EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021XC0203(01)

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare 2021/C 38/03

C/2021/574

JO C 38, 3.2.2021, p. 4–7 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

3.2.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 38/4


Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2021/C 38/03)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Plăcintă dobrogeană”

Nr. UE: PGI-RO-02510 – 16.5.2019

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile)

„Plăcintă dobrogeană”

2.   Statul membru sau țara terță

România

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Plăcintă dobrogeană” este un produs de patiserie copt, precopt congelat sau crud congelat, făcut din foi de aluat umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caș și ouă. Foile se obțin prin întinderea și tragerea aluatului. Foile umplute sunt rulate, încrețite și aranjate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea produsului este cuprinsă între 500 g și 2 000 g. Produsul are un gust sărat datorat amestecului de brânză telemea, caș, ouă și iaurt, copt împreună cu foile de aluat nedospit.

În secțiune se observă straturile alternative de umplutură de brânză de culoare alb-gălbuie și foile de aluat.

Plăcinta dobrogeană se comercializează în trei moduri:

coaptă, întreagă sau tăiată în bucăți și cântărită în momentul vânzării;

precoaptă congelată;

crudă congelată.

Plăcinta dobrogeană are o consistență moale și fragedă datorată amestecului de iaurt și de ouă folosit, spre deosebire de alte produse de același tip, care au o textură crocantă, cu o suprafață deseori friabilă. Cealaltă diferență față de produsele similare este utilizarea de foi de aluat necongelate, făcute din aluat preparat proaspăt pentru fiecare lot de produse finite.

Aromele dominante sunt de brânză coaptă, de aluat și de ou.

3.2.1.   Caracteristici organoleptice

Aspectul produsului „Plăcintă dobrogeană” copt este: într-o singură bucată, cu aceeași formă ca și tava, cu o suprafață semi-glasată omogenă, prăjită, dar nearsă. Produsul prezintă o crustă fină de culoare galben-auriu, pe alocuri arămie. În secțiune se pot observa straturile alternative de umplutură de brânză aerată, foile de aluat nedospit și (uneori) bule de aer.

Plăcinta precoaptă congelată are un aspect ușor diferit, culoarea galbenă fiind mai deschisă decât cea a plăcintei coapte.

Produsul „Plăcintă dobrogeană” crud congelat are următorul aspect: într-o sigură bucată, cu o suprafață omogenă, de culoare alb-cremoasă datorată foilor de aluat necopt acoperite cu amestecul de iaurt și de ouă.

3.2.2.   Caracteristici fizice și chimice

Grăsimi totale:

min. 8 %

- max. 25 %

Umiditate:

min. 30 %

- max. 50 %

Sare:

min. 1,5 %

- max. 2 %

Proteine:

min. 8 %

- max. 13 %

Umplutură:

min. 55 %

- max. 70 %

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Pentru produsul „Plăcintă dobrogeană” sunt necesare următoarele materii prime și ingrediente: brânză sărată (telemea), caș, făină de grâu, ouă, iaurt, apă, ulei de floarea-soarelui, oțet de vin, sare.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de fabricare a produsului „Plăcintă dobrogeană” se desfășoară în aria geografică delimitată. Procesul de producție a produsului „Plăcintă dobrogeană” cuprinde următoarele etape specifice: recepția materiilor prime și a ingredientelor, prepararea aluatului, întinderea foii, pregătirea umpluturii, umplerea, modelarea, spoirea, coacerea și precoacerea, congelarea rapidă.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe etichetă se va înscrie:

denumirea produsului, „Plăcintă Dobrogeană”, urmată de mențiunea „Indicație Geografică Protejată” sau acronimul „IGP” (tradus în limba sau limbile țării în care este comercializat produsul);

tipul produsului (copt, precopt congelat sau crud congelat);

numele producătorului;

logoul organismului de inspecție și certificare.

4.   Delimitare concisă a ariei geografice

Aria geografică este constituită din două zone administrative: județul Tulcea și județul Constanța, delimitate conform structurii teritorial-administrative a României.

Ambele zone administrative formează o suprafață continuă în partea de sud-est a României, cunoscută sub denumirea de Dobrogea.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cauzală dintre originea geografică și caracteristicile produsului o reprezintă reputația, factorul uman și caracteristicile produsului.

Reputația produsului se datorează dovezilor istorice privind vechimea și notorietatea sa, transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste și în cărți, pentru a fi păstrate în timp pentru generațiile viitoare.

Legătura dintre produs și aria geografică este consemnată la pagina 44 a cărții „Valori identitare în Dobrogea” de Evliya Celebi. În călătoria lui în Dobrogea, Celebi este entuziasmat de „Marile mori plutitoare de pe Dunăre, adevărate ateliere de morari-brutari, în care făina măcinată era transformată în pâine și plăcinte”.

În 2009, cu ocazia celei de a șaptea ediții a Zilei Recoltei din comuna Cumpăna, atracția a fost cea mai mare „Plăcintă dobrogeană” făcută vreodată, care a fost evidențiată în ziarul local Ziua de Constanța din 5 octombrie 2009.

În revista Ferma, anul XX 16 (221) din 15-30 septembrie 2018, p. 128-129, există un articol despre „Plăcinta dobrogeană, produsă de mai bine de 150 de ani [...]”. În cursul celei de a XXVI-a ediții a Târgului internațional ExpoAgroUtil, președintele Asociației Internaționale de Floarea-Soarelui și-a exprimat aprecierea deosebită pentru produsul „Plăcintă dobrogeană”. În același articol, un membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România afirmă că produsul „Plăcintă dobrogeană” menține tradiția locală din generație în generație.

Într-o altă ediție a revistei Ferma, nr. 7 din 15-30 aprilie 2019, se menționa faptul că produsul „Plăcintă dobrogeană” a fost promovat cu ocazia evenimentului de toamnă organizat de Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) din Măcin.

Această combinație a tradiției și a experienței patisierilor a contribuit la dezvoltarea imaginii și a reputației produsului „Plăcintă dobrogeană”, atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia (de exemplu, un articol publicat în revista „Agroklub” din Serbia, articolul din ziarul Ziua de Constanța și articolele din revista Ferma).

În consecință, reputația produsului este strâns legată de denumire și se datorează ariei geografice (Dobrogea), astfel că și comercializarea se face sub denumirea de „Plăcintă dobrogeană”.

Factorul uman joacă un rol major în prepararea produsului „Plăcintă dobrogeană”.

Foile se întind și se usucă până când devin foarte subțiri, translucide, elastice și puțin lucioase, calități pe care numai localnicii le cunosc.

Prepararea foilor în acest mod asigură faptul că, atunci când este copt, produsul are o textură și un gust de foietaj, fără împăturirea specifică a foilor.

Atunci când prepară umplutura, plăcintarul amestecă brânza și ouăle și așază amestecul, printr-un gest de scuturare (aruncare) a mâinii, pe jumătate de foaie (în cazul foii încrețite) sau pe toată suprafața foii (în cazul celei rulate), tehnică transmisă din generație în generație.

Rularea sau încrețirea se face doar pe lungimea foii. Plăcintarii știu cât de strâns trebuie să fie rulate sau încrețite foile umplute pentru ca produsul „Plăcintă dobrogeană” să aibă o consistență aerată la coacere.

Caracterul specific al produsului „Plăcintă dobrogeană” se datorează metodelor și îndemânării transmise de la o generație la alta în Dobrogea. Foile sunt întinse manual, fără să se rupă – mărturie a îndemânării plăcintarului, ca și rularea și încrețirea foilor –, deoarece produsul „Plăcintă dobrogeană” trebuie să nu aibă un aspect neîngrijit (rupt) atunci când este așezat în tavă, ci să arate mai degrabă ca o spirală continuă, pentru a-și menține caracterul „aerat” rezultat din încorporarea aerului atunci când se rulează/încrețesc foile.

Spre deosebire de produsele similare, produsul „Plăcintă dobrogeană” prezintă următoarele caracteristici specifice:

este rotund, cu o greutate cuprinsă între 500 g și 2 000 g, ia forma tăvii în care a fost copt, datorită spoirii cu un amestec de iaurt și de ouă, iar suprafața este omogenă, semi-lucioasă, prăjită, dar nu arsă, de culoare galben-auriu, culoarea fiind ușor mai închisă la produsul copt și mai deschisă la produsul precopt, din cauza amestecului de iaurt și de ouă;

aspectul în secțiune al produsului „Plăcintă dobrogeană” se deosebește de alte produse de același tip datorită structurii aerate a umpluturii, care se datorează metodelor locale;

un gust sărat de brânză telemea, caș, ouă și iaurt, coapte împreună cu foile de aluat nedospit, care îl distinge de alte produse de același tip;

este pufos, datorită aerului captat în timpul rulării/încrețirii și al umplerii prin tehnica specifică, spre deosebire de produsele similare care au o umplutură densă, păstoasă.

Alte caracteristici ale produsului

Plăcinta dobrogeană este legată de festivaluri religioase importante și, prin urmare, face obiectul unor reguli speciale în ceea ce privește prepararea și consumul. Plăcinta de Anul Nou este cea care deschide șirul lung al pregătirii acesteia pe parcursul anului. Plăcinta dobrogeană este pregătită pe parcursul întregii săptămâni „albe” a lăsatului secului de brânză, precum și de Crăciun, de hram și în ciclul de sărbători familiale, la nuntă și în marțea de după cununie, când „se făceau plăcinte la mireasă”.

Împreună, toate aceste elemente specifice fac ca produsul „Plăcintă dobrogeană” să fie diferit de alte produse similare.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2018/documentatie-placinta-dobrogeana/Caiet-de-sarcini-PLACINTA-DOBROGEANA-IGP.pdf


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.


Top