(a)

ajutoarele pentru proiecte de C&D în cazul cărora partea din proiectul de cercetare care beneficiază de ajutor se încadrează în categoriile de cercetare fundamentală și cercetare aplicată, aceasta din urmă putând fi împărțită în cercetare industrială și dezvoltare experimentală (18). Aceste ajutoare vizează, în principal, eșecul pieței legat de externalitățile pozitive (propagarea cunoștințelor), dar pot fi îndreptate și către un eșec al pieței cauzat de informații imperfecte și asimetrice sau (în special în proiectele de colaborare) un eșec de coordonare;

(b)

ajutoarele pentru studii de fezabilitate aferente proiectelor de C&D, care contribuie la remedierea unui eșec al pieței legat în principal de informații imperfecte și asimetrice;

(c)

ajutoarele pentru construirea și modernizarea infrastructurilor de cercetare , care sunt destinate, în principal, remedierii unui eșec al pieței rezultat din dificultăți de coordonare, dar și din informații imperfecte și asimetrice. Infrastructurile de cercetare de înaltă calitate sunt din ce în ce mai necesare pentru o cercetare novatoare, întrucât acestea atrag talentele din întreaga lume și sunt esențiale, de exemplu, pentru tehnologiile informației și comunicațiilor și pentru tehnologiile generice esențiale (19). Costurile ridicate ale investițiilor inițiale pentru achiziționarea de instalații și echipamente științifice de ultimă generație utilizate pentru activități de cercetare în stadiu incipient, în special de către comunitatea științifică, fac adesea imposibilă găsirea finanțării necesare pe piață;

(d)

ajutoarele pentru construirea și modernizarea infrastructurilor de testare și experimentare contracarează în principal disfuncționalitățile pieței generate de caracterul imperfect și asimetric al informațiilor sau de disfuncționalități de coordonare. Construirea sau modernizarea unei infrastructuri de testare și experimentare de ultimă generație presupune costuri de investiții inițiale ridicate, care, împreună cu o bază de clienți incertă, pot îngreuna accesul la finanțare. Accesul la infrastructurile de testare și experimentare finanțate din fonduri publice trebuie să fie acordat mai multor utilizatori în mod transparent și nediscriminatoriu și în condițiile pieței. Pentru a facilita accesul utilizatorilor la infrastructurile de testare și experimentare, taxele de utilizare percepute acestora pot fi reduse cu respectarea altor dispoziții din prezentul cadru sau din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 (20) ori din Regulamentul de minimis (21).

(e)

ajutoarele pentru activități de inovare, care servesc, în principal, la remedierea eșecurilor pieței legate de externalități pozitive (propagarea cunoștințelor), dificultăți de coordonare și, într-o mai mică măsură, informații asimetrice. În ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”), astfel de ajutoare pentru inovare pot fi acordate pentru obținerea, validarea și protejarea brevetelor și altor active necorporale, pentru detașarea personalului cu înaltă calificare, precum și pentru achiziționarea de servicii de consultanță și de asistență în domeniul inovării, de exemplu cele furnizate de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare sau clustere de inovare.

(f)

ajutoarele pentru inovarea de proces și organizațională, care servesc, în principal, la remedierea eșecurilor pieței legate de externalități pozitive (propagarea cunoștințelor), dificultăți de coordonare și, într-o mai mică măsură, informații asimetrice. Aceste măsuri de ajutor se pot acorda în principal IMM-urilor. Ajutoarele acordate întreprinderilor mari sunt compatibile numai dacă acestea colaborează efectiv cu cel puțin o IMM în cadrul activității care beneficiază de ajutor.

(g)

ajutoarele pentru clusterele de inovare, care au ca obiectiv remedierea eșecurilor pieței asociate unor probleme de coordonare care împiedică dezvoltarea clusterelor, limitând interacțiunile și fluxul de cunoștințe în cadrul acestora și între acestea. Ajutoarele de stat ar putea contribui la soluționarea acestei probleme în primul rând prin sprijinirea investițiilor în infrastructuri comune și deschise pentru clusterele de inovare și, în al doilea rând, prin sprijinirea funcționării clusterelor cu scopul de a îmbunătăți colaborarea, stabilirea de contacte și învățarea. Statul membru ar trebui să justifice în mod corespunzător ajutoarele de exploatare pentru clustere, în special atunci când durata acestora depășește zece ani. Taxele percepute pentru utilizarea instalațiilor clusterului de inovare și pentru participarea la activitățile clusterului de inovare corespund prețului pieței sau reflectă costurile acestora (inclusiv o marjă rezonabilă). Pentru a facilita accesul la instalațiile clusterelor de inovare sau participarea la activitățile clusterului de inovare, se poate oferi acces la prețuri reduse, cu respectarea altor dispoziții din prezentul cadru sau din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 (22) ori a normelor Regulamentului de minimis (23) aplicabile utilizatorilor serviciilor furnizate de clusterul de inovare.

(a)

„ajutoare ad-hoc” înseamnă ajutoarele care nu sunt acordate pe baza unei scheme de ajutoare;

(b)

„ajutor” înseamnă orice măsură care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat;

(c)

„intensitatea ajutorului” înseamnă valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe. În cazul în care ajutorul se acordă sub altă formă decât cea a subvenției, valoarea ajutorului este echivalentul subvenție al ajutorului. Ajutoarele care pot fi plătite în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lor la data acordării. Rata dobânzii care trebuie utilizată în acest sens este rata de scont (26) aplicabilă la data acordării. Intensitatea ajutorului se calculează pentru fiecare beneficiar;

(d)

„schemă de ajutoare” înseamnă orice act în baza căruia, fără a fi necesare măsuri suplimentare de punere în aplicare, întreprinderilor definite în schemă în mod general și abstract li se pot acorda ajutoare individuale și orice act în baza căruia un ajutor care nu are legătură cu un proiect anume poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi;

(e)

„cercetare aplicată” înseamnă cercetare industrială, dezvoltare experimentală sau orice combinație a acestora;

(f)

„concurență deplină” înseamnă o situație în care condițiile tranzacției dintre părțile contractante nu diferă de cele care s-ar aplica între întreprinderi independente și nu conțin niciun element de coluziune. Se consideră că orice tranzacție rezultată în urma unei proceduri de atribuire deschise, transparente și nediscriminatorii respectă principiul concurenței depline;

(g)

„data acordării ajutorului” înseamnă data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu legislația națională aplicabilă;

(h)

„colaborare efectivă” înseamnă colaborare între cel puțin două părți independente în vederea schimbului de cunoștințe și tehnologii sau în vederea atingerii unui obiectiv comun, bazată pe diviziunea muncii, în cadrul căreia părțile definesc de comun acord domeniul de aplicare a proiectului de colaborare, contribuie la punerea în aplicare a acestuia și împart riscurile și rezultatele. Este posibil ca una sau mai multe părți să suporte integral costurile proiectului și, prin urmare, celelalte părți să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta. Cercetarea contractuală și prestarea de servicii de cercetare nu sunt considerate forme de colaborare;

(i)

„plan de evaluare” înseamnă un document care cuprinde una sau mai multe scheme de ajutor și care conține cel puțin următoarele aspecte minime: obiectivele care urmează a fi evaluate, întrebările evaluării, indicatorii de rezultat, metoda avută în vedere pentru realizarea evaluării, cerințele privind colectarea datelor, calendarul propus al evaluării, inclusiv data prezentării rapoartelor de evaluare intermediară și finală, descrierea organismului independent care va realiza evaluarea sau a criteriilor care vor fi utilizate pentru selectarea acestuia și modalitățile pentru a face publică evaluarea;

(j)

„dezvoltare exclusivă” înseamnă achiziționarea publică a unor servicii de cercetare și dezvoltare ale căror beneficii revin integral și exclusiv autorității contractante sau entității contractante și pe care aceasta le poate utiliza în desfășurarea propriilor activități, cu condiția de a le remunera pe deplin;

(k)

„dezvoltare experimentală” înseamnă dobândirea, combinarea, modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe relevante existente de ordin științific, tehnologic, de afaceri și altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi ori îmbunătățite, inclusiv produse, procese sau servicii digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii și tehnologii digitale, cum ar fi, de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud sau edge). Aceasta poate cuprinde, de exemplu, și activități care vizează definirea, planificarea și documentarea conceptuală a unor noi produse, procese sau servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea și validarea unor produse, procese sau servicii noi sau îmbunătățite în medii reprezentative pentru condițiile de funcționare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce noi îmbunătățiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod substanțial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau produs-pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final și a cărui producție este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative și de validare. Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producție, proceselor de fabricație și serviciilor existente sau altor operațiuni în curs, chiar dacă modificările respective pot reprezenta ameliorări;

(l)

„studiu de fezabilitate” înseamnă evaluarea și analiza potențialului unui proiect care urmărește să vină în sprijinul procesului decizional prin faptul că evidențiază în mod obiectiv și rațional punctele forte și punctele slabe ale acestuia, oportunitățile și amenințările și prin faptul că identifică resursele necesare pentru punerea sa în practică și, în ultimă instanță, perspectivele de succes ale acestuia;

(m)

„proprietate exclusivă” înseamnă că organizația de cercetare, infrastructura de cercetare sau achizitorul public beneficiază de toate avantajele economice aferente drepturilor de proprietate intelectuală prin rezervarea dreptului de a le utiliza fără restricții, în special dreptul de proprietate și dreptul de a acorda licențe. Acest lucru poate fi valabil, de asemenea, atunci când organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare (respectiv, achizitorul public) decide să încheie alte contracte cu privire la drepturile respective, inclusiv acordarea licenței unui partener cu care este în relație de colaborare (respectiv, unor întreprinderi);

(n)

„cercetare fundamentală” înseamnă activitatea experimentală sau teoretică întreprinsă, în principal, pentru a dobândi cunoștințe noi despre bazele fenomenelor și faptelor observabile, fără a fi avută în vedere nicio aplicare sau utilizare comercială directă;

(o)

„echivalent subvenție brută” înseamnă cuantumul ajutorului în cazul în care acesta a fost acordat sub formă de grant, înainte de orice deducere a impozitului sau a altor taxe;

(p)

„personal cu înaltă calificare” înseamnă personalul cu studii superioare și cel puțin cinci ani de experiență profesională relevantă, care poate include și formarea în cadrul unui doctorat;

(q)

„ajutor individual” înseamnă orice ajutor de stat care nu este acordat în baza unei scheme de ajutor de stat sau este acordat în baza unei scheme, dar trebuie notificat în mod individual;

(r)

„cercetare industrială” înseamnă cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii ori pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente, inclusiv a produselor, proceselor sau serviciilor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii și tehnologii digitale, cum ar fi super-calculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud). Cercetarea industrială cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe și poate include construcția de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfețe simulate ale sistemelor existente, precum și de linii pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială și, în special, pentru validarea tehnologiilor generice;

(s)

„servicii de consultanță în domeniul inovării” înseamnă servicii de consultanță, asistență sau formare profesională în ceea ce privește transferul de cunoștințe, achiziția, protecția sau valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor și a reglementărilor care le conțin, precum și servicii de consultanță, asistență sau formare profesională în ceea ce privește introducerea sau utilizarea de tehnologii și soluții inovatoare (inclusiv tehnologii și soluții digitale);

(t)

„clustere de inovare” înseamnă structuri sau grupuri organizate de părți independente (cum ar fi întreprinderi nou-înființate inovatoare, întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi mari, precum și organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare, centre de inovare digitală, organizații non-profit și alți operatori economici afiliați) concepute pentru a stimula activitatea inovatoare și noi modalități de colaborare, de exemplu, prin mijloace digitale, prin utilizarea în comun și/sau promovarea utilizării în comun a echipamentelor și a schimbului de cunoștințe și cunoștințe de specialitate și prin contribuții efective la transferul de cunoștințe, stabilirea de contacte, diseminarea informațiilor și colaborarea între întreprinderi și alte organizații din cluster (27);

(u)

„servicii de sprijinire a inovării” înseamnă furnizarea de spații de birouri, bănci de date, servicii de cloud și de stocare a datelor, biblioteci, studii de piață, laboratoare, etichetare a calității, testare, experimentare și certificare sau alte servicii conexe, inclusiv serviciile furnizate de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare sau clustere de inovare, în scopul dezvoltării de produse, procese sau servicii mai eficace sau avansate din punct de vedere tehnologic, inclusiv punerea în aplicare a unor tehnologii și soluții inovatoare (inclusiv tehnologii și soluții digitale);

(v)

„active necorporale” înseamnă active care nu au o concretizare fizică sau financiară precum brevete, licențe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală;

(w)

„transfer de cunoștințe” înseamnă orice proces desfășurat în scopul de a obține, de a colecta și de a face schimb de cunoștințe explicite și implicite, inclusiv de abilități și de competențe, în cadrul unor activități economice și neeconomice, cum ar fi colaborări în materie de cercetare, servicii de consultanță, acordare de licențe, creare de produse derivate, publicare și mobilitate a cercetătorilor și a altor categorii de personal implicate în activitățile respective. Pe lângă cunoștințele științifice și tehnologice, transferul de cunoștințe include, de asemenea, alte tipuri de cunoștințe, precum cunoștințele privind utilizarea standardelor și a reglementărilor din care fac parte acestea, cunoștințele privind condițiile mediilor de operare din viața reală și metodele de inovare organizațională, precum și gestionarea cunoștințelor legate de identificarea, dobândirea, protejarea, apărarea și exploatarea activelor necorporale;

(x)

„întreprinderi mari” înseamnă întreprinderile care nu se încadrează în definiția întreprinderilor mici și mijlocii;

(y)

„costuri nete suplimentare” înseamnă diferența dintre valorile actuale nete preconizate ale proiectului sau ale activității care beneficiază de ajutor și o investiție contrafactuală viabilă pe care beneficiarul ar fi efectuat-o în absența ajutorului;

(z)

„inovare organizațională (28)” înseamnă punerea în aplicare a unei noi metode organizaționale la nivelul întreprinderii (la nivel de grup în sectorul industrial vizat din SEE), organizarea locului de muncă sau relațiile externe, inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiție modificările care sunt bazate pe metode organizaționale deja în funcțiune în întreprindere, a modificărilor aduse strategiei de gestionare, a fuziunilor și achizițiilor, a încetării utilizării unui proces, a simplei înlocuiri sau majorări a capitalului, a schimbărilor rezultate numai din modificarea prețurilor factorilor, a personalizării, a localizării, a schimbărilor regulate, sezoniere și a altor schimbări ciclice și a comercializării de produse noi sau îmbunătățite semnificativ;

(aa)

„costuri cu personalul” înseamnă costul cercetătorilor, al tehnicienilor și al altor membri ai personalului auxiliar în măsura în care sunt angajați în proiectul sau activitatea respectivă;

(bb)

„achiziție înainte de comercializare” înseamnă achiziționarea publică a unor servicii de cercetare și dezvoltare în care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă nu își rezervă exclusiv toate rezultatele și beneficiile contractului pentru a le utiliza în desfășurarea propriilor activități, ci le împarte cu furnizorii în condițiile pieței. Contractul, al cărui obiect se încadrează în una sau mai multe categorii de cercetare și dezvoltare prevăzute în prezentul cadru, trebuie încheiat pe o perioadă determinată și poate include dezvoltarea de prototipuri sau de volume limitate ale unor prime produse sau servicii sub forma unor serii de testare. Achiziționarea unor volume comerciale de produse sau servicii nu poate face obiectul aceluiași contract;

(cc)

„inovare de proces (29)” înseamnă punerea în aplicare a unei metode de producție sau de implementare noi sau îmbunătățite semnificativ (inclusiv modificări semnificative ale tehnicilor, echipamentelor sau software-ului) la nivelul întreprinderii (la nivel de grup în sectorul industrial vizat din SEE), inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii sau soluții digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiție schimbările sau îmbunătățirile minore, creșterea capacităților de producție sau de prestare de servicii prin adăugarea de sisteme de fabricație sau logistice care sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate deja, încetarea utilizării unui proces, simpla înlocuire sau majorare a capitalului, schimbări rezultate numai din modificarea prețurilor factorilor, personalizarea producției, localizarea, schimbările regulate, sezoniere și alte schimbări ciclice și comercializarea de produse noi sau îmbunătățite semnificativ;

(dd)

„proiect de C&D” înseamnă o operațiune care include activități care acoperă în același timp una sau mai multe categorii de cercetare și dezvoltare definite în prezentul cadru și care este destinată să îndeplinească o sarcină indivizibilă de natură economică, științifică sau tehnică exactă, cu obiective predefinite în mod clar. Un proiect de C&D poate fi alcătuit din mai multe pachete de lucru, activități sau servicii și include obiective clare, activitățile care urmează să fie desfășurate în vederea realizării obiectivelor respective (inclusiv costurile pe care le presupun acestea) și prestații concrete pentru a identifica rezultatele activităților respective și a le compara cu obiectivele relevante. Atunci când două sau mai multe proiecte de C&D nu sunt separabile în mod clar unele de altele și, în special, în cazul în care nu prezintă probabilități independente de succes tehnologic, acestea sunt considerate un singur proiect;

(ee)

„avans rambursabil” reprezintă un împrumut pentru un proiect, care este plătit în una sau mai multe tranșe și ale cărui condiții de rambursare depind de rezultatul proiectului;

(ff)

„organizație de cercetare și diseminare a cunoștințelor” sau „organizație de cercetare” înseamnă o entitate (cum ar fi universitățile sau institutele de cercetare, agențiile de transfer de tehnologie, intermediarii pentru inovare, entitățile de colaborare fizice sau virtuale orientate spre cercetare), indiferent de statutul său juridic (organizație de drept public sau privat) sau de modalitatea de finanțare, al cărei obiectiv principal este de a efectua în mod independent cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă rezultatele unor astfel de activități prin predare, publicare sau transfer de cunoștințe. În cazul în care entitatea desfășoară și activități economice, finanțarea, costurile și veniturile activităților economice respective trebuie să fie contabilizate separat. Întreprinderile care pot exercita o influență decisivă asupra unei astfel de entități, de exemplu, în calitate de acționari sau asociați, nu pot beneficia de acces preferențial la rezultatele generate de aceasta;

(gg)

„infrastructură de cercetare” înseamnă instalațiile, resursele și serviciile conexe utilizate de comunitatea științifică pentru a desfășura activități de cercetare în domeniile sale și cuprinde echipamente sau seturi de instrumente științifice, resurse de cunoștințe precum colecții, arhive sau informații științifice structurate ce permit infrastructurilor bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor cum ar fi rețelele, materialul informatic, programele de software și instrumentele de comunicare, precum și orice alte mijloace necesare pentru desfășurarea activităților de cercetare. Astfel de infrastructuri de cercetare pot fi „localizate într-un singur sit” sau „distribuite” (rețea organizată de resurse) (30);

(hh)

„detașare” înseamnă angajarea temporară de personal de către un beneficiar cu dreptul de a reveni la angajatorul anterior;

(ii)

„întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri”, „întreprinderi mici” și „întreprinderi mijlocii” înseamnă întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în Recomandarea Comisiei privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (31);

(jj)

„începerea lucrărilor” sau „începerea proiectului” înseamnă fie începerea activităților de C&D&I, fie primul acord dintre beneficiar și contractanți privind desfășurarea proiectului, în funcție de evenimentul care survine mai întâi. Lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea permiselor și efectuarea studiilor de fezabilitate nu sunt considerate începerea lucrărilor;

(kk)

„active corporale” înseamnă active precum terenuri, clădiri și instalații, utilaje și echipamente;

(ll)

„infrastructură de testare și experimentare (32)” înseamnă instalațiile, echipamentele, capacitățile și resursele, ca, de exemplu, bancurile de încercare, liniile-pilot, demonstratorii, instalațiile de testare sau laboratoarele vii, precum și serviciile de sprijin conexe utilizate în principal de întreprinderile, în special IMM-uri, care încearcă să obțină sprijin pentru testare și experimentare, în scopul de a dezvolta produse, procese și servicii noi sau îmbunătățite, precum și pentru testarea și extinderea utilizării tehnologiilor, pentru a avansa prin cercetare industrială și dezvoltare experimentală. Accesul la infrastructurile de testare și experimentare finanțate din fonduri publice este deschis mai multor utilizatori și trebuie să fie acordat în mod transparent și nediscriminatoriu și în condițiile pieței.

(a)

activitățile de bază ale organizațiilor de cercetare și ale infrastructurilor de cercetare, în special:

(b)

activitățile de transfer de cunoștințe, în cazul în care acestea sunt efectuate fie de organizația de cercetare sau de infrastructura de cercetare (inclusiv departamentele sau filialele acestora), fie în comun cu astfel de entități sau în numele acestora și în cazul în care toate profiturile din activitățile respective sunt reinvestite în activitățile de bază ale organizației de cercetare sau ale infrastructurii de cercetare. Caracterul neeconomic al activităților nu este afectat de atribuirea contractelor de prestare a unor servicii corespunzătoare către părți terțe prin intermediul unor licitații deschise.

(a)

atât finanțarea publică, cât și orice avantaj dobândit prin finanțarea respectivă sunt cuantificabile și demonstrabile și există un mecanism adecvat care asigură faptul că acestea sunt transmise în întregime către beneficiarii finali, de exemplu prin prețuri reduse și

(b)

nu este acordat niciun avantaj suplimentar intermediarului, deoarece fie acesta este selectat printr-o licitație deschisă, fie finanțarea publică este disponibilă pentru toate entitățile care îndeplinesc condițiile obiective necesare, astfel încât clienții în calitate de destinatari finali au dreptul să cumpere servicii echivalente de la orice intermediar.

(a)

organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare prestează serviciul de cercetare sau cercetarea contractuală la prețul pieței (43) sau

(b)

atunci când nu există un preț al pieței, organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare prestează serviciul de cercetare sau cercetarea contractuală la un preț care:

(a)

întreprinderile participante suportă costurile integrale ale proiectului sau

(b)

rezultatele colaborării care nu dau naștere unor DPI pot fi difuzate la scară largă și toate DPI care rezultă din activitățile organizațiilor de cercetare sau ale infrastructurilor de cercetare sunt alocate în totalitate entităților respective sau

(c)

toate DPI care rezultă din proiect, precum și drepturile de acces aferente sunt repartizate între diverșii parteneri la colaborare astfel încât pachetele de lucru, contribuțiile și interesele acestora să fie reflectate în mod adecvat sau

(d)

organizațiile de cercetare sau infrastructurile de cercetare primesc o compensație echivalentă cu prețul de piață pentru DPI care rezultă din propriile activități și care sunt atribuite întreprinderilor participante sau pentru DPI la care întreprinderilor participante li se alocă drepturi de acces. Valoarea absolută a oricărei contribuții, atât financiare, cât și nefinanciare, a întreprinderilor participante la costurile activităților organizațiilor de cercetare sau ale infrastructurilor de cercetare care au condus la DPI în cauză poate fi dedusă din compensația respectivă.

(a)

valoarea compensației a fost stabilită printr-o procedură de vânzare competitivă deschisă, transparentă și nediscriminatorie sau

(b)

evaluarea efectuată de un expert independent confirmă faptul că valoarea compensației este cel puțin egală cu prețul pieței sau

(c)

organizația de cercetare sau infrastructura de cercetare, în calitate de vânzător, poate demonstra că a negociat efectiv compensația, în condiții de concurență deplină, pentru a obține beneficiul economic maxim în momentul încheierii contractului, ținând cont și de obiectivele statutare sau

(d)

în cazurile în care acordul de colaborare prevede dreptul de preemțiune al întreprinderii care colaborează în ceea ce privește DPI generate de organizațiile de cercetare sau infrastructurile de cercetare care colaborează, atunci când entitățile respective exercită dreptul reciproc de a solicita oferte mai avantajoase din punct de vedere economic de la terți, astfel încât întreprinderea care colaborează trebuie să își adapteze oferta în consecință.

(a)

procedura de selecție este deschisă, transparentă și nediscriminatorie și se bazează pe criterii obiective de selecție și de atribuire specificate înainte de procedura de licitație;

(b)

acordurile contractuale avute în vedere care descriu toate drepturile și obligațiile părților, inclusiv în ceea ce privește DPI, sunt puse la dispoziție tuturor ofertanților interesați înainte de procedura de licitație;

(c)

achiziția nu oferă unuia dintre prestatorii participanți un tratament preferențial în ceea ce privește furnizarea volumelor comerciale ale produselor sau ale serviciilor finale către un achizitor public în statul membru în cauză (49) și

(d)

este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)

Prima condiție: ajutorul pentru C&D&I facilitează dezvoltarea unei activități economice

(b)

A doua condiție: ajutorul pentru C&D&I nu modifică în mod necorespunzător condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.

(a)

specificarea schimbării avute în vedere: trebuie să se specifice clar schimbarea de comportament așteptată în urma ajutorului de stat, cu alte cuvinte dacă este declanșat un proiect nou sau dacă este îmbunătățită mărimea, domeniul de aplicare sau viteza unui proiect;

(b)

analiza contrafactuală: schimbarea de comportament trebuie să fie identificată comparând care ar fi rezultatele așteptate și nivelul activității vizate cu și fără ajutor. Diferența dintre cele două scenarii arată impactul măsurii de ajutor și efectul stimulativ al acesteia;

(c)

nivelul de profitabilitate: în cazul în care desfășurarea unui proiect sau efectuarea unei investiții nu ar fi rentabilă în sine pentru o întreprindere, însă ar genera beneficii importante pentru societate, este mai probabil ca ajutorul să aibă un efect stimulativ;

(d)

valoarea investiției și programarea fluxurilor de numerar: o investiție inițială mare, un nivel scăzut al fluxurilor de numerar disponibile și o pondere semnificativă a fluxului de lichidități care va apărea în viitorul foarte îndepărtat sau într-un mod foarte incert vor fi considerate elemente pozitive în evaluarea efectului stimulativ;

(e)

nivelul de risc implicat: evaluarea riscurilor va lua în considerare, în special, caracterul ireversibil al investiției, probabilitatea eșecului comercial, riscul ca proiectul să fie mai puțin productiv decât s-a preconizat, riscul ca proiectul să submineze alte activități ale beneficiarului ajutorului și riscul ca viabilitatea financiară a proiectului să fie subminată de costurile acestuia.

(a)

externalități pozitive sau propagarea cunoștințelor: C&D&I generează adesea avantaje pentru societate sub forma unor efecte de propagare pozitive, de exemplu, propagarea cunoștințelor sau sporirea oportunităților pentru alți operatori economici de a dezvolta produse și servicii complementare. Cu toate acestea, lăsate la latitudinea pieței, unele proiecte ar putea avea o rată de rentabilitate insuficient de atrăgătoare din punctul de vedere al unui investitor privat, chiar dacă proiectele în cauză sunt utile societății, deoarece întreprinderile care urmăresc obținerea de profit nu își pot însuși în mod satisfăcător beneficiile acțiunilor lor atunci când hotărăsc volumul activităților de C&D&I pe care ar trebui să le desfășoare. Prin urmare, ajutorul de stat poate contribui la punerea în aplicare a proiectelor care au ca rezultat un avantaj economic și societal general și care altfel nu ar fi realizate.

Cu toate acestea, nu toate beneficiile activităților de C&D&I sunt externalități, iar simpla prezență a externalităților nu înseamnă în mod automat că ajutorul de stat este compatibil cu piața internă. În general, consumatorii sunt dispuși să plătească pentru a beneficia în mod direct de noi produse și servicii, iar întreprinderile își pot însuși beneficiile rezultate din investițiile făcute prin intermediul altor instrumente existente, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală (DPI). Cu toate acestea, în anumite cazuri, astfel de mijloace sunt imperfecte și generează un eșec rezidual al pieței, care poate fi corectat prin ajutoare de stat. De exemplu, așa cum se susține adesea în ceea ce privește cercetarea fundamentală, poate fi dificil să se împiedice accesul altor persoane la rezultatele unei anumite activități, care, prin urmare, ar putea avea un caracter de bun public. Pe de altă parte, cunoștințele mai specifice legate de producție pot fi adesea bine protejate, de exemplu, prin brevete, permițându-i inventatorului să beneficieze de un profit mai mare de pe urma invenției;

(b)

informațiile imperfecte și asimetrice: activitățile de C&D&I se caracterizează printr-un grad ridicat de incertitudine. În anumite circumstanțe, din cauza informațiilor imperfecte și asimetrice, investitorii privați pot fi refractari față de finanțarea unor proiecte valoroase, iar personalul cu înaltă calificare ar putea să nu fie la curent cu posibilitățile de recrutare existente în întreprinderile inovatoare. Prin urmare, există riscul ca alocarea resurselor umane și financiare să nu fie adecvată, iar unele proiecte care pot fi valoroase pentru societate sau economie să nu fie realizate.

În anumite cazuri, informațiile imperfecte și asimetrice pot, de asemenea, să împiedice accesul la finanțare. Cu toate acestea, informațiile imperfecte și prezența riscului nu justifică automat necesitatea unui ajutor de stat. Proiectele cu un grad de rentabilitate mai redus pentru investitorii privați care nu sunt finanțate pot foarte bine constitui o dovadă a eficienței pieței. În plus, riscul face parte din fiecare activitate economică și nu este un eșec al pieței în sine. Cu toate acestea, în contextul informațiilor asimetrice, riscul poate exacerba problemele de finanțare;

(c)

probleme de coordonare și de rețea: capacitatea întreprinderilor de a se coordona sau de a interacționa pentru a efectua, astfel, C&D&I poate fi afectată din diferite motive, cum ar fi dificultățile de coordonare între un număr mare de colaboratori în cazul în care unii dintre aceștia au interese divergente, probleme în conceperea contractelor și dificultăți întâmpinate în coordonarea colaborării ca urmare, de exemplu, a schimbului de informații sensibile.

(a)

propagarea cunoștințelor: nivelul de diseminare a cunoștințelor avut în vedere; specificitatea cunoștințelor create; disponibilitatea protecției DPI; gradul de complementaritate cu alte produse și servicii;

(b)

informațiile imperfecte și asimetrice: nivelul de risc și complexitatea activităților de C&D&I; nevoia de finanțare externă; caracteristicile beneficiarului ajutorului în ceea ce privește accesul la finanțare externă;

(c)

problemele de coordonare: numărul întreprinderilor care colaborează; intensitatea colaborării; interese divergente între partenerii care colaborează; probleme de redactare a contractelor; probleme de coordonare a colaborării.

(a)

în cazul unui rezultat pozitiv, măsura trebuie să prevadă că avansul urmează să fie rambursat cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata de actualizare care rezultă din aplicarea Comunicării Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (63);

(b)

în cazul unui succes care depășește rezultatul definit ca pozitiv, statul membru în cauză ar trebui să solicite plăți suplimentare pe lângă rambursarea avansului, inclusiv dobânda în conformitate cu rata de actualizare aplicabilă;

(c)

în cazul în care proiectul eșuează, nu este obligatoriu ca avansul să fie rambursat integral. În cazul unui rezultat parțial pozitiv, rambursarea ar trebui să fie proporțională cu gradul de reușită atins.

(a)

textul integral al deciziei de acordare a unui ajutor individual sau al schemei de ajutoare aprobate și dispozițiile de punere în aplicare a acesteia sau un link către textul respectiv;

(b)

următoarele informații privind fiecare ajutor individual, acordat ad-hoc sau în cadrul unei scheme de ajutoare, care a fost aprobat în baza prezentul cadru și care depășește 100 000 EUR:

(i)

creșterea pieței: cu cât mai mare este creșterea așteptată în viitor a pieței, cu atât este mai puțin probabil ca stimulentele concurenților să fie afectate în mod negativ de ajutor, având în vedere că există în continuare numeroase oportunități de a dezvolta o afacere profitabilă;

(ii)

valoarea ajutorului: măsurile de ajutor care implică valori semnificative ale ajutorului sunt mai susceptibile să conducă la efecte de evicțiune semnificative. Importanța valorii ajutorului va fi evaluată în special în funcție de suma cheltuită de către principalii actori de pe piață pentru proiecte similare;

(iii)

apropierea de piață/categoria ajutorului: cu cât măsura de ajutor vizează activități mai apropiate de piață, cu atât este mai susceptibilă să genereze efecte de evicțiune semnificative;

(iv)

procesul deschis de selecție: în cazul în care ajutorul se acordă pe baza unor criterii transparente, obiective și nediscriminatorii, Comisia va adopta o atitudine mai pozitivă;

(v)

barierele la ieșire: concurenții sunt mai susceptibili de a-și menține sau chiar de a-și extinde planurile de investiții atunci când barierele la ieșire care afectează procesele de inovare sunt ridicate. Acesta poate fi cazul atunci când multe dintre investițiile anterioare ale concurenților sunt blocate pe o anumită traiectorie de C&D&I;

(vi)

factori care stimulează concurența pentru o piață viitoare: ajutoarele pentru C&D&I pot conduce la o situație în care concurenții beneficiarului ajutorului renunță la concurența pentru o piață viitoare pe principiul „câștigătorul ia totul”, întrucât avantajul furnizat de ajutor, în ceea ce privește gradul de progres tehnologic, economiile de scară, efectele de rețea sau orizontul de timp, reduce posibilitatea acestora de a intra cu un eventual succes pe piața viitoare;

(vii)

diferențierea produselor și intensitatea concurenței: atunci când inovarea produselor se referă mai degrabă la dezvoltarea unor produse diferențiate, legate, de exemplu, de anumite mărci, standarde, tehnologii sau grupuri de consumatori, concurenții sunt mai puțin susceptibili să fie afectați. Aceeași situație apare atunci când există un număr mare de concurenți efectivi pe piață.

(i)

puterea de piață a beneficiarului ajutorului și structura pieței: în cazul în care beneficiarul ajutorului ocupă deja o poziție dominantă pe o piață de produse, măsura de ajutor poate să consolideze poziția respectivă, prin reducerea și mai mult a presiunii concurențiale pe care întreprinderile rivale o pot exercita asupra întreprinderii beneficiare. În mod similar, măsurile de ajutor de stat pot avea un impact major asupra piețelor de tip oligopol pe care sunt activi puțini operatori;

(ii)

nivelul barierelor la intrare: în domeniul C&D&I, noii sosiți se pot confrunta cu bariere majore la intrare. Poate fi vorba despre bariere de natură juridică (în special în ceea ce privește DPI) sau legate de economiile de scară și de gamă, precum și de bariere la accesul la rețele și la infrastructură și de alte bariere strategice la intrare sau la extindere;

(iii)

puterea cumpărătorului: puterea de piață a unei întreprinderi poate fi, de asemenea, limitată de poziția pe piață a cumpărătorilor. Prezența unor cumpărători puternici poate compensa existența unei poziții solide pe o piață în cazul în care cumpărătorii vor încerca probabil să păstreze un grad suficient de concurență pe piață;

(iv)

procesul de selecție: măsurile de ajutor care permit întreprinderilor care ocupă o poziție puternică pe piață să influențeze procesul de selecție, de exemplu, prin dreptul de a recomanda întreprinderi în procesul de selecție sau prin orientarea cercetării pe o cale care defavorizează în mod nejustificat alte alternative, sunt susceptibile să constituie un motiv de îngrijorare pentru Comisie.

(a)

mărirea dimensiunii proiectului: creșterea costurilor totale ale proiectului (fără o scădere a cheltuielilor suportate de beneficiarul ajutorului în comparație cu situația în care nu se acordă ajutor); creșterea numărului de persoane implicate în activități de C&D&I;

(b)

extinderea sferei de aplicare a proiectului: creșterea numărului de prestații preconizate ale proiectului; creșterea nivelului de ambiție al proiectului, evidențiată de un număr mai mare de parteneri implicați; creșterea activităților transfrontaliere de C&D&I; o mai mare probabilitate a unei descoperiri științifice sau tehnologice sau un risc mai ridicat de eșec (în principal din cauza faptului că proiectul este pe termen lung și a incertitudinii cu privire la rezultatele acestuia);

(c)

creșterea vitezei: finalizarea proiectului necesită mai puțin timp în comparație cu timpul necesar finalizării aceluiași proiect realizat fără ajutor;

(d)

creșterea sumelor totale cheltuite: creșterea cheltuielilor totale cu C&D&I de către beneficiarul ajutorului, în termeni absoluți sau ca procent din cifra de afaceri; schimbări în bugetul angajat pentru proiect (fără o scădere corespunzătoare a bugetului alocat altor proiecte).

(a)

împreună cu schema de ajutoare, dacă bugetul pentru ajutoare de stat al schemei depășește 150 de milioane EUR în orice an dat sau 750 de milioane EUR pe durata sa totală;

(b)

în termen de 30 de zile lucrătoare de la o modificare semnificativă care majorează bugetul schemei la peste 150 de milioane EUR într-un anumit an sau la 750 de milioane EUR pe durata totală a schemei;

(c)

în termen de 30 de zile lucrătoare de la contabilizarea oficială a unor cheltuieli efectuate în cadrul schemei de peste 150 de milioane EUR în orice an dat.