AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 16 februarie 2022

cu privire la o propunere de regulament de instituire a autorității pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

(CON/2022/4)

(2022/C 210/05)

Introducere și temei juridic

La 20 iulie 2021, Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, nr. 1094/2010 și nr. 1095/2010 (1) (denumită în continuare „AMLAR”).

Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că regulamentul propus intră în sfera sa de competență, deși acestea nu a fost consultată cu privire la acesta. Prin urmare, BCE își exercită dreptul prevăzut la articolul 127 alineatul (4) a doua teză din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a prezenta un aviz instituțiilor corespunzătoare ale Uniunii în domenii care țin de competențele sale. Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din tratat, întrucât AMLAR conține dispoziții care afectează atribuțiile BCE privind supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în temeiul articolului 127 alineatul (6) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

1.   Prezentare generală și observații introductive

1.1.

BCE consideră binevenit pachetul de patru propuneri legislative, inclusiv AMLAR, publicat de Comisie la 20 iulie 2021 cu scopul de a consolida normele Uniunii privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Prezentul aviz se referă la AMLAR. Avize separate ale BCE se referă la celelalte trei componente ale pachetului legislativ: (a) propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (2) (denumită în continuare „AMLR1”); (b) propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849 (3)(denumită în continuare „AMLD6”); și (iii) propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive (reformare) (4).

1.2.

După cum s-a menționat anterior (5), BCE sprijină cu fermitate un regim al Uniunii care să garanteze că statele membre, autoritățile și organismele Uniunii, precum și entitățile obligate din UE dispun de instrumente eficace pentru a combate utilizarea abuzivă a sistemului financiar al Uniunii pentru spălarea banilor sau finanțarea terorismului. BCE și-a exprimat sprijinul deplin pentru etapa anterioară a eforturilor de armonizare (6), în care mandatul de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului al Autorității Bancare Europene (ABE) a fost consolidat și consideră binevenită următoarea aplicare a procesului sub forma înființării Autorității pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA).

1.3.

Sarcina de supraveghere a instituțiilor de credit în ceea ce privește prevenirea utilizării sistemului financiar în scopuri de spălare de bani sau de finanțare a terorismului nu a fost conferită BCE. Totodată, articolul 127 alineatul (6) din tratat nu ar permite ca BCE să fie învestită cu competențe de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, deoarece limitează în mod clar atribuțiile de supraveghere care pot fi conferite BCE la supravegherea prudențială. Cu toate acestea, rezultatele supravegherii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului sunt importante pentru îndeplinirea atribuțiilor BCE de supraveghere prudențială atunci când BCE ia în considerare informațiile primite în cadrul activităților de supraveghere prudențială relevante, inclusiv în procesele de supraveghere și evaluare, în evaluările adecvării aranjamentelor, proceselor și mecanismelor de guvernanță ale instituțiilor, precum și în evaluările caracterului adecvat al membrilor organelor de conducere ale entităților supravegheate. În plus, în conformitate cu Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului a instituțiilor de credit și financiare, autoritățile de supraveghere prudențială și unitățile de informații financiare (FIU) ale statelor membre trebuie să coopereze îndeaproape, în limitele competențelor ce le revin, și să își furnizeze reciproc informații relevante pentru atribuțiile ce le-au fost alocate.

1.4.

BCE este pregătită să coopereze cu AMLA și să contribuie la procesul legislativ, printre altele, prin împărtășirea experienței sale în calitate de autoritate de supraveghere prudențială la nivelul Uniunii, în cazul în care această experiență poate fi relevantă pentru instituirea supravegherii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului la nivelul Uniunii.

1.5.

Instituirea unei autorități de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului la nivelul Uniunii reprezintă un pas important către asigurarea unei aplicări mai armonizate a cerințelor Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în întreaga UE. Din experiența BCE reiese că, pentru ca o autoritate de supraveghere prudențială la nivelul Uniunii să faciliteze convergența practicilor de supraveghere într-o serie de state membre, trebuie să i se acorde acesteia un nivel suficient de responsabilitate, atât în ceea ce privește supravegherea directă, cât și monitorizarea în scopul supravegherii. Aceste responsabilități ar trebui să fie însoțite de competențe de supraveghere adecvate. AMLAR prevede că, pe lângă competențele de supraveghere directă, care vor fi exercitate la început asupra unui grup relativ limitat de entități obligate, AMLA va efectua evaluări periodice și evaluări inter pares ale autorităților de supraveghere financiare și, respectiv, nefinanciare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Acest lucru va ajuta AMLA să identifice cele mai bune practici la nivel național pentru a le utiliza în cadrul propriei supravegheri directe, cât și pentru a le reflecta în recomandări sau în alte produse de reglementare adresate autorităților de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din fiecare stat membru, ai căror reprezentanți vor participa, de asemenea, la Consiliul general al AMLA. De asemenea, supravegherea prudențială va beneficia de niveluri mai ridicate de armonizare și consecvență în ceea ce privește supravegherea în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Observații specifice

2.   Domeniul de aplicare al supravegherii directe și indirecte a AMLA

2.1.

Criteriile de identificare a entităților obligate selectate care se vor afla sub supravegherea directă a AMLA (8) sunt relativ stricte, iar documentele care însoțesc propunerea legislativă a Comisiei prevăd că numai aproximativ 12-20 de entități obligate vor îndeplini aceste criterii. Nu se estimează câte dintre aceste entități vor intra sub incidența supravegherii prudențiale directe a BCE în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (9). Pentru entitățile supravegheate semnificative (10) care se află sub supravegherea directă a BCE și care vor îndeplini aceste criterii, AMLA va deveni contrapartea BCE pentru schimbul de informații și cooperarea în domeniul supravegherii zilnice, al evaluărilor privind caracterul adecvat și al „procedurilor comune” (11), care includ evaluarea cererilor de autorizare pentru inițierea activității de instituție de credit, retragerea unor astfel de autorizații și evaluarea achizițiilor și a cedărilor de participații calificate. În cazul în care entitățile supravegheate mai puțin semnificative (LSI) (12) îndeplinesc criteriile stabilite în AMLAR, cooperarea dintre BCE și AMLA se va limita la aspectele relevante ale procedurilor comune.

2.2.

BCE ia notă de domeniul de aplicare limitat propus pentru supravegherea directă a AMLA, având în vedere constrângerile bugetare ale propunerii. Din experiența BCE, este benefic ca supravegherea directă la nivelul Uniunii să aibă un domeniu de aplicare larg și ca instituțiile care fac obiectul supravegherii directe să fie selectate pe baza unor criterii obiective și transparente. Prin urmare, BCE ar sprijini cu fermitate modificarea criteriilor de identificare a entităților obligate selectate, astfel încât procesul să conducă la un grup mai mare de entități obligate care să fie supravegheate direct de AMLA, care ar putea include entități obligate cu sediul în fiecare stat membru și ar putea promova o cultură comună în materie de supraveghere și convergența practicilor de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Acest lucru va reduce, de asemenea, riscul arbitrajului. În cazul mecanismului unic de supraveghere (MUS), acest obiectiv a fost facilitat de criteriile pentru selectarea entităților supravegheate semnificative, în cazul cărora Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 prevede ca BCE să îndeplinească atribuții de supraveghere directă în ceea ce privește cele mai importante trei instituții de credit din fiecare stat membru participant, cu excepția cazurilor care se justifică prin circumstanțe specifice (13). Având în vedere criteriile de selecție relativ stricte și bazate pe riscuri prevăzute în AMLAR, publicarea listei entităților obligate selectate, astfel cum se prevede în AMLAR, ar fi echivalentă cu publicarea indirectă a statutului de risc ridicat de spălare de bani sau de finanțare a terorismului al entităților supravegheate selectate, care în prezent constituie informație confidențială partajată numai între autoritățile relevante pe baza principiului necesității stricte de a cunoaște. Ar putea fi preferabile criterii obiective bazate pe riscuri care să nu conducă la divulgarea indirectă a unor astfel de informații confidențiale în materie de supraveghere, deoarece acestea nu ar transmite semnale neintenționate piețelor și nici nu ar crea un risc reputațional pentru entitățile obligate selectate supravegheate direct de AMLA. În plus, ar trebui adăugată o dispoziție care să asigure comunicarea dintre AMLA și autoritățile de supraveghere prudențială relevante din Uniune în cursul procesului de evaluare a entităților obligate în vederea selecției înainte de publicarea listei entităților obligate selectate. Acest lucru ar permite autorităților de supraveghere prudențială să analizeze în prealabil posibilele implicații prudențiale ale riscurilor asociate acestor entități.

2.3.

În ceea ce privește aproape toate entitățile supravegheate semnificative și mai puțin semnificative, contrapărțile primare ale BCE vor continua să fie autoritățile naționale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru instituțiile de credit și financiare și unitățile de informații financiare. BCE a observat un anumit grad de eterogenitate a informațiilor furnizate BCE de către autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului de la începutul cooperării sistematice dintre autoritățile naționale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și BCE în anul 2019, ca urmare a modificărilor legislative aduse de Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului (14). Din acest motiv, este mai dificil să se integreze în mod consecvent rezultatele supravegherii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în sarcinile de supraveghere prudențială. În acest sens, BCE apreciază rolul pe care AMLA îl va juca în îmbunătățirea armonizării evaluărilor riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului și a altor sarcini de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului executate de autoritățile din statele membre. În special, în ceea ce privește metodologia care urmează să fie elaborată de AMLA pentru clasificarea riscurilor inerente și a profilurilor de risc rezidual ale entităților obligate, este important să se atingă un nivel ridicat de armonizare a ambelor metodologii, deoarece acestea vor avea un impact asupra consecvenței informațiilor care vor fi primite și integrate în supravegherea prudențială.

2.4.

În perspectivă, sub rezerva viitoarelor revizuiri de către Comisie prevăzute în cadrul AMLAR (15), BCE ar aprecia extinderea domeniului de aplicare al atribuțiilor de supraveghere directă ale AMLA pentru a acoperi un subset mai larg de entități care sunt supravegheate direct de BCE. Acest lucru ar putea avea potențialul de a atinge un nivel mai ridicat de consecvență în evaluările de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului ale unor astfel de instituții și, prin urmare, ar putea contribui, de asemenea, la sprijinirea în continuare a supravegherii prudențiale pentru care unele dintre aceste evaluări servesc drept date de intrare.

3.   Cooperarea dintre AMLA și BCE

3.1.

AMLAR reglementează cooperarea dintre AMLA și autoritățile fără mandat în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (16). BCE apreciază faptul că această noțiune acoperă patru tipuri de autorități, inclusiv BCE în rolul său de supraveghere prudențială (17). În ceea ce privește facilitarea schimbului de informații între autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și autoritățile de supraveghere prudențială, o valoare adăugată esențială a AMLA ar putea fi într-adevăr posibilitatea de a îmbunătăți cooperarea actuală, mai degrabă decât de a deveni un nivel suplimentar în schimbul de informații dintre alte autorități. În acest sens, ar trebui adăugată o obligație generală pentru AMLA de a asigura o utilizare proporțională și eficientă a instrumentelor de cooperare, cu scopul de a reduce la minimum sarcinile de raportare pentru autoritățile implicate în cooperarea cu autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prin intermediul mai multor canale, inclusiv, dar fără a se limita la, colegiile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, baza de date privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și acordurile de cooperare.

3.2.

AMLAR prevede că AMLA trebuie să coopereze cu autoritățile fără mandat în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor AMLA (18). Această dispoziție ar trebui să fie mai generală, iar trimiterea la atribuțiile AMLA ar trebui eliminată. Prin definiție, cooperarea trebuie să ia în considerare sarcinile tuturor autorităților participante. Prin urmare, de exemplu, Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 (19) prevede ca BCE să coopereze cu autoritățile care fac parte din Sistemul european de supraveghere financiară, iar Directiva 2013/36/UE (20) prevede ca autoritățile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și autoritățile de supraveghere prudențială să facă schimb de informații relevante pentru sarcinile autorității destinatare, fără a analiza dacă un astfel de schimb de informații este, de asemenea, necesar pentru îndeplinirea sarcinilor autorității care furnizează informațiile. Deși, în multe cazuri, o astfel de necesitate poate fi identificată, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Prin urmare, este mai adecvat să se înlocuiască trimiterea la atribuțiile AMLA cu o trimitere mai generală care să impună AMLA să coopereze cu autoritățile fără mandat în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în limitele mandatului său, pentru a se asigura că numai formele relevante de cooperare sunt solicitate de celelalte autorități în cauză. Acest lucru este adevărat și prezintă o relevanță deosebită pentru autoritățile de supraveghere prudențială, cum ar fi BCE, având în vedere obligația acestora de a include contribuția autorităților de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în evaluările lor prudențiale.

3.3.

AMLAR se referă la furnizarea de informații din baza de date în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pe care AMLA urmează să o înființeze în temeiul AMLAR (21). BCE înțelege că această nouă bază de date va înlocui baza de date privind deficiențele legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului pe care ABE trebuia să o creeze în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (22). Cele două baze de date diferă în mai multe privințe. Deși ABE trebuia să furnizeze informații din baza de date autorităților de supraveghere prudențială și din proprie inițiativă (23), AMLA este obligată să facă acest lucru numai la cererea autorităților de supraveghere prudențială (24). AMLAR ar trebui modificat pentru a se asigura că AMLA furnizează informații și din proprie inițiativă, atât autorităților de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , cât și celor fără mandat în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului . În cazul în care o autoritate de supraveghere nu are cunoștință de existența informațiilor relevante, aceasta nu va fi în măsură să solicite astfel de informații în temeiul AMLAR (25).

3.4.

În ceea ce privește baza de date privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, AMLAR definește tipurile de informații pe care autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului trebuie să le transmită bazei de date (26), majoritatea acestora suprapunându-se cu informațiile pe care autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului trebuie să le comunice și autorităților de supraveghere prudențială relevante în conformitate cu articolul 117 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE. În conformitate cu spiritul dispozițiilor actuale privind baza de date centrală în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în temeiul Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, un centru de date mai accesibil pe scară mai largă ar putea oferi un serviciu valoros pentru consolidarea cooperării dintre autoritățile de supraveghere prudențială și mecanismul de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , de exemplu prin valorificarea soluțiilor digitale care sunt deja disponibile pentru autoritățile de supraveghere din UE [de exemplu, pentru cooperarea dintre mecanismul unic de supraveghere (MUS) și mecanismul unic de rezoluție]. Această posibilitate ar reduce la minimum duplicarea și sarcina administrativă implicate pentru autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului care, în caz contrar, ar trebui să partajeze aceleași informații de două ori, atât cu baza de date prevăzută de AMLAR, cât și cu autoritățile de supraveghere prudențială relevante, în conformitate cu articolul 117 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE.

3.5.

AMLAR prevede ca autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului să transmită către baza de date consultanța furnizată altor autorități „naționale” în ceea ce privește procedurile de autorizare, procedurile de retragere a autorizațiilor și evaluările privind competența și onorabilitatea acționarilor sau membrilor organului de conducere al entităților obligate individuale (27). Cuvântul „național” ar trebui eliminat, deoarece autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului vor furniza informații în acest sens nu numai autorităților naționale, ci și BCE, în conformitate cu Directiva 2013/36/UE (28) și AMLD6 (29).

3.6.

AMLAR prevede ca AMLA să încheie memorandumuri de înțelegere cu autoritățile fără mandat în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, dacă este necesar (30). Condiția „acolo unde este necesar” este utilă, deoarece există deja mai multe platforme de cooperare între autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și autoritățile de supraveghere prudențială. BCE cooperează cu autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din statele membre ale Spațiului Economic European și în cadrul unui acord pe care BCE l-a semnat la 10 ianuarie 2019 (31), în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (32)(„Acordul privind combaterea spălării banilor”). Acordul privind combaterea spălării banilor are peste 50 de semnatari, deoarece există, de obicei, mai mult de o autoritate de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului a instituțiilor de credit și financiare în fiecare stat membru, și permite cooperarea bilaterală între BCE și fiecare dintre autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului semnatare ale acordului. Având în vedere natura bilaterală a unei astfel de cooperări și dat fiind faptul că supravegherea la nivel de grup în temeiul Directivei (UE) 2015/849 funcționează pe baza unor principii diferite față de supravegherea consolidată în temeiul Directivei 2013/36/UE, Acordul privind combaterea spălării banilor nu s-a dovedit a fi la fel de rapid și eficient ca alte instrumente care permit cooperarea multilaterală, cum ar fi colegiile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Chiar dacă Acordul privind combaterea spălării banilor permite AMLA să adere cu ușurință la acord, iar AMLAR permite AMLA să încheie, de asemenea, un acord specific între BCE și AMLA, BCE apreciază faptul că AMLAR oferă flexibilitatea de a analiza dacă acest lucru ar fi necesar, având în vedere disponibilitatea altor instrumente de cooperare care ar putea permite o cooperare multilaterală mai eficientă, inclusiv pentru ca AMLA să devină mai mult decât un actor suplimentar în procesul de schimb de informații cu BCE.

3.7.

AMLAR prevede, de asemenea, ca AMLA să asigure o cooperare și un schimb de informații eficace între toate autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din cadrul sistemului de supraveghere în materia combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și autoritățile relevante fără mandat în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (33). BCE apreciază această dispoziție, deoarece, în ultimii ani, au fost create numeroase platforme de schimb de informații pentru autoritățile de supraveghere prudențială și în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , a căror interacțiune nu este întotdeauna clară. De exemplu, autoritățile de supraveghere menționate mai sus au obligația de a face schimb de informații nu numai în mod direct, ci și prin intermediul bazei de date a ABE în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Această dispoziție privind asigurarea unei cooperări eficace ar trebui extinsă și pentru a include unitățile de informații financiare și autoritățile nefinanciare de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului . Unitățile de informații financiare și autoritățile de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit au deja obligația de a coopera în conformitate cu Directiva 2013/36/UE. Întrucât Consiliul general al AMLA include, de asemenea, unitățile de informații financiare din toate statele membre și întrucât AMLA este obligată să opereze mecanismul de suport și coordonare al FIU (34), adăugarea unităților de informații financiare la domeniul de aplicare al acestei dispoziții pare justificată. În ceea ce privește autoritățile nefinanciare de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , autoritățile de supraveghere prudențială ar putea fi nevoite să coopereze cu acestea dacă entitățile obligate nefinanciare, de exemplu furnizorii de servicii de criptoactive, fac parte din același grup ca și instituțiile de credit sau financiare. În contextul mai general al cooperării cu autoritățile de supraveghere nefinanciare și astfel cum a sugerat BCE într-un aviz separat care abordează AMLR1 și AMLD6, ar putea fi introduse îmbunătățiri generale ale permisiunilor de schimb de informații pentru autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, pentru a le permite să facă schimb de informații cu o gamă mai largă de alte autorități. Această îmbunătățire ar extinde automat, prin intermediul AMLAR (35), permisiunile acordate AMLA de a face schimb de informații confidențiale cu alte autorități.

3.8.

Întrucât pot exista produse de reglementare, cum ar fi orientări sau standarde tehnice care vizează sau afectează atât autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , cât și autoritățile de supraveghere prudențială sau alte autorități, este important ca AMLA să coopereze cu ABE, cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP) și cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) la elaborarea acestor produse de reglementare. Cerința generală de cooperare ca AMLA să coopereze cu ABE (36) ar trebui modificată pentru a include o trimitere specifică la cooperarea în dezvoltarea unor astfel de produse de reglementare, similară cu cooperarea dintre AMLA și Comitetul european pentru protecția datelor, astfel cum a propus Comisia (37).

4.   Procese utilizate în supravegherea directă și indirectă

4.1.

În mod similar cu îndeplinirea de către BCE a atribuțiilor sale de supraveghere prudențială, se propune ca AMLA să utilizeze echipe comune de supraveghere (ECS) în atribuțiile sale directe de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. AMLAR precizează că ECS ale AMLA vor fi formate atât din membrii ai personalului AMLA, cât și din membrii ai personalului autorităților naționale de supraveghere financiară în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, iar coordonatorul ECS va fi „delegat” de la AMLA către autoritatea națională de supraveghere financiară în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din statul membru în care își are sediul o entitate obligată selectată, cu acordul autorităților naționale relevante de supraveghere financiară în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (38). Documentele care însoțesc propunerea legislativă menționează, de asemenea, că aproape toți membrii personalului AMLA care vor face parte din ECS se vor afla fizic pe teritoriul statelor membre. BCE înțelege, în acest context, că termenul „delegat” (39) trebuie înțeles în sensul că un coordonator al unei ECS va fi membru al personalului AMLA, dar că locul standard de desfășurare a activității sale nu va fi la sediul AMLA, ci în statul membru în care își are sediul entitatea supravegheată. Prin urmare, termenul „delegat” nu înseamnă nicidecum delegarea competențelor AMLA către autoritatea națională de supraveghere financiară în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului sau către orice altă autoritate din statele membre. În plus, BCE constată că AMLAR încredințează echipelor comune de supraveghere atât supravegherea ex situ, cât și inspecțiile la fața locului.

4.2.

BCE apreciază alocarea către Comitetul executiv al AMLA a competențelor decizionale în materie de supraveghere pentru anumite entități obligate, considerând-o un pas important în consolidarea supravegherii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în UE. În plus, deși recunoaște pe deplin că supravegherea în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului poate necesita un cadru diferit față de supravegherea prudențială, BCE ar dori să împărtășească experiența sa cu ECS instituite în cadrul MUS. ECS din cadrul MUS sunt și ele conduse de un coordonator al ECS care este întotdeauna membru al personalului BCE. Cu toate acestea, coordonatorul ECS își desfășoară activitatea la sediul BCE din Frankfurt pe Main, și nu la nivelul statelor membre. În ceea ce privește alți membri ai echipelor comune de supraveghere, aceștia includ atât membrii personalului BCE, cât și membrii personalului autorităților naționale competente. Membrii echipelor comune de supraveghere care sunt membri ai personalului BCE își desfășoară și ei activitatea la sediul BCE, și nu la nivelul statelor membre. Din experiența BCE, acest lucru facilitează comunicarea în cadrul instituției și schimbul de bune practici și contribuie în mod pozitiv la construirea unei culturi comune a supravegherii. În plus, pentru a stimula dialogul în cadrul ECS cu privire la procedurile optime de supraveghere pentru fiecare dintre entitățile supravegheate, ca regulă generală, coordonatorul ECS din cadrul MUS nu provine din țara în care banca supravegheată își are sediul central. În plus, în principiu, coordonatorii echipelor comune de supraveghere sunt numiți pentru o perioadă de 3-5 ani și se recomandă schimbarea lor prin rotație în mod regulat (ținând seama de faptul că nu toți membrii echipelor comune de supraveghere pot fi implicați în același timp într-un ciclu de rotație).

4.3.

În ceea ce privește concentrarea sarcinilor ex situ și la fața locului în aceeași echipă, din experiența BCE, o funcție de inspecție independentă la fața locului, combinată cu un dialog regulat între echipele ex situ și cele de la fața locului, îmbogățește calitatea supravegherii continue de către BCE. Acest lucru asigură, în special, faptul că opiniile ECS constituite pe baza informațiilor obținute anterior nu afectează constatările inspecțiilor la fața locului. După cum s-a clarificat în Ghidul BCE privind inspecțiile la fața locului și investigațiile referitoare la modelele interne, inspecțiile la fața locului completează supravegherea continuă. BCE menține o cunoaștere aprofundată permanentă a instituției de credit prin efectuarea unei supravegheri ex situ continue, care se bazează în principal pe informațiile raportate de instituția de credit, iar prin inspecții la fața locului BCE verifică, printre altele, exactitatea informațiilor utilizate pentru efectuarea supravegherii continue. Echipa de inspecție la fața locului, inclusiv șeful misiunii, acționează independent de ECS, dar în cooperare cu aceasta. Odată ce decizia în materie de supraveghere privind efectuarea unei inspecții a fost adoptată, punerea în aplicare a acesteia este responsabilitatea exclusivă a șefului misiunii, care este responsabil de elaborarea unui raport care include constatările echipei de inspecție. Articolul 144 din Regulamentul-cadru privind MUS prevede că BCE este responsabilă de înființarea și componența echipelor de inspecție, cu implicarea autorităților naționale competente (ANC) (40). Echipa de inspecție poate fi alcătuită din inspectori ai BCE, supraveghetori angajați de ANC din statul membru al entității juridice inspectate, supraveghetori din alte ANC, precum și membri ai echipelor comune de supraveghere sau alte persoane autorizate de BCE. Indiferent de originea lor, toți membrii echipei lucrează în numele BCE sub responsabilitatea șefului misiunii. Un membru al ECS nu poate fi numit șef al misiunii. Din experiența BCE, asigurarea resurselor pentru o echipă care îndeplinește atât sarcini de supraveghere la fața locului, cât și inspecții externe poate fi, de asemenea, dificilă; ceea ce poate fi perceput drept resurse suficiente pentru desfășurarea activităților zilnice ar putea reprezenta resurse insuficiente atunci când o parte a echipei participă la o inspecție la fața locului (41). În plus, implicarea autorităților de supraveghere ale diferitelor ANC în echipele de inspecție la fața locului s-a dovedit esențială pentru dezvoltarea unei abordări comune a activităților la fața locului în cadrul MUS.

4.4.

AMLAR stabilește competențele de supraveghere ale AMLA (42) față de entitățile obligate selectate aflate sub supravegherea directă a AMLA, care se adaugă competențelor de supraveghere care vor fi puse la dispoziția tuturor autorităților naționale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în temeiul AMLD6 (43). De asemenea, AMLA va putea solicita, prin instrucțiuni, autorităților naționale de supraveghere financiară în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului să facă uz de competențele lor, în temeiul și în conformitate cu condițiile prevăzute în legislația națională, în cazul în care AMLAR nu conferă astfel de competențe AMLA. Aceste competențe se suprapun parțial cu competențele BCE prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și, în general, cu competențele autorităților de supraveghere prudențială în temeiul Directivei 2013/36/UE, de exemplu, competența de a restricționa sau de a limita activitatea, operațiunile sau rețeaua entităților supravegheate (44) sau competența de a solicita modificări ale organului de conducere al entității supravegheate (45). Există deja anumite suprapuneri ale competențelor de supraveghere în ceea ce privește competențele autorităților de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prevăzute de Directiva (UE) 2015/849 și legislația națională de punere în aplicare. Această suprapunere a competențelor de supraveghere necesită cooperarea între autoritățile de supraveghere prudențială și autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , pentru a evita conflictele și consecințele nedorite, inclusiv cumulul necoordonat de măsuri de supraveghere adresate aceleiași instituții de credit. BCE este pregătită să coopereze în acest sens cu AMLA, precum și cu autoritățile naționale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului . În plus, este important să se asigure că, înainte de a impune sancțiuni și măsuri administrative entităților obligate care fac obiectul supravegherii efectuate și de către alte autorități, AMLA își coordonează acțiunile de supraveghere cu celelalte autorități relevante și, în special, cu autoritățile de supraveghere prudențială relevante ale instituțiilor de credit, în cazul în care aceste acțiuni de supraveghere ar afecta astfel de instituții. Prin urmare, într-un aviz separat care abordează AMLD6, BCE sugerează modificarea AMLD6 pentru a limita efectele nedorite ale exercitării potențial necoordonate a competențelor de supraveghere în legătură cu aceeași entitate obligată. Având în vedere dispozițiile relevante din AMLR1, AMLD6 și AMLAR (46), BCE înțelege că această cerință de coordonare prevăzută în AMLD6 s-ar aplica atât autorităților naționale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , cât și AMLA.

4.5.

În ceea ce privește rolul indirect de supraveghere al AMLA, BCE apreciază propunerea de a încredința AMLA sarcina de supraveghere indirectă a entităților obligate neselectate, deoarece aceasta va contribui la convergența în materie de supraveghere și, de asemenea, va permite AMLA să solicite unei autorități naționale de supraveghere financiară în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului să ia măsuri de supraveghere în circumstanțe excepționale. În cazuri clar definite, AMLAR permite AMLA și să solicite Comisiei să autorizeze un transfer de competențe în materie de supraveghere asupra unei entități obligate neselectate de la o autoritate națională de supraveghere financiară în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului către AMLA (47). AMLA este autorizată să adreseze o astfel de solicitare Comisiei numai în cazul în care autoritatea națională de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului nu dă curs unei cereri din partea AMLA de a adopta o decizie adresată unei entități obligate. Deși în practică pot exista cazuri în care atât autoritatea națională de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , cât și AMLA convin asupra unui transfer de competențe de supraveghere, AMLAR nu prevede o procedură pentru un astfel de transfer în lipsa unui astfel de refuz de către autoritatea națională de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului . În acest sens, BCE observă că atât Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 (în cazul BCE), cât și Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (48) (în cazul Comitetului unic de rezoluție) permit preluarea competențelor de supraveghere și la cererea autorității naționale respective (49). Această posibilitate ar trebui, de asemenea, să fie disponibilă în cadrul sistemului de supraveghere a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului pentru o perioadă de până la trei ani. Dacă această opțiune este inclusă în AMLAR, ar trebui analizată implicarea adecvată a Comisiei în acest proces, ținând seama, printre altele, de limitele impuse de doctrina Meroni (50).

4.6.

BCE apreciază gama largă de competențe și instrumente avute în vedere pentru ca AMLA să își îndeplinească funcția de supraveghere și să asigure standarde înalte de supraveghere în întreaga Uniune. BCE constată că setul de instrumente de monitorizare disponibil pentru AMLA în domeniul colectării de informații cu privire la entitățile obligate neselectate nu include unele dintre instrumentele aflate la dispoziția BCE în ceea ce privește colectarea de informații referitoare la LSI.

4.7.

Din experiența BCE, o monitorizare eficace necesită un echilibru între promovarea convergenței în materie de supraveghere și monitorizarea specifică instituției. Aceasta din urmă este un instrument puternic pentru a evalua eficacitatea abordărilor în materie de supraveghere în vigoare în diferitele state membre și pentru a permite autorității de supraveghere indirectă să intervină în timp util atunci când este necesar. BCE ia act de faptul că, în temeiul AMLAR, autoritățile de supraveghere financiară trebuie să furnizeze AMLA informații privind entitățile obligate neselectate numai într-un număr foarte limitat de cazuri (51).

4.8.

BCE ar dori să împărtășească experiența sa cu monitorizarea LSI instituită în cadrul MUS. Cadrul stabilește posibilitatea ca BCE să creeze categorii de LSI pe baza gradului de risc și a impactului acestora și să solicite diferite niveluri de informații din partea ANC (de exemplu, notificări ex ante numai pentru LSI cu prioritate ridicată, în timp ce toate LSI intră în domeniul de aplicare al raportării ex post anuale și al notificării deteriorărilor financiare). Această abordare permite ca funcția de monitorizare să fie proporțională și să concentreze resursele asupra celor mai critice cazuri. Raportarea anuală a unui set minim de informații privind toate LSI este utilă și pentru îndeplinirea responsabilităților de monitorizare (de exemplu, pentru revizuiri orizontale, pentru evaluarea situațiilor specifice instituției sau pentru un dialog în cunoștință de cauză cu ANC). În plus, BCE a participat, de asemenea, la mai multe inspecții la fața locului cu privire la LSI, pentru a sprijini în continuare exercitarea funcției sale de monitorizare.

4.9.

În temeiul AMLAR (52), autoritățile de supraveghere financiară au obligația de a notifica AMLA dacă situația oricărei entități obligate neselectate se deteriorează rapid și semnificativ. Întrucât aceste criterii sunt relativ limitate și cumulative, o situație în care o entitate obligată neselectată se deteriorează semnificativ, dar nu rapid, sau o situație urgentă care necesită o atenție imediată, dar fără o deteriorare rapidă și semnificativă (de exemplu, atunci când sunt identificate încălcări substanțiale pe termen lung) nu ar conduce la o astfel de notificare către AMLA.

4.10.

Comitetul administrativ de control al AMLA a fost conceput în cadrul AMLAR (53) în mod similar cu Comitetul administrativ de control prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. BCE observă că, pe lângă acest model, există și alte abordări posibile, cum ar fi modelul utilizat în cadrul ABE, AEVMP, EIOPA și al Comitetului unic de rezoluție, în cazul cărora organismele de soluționare a contestațiilor, printre altele, adoptă decizii obligatorii pentru organismele respective care adoptă ulterior deciziile finale revizuite. Prin urmare, conceperea celei mai adecvate soluții pentru AMLA ar putea beneficia de pe urma comparării experiențelor acumulate din funcționarea tuturor modelelor.

4.11.

În cazul în care intervenția AMLA în materie de supraveghere va include instrucțiuni sau solicitări adresate autorităților naționale, diferențele în ceea ce privește competențele și obligațiile care le revin în temeiul cadrelor juridice naționale care decurg, printre altele, din legislația administrativă națională, pot constitui factori importanți care trebuie luați în considerare. În astfel de situații, AMLA ar beneficia de asistența autorităților naționale în analizarea efectelor și limitărilor unor astfel de instrucțiuni, inclusiv a eventualei răspunderi extracontractuale a autorităților implicate în luarea măsurilor de supraveghere. BCE înțelege că o astfel de asistență ar fi inclusă în dispozițiile generale privind cooperarea cuprinse în AMLAR (54).

5.   Structura de guvernanță a AMLA și măsurile de asigurare a continuității

5.1.

Consiliul general al AMLA va avea două componențe – componența pentru chestiunile legate de supraveghere și componența pentru unitățile de informații financiare (55). Consiliul general în componența pentru chestiunile legate de supraveghere are obligația de a admite în calitate de observatori și un reprezentant al BCE numit de Consiliul de supraveghere al BCE și un reprezentant al fiecăreia dintre Autoritățile europene de supraveghere, în cazul în care se discută chestiuni care intră în sfera mandatelor respective ale acestora.

5.2.

BCE apreciază această dispoziție, deoarece va facilita interacțiunea necesară dintre combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și reglementarea și supravegherea prudențială. În prezent, BCE contribuie, din perspectiva supravegherii prudențiale, la activitatea Comitetului permanent pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului din cadrul ABE (56). BCE înțelege că rolul său de observator în cadrul AMLA va înlocui, în practică, actualul său rol de observator în cadrul Comitetului permanent pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, întrucât acesta din urmă va înceta să mai existe (57). În această privință, AMLAR (58) ar trebui modificat astfel încât să se refere la un „reprezentant al BCE” în loc de un „reprezentant desemnat de Consiliul de supraveghere al BCE”. BCE recunoaște că formularea utilizată în această dispoziție se bazează pe formularea utilizată deja în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 (59). Cu toate acestea, implicarea unor organisme specifice ale BCE în procesul de desemnare a reprezentanților BCE este o chestiune care ține de competențele acelor organe stabilite în special de tratate, de Statutul SEBC și al BCE și de Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și țin, prin urmare, de organizarea internă a BCE. Nu pare adecvat ca AMLAR să intervină în organizarea internă a BCE prin stabilirea organului BCE care ar trebui să fie responsabil de desemnarea reprezentantului acesteia.

5.3.

BCE apreciază, de asemenea, faptul că, în componența pentru unitățile de informații financiare, Consiliul general al AMLA va include și Oficiul European Antifraudă, Europol, Eurojust și Parchetul European și că AMLAR include cerința ca AMLA să coopereze cu aceste organisme ale Uniunii (60). Cooperarea consolidată dintre unitățile de informații financiare și organismele Uniunii cu mandate legate de dreptul penal, pe care AMLA este concepută să o realizeze, reprezintă un pas important înainte în special pentru combaterea criminalității organizate. În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2021) 421 final.

(2)  COM(2021) 420 final.

(3)  COM(2021) 423 final.

(4)  COM(2021) 422 final.

(5)  A se vedea Avizul CON/2005/2 al Băncii Centrale Europene din 4 februarie 2005 emis la cererea Consiliului Uniunii Europene cu privire la un proiect de directivă a Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor, inclusiv a finanțării terorismului (JO C 40, 17.2.2005, p. 9), Avizul CON/2013/32 al Băncii Centrale Europene din 17 mai 2013 cu privire la o propunere de directivă privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului și o propunere de regulament privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri (JO C 166, 12.6.2013, p. 2), Avizul CON/2016/49 al Băncii Centrale Europene din 12 octombrie 2016 cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivei 2009/101/CE (JO C 459, 9.12.2016, p. 3) și Avizul CON/2018/55 al Băncii Centrale Europene din 7 decembrie 2018 cu privire la o propunere modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), precum și a actelor juridice aferente (JO C 37, 30.1.2019, p. 1). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE.

(6)  A se vedea punctul 1.1 din Avizul BCE CON/2018/55.

(7)  . A se vedea articolul 117 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(8)  A se vedea articolele 12 și 13 din AMLAR.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(10)  Astfel cum este definit la articolul 2 punctul (16) din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2014 de instituire a cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile naționale desemnate (Regulamentul-cadru privind MUS) (BCE/2014/17) (JO L 141, 14.5.2014, p. 1).

(11)  Astfel cum se prevede la articolul 2 punctul (3) din Regulamentul-cadru privind MUS.

(12)  Astfel cum se prevede la articolul 2 punctul (7) din Regulamentul-cadru privind MUS.

(13)  A se vedea articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

(14)  Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivei 2009/138/CE și a Directivei 2013/36/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 43).

(15)  A se vedea articolul 88 din AMLAR.

(16)  A se vedea articolul 78 din AMLAR.

(17)  A se vedea articolul 2 din AMLAR.

(18)  A se vedea articolul 78 alineatul (1) din AMLAR.

(19)  A se vedea articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

(20)  A se vedea articolul 117 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE.

(21)  A se vedea articolul 11 și articolul 78 alineatul (3) din AMLAR.

(22)  A se vedea articolul 9a din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(23)  A se vedea articolul 9a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(24)  A se vedea articolul 11 alineatul (1), care se referă numai la autoritățile financiare de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului , și articolul 11 alineatul (4) din AMLAR.

(25)  A se vedea articolul 11 alineatul (4) din AMLAR.

(26)  A se vedea articolul 11 alineatul (2) din AMLAR.

(27)  A se vedea articolul 11 alineatul (2) litera (d) din AMLAR.

(28)  A se vedea articolul 117 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE.

(29)  A se vedea articolul 48 alineatul (1) din AMLD6.

(30)  A se vedea articolul 78 alineatul (2) din AMLAR.

(31)  A se vedea Acordul multilateral privind modalitățile practice de schimb de informații în temeiul articolului 57a alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849.

(32)  Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(33)  A se vedea articolul 78 alineatul (3) din AMLAR.

(34)  A se vedea articolele 33-37 din AMLAR.

(35)  A se vedea articolul 75 din AMLAR.

(36)  A se vedea articolul 77 alineatul (1) din AMLAR.

(37)  A se vedea articolul 77 alineatul (2) din AMLAR.

(38)  A se vedea articolul 15 din AMLAR.

(39)  A se vedea articolul 15 alineatul (2) din AMLAR.

(40)  Termenul de „autoritate competentă” este definit la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013;

(41)  În contextul MUS, supravegherea la fața locului (adică inspecțiile) este o funcție specifică care funcționează prin structuri dedicate din cadrul BCE și ANC, inclusiv „misiuni” ad-hoc pentru fiecare inspecție, personalul necesitând competențe și disponibilitate specifice (perioade lungi de timp departe de birou/domiciliu). Pentru a oferi un ordin de mărime, pentru instituțiile semnificative, MUS în ansamblu dedică acestei funcții specifice la fața locului aproximativ 40 % din echivalentul normă întreagă alocat supravegherii ex situ (prin intermediul ECS).

(42)  A se vedea articolul 20 din AMLAR.

(43)  A se vedea articolul 41 din AMLD6.

(44)  A se vedea articolul 20 alineatul (2) litera (d) din AMLAR.

(45)  A se vedea articolul 41 alineatul (1) litera (f) din AMLD6.

(46)  A se vedea, în special, articolul 20 alineatul (3) din AMLAR, care prevede că AMLA are și competențele și obligațiile pe care le au autoritățile de supraveghere în temeiul legislației relevante a Uniunii.

(47)  A se vedea articolul 30 din AMLAR.

(48)  Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).

(49)  A se vedea articolul 6 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 și articolul 7 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

(50)  Hotărârea Curții de Justiție din 13 iunie1958, Meroni / High Authority, C-9/56, ECLI:EU:C:1958:7; hotărârea Curții de Justiție din 14 mai 1981, Romano, C-98/80, ECLI:EU:C:1981:104; hotărârea Curții de Justiție din 12 iulie 2005, Alliance for Natural Health și alții, C-154/04 și C-155/04, ECLI:EU:C:2005:449; și hotărârea Curții de Justiție din 22 ianuarie 2014, United Kingdom / Parlamentul și Consiliul, C-270/12, ECLI:EU:C:2014:18.

(51)  A se vedea articolele 29 și 30 din AMLAR.

(52)  A se vedea articolul 30 alineatul (1) din AMLAR.

(53)  A se vedea articolele 60-63 din AMLAR.

(54)  A se vedea articolul 7 alineatul (2) pentru toate situațiile și articolul 14 alineatul (2) pentru supravegherea entităților obligate selectate.

(55)  A se vedea articolul 46 din AMLAR.

(56)  A se vedea articolul 9a alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(57)  A se vedea articolul 86 din AMLAR [de abrogare a articolelor 9a, 9b și a mai multor altor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010].

(58)  A se vedea articolul 46 alineatul (4) din AMLAR.

(59)  A se vedea articolul 9a alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(60)  A se vedea articolul 80 din AMLAR.