D&I care este prea scăzut din punctul de vedere al societății. De asemenea, în absența ajutorului de stat, proiectele de C&D&I ar putea avea de suferit de pe urma unui acces insuficient la finanțare, din cauza informațiilor asimetrice, sau a unor probleme de coordonare în rândul întreprinderilor. |
4. |
Prin urmare, ajutorul de stat poate fi necesar pentru a spori C&D&I într-o situație în care piața, în sine, nu reușește să producă un rezultat eficient, facilitând astfel dezvoltarea anumitor activități economice. Cadrul C&D&I se aplică tuturor tehnologiilor (2), industriilor și sectoarelor pentru a garanta că normele nu prevăd în prealabil ce căi de cercetare ar conduce la noi soluții pentru produse, procese și servicii și nu denaturează stimulentele actorilor de pe piață de a dezvolta soluții tehnologice inovatoare chiar și în prezența unor riscuri ridicate. În plus, sprijinul acordat în temeiul cadrului C&D&I poate contribui și la o redresare durabilă în urma unor perturbări economice grave și poate sprijini eforturile de consolidare a rezilienței sociale și economice a Uniunii. În plus, este probabil ca ajutorul pentru sprijinirea C&D&I să genereze efecte pozitive mai ample decât beneficiile unice dobândite de solicitantul ajutorului. |
5. |
Ajutoarele de stat pentru C&D&I pot, de exemplu, să producă efecte pozitive identificate în obiectivele sau strategiile Uniunii, precum Pactul verde european (3), Strategia digitală (4), Deceniul digital (5) și Strategia europeană privind datele (6), Noua strategie industrială pentru Europa (7) și actualizarea acesteia (8), Next Generation EU (9), Uniunea Europeană a sănătății (10), noul Spațiu european de cercetare pentru cercetare și inovare (11), noul Plan de acțiune pentru economia circulară (12) sau obiectivul Uniunii de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, printre altele. În Pactul verde european, Comisia subliniază că „noile tehnologii, soluțiile durabile și inovarea disruptivă sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor Pactului ecologic european.” |
6. |
Comunicarea privind SEC, recent adoptată, identifică C&I drept factor-cheie pentru stimularea redresării Europei și accelerarea tranziției verzi și a celei digitale. Comunicarea vizează creșterea eficienței, a excelenței și a impactului sistemului de C&I din Europa și sprijină inovarea. În acest scop, Comisia a propus ca statele membre să reafirme obiectivul de investiții în C&D (13) de 3 % din PIB în UE și să îl actualizeze pentru a reflecta noile priorități ale UE, inclusiv un nou obiectiv de efort public al UE de 1,25 % din PIB pe care statele membre trebuie să îl îndeplinească până în 2030 în mod coordonat la nivelul UE, în scopul mobilizării și al stimulării investițiilor private. |
7. |
Potrivit Comunicării „Conturarea viitorului digital al Europei” și Comunicării privind o strategie europeană privind datele este necesar să se întreprindă acțiuni „pentru a se asigura că soluțiile digitale ajută Europa să își continue propriul drum către o transformare digitală care să funcționeze în beneficiul cetățenilor, cu respectarea valorilor noastre”. |
8. |
Noua strategie industrială pentru Europa subliniază că Europa are nevoie de „cercetare și tehnologii de vârf [...] și o piață unică puternică, menită să elimine barierele și să reducă birocrația”. Aceasta recunoaște că „creșterea investițiilor în cercetare, inovare, dezvoltare și infrastructură modernă va contribui la dezvoltarea unor noi procese de producție și, totodată, la crearea de locuri de muncă”. |
1. Domeniu de aplicare și definiții
1.1. Domeniu de aplicare
9. |
Principiile stabilite în prezentul cadru se referă la ajutoarele de stat pentru C&D&I în toate sectoarele reglementate de tratat (14). Prin urmare, acesta se referă la sectoarele reglementate de norme specifice ale Uniunii privind ajutoarele de stat, cu excepția cazului în care normele respective conțin dispoziții contrare. |
10. |
Finanțarea din partea Uniunii gestionată la nivel central de instituțiile, agențiile, întreprinderile comune sau alte organisme ale Uniunii care nu este direct sau indirect sub controlul statelor membre (15) nu constituie ajutor de stat. În cazul în care o astfel de finanțare din partea Uniunii este combinată cu ajutoare de stat, numai ajutoarele de stat vor fi luate în considerare pentru a stabili dacă pragurile de notificare și intensitățile maxime ale ajutorului sunt respectate sau, în contextul prezentului cadru, fac obiectul unei analize de compatibilitate. |
11. |
Ajutoarele pentru C&D&I destinate întreprinderilor aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în sensul prezentului cadru de Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (16), astfel cum au fost modificate sau înlocuite, sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului cadru. |
12. |
Atunci când evaluează ajutoarele pentru C&D&I în favoarea unui beneficiar care face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei care declară un ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu piața internă, Comisia va lua în considerare valoarea ajutorului nerecuperată încă (17). |
1.2. Măsuri de ajutor acoperite de cadrul de reglementare
13. |
Comisia a identificat o serie de măsuri de C&D&I pentru care ajutoarele de stat ar putea fi compatibile, în anumite condiții, cu piața internă:
|
14. |
Statele membre trebuie să notifice ajutoarele pentru C&D&I în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat, cu excepția măsurilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de un regulament de exceptare pe categorii adoptat de Comisie în temeiul articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 2015/1588 al Consiliului (24). |
15. |
Prezentul cadru stabilește criteriile de compatibilitate privind schemele de ajutoare și ajutoarele individuale pentru C&D&I care fac obiectul cerinței de notificare și care trebuie evaluate în baza articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat (25). |
1.3. Definiții
16. |
În sensul prezentului cadru, se aplică următoarele definiții:
|
2. Ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat
17. |
În general, orice măsură care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat constituie ajutor de stat. O comunicare separată a Comisiei (33) privind noțiunea de ajutor de stat clarifică modul în care Comisia înțelege această noțiune în general, însă în prezenta secțiune sunt analizate situațiile apărute în mod normal în domeniul activităților de C&D&I, fără a aduce atingere interpretării date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. |
2.1. Organizațiile de cercetare și diseminare a cunoștințelor și infrastructurile de cercetare ca beneficiari ai ajutoarelor de stat
18. |
Organizațiile de cercetare și diseminare a cunoștințelor („organizațiile de cercetare”) și infrastructurile de cercetare sunt beneficiari ai ajutoarelor de stat în cazul în care finanțarea publică a acestora îndeplinește toate condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat. În temeiul Comunicării Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat și în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, beneficiarul trebuie să se califice ca întreprindere, dar această calificare nu depinde de statutul său juridic, cu alte cuvinte, dacă acesta este o organizație de drept public sau privat, sau de natura sa economică, cu alte cuvinte, dacă acesta are sau nu scop lucrativ. Mai degrabă, este decisiv pentru calificarea ca întreprindere dacă beneficiarul desfășoară sau nu o activitate economică care constă în a oferi produse sau servicii pe o piață dată (34). |
2.1.1. Finanțarea publică a activităților neeconomice
19. |
În cazul în care aceeași entitate exercită activități de natură atât economică, cât și neeconomică, finanțarea din fonduri publice a activităților neeconomice nu va intra sub incidența articolului 107 alineatul (1) din tratat dacă cele două tipuri de activități și costurile, finanțarea și veniturile acestora pot fi separate în mod clar, astfel încât subvenționarea încrucișată a activității economice să fie evitată în mod eficace. Dovezile privind alocarea adecvată a costurilor, finanțării și veniturilor pot consta în situațiile financiare anuale ale entității respective. |
20. |
Comisia consideră că următoarele activități au, în general, un caracter neeconomic:
|
21. |
În cazul în care o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare este utilizată atât pentru activități economice, cât și neeconomice, finanțarea publică face obiectul normelor privind ajutoarele de stat numai în măsura în care aceasta acoperă costurile legate de activitățile economice (40). În cazul în care organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare este utilizată aproape exclusiv pentru o activitate neeconomică, finanțarea acesteia poate ieși integral din domeniul de aplicare al normelor privind ajutoarele de stat (41) dacă utilizarea economică rămâne pur auxiliară, cu alte cuvinte corespunde unei activități care este legată direct de funcționarea organizației de cercetare sau a infrastructurii de cercetare și este necesară pentru aceasta sau care este legată intrinsec de utilizarea neeconomică principală a acesteia și care are un domeniu de aplicare limitat. În sensul prezentului cadru, Comisia va considera că așa stau lucrurile atunci când activitățile economice consumă exact aceiași factori (de exemplu, materiale, echipamente, forță de muncă și capital fix) ca și activitățile neeconomice, iar capacitatea alocată în fiecare an unor astfel de activități economice nu depășește 20 % din capacitatea anuală globală a entității respective. |
2.1.2. Finanțarea publică a activităților economice ale organizațiilor de cercetare și ale infrastructurilor de cercetare
22. |
Fără a aduce atingere punctului 21, în cazul în care organizațiile de cercetare sau infrastructurile de cercetare sunt utilizate pentru a desfășura activități economice, cum ar fi închirierea de echipamente sau de laboratoare către întreprinderi, furnizarea de servicii către întreprinderi sau desfășurarea de activități de cercetare contractuală, finanțarea publică a activităților economice respective va fi, în general, considerată ajutor de stat. |
23. |
Cu toate acestea, Comisia nu va considera organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare drept beneficiar de ajutor de stat dacă aceasta acționează ca un simplu intermediar pentru a transmite către destinatarii finali întreaga sumă provenită din finanțare publică și orice avantaj dobândit printr-o astfel de finanțare. Acest lucru este valabil, în general, în cazul în care:
|
24. |
În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de la punctul 23, normele privind ajutorul de stat se aplică la nivelul beneficiarilor finali. |
2.2. Ajutoarele de stat indirecte acordate întreprinderilor prin intermediul organizațiilor de cercetare și de diseminare a cunoștințelor și al infrastructurilor de cercetare finanțate din fonduri publice
25. |
La întrebarea dacă și în ce condiții întreprinderile obțin un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat în cazuri de cercetare contractuală sau servicii de cercetare furnizate de către o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare, precum și în cazurile de colaborare cu o organizație de cercetare sau infrastructură de cercetare, trebuie să se răspundă în conformitate cu principiile generale care reglementează ajutorul de stat. În acest scop, astfel cum s-a explicat în Comunicarea privind noțiunea de ajutor de stat, poate fi necesar să se evalueze, în special, dacă se poate imputa statului comportamentul organizației de cercetare sau al infrastructurii de cercetare (42). |
2.2.1. Cercetarea în numele întreprinderilor (cercetarea contractuală sau serviciile de cercetare)
26. |
În cazul în care o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare este utilizată pentru a desfășura activități de cercetare contractuală sau pentru a presta un serviciu de cercetare către o întreprindere, care, de regulă, precizează clauzele și condițiile contractului, deține rezultatele activităților de cercetare și suportă riscul de eșec, niciun ajutor de stat nu va fi transferat, de regulă, întreprinderii dacă organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare primește o remunerație corespunzătoare pentru serviciile prestate, în special în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
|
27. |
În cazul în care organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare păstrează dreptul de proprietate sau drepturile de acces la drepturile de proprietate intelectuală („DPI”), valoarea de piață a acestora poate fi dedusă din prețul plătibil pentru serviciile în cauză. |
2.2.2. Colaborarea cu întreprinderile
28. |
Se consideră că un proiect este desfășurat prin colaborare efectivă în cazul în care cel puțin două părți independente urmăresc un obiectiv comun pe baza diviziunii muncii și definesc împreună domeniul de aplicare al acestuia, participă la conceperea proiectului, contribuie la punerea sa în aplicare și împart riscurile financiare, tehnologice, științifice și de altă natură, precum și rezultatele acestuia. Este posibil ca una sau mai multe părți să suporte integral costurile proiectului și, prin urmare, celelalte părți să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta. Termenii și condițiile unui proiect de colaborare, în special în ceea ce privește contribuția la costurile acestuia, împărțirea riscurilor și a rezultatelor, diseminarea rezultatelor, accesul la DPI și normele privind alocarea acestora trebuie să fie stabilite înainte de începerea proiectului (44). Cercetarea contractuală și prestarea de servicii de cercetare nu sunt considerate forme de colaborare. |
29. |
În cazul în care proiectele de colaborare sunt realizate în comun de către întreprinderi și organizații de cercetare sau de către infrastructuri de cercetare, Comisia consideră că nu se acordă ajutor de stat indirect întreprinderilor participante prin entitățile respective ca urmare a condițiilor favorabile ale colaborării (45) dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
|
30. |
În sensul punctului 29 litera (d), Comisia va considera compensația primită ca fiind echivalentă cu prețul pieței în cazul în care aceasta permite organizațiilor de cercetare sau infrastructurilor de cercetare în cauză să se bucure integral de beneficiile economice ale drepturilor respective, în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
|
31. |
Dacă niciuna dintre condițiile de la punctul 29 nu este îndeplinită, întreaga valoare a contribuției la proiect a organizațiilor de cercetare sau a infrastructurilor de cercetare va fi considerată drept avantaj în favoarea întreprinderilor care colaborează, căruia i se aplică normele privind ajutorul de stat. |
2.3. Achiziții publice de servicii de cercetare și dezvoltare
32. |
Achizitorii publici pot cumpăra servicii de cercetare și dezvoltare de la întreprinderi, atât prin proceduri de dezvoltare exclusivă, cât și prin proceduri de achiziție înainte de comercializare (46). |
33. |
Atât timp cât o procedură deschisă de achiziții publice se desfășoară în conformitate cu directivele aplicabile (47), Comisia va considera, în general, că nu se acordă un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat întreprinderii care furnizează serviciile în cauză (48). |
34. |
În toate celelalte cazuri, inclusiv în cazul achizițiilor înainte de comercializare, Comisia va considera că întreprinderilor nu li se acordă ajutor de stat dacă prețul plătit pentru serviciile în cauză reflectă pe deplin valoarea de piață a beneficiilor primite de achizitorul public și riscurile preluate de prestatorii participanți, în special dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
|
35. |
În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la punctul 34, statele membre se pot baza pe o evaluare individuală a termenilor contractului dintre achizitorul public și întreprindere, fără a aduce atingere obligației generale de a notifica ajutoarele pentru C&D&I în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat. |
3. Evaluarea compatibilității ajutoarelor pentru C&D&I
36. |
În temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, Comisia poate să considere că sunt compatibile cu piața internă ajutoarele de stat destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice în cadrul Uniunii Europene, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. |
37. |
În prezenta secțiune, Comisia clarifică modul în care va aplica principiile de evaluare a compatibilității și, după caz, stabilește condiții specifice pentru schemele de ajutoare și condiții suplimentare pentru ajutoarele individuale care fac obiectul obligației de notificare (50). |
38. |
Pentru a evalua dacă ajutorul de stat pentru C&D&I poate fi considerat compatibil cu piața internă, Comisia va stabili dacă măsura de ajutor facilitează dezvoltarea unei anumite activități economice și dacă afectează în mod negativ condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. |
39. |
Pentru a efectua evaluarea menționată la punctul 39, Comisia va lua în considerare următoarele aspecte:
|
3.1. Prima condiție: ajutorul pentru C&D&I facilitează dezvoltarea unei activități economice
3.1.1. Identificarea activității economice care va beneficia de sprijin
40. |
Comisia va evalua, pe baza informațiilor furnizate de statul membru, ce activitate economică va fi sprijinită de măsura notificată. |
3.1.2. Efectul stimulativ
3.1.2.1
41. |
Ajutoarele pentru C&D&I pot fi considerate compatibile cu piața internă dacă acestea au un efect stimulativ. Comisia consideră că ajutorul fără efect stimulativ nu facilitează dezvoltarea unei activități economice. |
42. |
Un efect stimulativ apare în cazul în care ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi, determinând-o să se implice în activități suplimentare, pe care, în absența ajutorului, nu le-ar desfășura sau le-ar desfășura în mod limitat sau diferit. Cu toate acestea, ajutorul nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice (51). |
43. |
Comisia consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru beneficiar în cazul în care activitatea de C&D&I relevantă (52) a început deja înainte ca cererea de acordare a ajutorului să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale (53). În cazul în care începutul lucrărilor are loc înainte ca cererea de ajutor să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale, proiectul nu va fi eligibil pentru ajutor. |
44. |
Cererea de ajutor trebuie să includă cel puțin numele și dimensiunea solicitantului, o descriere a proiectului, inclusiv localizarea acestuia și datele începerii și finalizării, cuantumul sprijinului public necesar pentru realizarea proiectului, precum și o listă a costurilor eligibile. |
45. |
În măsura în care constituie un ajutor de stat, Comisia poate considera că măsurile fiscale au un efect stimulativ prin încurajarea unui nivel mai mare al cheltuielilor pentru C&D&I efectuate de întreprinderi, pe baza studiilor de evaluare (54) furnizate de statele membre. |
3.1.2.2.
46. |
Pentru ajutoarele individuale care fac obiectul notificării, statele membre trebuie să demonstreze Comisiei că ajutorul are un efect stimulativ și, prin urmare, acestea trebuie să furnizeze dovezi clare că ajutorul are un impact pozitiv asupra deciziei întreprinderii de a desfășura activități de C&D&I care nu ar fi putut fi realizate altfel. Pentru a permite Comisiei să efectueze o evaluare cuprinzătoare a măsurii de ajutor în cauză, statul membru respectiv trebuie să furnizeze nu numai informații privind proiectul care beneficiază de ajutor, ci și, în măsura în care este posibil, o descriere exhaustivă a ceea ce s-ar fi întâmplat sau s-ar fi putut aștepta în mod rezonabil să se întâmple în absența ajutorului, cu alte cuvinte, scenariul contrafactual. Scenariul contrafactual poate consta în absența unui proiect alternativ, atunci când este susținută de dovezi, sau într-un proiect alternativ clar definit și suficient de previzibil avut în vedere de beneficiar în cadrul procesului intern de luare a deciziilor și poate avea drept obiect un proiect alternativ desfășurat integral sau parțial în afara Uniunii. |
47. |
În analiza sa, Comisia va lua în considerare următoarele elemente:
|
48. |
În special, statele membre sunt invitate să se bazeze pe documente emise de conducerea întreprinderii, pe evaluări ale riscurilor, pe rapoarte financiare, pe planuri interne de afaceri, pe avize ale experților și pe alte studii privind proiectul în cauză. Documentele care conțin previziuni privind cererea, previziuni privind costurile, previziuni financiare, documentele prezentate unui comitet pentru investiții și care descriu în detaliu diferite scenarii de investiții sau documentele furnizate instituțiilor financiare ar putea ajuta statele membre să demonstreze efectul stimulativ. |
49. |
Pentru a se asigura că efectul stimulativ este stabilit în mod obiectiv, în evaluarea sa Comisia poate să compare date specifice întreprinderii cu date referitoare la sectorul în care este activ beneficiarul ajutorului. În special, statele membre ar trebui, atunci când este posibil, să furnizeze date specifice sectorului de activitate care să demonstreze că scenariul contrafactual al întreprinderii beneficiare, nivelul de profitabilitate necesar și fluxurile de numerar preconizate ale acesteia sunt rezonabile. |
50. |
În acest context, nivelul profitabilității poate fi evaluat prin raportare la metodologiile care sunt în mod vădit utilizate de către întreprinderea beneficiară sau sunt aplicate în mod curent în sectorul respectiv de activitate și care pot include metode de evaluare a valorii actualizate nete a proiectului (VAN) (55), a ratei interne de rentabilitate (RIR) (56) sau a randamentului mediu al capitalului investit (ROCE). |
51. |
În plus, în cazul sprijinului pentru investiții în activități de C&D, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare, precum și în clustere de inovare transfrontaliere, Comisia va considera că investițiile care facilitează cooperarea transfrontalieră sau care sunt finanțate de mai multe state membre reprezintă un element care poate consolida efectul stimulativ al ajutorului. În astfel de cazuri, se poate presupune cu argumente solide că ajutorul stimulează activitățile de C&D&I de dimensiuni mai mari sau cu o sferă mai amplă sau facilitează accelerarea punerii în aplicare a acestora sau că costurile totale ale proiectului vor crește (a se vedea punctul 142 de mai jos) ca urmare a intensificării activităților, în comparație cu un proiect menit să răspundă numai unor nevoi naționale. |
52. |
Prin urmare, ajutorul nu va fi considerat compatibil cu piața internă în cazul în care reiese că aceleași activități ar putea fi și ar fi desfășurate inclusiv în absența ajutorului. |
3.1.3 Nicio încălcare a dreptului relevant al Uniunii
53. |
Dacă o măsură de ajutor de stat sau condițiile aferente acesteia, inclusiv metoda de finanțare a acesteia atunci când metoda de finanțare face parte integrantă din măsura de ajutor de stat, ori activitatea finanțată de aceasta implică o încălcare a dreptului relevant al Uniunii, ajutorul nu poate fi declarat compatibil cu piața internă (57). |
54. |
La evaluarea compatibilității cu piața internă a unui ajutor individual, Comisia va ține seama în special de orice acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor referitoare la articolele 101 sau 102 din tratat care l-ar putea viza pe beneficiarul ajutorului și ar putea fi relevante pentru evaluarea acestuia în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat (58). |
3.2. A doua condiție: ajutorul pentru C&D&I nu modifică în mod necorespunzător condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.
55. |
În temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele menite să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice sau a anumitor regiuni economice pot fi declarate compatibile, dar numai „în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun”. |
56. |
Analiza efectelor negative asupra pieței interne necesită evaluări economice și sociale complexe. Prezenta secțiune stabilește metoda de exercitare a puterii discreționare a Comisiei în ceea ce privește efectuarea evaluării în conformitate cu cea de a doua condiție a evaluării compatibilității, menționată la punctul 39 litera (b). |
57. |
Prin însăși natura sa, orice măsură de ajutor generează denaturări ale concurenței și are un efect asupra schimburilor comerciale dintre statele membre. Cu toate acestea, pentru a stabili dacă efectele de denaturare ale ajutorului sunt limitate la minimum, Comisia va verifica dacă ajutorul este necesar, adecvat, proporțional și transparent. |
58. |
Comisia va evalua ulterior efectul de denaturare al ajutorului pentru C&D&I în cauză asupra condițiilor de concurență și a condițiilor schimburilor comerciale. Mai precis, ajutoarele din domeniul C&D&I pot cauza denaturări specifice ale pieței produselor și pot avea efecte legate de alegerea locației. Ulterior, Comisia va compara efectele pozitive ale ajutorului cu efectele negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale. În cazul în care efectele pozitive prevalează asupra efectelor negative, Comisia declară ajutorul compatibil. |
3.2.1. Necesitatea intervenției statului
59. |
Măsura de ajutor de stat trebuie să vizeze o situație în care ajutorul poate conduce la o evoluție semnificativă pe care piața nu o poate genera singură, de exemplu prin remedierea unui eșec al pieței care afectează activitatea de C&D&I sau investiția în cauză. |
3.2.1.1.
60. |
Ajutorul de stat poate fi necesar pentru a consolida C&D&I în situația în care piața, pe cont propriu, nu reușește să producă un rezultat eficient. Pentru a evalua dacă ajutorul de stat este eficace în ceea ce privește atingerea obiectivului vizat, este mai întâi necesar să se identifice problema care trebuie abordată. Ajutorul de stat ar trebui să fie orientat către situațiile în care acesta poate conduce la o evoluție semnificativă pe care piața nu o poate aduce pe cont propriu. Statele membre ar trebui să explice în ce mod măsura de ajutor poate atenua în mod eficace eșecurile identificate ale pieței care împiedică punerea în aplicare de către piață, pe cont propriu, a activității C&D&I sau a investiției în cauză. |
61. |
C&D&I se desfășoară sub forma unei serii de activități, care, de regulă, se realizează în amonte față de mai multe piețe de produse și exploatează capacitățile disponibile în materie de C&D&I pentru dezvoltarea, pe respectivele piețe ale produsului, a unor produse, servicii și procese noi sau îmbunătățite sau a unora complet noi, generând astfel creștere economică, contribuind la coeziunea teritorială și socială sau promovând interesele generale ale consumatorilor. Cu toate acestea, având în vedere capacitățile existente de C&D&I, eșecurile pieței ar putea împiedica piața să atingă volumul optim al producției și ar putea conduce la un rezultat ineficient, din următoarele motive:
|
3.2.1.2.
62. |
Dacă anumite eșecuri ale pieței pot reprezenta obstacole în calea C&D&I în general, nu toate întreprinderile și sectoarele economiei sunt afectate de acestea în aceeași măsură. În consecință, în cazul ajutoarelor individuale care fac obiectul notificării, statele membre ar trebui să furnizeze informații adecvate, precizând dacă ajutorul vizează un eșec general al pieței legat de C&D&I sau un eșec specific al pieței pentru C&D&I care afectează, de exemplu, un anumit sector sau domeniu de activitate. |
63. |
Comisia va avea în vedere următoarele elemente:
|
64. |
În cadrul analizei privind un presupus eșec al pieței care împiedică măsura de ajutor să declanșeze activitățile de C&D&I preconizate, Comisia va lua în considerare mai ales eventualele comparații sectoriale și alte studii disponibile, care ar trebui furnizate de către statul membru în cauză. |
65. |
Atunci când notifică ajutoare pentru investiții sau ajutoare de exploatare pentru clustere de inovare, statele membre trebuie să furnizeze informații privind specializarea prevăzută sau așteptată a clusterului de inovare, potențialul regional existent și prezența clusterelor cu scopuri similare în Uniune. După caz, statele membre ar trebui, de asemenea, să explice în ce mod clusterul poate avea un efect pozitiv asupra progresului tehnologic și a transformării digitale a economiei Uniunii. Dacă clusterul de inovare beneficiar al sprijinului este un centru de inovare digitală, Comisia poate presupune că există un astfel de efect pozitiv. Analiza Comisiei va urmări să stabilească dacă obiectivul colaborărilor care ar fi încurajate sau stimulate de activitățile clusterului de inovare ar putea fi, printre altele, reducerea timpului necesar de la crearea de noi cunoștințe până la transpunerea acestora în aplicații inovatoare. Acestea pot cuprinde produse, servicii sau procese ori soluții noi bazate tot pe tehnologii digitale sau menite să contribuie la transformarea economiei Uniunii în conformitate cu Pactul verde și cu Comunicarea privind Europa digitală, printre altele. |
66. |
Atunci când notifică ajutoare pentru investiții într-o infrastructură de testare și experimentare, statele membre trebuie să furnizeze informații detaliate și precise cu privire la specializarea planificată sau preconizată, la caracterul său de tehnologie de vârf și la rolul pe care infrastructura de testare și experimentare l-ar putea juca în facilitarea, la nivel regional, național sau la nivelul Uniunii, a tranziției digitale și verzi a economiei Uniunii. De asemenea, statele membre trebuie să furnizeze informații cu privire la existența în Uniune a unor infrastructuri de testare și experimentare similare, finanțate sau nu din fonduri publice. În plus, statele membre ar trebui să furnizeze informații privind profilul utilizatorilor, precum dimensiunea și sectorul acestora și alte informații relevante. În evaluarea sa, Comisia va analiza în ce măsură capacitatea infrastructurii ar urma să fie alocată serviciilor furnizate IMM-urilor și să le ofere astfel acestora posibilitatea de a-și îmbunătăți eficiența proceselor de producție și capacitatea de a inova produse și modele de afaceri, facilitate în special de accesul la tehnologii digitale. |
67. |
În ceea ce privește ajutoarele de stat care se acordă pentru proiecte sau activități care sunt finanțate, de asemenea, de Uniune, fie direct, fie indirect (cu alte cuvinte, de către Comisie, de către agențiile sale executive, de către întreprinderile comune instituite în temeiul articolelor 185 și 187 din tratat sau de către orice alte organisme de punere în aplicare în cazul cărora finanțarea din partea Uniunii nu este, în mod direct sau indirect, sub controlul statelor membre), Comisia va considera că necesitatea intervenției statului a fost stabilită. |
68. |
Pe de altă parte, în cazurile în care ajutorul de stat este acordat pentru proiecte sau activități care, în ceea ce privește conținutul tehnologic, nivelul de risc și dimensiunea lor, sunt similare celor deja realizate în cadrul Uniunii în condițiile pieței, Comisia va presupune, în principiu, că nu există un eșec al pieței și va solicita dovezi și justificări suplimentare privind necesitatea intervenției statului. Mai ales în cazul infrastructurilor de testare și experimentare și al clusterelor de inovare, statele membre trebuie să demonstreze că sprijinul public nu va conduce la suprapuneri între serviciile oferite deja de structurile existente care funcționează în cadrul Uniunii, ceea ce ar putea conduce la capacități neutilizate și ar putea pune sub semnul întrebării viabilitatea economică a investiției care beneficiază de sprijin. |
3.2.2 Caracterul adecvat al măsurii de ajutor
69. |
Măsura de ajutor propusă trebuie să constituie un instrument de politică adecvat pentru atingerea obiectivului urmărit al ajutorului, ceea ce înseamnă că nu trebuie să existe o politică și un instrument de ajutor mai potrivite care permit obținerea acelorași rezultate în condițiile unui efect de denaturare mai redus. |
3.2.2.1.
70. |
Ajutoarele de stat nu reprezintă singurul instrument de politică aflat la dispoziția statelor membre în vederea promovării activităților de C&D&I. Este important să se țină seama de faptul că pot exista și alte instrumente, mai potrivite, cum ar fi măsuri la nivelul cererii care presupun reglementări, achiziții publice sau standardizare, precum și creșterea finanțării alocate cercetării și educației publice și măsuri fiscale generale. Caracterul adecvat al unui instrument de politică într-o anumită situație este legat în mod normal de natura problemei avute în vedere. De exemplu, reducerea barierelor de piață ar putea fi mai adecvată decât acordarea de ajutoare de stat pentru ca un nou intrat să facă față dificultăților în însușirea rezultatelor C&D&I. Sporirea investițiilor în educație poate fi mai adecvată pentru a rezolva deficitul de personal calificat decât acordarea de ajutoare de stat. |
71. |
Ajutorul pentru C&D&I poate fi autorizat ca o excepție de la interdicția generală privind ajutorul de stat, în cazul în care acesta este necesar pentru a face posibile activitățile de C&D&I în cauză. Prin urmare, un element important în această privință este dacă și în ce măsură ajutorul pentru C&D&I poate fi considerat un instrument adecvat pentru a spori activitățile de C&D&I, având în vedere faptul că alte instrumente, care denaturează mai puțin, pot avea aceleași rezultate. |
72. |
În cadrul analizei sale de compatibilitate, Comisia ține seama îndeosebi de evaluarea impactului măsurii propuse efectuată de către statul membru în cauză. Se consideră că măsurile pentru care statele membre au luat în considerare alte opțiuni de politică și în cazul cărora au fost stabilite și prezentate Comisiei avantajele utilizării unui instrument selectiv de tipul ajutorului de stat constituie un instrument adecvat. |
73. |
În ceea ce privește ajutoarele de stat care se acordă pentru proiecte sau activități care sunt finanțate, de asemenea, de Uniune, fie direct, fie indirect, cu alte cuvinte, de Comisie, de agențiile sale executive, de întreprinderile comune instituite în temeiul articolelor 185 și 187 din tratat sau de orice alte organisme de punere în aplicare în cazul cărora finanțarea din partea Uniunii nu este, în mod direct sau indirect, sub controlul statelor membre, Comisia va considera că oportunitatea măsurii de ajutor a fost stabilită. Statele membre ar trebui să demonstreze că ajutorul de stat pentru proiectul sau activitatea evaluată ar crea sinergii cu orice finanțare sau cofinanțare în cadrul programelor Uniunii. |
3.2.2.2.
74. |
Ajutoarele de stat pentru C&D&I pot fi acordate sub diferite forme. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că ajutorul se acordă sub forma în care acesta este cel mai puțin susceptibil a genera denaturări ale concurenței și ale comerțului. În acest sens, dacă ajutorul este acordat sub forme care oferă un avantaj financiar direct, cum ar fi subvenții directe, scutiri sau reduceri de impozite sau de alte taxe obligatorii sau furnizarea de terenuri, produse sau servicii la prețuri avantajoase, statul membru în cauză trebuie să includă o analiză a altor opțiuni și să explice de ce alte forme de ajutor cu un potențial mai redus de denaturare, cum ar fi avansurile rambursabile, sau formele de ajutor bazate pe instrumente de creanță sau de capital, cum ar fi garanțiile de stat, achiziționarea de acțiuni sau furnizarea alternativă de titluri de creanță sau de capital în condiții avantajoase, sunt mai puțin adecvate. |
75. |
Alegerea instrumentului de ajutor ar trebui să se facă în funcție de eșecul pieței pe care ajutorul urmărește să îl contracareze. De exemplu, în cazul în care eșecul pieței subiacent este o problemă de acces la finanțarea datoriei externe cauzată de informații asimetrice, statele membre ar trebui în mod normal să recurgă la ajutoare sub formă de sprijin pentru asigurarea lichidității, cum ar fi un împrumut sau o garanție, mai degrabă decât la o subvenție. În cazul în care este necesar, de asemenea, să se asigure întreprinderii un anumit grad de partajare a riscurilor, în mod normal instrumentul de ajutor ales ar trebui să fie avansul rambursabil. În special, în cazul în care ajutorul este acordat sub altă formă decât cea de sprijin sub formă de lichidități sau de avans rambursabil pentru activitățile care sunt apropiate de piață, statele membre trebuie să justifice caracterul adecvat al instrumentului ales pentru contracararea eșecului pieței în cauză. În cazul schemelor de ajutoare care pun în aplicare obiectivele și prioritățile programelor operaționale, se consideră că instrumentul de finanțare ales în cadrul programelor respective este, în principiu, un instrument adecvat. |
3.2.3 Proporționalitatea ajutorului
3.2.3.1.
76. |
Pentru ca un ajutor pentru C&D&I să fie considerat proporțional, valoarea acestuia trebuie să se limiteze la minimul necesar în vederea desfășurării activității care beneficiază de ajutor. |
3.2.3.1.1. Intensitățile maxime ale ajutorului
77. |
Pentru a se asigura că nivelul ajutorului este proporțional cu eșecurile pieței pe care intenționează să le contracareze și care împiedică măsura de ajutor să declanșeze activitățile de C&D&I preconizate, ajutorul trebuie să fie stabilit în funcție de un set predefinit de costuri eligibile și să se limiteze la o anumită pondere din costurile eligibile respective (intensitatea ajutorului). Intensitatea ajutorului trebuie să fie stabilită pentru fiecare beneficiar al ajutorului, inclusiv în cadrul unui proiect de colaborare. |
78. |
Pentru a asigura previzibilitatea și condiții de concurență echitabile, Comisia aplică intensități maxime ale ajutorului pentru ajutoarele pentru C&D&I, care sunt stabilite pe baza a trei criterii: (i) gradul de apropiere a ajutorului de piață, ca indicator de aproximare pentru efectele negative preconizate și necesitatea acordării acestuia, luând în considerare potențialele venituri mai mari care pot fi așteptate din activitățile subvenționate; (ii) dimensiunea beneficiarului, ca indicator de aproximare pentru dificultățile mai acute cu care se confruntă în general întreprinderile mai mici pentru a finanța un proiect riscant; și (iii) caracterul acut al eșecului pieței, cum ar fi externalitățile așteptate în ceea ce privește diseminarea cunoștințelor. Prin urmare, intensitatea ajutoarelor ar trebui să fie, în general, mai scăzută pentru activitățile legate de dezvoltare și inovare decât pentru activitățile de cercetare. Aceste considerații se aplică într-un mod similar intensității ajutoarelor pentru infrastructuri de testare și experimentare, care, prin definiție, ar urma să furnizeze în principal servicii întreprinderilor pentru activități de C&D mai apropiate de piață. |
79. |
Costurile eligibile pentru fiecare măsură de ajutor reglementată prin prezentul cadru sunt prevăzute în anexa I. În cazul în care un proiect de C&D cuprinde sarcini diferite, fiecare sarcină eligibilă trebuie să se înscrie în categoriile de cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală (59). La clasificarea diferitelor activități în funcție de categoria relevantă (60), Comisia va utiliza ca punct de referință propria sa practică, precum și exemplele și explicațiile specifice prezentate în Manualul Frascati al OCDE (61). |
80. |
Costurile de C&D&I eligibile trebuie să fie demonstrate prin cele mai recente documente justificative disponibile, care trebuie să fie clare și precise. Cheltuielile generale suplimentare și alte cheltuieli de exploatare, inclusiv costurile materialelor, ale consumabilelor și ale altor produse similare suportate direct ca rezultat al proiectului se pot calcula, în mod alternativ, pe baza unei abordări simplificate a costurilor sub forma unei rate forfetare de până la 20 %, aplicată totalului costurilor directe eligibile ale proiectului de C&D definite în anexa I literele (a)-(d) și litera (g) pentru proiectele de C&D relevante pentru domeniul sănătății sau având legătură cu acesta. În acest caz, costurile proiectelor de C&D utilizate pentru calcularea costurilor indirecte se stabilesc pe baza practicilor contabile uzuale și trebuie să cuprindă numai costurile eligibile ale proiectelor de C&D enumerate în anexa I literele (a)-(d) și litera (g) pentru proiectele de C&D relevante pentru domeniul sănătății sau având legătură cu acesta. Pentru proiectele cofinanțate în cadrul programului Orizont Europa, statele membre pot utiliza metodologia simplificată în materie de costuri a programului Orizont Europa pentru a calcula costurile indirecte ale proiectelor de C&D. |
81. |
Intensitățile maxime ale ajutorului aplicabile, în general, tuturor măsurilor eligibile de C&D&I sunt prevăzute în anexa II (62). Dacă nu se specifică altfel în cadru, toate intensitățile ajutoarelor aplicabile măsurilor de C&D&I în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare vor orienta Comisia în evaluarea categoriilor de măsuri care trebuie notificate. |
82. |
În cazul ajutorului de stat pentru un proiect realizat în colaborare de organizații de cercetare și întreprinderi, combinația de sprijin public direct și, atunci când acestea constituie ajutor, de contribuții ale organizațiilor de cercetare la același proiect nu poate depăși intensitățile ajutorului aplicabile pentru fiecare întreprindere beneficiară. |
3.2.3.1.2. Avansuri rambursabile
83. |
În cazul în care un stat membru acordă un avans rambursabil care poate fi considerat ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, se aplică regulile stabilite în prezenta secțiune. |
84. |
În cazul în care un stat membru poate demonstra, pe baza unei metodologii valabile bazate pe date suficiente și verificabile, că este posibil să se calculeze echivalentul subvenție brută al unui avans rambursabil, acesta poate notifica o schemă de ajutoare și metodologia aferentă Comisiei. În cazul în care Comisia acceptă metodologia și consideră că schema este compatibilă, ajutorul poate fi acordat pe baza echivalentului subvenție brută al avansului rambursabil, în limita intensităților ajutorului prevăzute în anexa II. |
85. |
În toate celelalte cazuri, avansul rambursabil este exprimat ca procent din costurile eligibile și poate depăși intensitățile maxime aplicabile ale ajutorului cu 10 puncte procentuale, în următoarele condiții:
|
86. |
Pentru evaluarea de către Comisie a măsurii, aceasta trebuie să includă dispoziții detaliate privind rambursarea în caz de succes, care să definească în mod clar rezultatele considerate ca fiind pozitive, pe baza unor ipoteze rezonabile și prudente. |
3.2.3.1.3. Măsuri fiscale
87. |
În cazul măsurilor fiscale care constituie ajutoare de stat, intensitatea ajutorului poate fi calculată fie pe baza unor proiecte individuale, fie, la nivel de întreprindere, ca raport între scutirea fiscală globală și suma tuturor costurilor eligibile cu C&D&I suportate pe parcursul unei perioade de timp care nu depășește trei ani fiscali consecutivi. În acest din urmă caz, măsura fiscală se poate aplica fără deosebire tuturor activităților eligibile, dar nu poate depăși intensitatea aplicabilă a ajutorului pentru dezvoltare experimentală (64). |
3.2.3.1.4. Cumulul de ajutoare
88. |
Ajutoarele pot fi acordate simultan în cadrul mai multor scheme de ajutoare sau pot fi cumulate cu ajutoare ad-hoc, cu condiția ca valoarea cumulată a ajutoarelor de stat pentru o activitate sau un proiect să nu depășească plafoanele de ajutor prevăzute în prezentul cadru. Astfel cum se subliniază la punctul 10, finanțarea din partea Uniunii gestionată centralizat de instituții, agenții, întreprinderi comune sau alte organisme ale Uniunii, care nu se află, direct sau indirect, sub controlul statelor membre nu constituie ajutor de stat și nu ar trebui să fie luată în considerare. Cu toate acestea, în cazul în care o astfel de finanțare din partea Uniunii este combinată cu ajutoare de stat, suma totală a finanțării publice acordate în legătură cu aceleași costuri eligibile nu poate depăși rata cea mai favorabilă de finanțare stabilită în normele legislației europene aplicabile. |
89. |
Infrastructurile de testare și experimentare cofinanțate prin finanțare din partea Uniunii, agenții, întreprinderi comune sau alte organisme ale Uniunii ar putea beneficia de un sprijin public care poate fi de până la 100 % din costurile de investiții eligibile, cu condiția ca cuantumul necesar al finanțării publice totale (și anume, ajutorul de stat și alte surse de finanțare publică) pentru proiect să fie demonstrat pe baza unei evaluări credibile a deficitului de finanțare, astfel încât cuantumul total al finanțării publice să nu conducă la supracompensare (65). |
90. |
În cazul în care cheltuielile eligibile pentru ajutoarele pentru C&D&I sunt potențial eligibile, parțial sau integral, și pentru ajutoare acordate în alte scopuri, partea suprapusă va face obiectul celui mai favorabil plafon din cadrul oricăreia dintre normele aplicabile. |
91. |
Ajutoarele pentru C&D&I nu pot fi cumulate cu sprijinul de minimis pentru aceleași costuri eligibile dacă acest lucru ar conduce la o intensitate a ajutorului care depășește intensitățile stabilite în prezentul cadru. |
3.2.3.2.
92. |
Pentru ajutoarele individuale care fac obiectul notificării, simpla conformitate cu o serie de intensități maxime predefinite ale ajutorului nu este suficientă pentru a asigura proporționalitatea. |
93. |
Ca regulă generală, pentru a stabili dacă ajutorul este proporțional, Comisia va verifica faptul că valoarea ajutorului nu depășește minimul necesar pentru ca proiectul care beneficiază de ajutor să fie suficient de profitabil, de exemplu, prin facilitarea atingerii unei rate interne de rentabilitate care să corespundă valorii de referință specifice sectorului sau întreprinderii sau ratei minime acceptabile de rentabilitate. În acest scop pot fi utilizate, de asemenea, ratele normale de rentabilitate cerute de beneficiar în alte proiecte de C&D&I, costul său de capital global sau rentabilitatea observată în mod obișnuit în sectorul în cauză. Toate costurile și beneficiile preconizate relevante trebuie să fie luate în considerare pe întreaga durată de viață a proiectului, inclusiv costurile și veniturile care decurg din rezultatele activităților de C&D&I. |
94. |
În cazul în care se demonstrează, de exemplu cu ajutorul documentelor interne ale întreprinderii, că beneficiarul ajutorului are în mod clar de ales între a desfășura fie un proiect subvenționat, fie un proiect alternativ, care nu beneficiază de ajutor, se consideră că ajutoarele individuale sunt limitate la minimul necesar numai dacă valoarea lor nu depășește costurile suplimentare nete de punere în aplicare a activităților în cauză, în comparație cu proiectul contrafactual care ar fi desfășurat în absența ajutorului. Pentru a stabili costurile suplimentare nete, Comisia va compara valorile actualizate nete preconizate ale investiției în proiectul care beneficiază de ajutor și în proiectul contrafactual, ținându-se cont de probabilitățile diferitelor scenarii de afaceri care apar (66). |
95. |
În cazul în care ajutorul este acordat pentru proiecte de C&D sau pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor de cercetare ori pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor de testare și experimentare, iar Comisia poate să stabilească, pe baza metodologiei prevăzute la punctele 93 sau 94, că ajutorul se limitează strict la minimul necesar, pot fi permise intensități maxime ale ajutorului mai ridicate decât cele prevăzute în anexa II, până la nivelurile stabilite în tabelul de mai jos:
|
96. |
Pentru a demonstra că ajutorul se limitează la minimul necesar, statele membre trebuie să explice modul în care a fost stabilită valoarea ajutorului. Documentația și calculele utilizate pentru analiza efectului stimulativ pot fi utilizate, de asemenea, pentru a evalua proporționalitatea ajutorului. În măsura în care necesitatea identificată a acordării ajutorului se referă, în principal, mai degrabă la dificultăți în ceea ce privește atragerea unei finanțări prin îndatorare decât la o lipsă a rentabilității, o modalitate în măsură să garanteze că ajutorul este menținut la minimum poate consta în furnizarea acestuia sub formă de împrumut, de garanție sau de avans rambursabil în locul unei forme nerambursabile, cum ar fi subvenția. |
97. |
În cazul în care există mai mulți candidați potențiali pentru a desfășura activitatea care beneficiază de ajutor, este mai probabil ca cerința de proporționalitate să fie îndeplinită dacă ajutorul se acordă pe baza unor criterii transparente, obiective și nediscriminatorii. |
98. |
În vederea compensării denaturării actuale sau potențiale, directe sau indirecte, provocate de comerțul internațional, pot fi acordate intensități mai mari decât cele care sunt autorizate, în general, de prezentul cadru, în cazul în care, direct sau indirect, concurenții din țările terțe au primit în cursul celor trei ani precedenți sau vor primi ajutoare cu o intensitate echivalentă pentru proiecte similare. Cu toate acestea, în cazul în care denaturările comerțului internațional sunt susceptibile să se producă după mai mult de trei ani, având în vedere natura specială a sectorului în cauză, perioada de referință poate fi prelungită în mod corespunzător. Dacă este posibil, statul membru în cauză trebuie să furnizeze Comisiei informații suficiente care să îi permită să evalueze situația, în special necesitatea de a lua în considerare avantajul competitiv de care se bucură un concurent dintr-o țară terță. În cazul în care Comisia nu dispune de informații privind ajutorul acordat sau preconizat, aceasta poate, de asemenea, să se bazeze pe dovezi circumstanțiale în decizia sa. |
99. |
Pentru colectarea dovezilor, Comisia poate face uz de propriile competențe de investigare (67). |
3.2.4 Transparența
100. |
Statele membre trebuie să publice în modulul Comisiei Europene privind transparența (68) sau pe un site web cuprinzător consacrat ajutoarelor de stat, la nivel național sau regional:
|
101. |
Statele membre trebuie să organizeze propriile site-uri cuprinzătoare privind ajutoarele de stat, astfel cum se menționează la punctul 100, astfel încât aceste informații să poată fi accesate cu ușurință. Informațiile se publică sub formă de foi de calcul cu date fără drepturi de proprietate, care să permită căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Trebuie să se permită accesul publicului larg la site fără nicio restricție, inclusiv fără înregistrarea prealabilă a utilizatorului. |
102. |
Pentru schemele sub formă de avantaje fiscale, condițiile stabilite la punctul 100 litera (b) se vor considera îndeplinite dacă statele membre publică informațiile necesare privind valorile ajutorului individual conform următoarelor intervale (în milioane EUR): [0,1-0,5]; [0,5-1]; [1-2]; [2-5]; [5-10]; [10-30]; [30-60]; [60-100]; [100-250]; și [250 și peste]. |
103. |
Informațiile menționate la punctul 100 litera (b) trebuie publicate în termen de șase luni de la data acordării ajutorului sau, în cazul ajutoarelor sub formă de avantaje fiscale, în termen de un an de la data la care trebuie depusă declarația fiscală (74). În cazul ajutoarelor ilegale, dar care ulterior sunt considerate compatibile, statele membre trebuie să publice aceste informații în termen de șase luni de la data deciziei Comisiei prin care ajutorul este declarat compatibil. Pentru a permite aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în temeiul tratatului, informațiile trebuie să fie disponibile timp de cel puțin 10 ani de la data acordării ajutorului. |
104. |
Comisia va publica pe site-ul său web linkul către site-ul privind ajutoarele de stat menționat la punctul 101. |
3.2.5 Verificarea minimizării sau evitării efectelor negative specifice ale ajutoarelor pentru C&D&I asupra concurenței și a condițiilor schimburilor comerciale
3.2.5.1
105. |
Comisia va identifica piețele care sunt afectate de ajutor, luând în considerare informațiile furnizate de statul membru cu privire la piețele de produse în cauză, și anume piețele afectate de schimbarea de comportament a beneficiarului ajutorului. În măsura în care o anumită activitate inovatoare de C&D&I va fi asociată cu mai multe viitoare piețe de produse, se va examina impactul ajutorului de stat asupra ansamblului piețelor în cauză. De asemenea, Comisia va identifica piața geografică afectată, care corespunde zonei în care își desfășoară activitatea întreprinderile de pe piețele de produse afectate și pentru care condițiile de concurență sunt suficient de omogene și pot fi deosebite în mod clar de cele din zonele învecinate. |
106. |
Comisia va evalua în continuare denaturările concurenței pe baza impactului previzibil al ajutorului pentru C&D&I asupra concurenței dintre întreprinderile de pe piața produsului și piața geografică în cauză (75), care riscă să fie afectate în mod negativ de ajutor, ținând seama și de informațiile furnizate de statele membre cu privire la concurenții și clienții sau consumatorii afectați. Procedând astfel, dacă este cazul, Comisia poate identifica și interacțiunile concurențiale (produse substituibile sau complementare, inclusiv piețele din amonte sau din aval) în cazul cărora este mai probabil să apară denaturări cauzate de o măsură de ajutor. |
107. |
În general, ajutorul îi permite beneficiarului ajutorului să obțină un avantaj competitiv în special prin i) reducerea costurilor de producție sau ii) creșterea capacității de producție sau iii) dezvoltarea de noi produse. Comisia consideră că efectele negative ale ajutorului îi vor afecta mai întâi pe concurenți. Din acest motiv, Comisia ar trebui să se concentreze în primul rând pe identificarea concurenților actuali sau potențiali ai beneficiarului ajutorului care riscă să fie afectați în mod negativ de ajutor. |
108. |
Comisia identifică două mari denaturări potențiale ale concurenței și ale schimburilor comerciale dintre statele membre cauzate de ajutoarele pentru C&D&I, și anume, denaturări ale pieței de produse și efecte legate de alegerea locației. Ambele tipuri pot conduce la probleme de ineficiență a alocării, prin subminarea performanței economice a pieței interne, precum și la preocupări legate de distribuție, întrucât ajutoarele afectează distribuția pe regiuni a activității economice. |
109. |
În ceea ce privește denaturările de pe piețele de produse, ajutoarele de stat pentru C&D&I pot avea un impact asupra concurenței în procesele de inovare și pe piețele de produse unde sunt exploatate rezultatele activităților de C&D&I. |
3.2.5.1.1. Efecte asupra piețelor de produse
110. |
Ajutoarele de stat pentru C&D&I pot afecta concurența în procesele de inovare și pe piețele de produse în trei moduri, și anume prin denaturarea procesului concurențial de intrare și ieșire, prin denaturarea stimulentelor dinamice pentru investiții și prin crearea sau menținerea puterii de piață. |
(a) Denaturarea proceselor concurențiale de intrare și ieșire
111. |
Ajutoarele pentru C&D&I ar putea împiedica mecanismul pieței să îi recompenseze cei mai eficienți producători și exercite presiune asupra celor mai puțin eficienți pentru a-și îmbunătăți activitatea, a se restructura sau a ieși de pe piață. S-ar putea ajunge la o situație în care, ca urmare a ajutoarelor acordate, concurenții care altfel ar putea rămâne pe piață sunt forțați să iasă de pe piață sau nu reușesc nici măcar să intre. În mod similar, ajutorul de stat poate împiedica ieșirea de pe piață a întreprinderilor ineficiente sau chiar le poate ajuta pe acestea să intre și să câștige cote de piață de la concurenți care altfel ar fi fost mai eficienți. Prin urmare, dacă nu sunt corect orientate, ajutoarele pentru C&D&I pot să sprijine întreprinderile ineficiente și pot conduce la structuri de piață în care mulți participanți funcționează cu mult sub nivelul de eficiență. Pe termen lung, interferarea cu procesele de intrare și de ieșire poate împiedica inovarea și poate încetini productivitatea la nivelul întregului sector. |
(b) Denaturarea stimulentelor dinamice
112. |
Ajutoarele pentru C&D&I pot denatura stimulentele dinamice de a investi ale concurenților beneficiarului ajutorului. Atunci când o întreprindere primește ajutor, probabilitatea desfășurării cu succes a activităților de C&D&I crește în general, conducând la o prezență crescută în viitor pe piața (piețele) de produse relevantă(e). Prezența crescută poate determina concurenții să reducă amploarea planurilor lor inițiale de investiții (efectul de evicțiune). |
113. |
În plus, prezența ajutorului poate determina beneficiarii potențiali să se complacă în starea existentă sau să își asume mai multe riscuri. Este probabil ca, în acest caz, efectele pe termen lung asupra performanțelor generale din sectorul respectiv să fie negative. În consecință, ajutoarele pentru C&D&I, dacă nu sunt corect orientate, pot sprijini întreprinderile ineficiente și pot conduce la structuri de piață în care mulți jucători de piață funcționează cu mult sub nivelul de eficiență. |
(c) Crearea sau menținerea puterii de piață
114. |
De asemenea, ajutoarele pentru C&D&I pot avea efecte de denaturare în ceea ce privește creșterea sau menținerea puterii de piață pe piețele de produse. Puterea de piață este puterea de a influența prețurile de pe piață, producția, varietatea sau calitatea produselor și a serviciilor sau alți parametri ai concurenței pentru o perioadă importantă de timp, în detrimentul consumatorilor. Chiar și în cazul în care ajutorul nu consolidează puterea de piață în mod direct, acesta poate avea un astfel de efect în mod indirect, descurajându-i pe concurenții existenți, determinându-i să iasă de pe piață sau descurajând intrarea pe piață a unor noi concurenți. |
3.2.5.1.2. Efecte asupra schimburilor comerciale și asupra alegerii locației
115. |
Ajutoarele de stat pentru C&D&I pot conduce, de asemenea, la denaturări ale concurenței în cazul în care acestea influențează alegerea unei amplasări. Astfel de denaturări pot apărea între statele membre, atunci când întreprinderile fie intră în concurență transfrontalieră, fie iau în considerare schimbarea locației. Ajutorul care vizează mutarea unei activități într-o altă regiune din cadrul pieței interne poate să nu conducă direct la o denaturare a pieței produsului, dar strămută activitățile sau investițiile dintr-o regiune în alta. |
3.2.5.1.3. Efecte negative evidente
116. |
În principiu, o măsură de ajutor și contextul în care aceasta este aplicată trebuie să fie analizate pentru a identifica în ce măsură se poate considera că aceasta are efect de denaturare a pieței. Cu toate acestea, pot fi identificate anumite situații în care efectele negative contrabalansează în mod evident eventualele efecte pozitive, ceea ce înseamnă că ajutorul respectiv nu poate fi considerat compatibil cu piața internă. |
117. |
În special, în conformitate cu principiile generale prevăzute în tratat, ajutoarele de stat nu pot fi considerate compatibile cu piața internă dacă măsura de ajutor este discriminatorie într-o măsură nejustificată de caracterul său de ajutor de stat. Prin urmare, astfel cum s-a explicat în secțiunea 3.1.3, Comisia nu va aproba nicio măsură dacă măsura respectivă sau condițiile aferente acesteia implică o încălcare a dreptului relevant al Uniunii (76). Este vorba, în special, despre cazul măsurilor de ajutor pentru care acordarea ajutorului este condiționată de obligația ca beneficiarul să aibă sediul central în statul membru relevant (sau să fie stabilit, în principal, în statul membru respectiv) sau să utilizeze produse sau servicii naționale, precum și despre cazul măsurilor de ajutor care limitează posibilitatea beneficiarului de a exploata rezultatele C&D&I în alte state membre (77). |
3.2.5.2
118. |
Pentru a fi compatibile cu piața internă, schemele de ajutoare care fac obiectul notificării nu trebuie să conducă la denaturări semnificative ale concurenței și ale schimburilor comerciale. În special, chiar dacă denaturările pot fi considerate limitate la nivel individual (în cazul în care ajutorul este necesar și proporțional pentru a atinge obiectivul comun), în mod cumulativ, schemele de ajutoare pot genera totuși niveluri de denaturare ridicate. Astfel de denaturări pot rezulta, de exemplu, în urma ajutoarelor care afectează în mod negativ stimulentele dinamice pentru inovare ale concurenților. În cazul unei scheme care pune accentul pe anumite sectoare, riscul acestui tip de denaturare este și mai pronunțat. |
119. |
Fără a aduce atingere punctului 145, statele membre trebuie așadar să demonstreze că orice efecte negative vor fi limitate la minimum, luând în considerare, de exemplu, dimensiunea proiectelor în cauză, valorile individuale și cumulative ale ajutoarelor, numărul preconizat de beneficiari, precum și caracteristicile sectoarelor vizate. Pentru a permite Comisiei să evalueze efectele negative probabile ale schemelor de ajutoare care fac obiectul notificării, statele membre pot prezenta o evaluare a impactului, precum și evaluări ex-post efectuate pentru scheme precedente similare. |
3.2.5.3.
3.2.5.3.1 Denaturări pe piețele de produse
120. |
În cazul ajutoarelor individuale care fac obiectul notificării, pentru a permite Comisiei să identifice și să evalueze potențialele denaturări ale concurenței și ale comerțului, statele membre ar trebui să furnizeze informații cu privire la (i) piețele de produse în cauză, și anume piețele afectate de schimbarea de comportament a beneficiarului ajutorului și (ii) concurenții și clienții sau consumatorii afectați. |
121. |
La evaluarea efectelor negative ale măsurii de ajutor, Comisia va pune un accent deosebit în analiza sa privind denaturarea concurenței pe impactul previzibil al ajutoarelor pentru C&D&I asupra concurenței între întreprinderi pe piețele de produse în cauză. Comisia va acorda o pondere mai mare riscurilor la adresa concurenței și comerțului care apar în viitorul apropiat și cu un grad ridicat de probabilitate. |
122. |
În măsura în care o anumită activitate inovatoare va fi asociată cu mai multe viitoare piețe de produse, se va analiza impactul ajutorului de stat asupra ansamblului piețelor în cauză. În anumite cazuri, rezultatele activităților de C&D&I, de exemplu, sub formă de DPI, sunt ele însele comercializate pe piețele tehnologiilor, de exemplu, prin acordarea de licențe pentru brevete sau prin comercializarea acestora. În astfel de cazuri, Comisia poate lua în considerare și efectele ajutorului asupra concurenței pe piețele tehnologiilor. |
123. |
Comisia va utiliza diferite criterii pentru a evalua posibilele denaturări ale concurenței, și anume denaturarea stimulentelor dinamice, crearea sau menținerea puterii de piață și menținerea unor structuri de piață ineficiente. |
(a) Denaturarea stimulentelor dinamice
124. |
În analiza privind posibila denaturare a stimulentelor dinamice, Comisia va avea în vedere următoarele elemente:
|
(b) Crearea sau menținerea puterii de piață
125. |
Comisia este preocupată, în principal, de măsurile de ajutor pentru C&D&I care îi permit beneficiarului să își consolideze puterea de piață pe piețele de produse existente sau să o transfere către piețele de produse viitoare. Prin urmare, este improbabil ca Comisia să identifice probleme de concurență legate de puterea de piață pe piețele pe care beneficiarul ajutorului are o cotă de piață mai mică de 25 % și pe piețele cu un grad de concentrare mai mic de 2 000 determinat pe baza indicelui Herfindahl-Hirschman (IHH). |
126. |
În analiza puterii de piață, Comisia va lua în considerare următoarele elemente:
|
(c) Menținerea unor structuri de piață ineficiente
127. |
În analiza structurilor de piață, Comisia va verifica dacă ajutorul este acordat pe piețe care prezintă supracapacități sau în sectoare aflate în declin. Cu toate acestea, în situații în care piața este în creștere sau în care ajutoarele de stat pentru C&D&I ar putea să modifice dinamica generală a creșterii sau mai ales amprenta emisiilor de GES a sectorului (în conformitate cu comunicările privind Pactul verde european și, respectiv, strategia digitală europeană), în special ca urmare a introducerii unor noi tehnologii, de exemplu pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare sau de digitalizare a producției ori ambele categorii de obiective, fără o creștere a capacităților, nu există riscul ca aceste ajutoare să creeze motive de îngrijorare. |
3.2.5.3.2 Efectele legate de alegerea locației
128. |
În special în cazurile în care ajutoarele pentru C&D&I sunt aproape de piață, acestea pot face ca anumite teritorii să beneficieze de condiții mai favorabile pentru activitățile ulterioare de producție, în special datorită costurilor de producție comparativ mai scăzute ca rezultat al ajutorului acordat sau datorită unor niveluri mai ridicate ale activităților de C&D&I desfășurate prin intermediul ajutorului respectiv. Acest lucru ar putea determina mutarea întreprinderilor pe teritoriile respective. |
129. |
Efectele legate de alegerea locației pot fi relevante și pentru infrastructurile de cercetare și infrastructurile de testare și experimentare. În cazul în care ajutoarele sunt utilizate, în principal, pentru a atrage o infrastructură într-o anumită regiune în detrimentul alteia, acestea nu vor contribui la promovarea activităților de C&D&I în Uniune. |
130. |
În analiza sa privind ajutorul individual care face obiectul notificării, Comisia va ține cont în consecință de orice dovadă care demonstrează că beneficiarul ajutorului a avut în vedere locații alternative. |
131. |
De asemenea, ajutoarele care conduc doar la schimbarea locației activităților de C&D&I în cadrul pieței interne, fără a modifica natura, dimensiunea sau domeniul de aplicare al proiectului nu vor fi considerate compatibile. |
3.2.6 Punerea în balanță a efectelor pozitive și negative ale ajutorului
132. |
Comisia verifică dacă efectele negative identificate ale măsurii de ajutor asupra concurenței și asupra condițiilor schimburilor comerciale prevalează asupra efectelor pozitive ale ajutorului planificat. |
3.2.6.1
133. |
Există o corelație între creșterea economică și investițiile în C&D&I. Activitatea de C&D&I sporește productivitatea și stimulează dezvoltarea economică. De aceea, C&D&I reprezintă un factor important care determină întreprinderile din Uniune să asigure dezvoltarea economică elaborând noi produse, tehnologii, servicii sau procese de producție, respectiv ambele. |
134. |
Investițiile în C&D&I sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea tuturor sectoarelor economiei, fiind strâns legate de productivitate. |
135. |
Ca o primă etapă a testului comparativ, Comisia va evalua efectele pozitive ale ajutorului asupra activității economice beneficiare, ținând seama în măsura cuvenită de activitatea de C&D&I declanșată de măsura de ajutor în cauză sau de dimensiunea, sfera sau viteza proiectului de C&D&I a cărei îmbunătățire este urmărită prin măsura de ajutor. |
136. |
În plus, Comisia poate verifica, de asemenea, dacă ajutorul generează efecte pozitive mai ample legate de C&D&I. Atunci când aceste efecte pozitive mai ample le reflectă pe cele cuprinse în politicile Uniunii, cum ar fi comunicările referitoare la noul SEC pentru cercetare și inovare, la Pactul verde european, la strategia digitală europeană și la noua strategie industrială pentru Europa, se poate presupune că ajutoarele pentru C&D&I aliniate la aceste politici ale Uniunii au astfel de efecte pozitive mai ample. |
137. |
Comisia recunoaște că sunt necesare atât investiții private, cât și publice pentru a sprijini și a accelera activitățile de C&D&I legate de tehnologii critice, a căror introducere pe piață ar urma să faciliteze transformarea digitală a industriei din Uniune și tranziția Uniunii către o economie cu emisii reduse la zero/scăzute de dioxid de carbon, precum și către o economie circulară și cu o poluare redusă la zero, în care capitalul natural este protejat. Comisia se declară în favoarea activităților de C&D&I sprijinite de statele membre și conforme cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (78), acesta din urmă constituind una dintre posibilele metodologii de identificare a activităților de C&D&I pentru tehnologii, produse sau alte soluții pentru activități economice durabile din punctul de vedere al mediului. |
138. |
Statele membre care au în vedere acordarea de ajutoare de stat pentru C&D&I trebuie să definească cu precizie obiectivul urmărit și, în special, să explice modul în care măsura intenționează să promoveze C&D&I. Pentru măsurile cofinanțate de fondurile structurale și de investiții europene, statele membre se pot baza pe argumentele prezentate în cadrul programelor operaționale relevante. |
139. |
Comisia este în favoarea măsurilor de ajutor care fac parte integrantă dintr-un program sau dintr-un plan de acțiune cuprinzător de stimulare a activităților de C&D&I sau a strategiilor de specializare inteligentă și care sunt sprijinite de evaluări riguroase ale unor măsuri de ajutor similare anterioare care demonstrează eficacitatea acestora. |
140. |
În ceea ce privește ajutoarele de stat care se acordă pentru proiecte sau activități care sunt finanțate, de asemenea, de Uniune, fie direct, fie indirect, cu alte cuvinte, de către Comisie, de către agențiile sale executive, de către întreprinderile comune instituite în conformitate cu articolele 185 și 187 din tratat sau de către orice alte organisme de punere în aplicare în cazul cărora finanțarea din partea Uniunii nu se află, în mod direct sau indirect, sub controlul statelor membre, Comisia va considera că s-au constatat efectele pozitive conexe. |
3.2.6.1.1. Considerații suplimentare pentru ajutoarele individuale
141. |
Pentru a demonstra că ajutoarele individuale care fac obiectul obligației de notificare („ajutor individual care face obiectul notificării”) contribuie la un nivel crescut al activităților de C&D&I, statele membre pot utiliza următorii indicatori, împreună cu alte elemente relevante de natură cantitativă sau calitativă:
|
142. |
Pentru a concluziona că ajutorul contribuie la creșterea nivelului de C&D&I în Uniune, Comisia va lua în considerare nu numai creșterea netă a activităților de C&D&I desfășurate de întreprindere, ci și contribuția ajutorului la creșterea globală a cheltuielilor cu C&D&I în sectorul vizat, la creșterea activităților transfrontaliere de C&D&I din Uniune, precum și la îmbunătățirea situației Uniunii în domeniul C&D&I în context internațional. Vor fi privite în mod favorabil măsurile de ajutor pentru care se are în vedere o evaluare ex-post, pusă la dispoziția publicului, a efectului pozitiv al acestora. |
3.2.6.2.
143. |
În cele din urmă, Comisia va evalua efectele negative identificate ale măsurii de ajutor în ceea ce privește denaturările concurenței și impactul asupra schimburilor comerciale dintre statele membre (a se vedea secțiunile 3.2.1-3.2.5), punându-le în balanță cu efectele pozitive ale ajutorului planificat (a se vedea secțiunea 3.2.6.1) pentru dezvoltarea activităților economice și a economiei sau societății Uniunii, sau a ambelor, urmând să concluzioneze cu privire la compatibilitatea măsurii de ajutor cu piața internă numai în cazul în care efectele pozitive compensează efectele negative. |
144. |
În cazurile în care măsura de ajutor propusă nu urmărește, într-un mod adecvat și proporțional, să remedieze un eșec al pieței bine identificat, efectele negative de denaturare pe care măsura le are asupra concurenței vor tinde să contrabalanseze efectele pozitive ale acesteia, drept pentru care Comisia ar putea concluziona că măsura de ajutor propusă este incompatibilă. |
145. |
Bilanțul general al anumitor categorii de scheme de ajutoare poate face ulterior obiectul unei cerințe de evaluare ex post, menționată în secțiunea 4. În astfel de cazuri, Comisia poate limita durata schemelor respective la patru ani sau mai puțin, cu posibilitatea de a renotifica ulterior prelungirea acestora. |
4. Evaluarea
146. |
Ca garanție suplimentară că denaturarea concurenței și a schimburilor comerciale este limitată, Comisia poate solicita ca schemele de ajutoare menționate la punctul 147 să facă obiectul unei evaluări ex post. Vor fi evaluate schemele care au un efect potențial deosebit de ridicat de denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale, adică schemele care riscă să restricționeze sau să denatureze concurența în mod semnificativ dacă implementarea nu este reexaminată în timp util. |
147. |
Se poate impune o evaluare ex post în cazul schemelor de ajutoare cu bugete mari sau cu elemente de noutate specifice ori în cazurile în care se prevăd modificări semnificative ale pieței, ale tehnologiei sau ale reglementărilor. În orice caz, evaluarea va fi necesară pentru schemele al căror buget sau ale căror cheltuieli contabilizate pentru ajutoarele de stat depășesc 150 de milioane EUR în orice an dat sau 750 de milioane EUR pe durata lor totală, adică durata combinată a schemei și a oricărei scheme anterioare care a acoperit un obiectiv similar și o zonă geografică similară, începând de la 1 ianuarie 2022. Având în vedere obiectivele evaluării și pentru a evita impunerea unei sarcini disproporționate asupra statelor membre, evaluările ex post sunt necesare numai pentru schemele de ajutoare a căror durată totală depășește trei ani, începând cu 1 ianuarie 2022. |
148. |
Se poate renunța la cerința evaluării ex post în cazul schemelor de ajutoare care urmează direct unei scheme care a acoperit un obiectiv și o zonă geografică similare și a făcut obiectul unei evaluări, pentru care a fost emis un raport de evaluare finală în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Comisie și care nu a generat constatări negative. Dacă raportul final de evaluare a unei scheme nu este conform cu planul de evaluare aprobat, schema respectivă trebuie suspendată cu efect imediat. |
149. |
Scopul evaluării ar trebui să fie de a se verifica dacă s-au îndeplinit ipotezele și condițiile care stau la baza compatibilității schemei, în special necesitatea și eficacitatea măsurii de ajutor în lumina obiectivelor sale generale și specifice. În cadrul evaluării ar trebui să se analizeze, de asemenea, impactul schemei asupra concurenței și a comerțului. |
150. |
Pentru schemele de ajutoare supuse obligației de evaluare în conformitate cu punctul 147, statele membre trebuie să notifice un proiect de plan de evaluare, care va face parte integrantă din evaluarea schemei de către Comisie, după cum urmează:
|
151. |
Proiectul de plan de evaluare trebuie să fie conform cu principiile metodologice comune indicate de Comisie (79). Statele membre trebuie să publice planul de evaluare aprobat de Comisie. |
152. |
Evaluarea ex post trebuie efectuată de către un expert independent de autoritatea care acordă ajutorul de stat, pe baza planului de evaluare. Fiecare evaluare trebuie să includă cel puțin un raport de evaluare intermediar și un raport de evaluare final. Statele membre trebuie să publice ambele rapoarte. |
153. |
Raportul final de evaluare trebuie prezentat Comisiei în timp util pentru evaluarea unei eventuale prelungiri a schemei de ajutoare și cel târziu cu nouă luni înainte de expirarea schemei. Perioada respectivă poate fi redusă în cazul schemelor care trebuie evaluate în ultimii doi ani de punere în aplicare. Domeniul de aplicare și modalitățile precise ale fiecărei evaluări vor fi descrise în decizia de aprobare a schemei de ajutoare. În notificarea unei măsuri de ajutor ulterioare cu un obiectiv similar trebuie să se descrie modul în care au fost luate în considerare rezultatele evaluării. |
5. Raportare și monitorizare
154. |
În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2015/1589 al Consiliului (80) și cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (81), statele membre trebuie să prezinte Comisiei rapoarte anuale. |
155. |
Statele membre trebuie să păstreze evidențe detaliate cu privire la toate măsurile de ajutor. Evidențele trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a stabili faptul că au fost îndeplinite condițiile privind costurile eligibile și intensitățile maxime ale ajutorului. Evidențele respective trebuie păstrate timp de zece ani de la data acordării ajutorului și trebuie furnizate, la cerere, Comisiei. |
6. Aplicabilitate
156. |
Comisia va respecta principiile și orientările stabilite în prezenta comunicare la evaluarea compatibilității tuturor ajutoarelor pentru C&D&I notificate în privința cărora i se solicită să ia o decizie după data de 19 octombrie 2022. Ajutoarele pentru C&D&I ilegale vor fi evaluate în conformitate cu normele aplicabile la data la care s-au acordat ajutoarele. |
157. |
În temeiul articolului 108 alineatul (1) din tratat, Comisia propune ca statele membre să modifice, acolo unde este necesar, schemele de ajutor pentru C&D&I existente astfel încât să asigure conformitatea acestora cu prezentul cadru până, cel târziu, la 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cadru. |
158. |
Statele membre sunt invitate să își dea acordul explicit și necondiționat cu privire la măsurile adecvate menționate la punctul 157 în termen de două luni de la data publicării prezentului cadru în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În absența unui răspuns din partea unui stat membru, Comisia va considera că statul membru în cauză nu este de acord cu măsurile propuse. |
7. Revizuire
159. |
Comisia poate decide să revizuiască sau să modifice prezentul cadru în orice moment, dacă acest lucru este necesar din motive legate de politica în domeniul concurenței sau pentru a ține cont de alte politici și angajamente internaționale ale Uniunii sau din orice alt motiv întemeiat. |
(1) Termenul „eșec al pieței” se referă la situațiile în care este improbabil ca piețele, lăsate să funcționeze pe cont propriu, să producă rezultate eficiente.
(2) Normele au drept scop, printre altele, să sprijine C&D&I destinate activităților de digitalizare înțelese, în sensul prezentului cadru, ca adoptarea de tehnologii inovatoare utilizate de dispozitive și/sau sisteme electronice care permit sporirea funcționalității produselor, dezvoltarea de servicii online, modernizarea proceselor sau migrarea către modele de afaceri bazate pe dezintermedierea producției de bunuri și a prestării de servicii, generând în cele din urmă un impact transformator. C&D&I care au drept finalitate activitățile de digitalizare în temeiul prezentului cadru sunt eligibile pentru ajutoare de stat, cu excepția cazului în care acestea nu sunt decât investiții de înlocuire, în cazul cărora necesitatea și efectul stimulativ al ajutorului sunt discutabile.
(3) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final, 11 decembrie 2019.
(4) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Conturarea viitorului digital al Europei”, COM(2020) 67 final, 19 februarie 2020.
(5) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, COM(2021) 118 final, 9 martie 2021.
(6) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „O strategie europeană privind datele”, COM(2020) 66 final, 19 februarie 2020.
(7) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „O nouă Strategie industrială pentru Europa”, COM(2020) 102 final, 10 martie 2020.
(8) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei”, COM(2021) 350 final, 5 mai 2021.
(9) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”, COM(2020) 456 final, 27 mai 2020.
(10) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Construirea unei Uniuni Europene a sănătății: consolidarea rezilienței UE în caz de amenințări transfrontaliere la adresa sănătății”, COM(2020) 724 final, 11 noiembrie 2020.
(11) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Un nou SEC pentru cercetare și inovare”, COM(2020) 628 final, 30 septembrie 2020.
(12) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară pentru o Europă mai curată și mai competitivă” COM(2020) 98 final, 11 martie 2020.
(13) Acest obiectiv a fost aprobat în concluziile Consiliului (Competitivitate) din 1 decembrie 2020.
(14) Prezentul cadru nu se aplică regimurilor fiscale favorabile pentru brevete.
(15) Inclusiv finanțarea furnizată în cadrul programului Orizont Europa sau al programului Europa digitală.
(16) Comunicarea Comisiei intitulată „Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate” (JO C 244, 1.10.2004, p. 2).
(17) A se vedea hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 13 septembrie 1995, TWD Textilwerke Deggendorf GmbH / Comisia, cauzele conexate T-244/93 și T-486/93, ECLI:EU:T:1995:160.
(18) Comisia consideră că este util să se mențină categorii diferite de activități de C&D, indiferent de posibilitatea ca activitățile respective să urmeze un model interactiv, și nu un model liniar.
(19) Tehnologiile generice esențiale sunt definite și identificate în Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană privind tehnologiile generice esențiale – o punte către creștere economică și locuri de muncă”, COM (2012) 341 final, 26 iunie 2012.
(20) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).
(21) Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1).
(22) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).
(23) Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1).
(24) Regulamentul (UE) nr. 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 de aplicare a articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 248, 24.9.2015, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2018/1911 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 (JO L 311, 7.12.2018, p. 8).
(25) Criteriile pentru analizarea compatibilității cu piața internă a ajutoarelor de stat menite să promoveze executarea unor proiecte importante de interes comun european, inclusiv ajutoarele pentru C&D&I evaluate în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, sunt stabilite într-o comunicare separată a Comisiei.
(26) A se vedea Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6).
(27) Centrele de inovare digitală (inclusiv centrele europene de inovare digitală sprijinite în cadrul programului Europa digitală gestionat la nivel central) al căror scop este de a stimula adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale precum inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică de către industrie (în special IMM-uri) și organizațiile din sectorul public, dar fără a se limita la acestea, pot fi considerate ca fiind un cluster de inovare în sine în sensul prezentului cadru, în funcție de obiectivele specifice urmărite sau de activitățile/funcționalitățile oferite de centrul de inovare digitală.
(28) Inovarea organizațională poate include, de asemenea, inovarea socială, cu condiția ca activitățile de inovare socială să intre în domeniul de aplicare al definiției.
(29) Inovarea de proces poate include, de asemenea, inovarea socială, cu condiția ca activitățile de inovare socială să se încadreze în domeniul de aplicare al definiției.
(30) A se vedea articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) (JO L 206, 8.8.2009, p. 1).
(31) Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(32) Infrastructurile de testare și experimentare pot fi cunoscute și prin termenul de «infrastructuri tehnologice». A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat «Infrastructuri tehnologice», SWD (2019) 158 final, 8 aprilie 2019.
(33) Comisia Europeană, „Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene” (JO C 262, 19.7.2016, p. 1).
(34) A se vedea hotărârea Curții de Justiție din 16 iunie 1987, Comisia/Italia, C-118/85, ECLI:EU:C:1987:283, punctul 7; hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 iunie 1998, Comisia/Italia, C-35/96. ECLI:EU:C:1998:303, punctul 36; hotărârea Curții de Justiție din 19 februarie 2002, Wouters, C-309/99, ECLI:EU:C:2002:98, punctul 46.
(35) A se vedea hotărârea Curții de Justiție din 27 septembrie 1988, Humble și Edel, C-263/86, ECLI:EU:C:1988:451, punctele 9-10, 15-18; hotărârea Curții de Justiție din 7 decembrie 1993, Wirth, C-109/92, ECLI:EU:C:1993:916, punctul 15.
(36) A se vedea, de exemplu, cazurile NN54/2006, Přerov logistics College, și N 343/2008, Ajutor individual pentru Colegiul Universitar din Nyíregyháza în vederea dezvoltării Centrului de cunoștințe Partium.
(37) A se vedea Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutoare de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (JO C 8, 11.1.2012, p. 4), punctele 26-29.
(38) Formarea profesională a forței de muncă, în sensul normelor privind ajutorul de stat pentru ajutoarele în domeniul formării, nu îndeplinește condițiile pentru a fi considerată activitate principală neeconomică a organizațiilor de cercetare.
(39) Furnizarea de servicii de C&D și C&D desfășurată în numele întreprinderilor nu sunt considerate drept activități de C&D independente.
(40) În cazul în care o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare este finanțată atât din surse publice, cât și private, Comisia va considera că această condiție este îndeplinită atunci când finanțarea publică alocată entității relevante pentru o perioadă contabilă specifică depășește costurile activităților neeconomice desfășurate în perioada respectivă.
(41) Întrucât comunitatea de cercetare, atunci când desfășoară activități economice auxiliare, obține expertiză și cunoștințe îmbunătățite care pot fi utilizate pentru desfășurarea activităților neeconomice principale ale organizației de cercetare sau ale infrastructurii de cercetare în beneficiul societății în general.
(42) A se vedea hotărârea Curții de Justiție din 16 mai 2002, Franța/Comisia, C-482/99, ECLI:EU:C:2002:294, punctul 24.
(43) În cazul în care organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare prestează un serviciu specific de cercetare sau desfășoară activități de cercetare contractuală pentru prima dată în numele unei anumite întreprinderi, cu titlu de probă și pentru o perioadă de timp clar delimitată, Comisia va considera, de regulă, că prețul perceput este prețul pieței dacă serviciul de cercetare sau activitatea de cercetare contractuală este unică și se poate dovedi că nu există o piață pentru aceasta.
(44) Nu sunt incluse acordurile ferme privind valoarea de piață a DPI rezultate și valoarea contribuțiilor la proiect.
(45) Inclusiv sub forma unor acorduri de transfer de material, în cazul în care o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare transferă materiale unei întreprinderi pentru propriile activități de C&D ale destinatarului.
(46) A se vedea Comunicarea și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei – Comunicarea Comisiei „Achiziția înainte de comercializare: încurajarea inovației pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa”, COM(2007) 799 final, 14 decembrie 2007.
(47) A se vedea articolul 27 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65) și articolul 45 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243). De asemenea, în cazul unei proceduri restrânse în sensul articolului 28 din Directiva 2014/24/UE și, respectiv, al articolului 46 din Directiva 2014/25/UE, Comisia va considera, de asemenea, că nu se acordă niciun ajutor de stat întreprinderilor, cu excepția cazului în care furnizorii interesați sunt împiedicați să participe la procedura de licitație fără motive întemeiate.
(48) Acesta va fi cazul, de asemenea, atunci când achizitorii publici cumpără soluții inovatoare care rezultă dintr-o achiziție de C&D precedentă sau produse și servicii, altele decât C&D, care urmează a fi prestate la un nivel de performanță care necesită inovarea unui produs, a unui proces sau inovarea organizațională.
(49) Fără a aduce atingere procedurilor care au ca obiect atât dezvoltarea, cât și achiziționarea ulterioară a produselor sau a serviciilor unice ori specializate.
(50) Condițiile de compatibilitate stabilite într-un regulament de exceptare pe categorii rămân pe deplin aplicabile pentru toate celelalte cazuri de ajutoare individuale, inclusiv atunci când astfel de ajutoare sunt acordate pe baza unei scheme de ajutoare care face obiectul obligației de notificare.
(51) A se vedea hotărârea Curții de Justiție, HGA și alții / Comisia, cauzele conexate C-630/11 P - C-633/11 P, ECLI:EU:C:2013:387.
(52) În cazul în care cererea de ajutor se referă la un proiect de C&D, aceasta nu exclude posibilitatea ca potențialul beneficiar să fi efectuat deja studii de fezabilitate care nu sunt acoperite de cererea de ajutor de stat.
(53) În cazul ajutoarelor pentru proiecte sau activități desfășurate în etape succesive care pot face obiectul unor proceduri separate de acordare a ajutorului, acest lucru înseamnă că începutul lucrărilor nu trebuie să aibă loc înaintea primei cereri de ajutor. În cazul ajutoarelor acordate în temeiul unei scheme de ajutoare fiscale automate, schema în cauză trebuie să fi fost adoptată și să fi intrat în vigoare înainte de începerea lucrărilor la proiectul sau activitatea care beneficiază de ajutor.
(54) Deși s-ar putea ca acest lucru să nu fie posibil ex ante pentru o măsură nou introdusă, se așteaptă de la statele membre să furnizeze studii de evaluare privind efectul stimulativ al propriilor scheme de ajutoare fiscale (astfel încât metodologiile planificate sau preconizate pentru evaluările ex post să facă parte, în mod normal, din elaborarea unor astfel de măsuri). În lipsa unor studii de evaluare, efectul stimulativ al schemelor de ajutoare fiscale poate fi presupus numai în cazul măsurilor progresive.
(55) Valoarea actualizată netă a unui proiect este diferența dintre fluxurile de numerar pozitive și negative pe durata investiției, actualizate la valoarea lor curentă (folosind costul mediu ponderat al capitalului).
(56) RIR nu se bazează pe rezultatele contabile dintr-un anumit an, ci ia în considerare fluxurile de numerar viitoare pe care investitorul se așteaptă să le primească pe întreaga durată a investiției. RIR este definită ca rata de actualizare pentru care VAN a fluxurilor de numerar este egală cu zero.
(57) A se vedea, de exemplu, hotărârea Curții de Justiție din 19 septembrie 2000, Germania/Comisia, C-156/98, ECLI:EU:C:2000:467, punctul 78; Hotărârea Curții de Justiție din 22 decembrie 2008, Société Régie Networks/Rhône-Alpes Bourgogne, C-333/07, ECLI:EU:C:2008:764, punctele 94-116; hotărârea Curții de Justiție din 22 septembrie 2020, Austria/Comisia, C-594/18 P, ECLI:EU:C:2020:742, punctul 44; hotărârea Curții de Justiție din 14 octombrie 2010, Nuova Agricast/Comisia, C-67/09 P, ECLI:EU:C:2010:607, punctul 51.
(58) A se vedea hotărârea Curții de Justiție din 15 iunie 1993, Matra/Comisia, C-225/91 P, ECLI:EU:C:1993:239, punctul 42.
(59) Încadrarea nu trebuie neapărat să respecte o ordine cronologică, fiind posibilă trecerea progresivă în timp de la activități de cercetare fundamentală la activități mai apropiate de piață. Prin urmare, nimic nu va împiedica Comisia să clasifice o sarcină efectuată într-o etapă ulterioară a proiectului ca cercetare industrială, considerând în același timp că o activitate desfășurată într-o etapă incipientă constituie dezvoltare experimentală sau nu se încadrează deloc în categoria de cercetare.
(60) Din motive practice și cu excepția cazului în care se demonstrează că, în cazuri individuale, ar trebui utilizată o altă scară, se poate considera că și diferitele categorii de C&D corespund nivelurilor de maturitate a tehnologiei 1 (cercetare fundamentală), 2-4 (cercetare industrială) și 5-8 (dezvoltare experimentală) – a se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană privind tehnologiile generice esențiale – o punte către creștere economică și locuri de muncă”, COM(2012) 341 final, 26 iunie 2012.
(61) OECD Frascati Manual 2015: Guidelines for Collecting and Reporting Data on Research and Experimental Development (Manualul Frascati 2015, OCDE: Orientări pentru colectarea și raportarea datelor privind cercetarea și dezvoltarea experimentală), astfel cum a fost modificat sau înlocuit.
(62) Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice aplicabile ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare în sectorul agricol și al pescuitului, astfel cum sunt prevăzute într-un regulament de exceptare pe categorii de ajutoare.
(63) Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6).
(64) Pe de altă parte, în cazul în care o măsură de ajutor fiscal face distincție între diversele categorii de C&D, intensitățile relevante ale ajutorului nu trebuie să fie depășite.
(65) Se poate pune în aplicare un mecanism de recuperare cu titlu de garanție.
(66) În cazul în care ajutorul permite doar o creștere a vitezei de finalizare a proiectului, comparația ar trebui să reflecte în principal calendarele diferite în ceea ce privește fluxurile de trezorerie și întârzierile la intrarea pe piață.
(67) A se vedea articolul 25 din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 248, 24.9.2015, p. 9).
(68) „Pagina de căutare publică privind transparența ajutoarelor de stat”, disponibilă la următoarea adresă web: https://webgate.ec.europa.eu/competition/transparency/public?lang=ro.
(69) Cu excepția secretelor comerciale și a altor informații confidențiale în cazuri justificate în mod corespunzător și sub rezerva acordului Comisiei [Comunicarea Comisiei din 1 decembrie 2003 privind secretul profesional în deciziile din domeniul ajutorului de stat, C(2003) 4582 (JO C 297, 9.12.2003, p. 6)].
(70) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE Rev. 2 și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
(71) Echivalent subvenție brută sau, după caz, valoarea investiției. Pentru ajutoarele de exploatare, se poate furniza valoarea anuală a ajutorului per beneficiar. Pentru schemele fiscale, această sumă poate fi comunicată conform intervalelor de la punctul 143. Cuantumul care trebuie publicat este cuantumul maxim autorizat al beneficiului fiscal, și nu cuantumul dedus în fiecare an (de exemplu, în cazul unui credit fiscal trebuie publicat cuantumul maxim autorizat al creditului fiscal, și nu cuantumul efectiv, care ar putea să depindă de veniturile impozabile și variază de la un an la altul).
(72) În cazul în care ajutorul se acordă prin intermediul mai multor instrumente de ajutor, cuantumul ajutorului se furnizează pentru fiecare instrument în parte.
(73) Astfel cum a fost indicată de Comisie în cadrul procedurii electronice menționate la punctul 21.
(74) În cazul în care nu există o cerință formală de prezentare a unei declarații anuale, se va considera că data acordării este, în scopul înregistrării, data de 31 decembrie a anului pentru care a fost acordat ajutorul.
(75) Această analiză se poate referi, după caz, atât la piața factorilor de producție, cât și la piața produselor finite.
(76) Hotărârea Curții de Justiție din 22 martie 1977, Iannelli & Volpi SpA/Ditta Paolo Meroni (C-74/76, ECLI:EU:C:1977:51).
(77) Hotărârea Curții de Justiție din 10 martie 2005, Laboratoires Fournier SA/Direction des vérifications nationales et internationales (C-39/04, ECLI:EU:C:2005:161).
(78) Regulamentul (UE) 2020/852 din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(79) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, Metodologie comună pentru evaluarea ajutoarelor de stat, Bruxelles, 28 mai 2014 [SWD(2014) 179 final], sau oricare dintre documentele ulterioare acestuia.
(80) Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 248, 24.9.2015, p. 9).
(81) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).
ANEXA I
Costuri eligibile
Ajutoare pentru proiecte de C&D |
|
||||||||||||||
Ajutoare pentru studii de fezabilitate |
Costurile aferente studiului. |
||||||||||||||
Ajutoare pentru construirea și modernizarea infrastructurilor de cercetare |
Costurile investițiilor în active corporale și necorporale. |
||||||||||||||
Ajutoare pentru construirea și modernizarea infrastructurii de testare și experimentare |
Costurile investițiilor în active corporale și necorporale. |
||||||||||||||
Ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor |
|
||||||||||||||
Ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională |
|
||||||||||||||
Ajutoare pentru clusterele de inovare |
|
||||||||||||||
Ajutoare pentru investiții |
Costurile investițiilor în active corporale și necorporale. |
||||||||||||||
Ajutoare de exploatare |
Costurile cu personalul și alte costuri administrative (inclusiv cheltuielile generale) referitoare la:
|
(1) Cercetarea relevantă pentru domeniul sănătății sau având legătură cu acesta include cercetarea privind vaccinuri, medicamente și tratamente, dispozitive medicale și echipamente spitalicești și medicale, dezinfectanți, îmbrăcăminte și echipamente de protecție, precum și cercetarea privind inovații de proces relevante pentru o producție eficientă a produselor solicitate.
ANEXA II
Intensitățile maxime ale ajutorului
|
Întreprindere mică |
Întreprindere mijlocie |
Întreprindere mare |
||||
Ajutoare pentru proiecte de C&D |
|
|
|
||||
Cercetare fundamentală |
100 % |
100 % |
100 % |
||||
Cercetare industrială |
70 % |
60 % |
50 % |
||||
|
80 % |
75 % |
65 % |
||||
|
75 % sau 80 % |
65 % sau 75 % |
55 % sau 65 % |
||||
Dezvoltare experimentală |
45 % |
35 % |
25 % |
||||
|
60 % |
50 % |
40 % |
||||
|
50 % sau 60 % |
40 % sau 50 % |
30 % sau 40 % |
||||
Ajutoare pentru studii de fezabilitate |
70 % |
60 % |
50 % |
||||
|
75 % sau 80 % |
65 % sau 75 % |
55 % sau 65 % |
||||
Ajutoare pentru construirea și modernizarea infrastructurilor de cercetare |
50 % |
50 % |
50 % |
||||
|
60 % |
60 % |
60 % |
||||
Ajutoare pentru construirea și modernizarea infrastructurilor de testare și experimentare |
45 % |
35 % |
25 % |
||||
|
55 % |
45 % |
35 % |
||||
|
60 % (55 + 5 ) sau 50 % (45 + 5 ) |
50 % (45 + 5 ) sau 40 % (35 + 5 ) |
40 % (35 + 5 ) sau 30 % (25 + 5 ) |
||||
Ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor |
50 % |
50 % |
- |
||||
Ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională
|
50 % |
50 % |
15 % |
||||
Ajutoare pentru clusterele de inovare |
|
|
|
||||
Ajutoare pentru investiții |
50 % |
50 % |
50 % |
||||
|
55 % sau 65 % |
55 % sau 65 % |
55 % sau 65 % |
||||
Ajutoare de exploatare |
50 % |
50 % |
50 % |