52021PC0625

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52021PC0625 - EN

Document 52021PC0625

Help

Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei

COM/2021/625 final

HTML

DOC

PDF

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.10.2021

COM(2021) 625 final

2021/0319(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei

{SWD(2021) 285 final}

2021/0319 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei Estoniei. În 2019, produsul intern brut (PIB-ul) pe cap de locuitor al Estoniei a fost de 67 % din media Uniunii. Conform previziunilor Comisiei din vara anului 2021, PIB-ul real al Estoniei a scăzut cu 2,9 % în 2020, dar se preconizează că va înregistra o creștere cumulată de 1,8 % în 2020 și 2021. Printre aspectele rămase nesoluționate de multă vreme și care au un impact asupra performanței economice pe termen mediu a țării se numără îmbătrânirea populației, disparitățile regionale și sociale, productivitatea relativ scăzută a resurselor și intensitatea ridicată a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(2)La 9 iulie 2019 și la 20 iulie 2020, Consiliul a adresat recomandări Estoniei în contextul semestrului european. În special, Consiliul a recomandat Estoniei să îmbunătățească adecvarea plasei de siguranță socială, inclusiv prin lărgirea acoperirii indemnizațiilor de șomaj, să asigure un acces sporit la servicii sociale integrate și abordabile ca preț și să ia măsuri de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați, inclusiv prin îmbunătățirea transparenței salariale. Consiliul a recomandat, de asemenea, Estoniei să îmbunătățească accesibilitatea și reziliența sistemului de sănătate, inclusiv prin abordarea problemei deficitului de personal medico-sanitar, prin consolidarea asistenței medicale primare și prin asigurarea aprovizionării cu produse medicale esențiale. În plus, Consiliul a recomandat să se abordeze problema lipsei de personal calificat și să se stimuleze inovarea prin îmbunătățirea capacității și a relevanței pe piața muncii a sistemului de educație și formare. Estoniei i s-a recomandat, de asemenea, să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și digitală, în special către digitalizarea întreprinderilor, cercetare și inovare, inclusiv sprijinirea capacității de inovare a întreprinderilor mici și mijlocii, producția și utilizarea curată și eficientă a energiei, utilizarea eficientă a resurselor și transportul durabil, contribuind la decarbonizarea progresivă a economiei. În plus, Consiliul a recomandat să se asigure un acces suficient la finanțare și să se intensifice eforturile pentru a se asigura supravegherea și aplicarea eficace a cadrului de combatere a spălării banilor. În fine, pentru a aborda în mod eficace criza provocată de pandemia de COVID-19, Estoniei i s-a recomandat să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia, iar, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, să aplice politici fiscal-bugetare prin care să asigure o poziție fiscal-bugetară prudentă pe termen mediu și sustenabilitatea datoriei, sporind, în același timp, investițiile. În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor recomandări specifice țării la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență, Comisia constată că s-a pus în aplicare pe deplin recomandarea privind luarea tuturor măsurilor necesare pentru a aborda în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. Mai mult, s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor referitoare la concentrarea investițiilor asupra interconexiunilor energetice.

(3)Potrivit Recomandării Consiliului privind politica economică a zonei euro, statele membre din zona euro au fost invitate să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor de redresare și reziliență, pentru a asigura, printre altele, o orientare politică menită să sprijine redresarea și să îmbunătățească în continuare convergența, reziliența și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. În recomandarea Consiliului s-a propus, de asemenea, consolidarea de către statele membre din zona euro a cadrelor lor instituționale naționale, asigurarea stabilității macrofinanciare, finalizarea uniunii economice și monetare și consolidarea rolului internațional al monedei euro.

(4)La 18 iunie, Estonia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. Transmiterea planului de redresare și reziliență a avut loc în urma unui proces de consultare care s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile cadrului juridic național și la care au participat autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante. Asumarea la nivel național a responsabilității pentru planurile de redresare și reziliență stă la baza implementării cu succes a acestor planuri, a impactului lor de durată la nivel național și a credibilității lor la nivel european. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.

(5)Planurile de redresare și reziliență ar trebui să urmărească obiectivele generale ale Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 („mecanismul”) și ale Instrumentului de redresare al Uniunii Europene instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului 2 pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Aceste planuri ar trebui să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii, prin aducerea unei contribuții la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)Implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va constitui un efort coordonat care va presupune realizarea de investiții și reforme în întreaga Uniune. Prin implementarea coordonată și simultană a acestor planuri și prin realizarea de proiecte cu caracter transfrontalier și multinațional, aceste reforme și investiții se vor consolida reciproc și vor genera efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Prin urmare, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă în statele membre va rezulta din efectele de propagare din alte state membre.

Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni

(7)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) și cu criteriul 2.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod corespunzător la situația economică și socială, contribuind astfel într-o manieră adecvată la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din regulamentul menționat, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.

(8)Planul de redresare și reziliență include măsuri care contribuie la toți cei șase piloni, fiecare dintre cele șase componente ale planului abordând unul sau mai mulți piloni. Astfel, se asigură faptul că fiecare pilon este abordat în mod cuprinzător și coerent. Contribuția la primul pilon, consacrat tranziției verzi, este prevăzută să fie sprijinită prin măsuri de stimulare a utilizării energiei din surse regenerabile, prin renovarea clădirilor în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a acestora, printr-o mai bună conectivitate a transportului public și prin stimularea utilizării hidrogenului verde, precum și, în general, prin sprijinirea accelerării tranziției verzi în întreprinderi, inclusiv a competențelor necesare în acest sens. Se preconizează că investițiile și reformele care vizează digitalizarea sectorului public și a întreprinderilor, precum și îmbunătățirea nivelului competențelor digitale, vor contribui la realizarea obiectivului celui de al doilea pilon, consacrat transformării digitale.

(9)Se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la îmbunătățirea performanței macroeconomice prin atenuarea impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, promovând în același timp competitivitatea exporturilor, inovarea și spiritul antreprenorial, prin soluții digitale și verzi, sprijinind astfel creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care face obiectul celui de al treilea pilon. Al patrulea pilon, care privește coeziunea socială și teritorială, este abordat prin măsuri care vizează sporirea accesibilității serviciilor publice prin digitalizare, prin îmbunătățirea conectivității la internet, în special în zonele rurale, reducând astfel decalajul digital, prin îmbunătățirea conectivității transporturilor, precum și prin crearea de locuri de muncă și competențe durabile în diferite părți ale Estoniei.

(10)Planul de redresare și reziliență include măsuri menite să consolideze reziliența sanitară și economică, socială și instituțională a țării, vizată de cel de al cincilea pilon. În special, planul de redresare și reziliență se axează direct pe îmbunătățirea rezilienței și a accesibilității sistemului de sănătate și include măsuri menite să îmbunătățească accesul la serviciile sociale în Estonia. Al șaselea pilon, referitor la politicile pentru generația viitoare, este sprijinit prin măsuri menite să-i ajute pe tineri să intre pe piața forței de muncă, prin subvenții salariale, alocații de formare și schimbări structurale ale sistemului de educație și formare care ar urma să favorizeze dobândirea de competențe în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și prin măsuri menite să asigure o mai mare participare și pondere a femeilor la astfel de cursuri de formare și în cadrul sectorului în general.

Abordarea tuturor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări

(11)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor (nota A) identificate în recomandările relevante specifice adresate Estoniei, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscal-bugetare, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european. Se poate considera că recomandările referitoare la măsurile imediate de politică fiscal-bugetară adoptate ca răspuns la pandemie nu fac obiectul planului de redresare și reziliență prezentat de Estonia, în pofida faptului că, în general, Estonia a răspuns în mod adecvat și suficient, în 2020 și 2021, la nevoile imediate de sprijinire a economiei țării prin măsuri fiscal-bugetare, în conformitate cu dispozițiile clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere.

(12)Planul de redresare și reziliență include reforme și investiții care contribuie la abordarea în grade diferite a tuturor sau a unei părți semnificative a provocărilor economice și sociale incluse în recomandările specifice adresate Estoniei de către Consiliu în cadrul semestrului european din 2019 și 2020, în special a celor din domeniile tranziției verzi, cum ar fi eficiența energetică și a resurselor, tranziției digitale, cum ar fi competențele digitale și sprijinul pentru digitalizarea întreprinderilor, sistemului de sănătate, cum ar fi reziliența și accesibilitatea sistemului de sănătate, incluziunii sociale, cum ar fi accesul la servicii sociale și de sănătate integrate și la prețuri abordabile, și combaterii spălării banilor, cum ar fi consolidarea capacităților analitice în contextul măsurilor de combatere a spălării banilor.

(13)Planul de redresare și reziliență include măsuri de sprijinire a investițiilor în tranziția verde și digitală a întreprinderilor, contribuind astfel la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate țării. Printre acestea se numără, în special, dezvoltarea de tehnologii verzi inovatoare, cum ar fi hidrogenul verde, dezvoltarea competențelor verzi și digitale pentru a aborda lipsa de personal calificat și schemele de sprijin financiar pentru a ajuta întreprinderile estoniene, în special întreprinderile mici și mijlocii, să facă progrese în direcția transformării lor digitale și verzi și să aibă un acces mai bun la finanțare. Reformele și investițiile în domeniul energiei au drept scop stimularea utilizării energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și decarbonizarea economiei prin obiective și acțiuni de eliminare treptată a șisturilor bituminoase. Se preconizează că măsurile din sectorul transporturilor vor contribui la reducerea emisiilor și vor stimula utilizarea unor moduri de transport durabile. Reformele includ dezvoltarea mobilității interconectate și partajate în regiunea capitalei Tallinn printr-un sistem de transport public în comun și electrificarea căilor ferate. Se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la dezvoltarea proiectului transfrontalier Rail Baltic, care va conecta cele trei capitale și țări baltice cu Polonia și cu restul Uniunii, prin investiții în căi ferate, linii de tramvai, piste pentru biciclete și alei pietonale către gări și către terminalul multimodal Rail Baltic.

(14)Reformele și investițiile în consolidarea asistenței medicale primare, abordarea deficitului de personal medico-sanitar, modernizarea guvernanței e-sănătății și îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, inclusiv construirea North Estonia Medical Campus, ar trebui să sporească accesibilitatea și reziliența sistemului de sănătate. Se preconizează că accesul la serviciile sociale va fi îmbunătățit prin măsuri în domeniul îngrijirii pe termen lung, inclusiv prin măsuri care vizează modernizarea și simplificarea sistemului de asistență pentru copiii cu nevoi mai mari de îngrijire, și prin planul de acțiune privind integrarea serviciilor sociale și de sănătate. Măsurile menite să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați ar trebui să contribuie la coeziunea socială. Se preconizează că investițiile menite să îi ajute pe tineri să dobândească experiență profesională și să își amelioreze competențele vor contribui la remedierea problemei lipsei de personal calificat, precum și la reducerea șomajului în rândul tinerilor. Prelungirea cu 60 de zile a duratei indemnizației aferente asigurărilor pentru șomaj în cazul existenței unor condiții nefavorabile pe piața forței de muncă contribuie într-o anumită măsură la consolidarea plasei de siguranță socială. Reformele și investițiile în domeniile sănătății, social și digital ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea disparităților regionale.

(15)În completarea măsurilor recente privind combaterea spălării banilor, planul de redresare și reziliență include o măsură care vizează crearea unui centru de analiză strategică în cadrul unității de informații financiare pentru a permite o identificare, un răspuns și o prevenire mai operative ale riscurilor de spălare a banilor, contribuind astfel la consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor.

(16)Planul de redresare și reziliență oferă un punct de plecare pentru întreprinderea de reforme suplimentare în domeniul social și al sănătății, pentru a aborda deficitul de personal medico-sanitar, a îmbunătăți calitatea și accesul la îngrijirea pe termen lung pentru toate persoanele care au nevoie de îngrijire, a extinde acoperirea indemnizației de șomaj și a reduce diferența de remunerare între femei și bărbați, în special prin sporirea transparenței salariale. Măsurile incluse în planul de redresare și reziliență menite să asigure decarbonizarea economiei privesc în principal investițiile. În ceea ce privește reformele, se preconizează că acțiunile concrete pentru eliminarea progresivă a șisturilor bituminoase vor fi stabilite în Planul național de dezvoltare a sectorului energetic abia la sfârșitul anului 2025.

Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională

(17)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) și cu criteriul 2.3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a Estoniei, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.

(18)Simulările efectuate de serviciile Comisiei indică faptul că planul de redresare și reziliență, împreună cu restul măsurilor din cadrul Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, ar putea favoriza o creștere a PIB-ului Estoniei cuprinsă între 0,9 % și 1,3 % până în 2026, creștere care nu ar include posibilul impact pozitiv al reformelor structurale, care poate fi substanțial.

(19)Se preconizează că reformele și investițiile în energia din surse regenerabile, mobilitatea durabilă și digitalizarea în continuare a serviciilor publice vor stimula creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă pe termen mediu și lung. Măsurile care vizează dezvoltarea tehnologiilor verzi, promovarea eficienței energetice și decarbonizarea industriei, inclusiv introducerea noilor tehnologii emergente, cum ar fi hidrogenul verde, ar trebui să contribuie la decarbonizare și, așadar, la reziliența economiei.

(20)Se preconizează că măsurile de sprijinire a tranziției verzi și a celei digitale vor stimula inovarea și cercetarea și dezvoltarea în întreprinderi, oferind astfel oportunități pentru creșterea productivității, dezvoltarea competitivității economice și crearea de locuri de muncă, contribuind totodată la realizarea unor schimbări structurale în economie și punând bazele unei reziliențe sporite, în conformitate cu Strategia industrială pentru Europa actualizată. Modernizarea preconizată a structurii economice ar trebui să fie sprijinită prin măsuri de promovare a competențelor verzi și digitale pentru a îmbunătăți competențele forței de muncă și a aborda provocarea mai veche cu care se confruntă Estonia în ceea ce privește neconcordanța între cererea și oferta de competențe. Planul de redresare și reziliență prevede acordarea de sprijin pentru construirea de rețele în bandă largă de mare capacitate, care se preconizează că vor contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele rurale și cele urbane. Investițiile care susțin modurile de transport durabile și interconexiunile digitale îmbunătățite vizează promovarea coeziunii sociale și teritoriale.

(21)Planul de redresare și reziliență include măsuri care abordează provocări relevante în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al sănătății și se preconizează că va contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Măsurile de consolidare a asistenței medicale primare, de mărire a efectivelor de personal medicosanitar, de îmbunătățire a infrastructurii de sănătate și a sistemului de e-sănătate vizează îmbunătățirea accesului la asistență medicală, contribuind astfel la abordarea provocării mai vechi reprezentate de nevoile medicale nesatisfăcute. Măsurile care abordează problema încadrării în muncă a tinerilor urmăresc să îi sprijine pe tineri să dobândească experiență profesională, să își amelioreze competențele și să consolideze potențialul de creștere al țării. Se preconizează că, pe fondul acestor măsuri, reziliența sistemului social și de sănătate din Estonia va fi îmbunătățită.

Principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”

(22)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) și cu criteriul 2.4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va asigura faptul că nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu (nota A), în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 3 (principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”).

(23)Planul de redresare și reziliență include o evaluare sistematică a fiecărei măsuri din perspectiva respectării principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, în conformitate cu Orientările tehnice ale Comisiei Europene privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia semnificativ” (Comunicarea 2021/C 58/01). Informațiile furnizate stau la baza evaluării conform căreia măsurile respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, de exemplu prin furnizarea de explicații detaliate cu privire la modul în care ar trebui să se țină seama de considerentele legate de economia circulară în cazul proiectelor de construcții.

(24)Pentru unele măsuri în cazul cărora este necesar să se depună cereri de proiecte sau cereri de exprimare a interesului pentru a se selecta proiecte specifice în viitor sau pentru măsurile care prevăd instrumente financiare, cum ar fi Fondul verde, principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” ar trebui respectat prin mecanisme, în special prin stabilirea unor jaloane corespunzătoare aferente acestor măsuri, prin care să se asigure faptul că cerințele incluse în caietele de sarcini ale cererilor de proiecte sau ale cererilor de exprimare a interesului respective împiedică selectarea activităților care ar putea prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(25)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) și cu criteriul 2.5 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor de mediu reprezintă 41,5 % din suma totală alocată planului, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 17 din regulamentul menționat, planul de redresare și reziliență este coerent cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

(26)Contribuția planului de redresare și reziliență al Estoniei la tranziția verde se sprijină pe trei piloni: tranziția verde în întreprinderi, energia durabilă și eficiența energetică și transportul durabil. Decarbonizarea economiei este o provocare majoră pentru Estonia, iar prin planul de redresare și reziliență țara se angajează să urmeze o traiectorie clară, cu obiective și acțiuni concrete pentru eliminarea treptată a șisturilor bituminoase în sectorul energetic, care urmează să fie stabilită în Planul național de dezvoltare pentru sectorul energetic. Planul de redresare și reziliență al Estoniei stimulează utilizarea energiei din surse regenerabile prin eliminarea barierelor administrative, prin consolidarea rețelei energetice și prin facilitarea conectării la aceasta, precum și prin soluții-pilot de stocare a energiei. Planul de redresare și reziliență ar trebui, de asemenea, să contribuie la introducerea tehnologiilor pe bază de hidrogen verde de-a lungul întregului lanț valoric, de la producție la consum. Ar trebui să se asigure o durabilitate sporită a transporturilor prin crearea de noi conexiuni între diferitele moduri de transport durabil, cu accent pe transportul feroviar și pe modurile active de transport, cum ar fi mersul cu bicicleta. Tranziția verde în sectorul întreprinderilor ar trebui să fie sprijinită prin dezvoltarea de tehnologii verzi, prin sporirea capacităților de cercetare și inovare cu emisii scăzute de dioxid de carbon și neutre din punct de vedere climatic și prin utilizarea eficientă a resurselor, prin sprijinirea modernizării și a schimbării modelelor de afaceri în întreprinderile producătoare, precum și prin îmbunătățirea competențelor legate de tranziția verde. Planul de redresare și reziliență pune un accent puternic pe economia circulară în sectorul întreprinderilor. Planul de redresare și reziliență nu conține măsuri care să vizeze biodiversitatea. Cu toate acestea, unele dintre măsurile de atenuare a schimbărilor climatice pot fi benefice și pentru conservarea biodiversității, deoarece schimbările climatice reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa biodiversității.

(27)Planul de redresare și reziliență sprijină obiectivele Estoniei în materie de decarbonizare și tranziție energetică, astfel cum sunt prevăzute în Planul național privind energia și clima pentru 2030 și pentru 2050. Măsurile din planul de redresare și reziliență ar trebui să sprijine atingerea unei ponderi de 42 % a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, obiectivul asumat de Estonia pentru 2030. Investițiile în rețeaua de energie electrică și în stocarea energiei electrice ar trebui să ajute Estonia să atingă acest obiectiv. În plus, planul de redresare și reziliență al Estoniei sprijină cel puțin renovările de clădiri de amplitudine medie, care aduc economii de energie primară de cel puțin 30 % și ar trebui să contribuie la obiectivele de eficiență energetică ale Estoniei pentru 2030 și la Strategia de renovare pe termen lung a țării. Măsurile privind transportul durabil ar trebui să sprijine reducerea poluării cauzate de parcurile de autoturisme, îmbunătățind astfel calitatea aerului și stimulând adoptarea unor moduri de transport durabile, cum ar fi transportul feroviar.

Contribuția la tranziția digitală

(28)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) și cu criteriul 2.6 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 21,5 % din suma totală alocată planului de redresare și reziliență, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VII la regulamentul respectiv.

(29)Contribuția planului de redresare și reziliență la tranziția digitală se sprijină în principal pe două priorități: transformarea digitală a întreprinderilor și modernizarea în continuare a serviciilor publice. Pentru a ajuta întreprinderile din toate sectoarele, în special întreprinderile mici și mijlocii, să profite de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale, planul de redresare și reziliență prevede crearea unui program de investiții care ar trebui să ofere sprijin financiar întreprinderilor cu privire la diferite aspecte ale transformării digitale, de la cercetare și dezvoltare și elaborarea de strategii până la adoptarea tehnologiilor. Această investiție este completată de două măsuri care vizează transformarea digitală a două sectoare specifice, și anume construcțiile și transportul rutier de mărfuri, în care potențialul tehnologiilor digitale a rămas insuficient exploatat până în prezent. În plus, planul de redresare și reziliență abordează chestiunea esențială a competențelor digitale, prin sensibilizarea managerilor de întreprinderi mici și mijlocii și prin sprijinirea perfecționării și reconversiei profesionale a specialiștilor în tehnologia informației și comunicațiilor.

(30)Bazându-se pe poziția de lider a Estoniei în domeniul digitalizării serviciilor publice, planul de redresare și reziliență include o serie de măsuri menite să impulsioneze transformarea digitală a administrației. Reformele și investițiile propuse includ migrarea unei părți a sistemelor de informații ale guvernului către un cloud sigur, dezvoltarea de noi soluții digitale care să asigure o furnizare simplificată și mai eficientă a serviciilor publice atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, precum și o reorganizare a gestionării sistemelor de informații și a datelor deținute de instituțiile publice. Se preconizează, de asemenea, că o investiție care să sprijine dezvoltarea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate în zonele cu disfuncționalități ale pieței va reduce decalajul digital și va asigura faptul că toți cetățenii pot profita de progresele așteptate în ceea ce privește furnizarea de servicii publice digitale în Estonia.

Impact de durată

(31)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) și cu criteriul 2.7 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea în mare măsură (nota A) un impact de durată asupra Estoniei.

(32)Se preconizează că realizarea reformelor avute în vedere va aduce schimbări structurale. În special, se preconizează că reformele care vizează promovarea tranziției verzi și a celei digitale vor avea un impact pozitiv asupra potențialului de creștere și a transformării economice, prin îmbunătățirea eficienței, crearea de locuri de muncă și creșterea productivității. Planul de redresare și reziliență include reforme care vizează promovarea eficienței energetice și reducerea barierelor de reglementare pentru investițiile în surse regenerabile, care se preconizează că vor îmbunătăți funcționarea pieței suficient cât să deblocheze investițiile private în acest domeniu. Se preconizează că reformele axate pe serviciile publice digitale vor contribui la îmbunătățirea în continuare a eficienței administrației publice și vor aduce beneficii atât cetățenilor, cât și întreprinderilor. Se preconizează că reformele care vizează stimularea dezvoltării competențelor digitale vor avea un impact de durată asupra reducerii lipsei de personal calificat cu care se confruntă întreprinderile din Estonia. Se preconizează că măsurile suplimentare de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați vor îmbunătăți egalitatea de gen și creșterea economică.

(33)Se preconizează că măsurile legate de sănătate vor aduce, de asemenea, schimbări structurale pozitive la nivelul politicilor sau al instituțiilor. În special, se preconizează că reformele din domeniul sănătății vor îmbunătăți accesibilitatea și calitatea serviciilor de sănătate și vor reduce disparitățile regionale în ceea ce privește furnizarea de servicii, contribuind la obținerea unor rezultate mai bune în materie de sănătate.

(34)Se așteaptă, de asemenea, ca investițiile preconizate să antreneze schimbări structurale, în principal ca urmare a impactului pozitiv preconizat al acestor investiții asupra competitivității. Se preconizează că investițiile care vizează implementarea de soluții digitale în sectorul construcțiilor și al transportului rutier de mărfuri vor avea un impact de durată. Investițiile în dezvoltarea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate în zonele afectate de disfuncționalități ale pieței ar trebui să contribuie la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale. Se preconizează, de asemenea, că investițiile în infrastructura de transport, de exemplu căi ferate, linii de tramvai, gări și piste pentru biciclete, vor avea un impact de durată asupra mobilității prin facilitarea transferurilor între diferitele moduri de transport durabil.

(35)Impactul de durată al planului de redresare și reziliență poate fi, de asemenea, consolidat prin sinergii între plan și alte programe, inclusiv cele finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea în mod substanțial a provocărilor teritoriale adânc înrădăcinate și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.

Monitorizare și implementare

(36)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) și cu criteriul 2.8 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru asigurarea monitorizării și a implementării eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.

(37)Planul de redresare și reziliență prezintă o organizare administrativă pentru implementarea sa, în conformitate cu procedura stabilită în contextul gestionării fondurilor structurale. Planul de redresare și reziliență oferă o imagine de ansamblu asupra mecanismelor de monitorizare și de raportare avute în vedere și identifică actorii și rolurile și responsabilitățile acestora. Centrul de Stat pentru Servicii Partajate servește drept organism de gestionare și coordonare. Împreună cu Ministerul Finanțelor, acestea sunt serviciile centrale responsabile cu coordonarea, monitorizarea și evaluarea, în timp ce ministerele de resort sunt însărcinate cu implementarea și monitorizarea reformelor și a investițiilor în domeniile lor respective.

(38)Jaloanele și țintele care însoțesc măsurile de reformă și de investiții incluse în planul de redresare și reziliență sunt clare și realiste, iar indicatorii propuși pentru aceste jaloane și ținte sunt relevanți, acceptabili și fiabili. Măsurile incluse în plan sunt sprijinite de jaloane și de ținte repartizate pe tot parcursul perioadei de implementare, deși, în cazul mai multor proiecte, inclusiv a celor mai mari investiții, implementarea este prevăzută abia pentru 2026. Jaloanele și țintele sunt relevante și pentru măsurile deja finalizate, care sunt eligibile în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241. Atingerea satisfăcătoare, în timp, a acestor jaloane și ținte este necesară pentru justificarea cererilor de plată.

(39)Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Se poate solicita sprijin tehnic din partea Instrumentului de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului 4 pentru a sprijini statele membre în implementarea programelor lor de redresare și reziliență.

Stabilirea costurilor

(40)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) și cu criteriul 2.9 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, justificarea furnizată în planul de redresare și reziliență cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței costurilor și proporțională cu impactul economic și social preconizat la nivel național.

(41)Estonia a furnizat estimări ale costurilor pentru toate investițiile prevăzute în planul de redresare și reziliență. Estimările costurilor au fost validate de Unitatea de gestionare a granturilor din cadrul Departamentului pentru dezvoltare de sprijin al Centrului de Stat pentru Servicii Partajate, care este un organism intern al guvernului. Defalcarea costurilor este, în general, detaliată și bine fundamentată. Programele financiare incluse în planul de redresare și reziliență sunt considerate proporționale cu dimensiunea sectoarelor corespunzătoare din Estonia, iar costurile aferente acestora sunt considerate rezonabile și plauzibile. Pentru celelalte măsuri, sunt furnizate comparații cu investițiile anterioare de natură similară. Evaluarea estimărilor costurilor și a documentelor justificative conexe arată că majoritatea costurilor sunt bine justificate și rezonabile. Sumele propuse pentru finanțare au fost considerate adecvate, dar uneori sunt destul de ridicate în comparație cu proiectele anterioare sau cele similare. Din acest motiv, justificările furnizate sunt considerate plauzibile doar într-o măsură moderată. În fine, costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență sunt conforme cu principiul eficienței costurilor și proporționale cu impactul economic și social național preconizat.

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(42)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) și cu criteriul 2.10 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență și măsurile suplimentare prevăzute în prezenta decizie sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese în contextul utilizării fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor asigura în mod eficace evitarea dublei finanțări în temeiul regulamentului menționat și în cadrul altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace de promovare și asigurare a respectării dreptului Uniunii, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea bugetului Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 5 .

(43)Sistemul de control și măsurile propuse în planul de redresare și reziliență al Estoniei se bazează pe procese și structuri robuste utilizate în cadrul național existent pentru implementarea fondurilor structurale. Actorii și rolurile și responsabilitățile acestora în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de control intern sunt descrise cu claritate în planul de redresare și reziliență. Sistemul de control și alte măsuri relevante, inclusiv pentru colectarea și punerea la dispoziție a tuturor categoriilor standardizate de date prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241, sunt adecvate în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese atunci când se utilizează fondurile și în vederea evitării dublei finanțări în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 și prin alte programe ale Uniunii.

(44)Planul de redresare și reziliență prevede ca sistemul integrat de informații existent, și anume Sistemul de operare pentru fondurile structurale, să fie utilizat de toate instituțiile implicate în implementarea planului și ca toate proiectele din cadrul planului să fie înregistrate în acest sistem de informații. Informațiile referitoare la fiecare proiect, cum ar fi datele solicitantului, datele generale ale proiectului, obiectivul, bugetul, sursele de finanțare, jaloanele și țintele intermediare și finale, și informațiile privind implementarea, plățile, procedurile de neconformitate ar trebui stocate în Sistemul de operare pentru fondurile structurale. Acesta ar trebui să înregistreze, de asemenea, toate auditurile proiectelor și ale sistemelor de gestiune și de control și să sprijine pista de audit și raportarea cu privire la diferitele măsuri, jaloane și ținte, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/241.

(45)Capacitatea administrativă a serviciilor centrale însărcinate cu implementarea și coordonarea planului de redresare și reziliență, și anume Ministerul Finanțelor și Centrul de Stat pentru Servicii Partajate, precum și a ministerelor sectoriale implicate este adecvată pentru ca acestea să își poată îndeplini sarcinile și responsabilitățile prevăzute. Ar trebui inclus un jalon referitor la adoptarea, înainte de prima cerere de plată, a regulamentului prin care să se stabilească mandatul legal al diferitelor organisme implicate în punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/241.

Coerența planului de redresare și reziliență

(46)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) și cu criteriul 2.11 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține într-o măsură moderată (nota B) măsuri pentru implementarea reformelor și a proiectelor de investiții publice care sunt acțiuni coerente.

(47)Fiecare componentă din cadrul planului de redresare și reziliență prezintă coerență internă și există interconexiuni tematice și sinergii între diferitele componente, în special cele legate de transformarea digitală și tranziția verde. Cu toate acestea, în unele domenii, coerența nu este deplină. Deși planul include investiții substanțiale pentru promovarea tranziției verzi și a celei digitale și sprijinirea creșterii economice, mai multe reforme care să consolideze plasa de siguranță socială, în special prin extinderea acoperirii indemnizațiilor aferente asigurărilor pentru șomaj, ar putea contribui la atenuarea eventualelor efecte negative asupra anumitor grupuri. Investițiile semnificative prevăzute în infrastructura de sănătate ar fi putut fi însoțite de măsuri care să favorizeze majorări mai importante ale efectivelor de personal medico-sanitar, reducând astfel penuria de forță de muncă din acest sector. Se preconizează că îngrijirea pe termen lung va fi abordată prin mai multe măsuri, dar coerența și interconexiunile dintre aceste măsuri ar fi putut fi asigurate într-un mod mai eficace prin reforme mai ample, care să îmbunătățească accesul la îngrijirea pe termen lung și calitatea acesteia. Măsurile incluse în planul de redresare și reziliență în vederea decarbonizării economiei privesc în principal investițiile, în timp ce acțiunile concrete pentru eliminarea treptată a șisturilor bituminoase sunt preconizate a fi stabilite în Planul național de dezvoltare a sectorului energetic abia la sfârșitul anului 2025, iar alte reforme mai ample, cum ar fi taxarea ecologică, nu sunt avute în vedere. În general, măsurile prevăzute în planul de redresare și reziliență sunt mai robuste pe partea de investiții decât pe partea de reforme.

Egalitatea

(48)Planul de redresare și reziliență conține măsuri care se preconizează că vor ajuta Estonia să abordeze provocările reprezentate de egalitatea de gen și de egalitatea de șanse pentru toți, cum ar fi cele care vizează în mod direct și indirect reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați și abordarea nevoilor persoanelor cu handicap, cum ar fi facilitarea accesibilității în viața cotidiană. Măsura privind competențele digitale ar trebui să permită unui număr mai mare de femei să aibă competențe în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și, astfel, ar trebui să contribuie la abordarea problemei segregării de gen pe piața forței de muncă. Investițiile pentru sprijinirea încadrării în muncă a tinerilor ar trebui să îi ajute pe tineri să își găsească un loc de muncă și, astfel, să contribuie la incluziunea socială a acestora. Reformele și investițiile incluse în planul de redresare și reziliență ar trebui să reducă disparitățile sociale, economice și teritoriale existente. Planul de redresare și reziliență se referă la inițiative legislative și de politică care se preconizează că vor completa reformele și investițiile incluse în plan.

Autoevaluarea securității

(49)Nu s-a furnizat o autoevaluare a securității, deoarece aceasta nu a fost considerată oportună de către Estonia, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241.

Proiectele transfrontaliere și multinaționale

(50)Planul de redresare și reziliență include construirea terminalului Rail Baltic Tallinn, care va fi punctul de plecare al Rail Baltic, un proiect transfrontalier care va conecta cele trei capitale și țări baltice cu Polonia și cu restul Uniunii. În contextul implementării măsurii care vizează dezvoltarea unui asistent virtual pentru accesul la serviciile publice digitale, este prevăzută cooperarea cu Finlanda.

Procesul de consultare

(51)În cursul elaborării planului de redresare și reziliență, Estonia a desfășurat un proces de consultare la care au participat principalele părți interesate și publicul larg. Au fost organizate două runde de seminare cu părțile interesate în cursul elaborării planului, în decembrie 2020 și în aprilie 2021. Seminarele au vizat, din punct de vedere tematic, diferite grupuri de părți interesate, respectiv autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante. O consultare publică cu privire la proiectul integral al planului de redresare și reziliență a avut loc în luna mai 2021.

(52)Estonia intenționează să țină seama de contribuțiile strânse de la părțile interesate în timpul procesului de consultare în contextul implementării măsurilor incluse în plan. Pentru a se asigura adeziunea tuturor actorilor relevanți și responsabilizarea acestora, este esențială implicarea tuturor autorităților locale și a părților interesate în cauză, inclusiv a partenerilor sociali, pe tot parcursul realizării investițiilor și a reformelor incluse în plan.

Evaluarea pozitivă

(53)În urma evaluării pozitive a Comisiei cu privire la planul de redresare și reziliență al Estoniei, în care se constată că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) și cu anexa V la regulamentul respectiv, prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea planului de redresare și reziliență, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune pentru implementarea planului sub formă de sprijin financiar nerambursabil.

Contribuția financiară

(54)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Estoniei sunt de 982 490 000 EUR. Întrucât planul de redresare și reziliență îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și, în plus, întrucât costurile totale estimate ale planului sunt superioare contribuției financiare maxime disponibile pentru Estonia, contribuția financiară alocată pentru planul de redresare și reziliență prezentat de Estonia ar trebui să fie egală cu valoarea totală a contribuției financiare disponibile pentru Estonia.

(55)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru Estonia trebuie actualizat până la 30 iunie 2022. Prin urmare, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul respectiv, ar trebui să fie pusă acum la dispoziție pentru Estonia, pentru a fi angajată juridic până la 31 decembrie 2022, o sumă care să nu depășească valoarea contribuției financiare maxime menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv. Dacă va fi necesar, în urma actualizării contribuției financiare maxime, Consiliul, la propunerea Comisiei, ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să modifice prezenta decizie pentru a include contribuția financiară maximă actualizată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(56)Sprijinul care urmează să fie acordat trebuie finanțat din împrumuturile contractate de către Comisie în numele Uniunii, în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 6 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce Estonia va fi atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență.

(57)Estonia a solicitat o prefinanțare de 13 % din valoarea contribuției financiare. Această sumă ar trebui să fie pusă la dispoziția Estoniei sub rezerva intrării în vigoare a acordului prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 („acordul de finanțare”) și în conformitate cu prevederile acestuia.

(58)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de mecanism sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență al Estoniei pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și modalitățile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.

Articolul 2
Contribuția financiară

1.Uniunea pune la dispoziția Estoniei o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 969 299 213 EUR 7 . Suma de 759 545 893 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Sub rezerva actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, în urma căreia pentru Estonia ar rezulta o sumă egală sau mai mare decât 969 299 213 EUR, se pune la dispoziție o sumă suplimentară de 209 753 320 EUR pentru a fi angajată din punct de vedere juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023. În cazul în care actualizarea prevăzută la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 conduce la o contribuție financiară maximă actualizată pentru Estonia care este mai mică de 969 299 213 EUR, diferența dintre contribuția financiară maximă actualizată și suma de 759 545 893 EUR este disponibilă pentru a fi angajată din punct de vedere juridic, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2021/241, în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.

2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Estoniei în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. Suma de 126 008 898 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din contribuția financiară. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.

3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.

4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Estonia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Pentru a fi eligibilă pentru plată, Estonia trebuie să atingă jaloanele și țintele până la 31 august 2026, sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1).

Articolul 3
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Republicii Estonia.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele

(1) JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2) Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433I , 22.12.2020, p. 23).

(3) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(4) Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).

(5) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(6) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).

(7) Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea cotei proporționale a cheltuielilor Estoniei prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul respectiv.

Top

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.10.2021

COM(2021) 625 final

ANEXĂ

Propunerea de Decizie de punere în aplicare a Consiliului

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei

{SWD(2021) 285 final}

ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

1.Descrierea reformelor și a investițiilor

A. COMPONENTA 1: Transformarea digitală a întreprinderilor

Obiectivul acestei componente a planului estonian de redresare și reziliență este de a promova transformarea digitală a întreprinderilor estoniene și competitivitatea acestora, în special pe piețele de export. Acesta va oferi sprijin financiar întreprinderilor din toate sectoarele, cu accent pe IMM-uri și microîntreprinderi, în diferite etape ale transformării lor digitale, precum și contribuții specifice la adoptarea și implementarea de soluții digitale în sectorul construcțiilor și al transportului rutier de mărfuri. În plus, componenta va aborda chestiunea esențială a competențelor digitale, prin sensibilizarea managerilor de IMM-uri și prin sprijinirea perfecționării și reconversiei specialiștilor în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC).

Acțiunile menite să sprijine identificarea oportunităților de export și promovarea societăților estoniene în străinătate se vor desfășura în sinergie cu activitățile Enterprise Estonia.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice adresate țării privind investițiile în tranziția digitală (recomandarea specifică 3 din 2020) și privind lipsa de personal calificat (recomandarea specifică 2 din 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

1.1.Investiție: Transformarea digitală a întreprinderilor

Obiectivul măsurii este de a promova transformarea digitală a întreprinderilor, cu un accent deosebit pe IMM-uri și microîntreprinderi.

Măsura constă în furnizarea de sprijin financiar IMM-urilor și microîntreprinderilor cu sediul în Estonia din toate sectoarele, pentru activități și investiții relevante pentru transformarea digitală a acestora. Acest sprijin financiar, care este completat cu resursele proprii ale întreprinderilor, va acoperi unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

-adoptarea tehnologiilor digitale,

-dezvoltarea unor clouduri de date industriale;

-cercetare industrială, dezvoltare, testare și activități pilot;

-studii de fezabilitate, servicii de consiliere și de sprijin;

-formarea personalului.

Finanțarea se va aloca prin intermediul unor cereri deschise de propuneri.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererile de propuneri vor exclude următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 1 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating un nivel previzionat al emisiilor de gaze cu efect de seră care nu este mai mic decât valorile de referință relevante 2 ; (iii) activitățile legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 3 și instalațiile de tratare mecano-biologică 4 ; și (iv) activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul va impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

1.2.Investiție: Dezvoltarea e-construcțiilor

Obiectivul măsurii este de a contribui la accelerarea transformării digitale a sectorului construcțiilor în vederea creșterii productivității acestuia, a reducerii amprentei sale de mediu și a îmbunătățirii calității clădirilor. Se preconizează, de asemenea, că această investiție va promova un schimb de date mai amplu și mai eficient între părțile interesate.

Măsura constă în trei componente diferite:

(I)dezvoltarea de interfețe software între platforma națională de e-construcții (care este în curs de dezvoltare sub responsabilitatea Departamentului pentru construcții și locuințe din cadrul Ministerului Economiei și Comunicațiilor) și sistemele de informații publice și private existente utilizate în sector, printre altele, pentru a automatiza verificarea conformității clădirilor cu diverse cerințe de reglementare, precum și eliberarea de certificate și autorizații; Aceasta include formarea utilizatorilor platformei de e-construcții (inclusiv elaborarea de materiale de formare);

(II)sprijinirea introducerii standardelor internaționale și a celor mai bune practici în ceea ce privește digitalizarea construcțiilor și a întreținerii clădirilor, inclusiv prin introducerea unui sistem de clasificare a datelor privind construcțiile, crearea unei baze de date privind materialele de construcție și produsele pentru construcții, introducerea BIM (Building Information Modelling – modelarea informațiilor privind clădirile) în domeniul întreținerii proprietăților;

(III) sprijinirea proiectelor (selectate prin cereri deschise de propuneri) care vizează implementarea de instrumente digitale de construcție și dezvoltarea (de asemenea crearea de prototipuri) de servicii publice și private inovatoare conectate la platforma națională de e-construcții.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

1.3.Investiție: Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală

Obiectivul măsurii este de a sprijini digitalizarea schimbului de informații în transportul rutier de mărfuri prin introducerea unor scrisori de trăsură digitale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/1056 privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri (eFTI), contribuind astfel la buna funcționare a pieței interne.

Măsura constă în sprijinirea:

(I)furnizorilor de servicii în ceea ce privește instituirea de platforme eFTI pentru a permite utilizarea scrisorilor de trăsură digitale (eCMR – aviz electronic de expediție);

(II)întreprinderilor de transport și logistică în interacțiunea sistemelor și proceselor lor cu platformele eFTI, permițându-le să utilizeze scrisori de trăsură digitale (eCMR).

Proiectele corespunzătoare vor fi selectate prin intermediul a două cereri de propuneri distincte.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

1.4.Reformă: Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor

Obiectivul reformei este de a contribui la consolidarea capacității întreprinderilor la nivel de conducere de a orienta și a promova tranziția digitală, precum și la asigurarea disponibilității unui număr suficient de profesioniști din domeniul TIC care dețin competențe și cunoștințe actualizate, astfel încât întreprinderile estoniene să poată profita pe deplin de oportunitățile oferite de tranziția digitală. Aceasta urmărește, de asemenea, să ofere noi oportunități de carieră atât persoanelor angajate, cât și șomerilor, prin perfecționarea și reconversia profesională în domeniul TIC, precum și printr-o mai bună recunoaștere a competențelor dobândite în afara învățării formale. Măsura urmărește, de asemenea, să contribuie la creșterea participării femeilor la formarea în domeniul TIC și la profesiile din domeniul TIC.

Măsura constă în următoarele patru componente:

(I)formarea managerilor din întreprinderi (în special IMM-uri), pentru a le spori competențele și cunoștințele în domeniul TIC și pentru a îi sensibiliza cu privire la beneficiile potențiale ale utilizării TIC;

(II)o revizuire a conținutului și a organizării formării experților TIC, ținând seama de cele mai recente evoluții tehnologice, de importanța tot mai mare a securității cibernetice și de nevoile întreprinderilor;

(III) un proiect-pilot pentru restructurarea cadrului de calificare pentru specialiștii TIC;

(IV) perfecționarea și reconversia profesională a specialiștilor TIC, inclusiv în domeniul securității cibernetice.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

1.5.Reformă: Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine

Obiectivul măsurii este de a spori capacitatea de export și competitivitatea întreprinderilor estoniene, în special a celor din sectorul TIC. Se preconizează că măsura va fi deosebit de relevantă pentru IMM-uri. De asemenea, Comisia va valorifica posibilitățile oferite de instrumentele digitale.

Măsura constă în trei submăsuri:

(I)dezvoltarea de strategii de export destinate anumitor țări sau regiuni;

(II)înființarea de centre de afaceri situate pe principalele piețe de export;

(III) promovarea produselor și a serviciilor estoniene (în special din sectorul TIC) prin misiuni și evenimente fizice, virtuale sau hibride.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

1.5.1.Subreformă: Strategii naționale și regionale

Această subreformă constă în elaborarea unei serii de strategii cuprinzătoare de export care să vizeze principalele țări și regiuni-țintă, și anume cele care reprezintă un potențial de creștere ridicat pentru întreprinderile estoniene. Acestea vor include capitole specifice privind oportunitățile de export pentru sectorul TIC și, în sens mai larg, soluțiile digitale dezvoltate în diferite domenii de aplicare (cum ar fi guvernanța, educația sau transporturile).

Aceste strategii au scopul de a oferi consultanță întreprinderilor care intră sau care își desfășoară deja activitatea pe piețele în cauză.

Țările și regiunile care urmează să fie abordate în cadrul strategiilor vor fi identificate printr-o analiză care urmează să fie efectuată în cadrul punerii în aplicare a acestei submăsuri.

Implementarea acestei măsuri se va realiza în sinergie cu activitățile Enterprise Estonia, printre alți parteneri.

1.5.2.Subreformă: Centre de afaceri inovatoare pe principalele piețe de export

Această subreformă constă în înființarea de centre de afaceri în șapte țări străine (în interiorul și/sau în afara Uniunii) considerate piețe de export importante. Aceste centre de afaceri conțin echipamente adecvate pentru reuniuni fizice, virtuale și hibrid, recepții și prezentări care vor fi organizate de întreprinderi estoniene în toate sectoarele care vizează piața respectivă. Echipamentele respective pot fi utilizate, de asemenea, în afara evenimentelor, pentru a fi introduse oricărui potențial client al unui grup sau al unei anumite întreprinderi din Estonia. Centrele de afaceri vor contribui la promovarea întreprinderilor estoniene, le vor sprijini la nivel local în activitățile lor de export și vor contribui la atragerea investitorilor străini. Activitățile centrelor de afaceri se vor desfășura în sinergie cu activitățile Enterprise Estonia, printre alți parteneri.

Localizarea centrelor de afaceri va fi stabilită în urma unei analize care urmează să fie efectuată în cadrul punerii în aplicare a acestei submăsuri.

1.5.3.Subreformă: Grupuri globale de impact e-export și scene virtuale

Această subreformă constă în înființarea de grupuri de reprezentanți ai autorităților publice și ai altor părți interesate, în special întreprinderi private, și în sprijinirea promovării produselor și serviciilor estoniene (în special din sectorul TIC) de către aceste grupuri, prin misiuni și participarea la evenimente fizice, virtuale sau hibride.

Punerea în aplicare a acestei subreforme include, de asemenea, consolidarea promovării produselor și serviciilor estoniene în cadrul evenimentelor majore cu ajutorul instrumentelor digitale. Așa-numitele „scene virtuale” vor crea mai multe oportunități de participare pentru părțile interesate din Estonia și vor prezenta soluții digitale estoniene. Aceste „scene virtuale” vor consta în soluții tehnice care combină elemente fizice și digitale pentru a permite fie unui eveniment legat de export din Estonia să ajungă la un public global, fie exportatorilor estonieni să participe la evenimente globale organizate în străinătate.

Implementarea acestei măsuri se va realiza în sinergie cu activitățile Enterprise Estonia, printre alți parteneri.

A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
1	1.1 Transformarea digitală a întreprinderilor	Jalon	Cerere de propuneri cu criterii de atribuire și condiții de atribuire	Publicarea anunțului privind cererea de propuneri				T2	2022	Ministerul Afacerilor Economice și Comunicațiilor va publica o cerere de propuneri pentru sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor, împreună cu criteriile de atribuire. Criteriile de evaluare și condițiile de acordare a sprijinului vor fi definite pe baza unei analize a nevoilor întreprinderilor estoniene și a impactului preconizat al măsurii. Criteriile de eligibilitate vor asigura, de asemenea, faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
2	1.1 Transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Acordarea de granturi		Numărul de întreprinderi cărora li s-a acordat un grant	0	110	T4	2023	Numărul de întreprinderi cărora li se vor acorda granturi de către Ministerul Afacerilor Economice și Comunicațiilor pentru a sprijini transformarea digitală a acestora în conformitate cu cererea de propuneri.
3	1.1 Transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Acordarea de granturi		Numărul de întreprinderi cărora li s-a acordat un grant	110	230	T4	2025	Numărul de întreprinderi cărora li se vor acorda granturi de către Ministerul Afacerilor Economice și Comunicațiilor pentru a sprijini transformarea digitală a acestora în conformitate cu cererea de propuneri.
4	1.2 Dezvoltarea e-construcțiilor	Jalon	Adoptarea standardelor internaționale și a celor mai bune practici pentru utilizarea tehnologiilor digitale în construcții	Adoptarea standardelor internaționale și a celor mai bune practici				T4	2024	Activitatea de adoptare a standardelor internaționale și a celor mai bune practici pentru utilizarea tehnologiilor digitale în construcții și gestionarea clădirilor va fi condusă și coordonată de Ministerul Economiei și Comunicațiilor, prin introducerea unui sistem de clasificare a datelor privind construcțiile, crearea unei baze de date accesibile publicului pentru materialele de construcție și produsele de construcție și introducerea modelării informațiilor privind clădirile în domeniul întreținerii proprietăților.
5	1.2 Dezvoltarea e-construcțiilor	Jalon	Disponibilitatea serviciilor publice pe platforma de construcție electronică	Punerea în funcțiune a interfețelor dintre platforma de construcție electronică și serviciile publice conexe				T4	2025	Serviciile publice prevăzute în planul de dezvoltare a construcției electronice vor fi dezvoltate, vor deveni operaționale și vor fi făcute publice pe platforma de e-construcții. De asemenea, se vor pune la dispoziția utilizatorilor materiale de formare. Aceasta include servicii legate de mediul construit – cum ar fi autorizațiile de construcție și de urbanism, registrul de construcții (jurnal) și pașaportul de renovare.
6	1.2 Dezvoltarea e-construcțiilor	Țintă	Finalizarea proiectelor de dezvoltare și de creare de prototipuri		Numărul de proiecte finalizate	0	120	T4	2025	Numărul de proiecte finalizate pentru dezvoltarea și/sau punerea în aplicare a instrumentelor digitale de construcție și a prototipurilor de soluții digitale inovatoare bazate pe platforma de construcție electronică.
7	1.3 Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală	Țintă	Dezvoltarea platformelor eFTI (informații electronice privind transportul de mărfuri)		Numărul de proiecte lansate	0	5	T2	2023	Numărul de proiecte care dezvoltă o platformă eFTI care au primit o decizie pozitivă de acordare a grantului.
8	1.3 Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală	Țintă	Dezvoltarea interfeței ECMR (aviz electronic de expediție)		Numărul de proiecte lansate	0	270	T4	2024	Numărul de proiecte care permit operatorilor de transport și logistică să fie conectați la platformele eFTI și să utilizeze eCMR care au primit o decizie de grant pozitivă.
9	1.3 Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală	Țintă	Numărul total de proiecte finalizate		Numărul de proiecte finalizate	0	275	T4	2025	Numărul de proiecte eFTI și eCMR finalizate, contribuind la implementarea scrisorilor de trăsură digitale.
10	1.3 Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală	Jalon	Evaluarea ex-post a elaborării și utilizării scrisorilor de trăsură digitale	Adoptarea raportului de evaluare ex-post de către Ministerul Economiei și Comunicațiilor				T2	2026	Un organism extern va analiza impactul măsurii de sprijin asupra sectorului transportului rutier de mărfuri și întocmește un raport de evaluare, care va fi adoptat de Ministerul Economiei și Comunicațiilor.
11	1.4 Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației secundare care stabilește condițiile de sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale	Intrarea în vigoare a legislației secundare				T2	2022	Va intra în vigoare legislația secundară necesară pentru aplicarea și alocarea sprijinului. Condițiile de acordare a sprijinului se vor stabili printr-un decret ministerial, care este coordonat cu Ministerul Finanțelor și cu Centrul de servicii comune de stat. Decretul ministerial va cuprinde următoarele elemente: - obiectivul măsurii, - descrierea activităților care beneficiază de sprijin; - beneficiari și grupuri-țintă, - condițiile de punere în aplicare, - costurile eligibile și simplificările utilizate; - condițiile de efectuare a plăților; - condiții pentru raportare și monitorizare.
12	1.4 Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Înscrierea la activități de formare		Numărul de participanți	0	500	T4	2023	Numărul de persoane înscrise în activități de formare sprijinite în cadrul acestei măsuri, constând în sensibilizarea managerilor de IMM-uri, precum și în perfecționarea și recalificarea specialiștilor TIC. Cel puțin 35 % dintre participanții înscriși la aceste activități de formare vor fi femei.
13	1.4 Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Finalizarea activităților de formare		Numărul de participanți	0	2000	T2	2026	Numărul de persoane care și-au finalizat cursul de formare prin activitățile de formare sprijinite în cadrul acestei măsuri, inclusiv sensibilizarea managerilor de IMM-uri, precum și perfecționarea și recalificarea specialiștilor TIC. Cel puțin 35 % dintre participanții care au finalizat aceste activități de formare vor fi femei.
14	1.4 Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Numărul de module noi de perfecționare și reconversie profesională		Numărul de programe de învățământ înregistrate în sistemul informatic al educației din Estonia (EHIS).	0	5	T4	2023	Numărul de module de perfecționare și recalificare dezvoltate cu conținut de formare, structură și materiale de formare detaliate pentru a oferi formare legată de competențele digitale. Noile programe de învățământ elaborate pentru aceste module se vor înregistra în Sistemul de informații privind educația (EHIS) din Estonia.
15	1.4 Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Revizuirea standardelor de calificare pentru specialiștii TIC.		Numărul de standarde de calificare analizate și adaptate după cum și dacă este necesar	0	5	T4	2024	Numărul de standarde de calificare stabilite pentru specialiștii TIC din registrul național al standardelor de calificare care au fost analizate și adaptate după caz.
16	1.5 Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine 1.5.1 Strategii naționale și regionale	Jalon	Pregătirea elaborării de strategii	Finalizarea sarcinilor pregătitoare				T2	2022	Sarcinile pregătitoare necesare pentru elaborarea strategiilor de export vor fi finalizate. Aceste atribuții includ: - o analiză a piețelor externe care sunt importante pentru elaborarea de strategii; - o analiză a intereselor întreprinderilor; - o cartografiere a nevoilor întreprinderilor exportatoare de a-și spori competitivitatea pe piețele de export; clasificarea nevoilor.
17	1.5 Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine 1.5.1 Strategii naționale și regionale	Jalon	Achiziții publice de studii	Semnarea contractelor				T2	2024	Procedurile de ofertare pentru elaborarea strategiilor și a pachetelor de produse în vederea obținerii de informații detaliate privind piața pe piețele externe se efectuează de către Ministerul Afacerilor Externe. Vor fi semnate contractele corespunzătoare.
18	1.5 Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine 1.5.1 Strategii naționale și regionale	Țintă	Numărul strategiilor naționale și regionale de export		Numărul de strategii publicate	0	13	T2	2026	Numărul de strategii naționale și/sau regionale de export care urmează să fie elaborate. Aceste strategii vor conține analize cuprinzătoare și vor oferi consultanță inteligentă proactivă întreprinderilor care intră și își desfășoară activitatea pe piețele străine.
19	1.5 Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine 1.5.2 Centre de afaceri inovatoare pe principalele piețe de export	Jalon	Analiză pregătitoare pentru definirea conținutului și a amplasării centrelor de afaceri	Realizarea unei analize pregătitoare				T2	2022	Ministerul Afacerilor Externe va pregăti o analiză pregătitoare care să permită definirea conținutului și a amplasării centrelor de afaceri. Analiza va arata unde să se înființeze centre de afaceri pentru a crește cererea de produse și servicii fabricate în Estonia pe piețele de export.
20	1.5 Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine 1.5.2 Centre de afaceri inovatoare pe principalele piețe de export	Țintă	Numărul de centre de afaceri deschise		Număr de centre de afaceri	0	7	T2	2026	Numărul de centre de afaceri deschise de Ministerul Afacerilor Externe pentru a sprijini întreprinderile să intre și să își desfășoare activitatea pe piețe de export importante, precum și pentru a le ajuta să promoveze produsele și serviciile fabricate în Estonia într-un mod care să țină seama de particularitățile mediului de afaceri și ale culturii locale.
21	1.5 Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine 1.5.3 Grupuri globale de impact eexport și scene virtuale	Jalon	Crearea de grupuri de impact și selectarea destinațiilor pentru misiunile digitale globale	Decizii privind componența grupurilor de impact și destinațiile misiunilor digitale globale				T2	2022	Pe baza unei analize, Ministerul Afacerilor Externe va selecta destinații ale misiunilor digitale globale și grupuri de impact pentru a spori valoarea adăugată a exporturilor estoniene de servicii digitale, pentru a spori capacitatea de export a societăților estoniene, printre care în special întreprinderile TIC, și pentru a atrage investiții străine suplimentare pentru inovare.
22	1.5 Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine 1.5.3 Grupuri globale de impact e-export și scene virtuale	Țintă	Numărul de misiuni efectuate de grupurile globale de impact și numărul de evenimente majore în care Estonia a fost reprezentată prin „scene virtuale”		Numărul total de misiuni și evenimente desfășurate	0	29	T2	2026	Cel puțin 14 misiuni vor fi efectuate de grupurile de impact global instituite de Ministerul Afacerilor Externe pentru a crește valoarea adăugată a exporturilor estoniene de servicii digitale, pentru a crește capacitatea de export a societăților estoniene, printre care în special întreprinderile TIC, și pentru a atrage investiții străine suplimentare pentru inovare. Estonia va fi reprezentată prin „scene virtuale” la cel puțin 15 evenimente.

B. COMPONENTA 2: Accelerarea tranziției verzi în întreprinderi

B.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Obiectivul componentei planului estonian de redresare și reziliență este de a accelera tranziția verde în sectorul de afaceri din Estonia și de a valorifica oportunitățile de afaceri pe care le reprezintă. Componenta constă în două reforme și șase investiții și urmărește să sprijine dezvoltarea tehnologiilor ecologice, să sporească capacitățile de C & D și de inovare ecologice și utilizarea eficientă a resurselor, să introducă noi modele de afaceri și să îmbunătățească competențele și expertiza în domenii legate de tranziția verde. Măsurile din cadrul acestei componente vizează o abordare cuprinzătoare a tranziției verzi, care să abordeze principalele disfuncționalități ale pieței și să faciliteze progresul tehnologic și comportamental pentru a spori competitivitatea sectorului de afaceri. Măsurile sprijină, de asemenea, dezvoltarea în continuare a pieței de capital și a mediului de afaceri.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind sprijinirea capacității de inovare a întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi, asigurând un acces suficient la finanțare (recomandarea specifică de țară 3 din 2020) și pe deficitul de competențe (recomandarea specifică de țară 2 din 2019).

2.1.Reformă: Tranziția verde a întreprinderilor

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți tranziția verde în sectorul întreprinderilor, care se preconizează că va avea beneficii economice, de mediu și sociale prin eficientizarea și ecologizarea întreprinderilor existente (utilizarea eficientă a resurselor, noi certificate de tranziție ecologică și autorizații de introducere pe piață pentru produse) și prin sprijinirea apariției unor noi întreprinderi din domeniul tehnologiilor ecologice (dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor ecologice, noi oportunități pentru valorificarea bioresurselor).

Reforma va consta în instituirea unui grup operativ cuprinzător pentru tranziția ecologică, care să încurajeze cooperarea între părțile interesate din domeniul tehnologiilor ecologice și adoptarea legislației necesare pentru punerea în aplicare a celor cinci investiții complementare: 1. Competențe ecologice pentru a sprijini tranziția către o economie verde a întreprinderilor; 2. Programe de dezvoltare a tehnologiilor ecologice; 3 Modernizarea modelelor de afaceri în întreprinderile prelucrătoare; 4. Implementarea tehnologiilor ecologice eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor; și 5. Fondul verde.

Reforma este interconectată cu componenta 1, deoarece digitalizarea și automatizarea contribuie la dezvoltarea tehnologiilor ecologice și la tranziția către o economie verde.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2022.

2.2.Investiție: Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor

Obiectivul investiției este de a asigura disponibilitatea unei expertize de înaltă calitate pentru punerea în aplicare a tranziției verzi în întreprinderi. Investiția constă în introducerea unor programe actualizate de perfecționare și reconversie profesională pentru adulți și modernizarea programelor de studii în învățământul superior și profesional, precum și în dezvoltarea și testarea unor programe de formare mai flexibile care oferă micro-certificate, ținând seama de nevoile viitoare ale economiei ecologice.

Competențele ecologice sunt definite ca fiind competențele necesare pentru locuri de muncă care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la îmbunătățirea eficienței energetice și a utilizării resurselor și includ o introducere pe scară mai largă a principiilor economiei circulare. În cooperare cu părțile interesate, se vor actualiza standardele profesionale și profilurile de competențe și, după caz, se vor dezvolta profiluri noi, specificând rezultatele preconizate ale învățării și selectând domeniile specifice cu cel mai mare impact asupra tranziției verzi. Se vor oferi oportunități de recalificare pentru persoanele care lucrează în sectoare deja afectate de tranziția verde (energie, transporturi, gestionarea deșeurilor; Noi industrii și sectoare cu potențial de creare de locuri de muncă generate de tranziția verde sau legate de aceasta) și de cei care doresc să își schimbe cariera.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

2.3.Investiție: Programe de dezvoltare a tehnologiilor verzi

Investiția urmărește să contribuie la tranziția ecologică a întreprinderilor prin încurajarea dezvoltării și răspândirii tehnologiilor ecologice inovatoare. Se preconizează că investiția va crește numărul de întreprinderi care utilizează intens cercetarea în domeniul tehnologiilor ecologice pe piață și va sprijini ecosistemul întreprinderilor nou-înființate. Investiția constă în sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a clusterelor de dezvoltare, cu accent pe soluții integrate de tehnologie ecologică prin diverse servicii de dezvoltare (inclusiv acceleratoare, incubatoare, dezvoltarea de întreprinderi, dezvoltarea de prototipuri, proiecte-pilot) și îmbunătățirea cooperării dintre diferite tipuri de organizații și actori care sunt deja activi pe piață (mediul academic, întreprinderi, alte părți interesate).

Investițiile se vor axa pe eficiența energetică și a resurselor, pe promovarea economiei circulare, a noilor modele de afaceri, a digitalizării și a automatizării. Proiectele sprijinite în cadrul investiției vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la creșterea productivității resurselor în Estonia.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

2.4.Investiție: Modernizarea modelelor de afaceri în întreprinderile prelucrătoare

Obiectivul investiției este de a sprijini schimbarea modelelor de afaceri în domeniul producției pentru a asigura conformitatea produselor estoniene cu obiectivele de mediu și climatice, inclusiv cu principiile economiei circulare, și de a crește competitivitatea întreprinderilor prelucrătoare. Măsura va sprijini proiectele de modernizare a modelelor de afaceri ale întreprinderilor prelucrătoare legate de obiectivele climatice și de mediu. Proiectele vor fi selectate pe baza unei cereri de propuneri.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererea de propuneri vor exclude următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 5 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating un nivel previzionat al emisiilor de gaze cu efect de seră care nu este mai mic decât valorile de referință relevante 6 ; (iii) activitățile legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 7 și instalațiile de tratare mecano-biologică 8 ; și (iv) activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul va impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

2.5.Investiție: Implementarea de tehnologii verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor de către întreprinderi, inclusiv eficiența energetică, cu un accent deosebit pe valorificarea resurselor biologice insuficient utilizate, cum ar fi reziduurile și produsele secundare. Investiția urmărește să sprijine inovarea în domeniul tehnologiei de producție și al dezvoltării de produse în întreprinderi și contribuie la soluțiile economiei circulare.

Măsura va sprijini două tipuri de investiții:

-promovarea tehnologiilor ecologice eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru instalațiile industriale;

-valorificarea bioresurselor.

Proiectele vor fi selectate pe baza unei cereri de propuneri. Principalele criterii pentru selectarea proiectelor care vor beneficia de un grant includ, în funcție de relevanță, eficiența în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiența utilizării resurselor, rentabilitatea, reducerea reziduurilor și a generării de deșeuri, valoarea adăugată pentru bioresurse și capacitatea de inovare a soluțiilor care urmează să fie dezvoltate.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererea de propuneri vor exclude următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 9 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating un nivel previzionat al emisiilor de gaze cu efect de seră care nu este mai mic decât valorile de referință relevante 10 ; (iii) activitățile legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 11 și instalațiile de tratare mecano-biologică 12 ; și (iv) activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul va impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

2.6.Investiție: Fondul verde

Obiectivul investiției este de a furniza capital pentru dezvoltarea de noi tehnologii ecologice în domenii strategice precum energia, agricultura, industria alimentară, transportul și logistica, materialele și industriile chimice. Fondul verde va oferi finanțare întreprinderilor și sectoarelor ale căror produse, servicii sau procese sunt caracterizate de tehnologii ecologice care utilizează intens cercetarea și ale căror activități contribuie la soluționarea problemelor de mediu, la dezvoltarea de noi produse, servicii sau tehnologii care reduc sau captează emisiile de gaze cu efect de seră sau care sunt determinate de cerințele de proiectare ecologică. Investițiile vor viza proiecte durabile, ținând seama de Regulamentul privind taxonomia UE.

Măsura va fi pusă în aplicare ca instrument financiar ca parte a unui program mai amplu de investiții în tehnologii ecologice care oferă investiții de capital întreprinderilor sub formă de investiții directe de capital și prin fonduri cu capital de risc, gestionate de administratorul de fonduri publice SmartCap.

Măsura va respecta Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Acordul juridic semnat între Estonia și SmartCap și politica de investiții ulterioară a Fondului verde:

I.să solicite aplicarea orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea sustenabilității pentru Fondul InvestEU; și

II.să solicite întreprinderilor care au obținut peste 50 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din următoarele activități și/sau active să adopte și să publice planuri de tranziție verde: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 13 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating un nivel previzionat al emisiilor de gaze cu efect de seră care nu este mai mic decât valorile de referință relevante 14 ; (iii) activitățile legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 15 și instalațiile de tratare mecano-biologică 16 ; și (iv) activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. și

III.să solicite verificarea de către SmartCap a conformității juridice cu legislația UE și națională relevantă a beneficiarului în materie de mediu pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la verificarea durabilității.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

2.7.Investiție: Crearea de oportunități pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile de energie

Obiectivul investiției este de a sprijini implementarea și testarea lanțurilor valorice integrate pe bază de hidrogen, de la producția de energie și soluțiile de aprovizionare la consumul final în diferite domenii de aplicare.

Proiectele care urmează să fie sprijinite sunt selectate în urma unei cereri de propuneri. Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte din toate sectoarele economice. Energia electrică utilizată pentru producerea hidrogenului trebuie să fie produsă din surse regenerabile, iar consumul de hidrogen verde trebuie să aibă loc în Estonia.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererea de propuneri vor exclude următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 17 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating un nivel previzionat al emisiilor de gaze cu efect de seră care nu este mai mic decât valorile de referință relevante 18 ; (iii) activitățile legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 19 și instalațiile de tratare mecano-biologică 20 ; și (iv) activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul va impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

B.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Unitate de măsură	Indicatori cantitativi (pentru ținte)		Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
						Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
23	2.1 Tranziția verde a întreprinderilor	Jalon	Crearea unui grup operativ pentru tranziția ecologică, care să pună în aplicare și să monitorizeze tranziția verde	Înființarea unui grup operativ și a unor grupuri de lucru			<<<<<<<<<<<<<<<<<	T4	2021	Ministerul Mediului va reforma actualul Grup de lucru privind tehnologiile ecologice (înființat în 2020) în cadrul Grupului operativ pentru tranziția ecologică al RRP, pentru a coordona măsurile privind tranziția verde a întreprinderilor și pentru a îmbunătăți cooperarea și schimbul de informații între sectorul public, părțile interesate și grupurile de interese. Grupurile de lucru necesare vor fi înființate pentru măsuri specifice.
24	2.1 Tranziția verde a întreprinderilor	Jalon	Adoptarea planului de acțiune pentru economia circulară de către Grupul operativ pentru tranziția ecologică	Adoptarea Planului de acțiune privind economia circulară				T4	2022	Grupul operativ pentru tranziția ecologică va revizui activitățile existente privind economia circulară și diferitele planuri de acțiune într-un plan de acțiune unic pentru economia circulară, care va conduce tranziția estoniană către economia circulară.
25	2.2 Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației secundare care stabilește condițiile de sprijin pentru dezvoltarea competențelor ecologice	Intrarea în vigoare a legislației secundare				T2	2022	Va intra în vigoare legislația secundară necesară pentru aplicarea și alocarea sprijinului. Aceasta va conține dispoziții prin care se asigură că orice acțiune sprijinită în cadrul acestei măsuri se concentrează asupra domeniilor care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau la adaptarea la schimbările climatice.
26	2.2 Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor	Țintă	Numărul modulelor de perfecționare și reconversie profesională		Număr de module	0	5	T4	2023	Numărul de module de perfecționare și reconversie profesională dezvoltate, inclusiv conținutul detaliat al formării, structura și materialele de formare pentru a oferi formare legată de competențele ecologice.
27	2.2 Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor	Țintă	Persoane care participă la programe de perfecționare și reconversie profesională		Numărul de participanți	0	2830	T2	2026	Numărul de persoane care au urmat unul dintre cursurile de formare sprijinite prin această măsură.
28	2.3 Programul de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Jalon	Înființarea unui grup de lucru care să planifice și să elaboreze programul de dezvoltare	Recrutarea unui manager de proiect și înființarea unui grup de lucru				T4	2021	Se va recruta un manager de proiect și se va înființa un grup larg de părți interesate pentru a coordona planificarea și punerea în aplicare a investițiilor. Rolul managerului de proiect va fi stabilit pentru a colecta informații de la participanții la piață și pentru a concepe măsurile de sprijin și achizițiile necesare. Grupul de lucru va fi alcătuit din părți implicate în dezvoltarea antreprenoriatului și se angajează să se reunească de cel puțin trei ori pe an pentru a evalua evoluțiile activităților legate de investiții și pentru a oferi recomandări pentru acțiuni viitoare. Grupul de lucru va elabora dispoziții referitoare la selectarea acțiunilor care urmează să fie sprijinite în cadrul programului de dezvoltare, astfel încât să se asigure faptul că fiecare acțiune contribuie în mod direct fie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fie la sprijinirea adaptării la schimbările climatice.
29	2.3 Programul de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Jalon	Instituirea programului de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Contracte semnate pentru toate clusterele de dezvoltare și măsuri de sprijin concepute și deschise				T2	2024	Se vor finaliza procedurile de achiziții publice pentru cel puțin 5 clustere de dezvoltare, iar contractele se vor atribui părților câștigătoare. Măsurile de sprijin vor fi concepute, iar primele lor runde vor fi deschise pentru cel puțin 10 întreprinderi nou-înființate. Procesele de selecție vor asigura faptul că fiecare acțiune sprijinită contribuie în mod direct fie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fie la sprijinirea adaptării la schimbările climatice.
30	2.3 Programul de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Țintă	Numărul de clustere sprijinite prin programul de dezvoltare a tehnologiilor ecologice		Număr de clustere	0	5	T2	2026	Numărul de clustere sprijinite de programul de dezvoltare.
31	2.3 Programul de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Țintă	Numărul de întreprinderi nou-înființate sprijinite prin programul de dezvoltare a tehnologiilor ecologice și care au beneficiat de investiții private		Numărul de întreprinderi nou-înființate	0	10	T2	2026	Numărul de întreprinderi nou-înființate sprijinite de programul de dezvoltare și care au primit resurse de la investitori privați în timpul sau după încheierea programului de dezvoltare.
32	2.4 Modernizarea modelelor de afaceri în întreprinderile prelucrătoare	Jalon	Intrarea în vigoare a decretului ministerial de stabilire a condițiilor de eligibilitate pentru acordarea grantului	Intrarea în vigoare a decretului ministerial				T2	2022	Condițiile de acordare a sprijinului se vor adopta printr-un decret al ministrului de resort. Cerințele stabilite vor include criterii de eligibilitate pentru a se asigura că proiectele selectate respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), prin intermediul unei liste de excludere și prin respectarea legislației relevante de mediu a UE și a celei naționale. Criteriile de selecție/eligibilitate vor specifica faptul că activitățile și/sau întreprinderile sprijinite contribuie la o economie neutră din punct de vedere climatic, la reziliență și la adaptarea la schimbările climatice, inclusiv la obiectivele economiei circulare, cum ar fi punerea în aplicare la nivel intern a principiilor economiei circulare, transferul transporturilor și stocarea întreprinderilor către noi fundații.
33	2.4 Modernizarea modelelor de afaceri în întreprinderile prelucrătoare	Țintă	Numărul de proiecte sprijinite		Numărul de proiecte	0	70	T4	2025	Proiectele care au primit o plată sub formă de grant în conformitate cu condițiile de eligibilitate stabilite în cererea de propuneri pentru a introduce modele de afaceri care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, reziliența și adaptarea la schimbările climatice, inclusiv obiectivele economiei circulare.
34	2.5 Implementarea tehnologiilor verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor	Jalon	Publicarea cererii de propuneri pentru granturi	Publicarea anunțului privind cererile de propuneri pentru granturi				T2	2022	Cererea de propuneri de sprijinire a tehnologiilor verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și a valorificării resurselor biologice va fi publicată și deschisă pentru depunerea de candidaturi și va include criterii de eligibilitate pentru a se asigura că proiectele selectate respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), prin intermediul unei liste de excludere și prin respectarea legislației relevante de mediu a UE și a celei naționale. Criteriile de selecție/eligibilitate vor specifica faptul că activitățile și/sau întreprinderile sprijinite contribuie la o economie neutră din punct de vedere climatic, la reziliență și la adaptarea la schimbările climatice.
35	2.5 Implementarea tehnologiilor verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor	Țintă	Numărul de contracte atribuite în urma cererii de propuneri		Contracte atribuite	0	25	T4	2023	Atribuirea contractelor pentru cel puțin 25 proiecte selectate în cadrul cererii competitive de propuneri, pentru tehnologii verzi pentru instalații industriale și pentru valorificarea bioresurselor, în conformitate cu termenii de referință
36	2.5 Implementarea tehnologiilor verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor	Țintă	Numărul de proiecte finalizate		Numărul de proiecte	0	25	T2	2026	Numărul de proiecte finalizate pentru îmbunătățirea eficienței resurselor prin consolidarea tehnologiilor verzi și a resurselor biologice, pe baza cererilor de propuneri și a criteriilor de eligibilitate stabilite.
37	2.6 Fondul verde	Jalon	Semnarea acordului contractual între Ministerul Economiei și Comunicațiilor și SmartCap	Semnarea acordului contractual				T4	2021	Se va semna un acord contractual între Ministerul Economiei și Comunicațiilor și SmartCap pentru gestionarea Fondului verde, care conține: - Obiective de investiții pentru a investi în întreprinderi și activități care contribuie la o economie neutră din punct de vedere climatic și la îmbunătățirea rezilienței la schimbările climatice, inclusiv măsuri de sensibilizare; - Criteriile de eligibilitate pentru respectarea Orientărilor tehnice DNSH (2021/C58/01) ale beneficiarilor care beneficiază de sprijin, prin utilizarea unei evaluări a durabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
38	2.6 Fondul verde	Jalon	Adoptarea documentului privind politica de investiții de către SmartCap	Document privind politica de investiții adoptat de SmartCap				T4	2021	SmartCap va adopta politica de investiții pentru Fondul verde, în conformitate cu acordul contractual semnat între Ministerul Afacerilor Economice și Comunicațiilor și SmartCap, inclusiv obiectivele de investiții și criteriile de eligibilitate pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) ale beneficiarilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea verificării durabilității, cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu și cerința ca beneficiarii care au obținut peste 50 % din veniturile lor în cadrul acestei măsuri să publice activele verzi sau planurile de excludere din anul financiar precedent.
39	2.6 Fondul verde	Țintă	Volumul investițiilor în fonduri cu capital de risc sau în participații în întreprinderi		Volumul capitalului investit (în EUR)	0	60 000 000	T4	2024	Fondul verde va investi cel puțin 60 de milioane EUR în fonduri cu capital de risc sau în întreprinderi în conformitate cu politica de investiții.
40	2.6 Fondul verde	Țintă	Volumul investițiilor în fonduri cu capital de risc sau în participații în întreprinderi		Volumul capitalului investit (în EUR)	60 000 000	100 000 000	T2	2026	Fondul verde va investi cel puțin 100 de milioane EUR în fonduri cu capital de risc sau în întreprinderi în conformitate cu politica de investiții.
41	2.7 Crearea de oportunități pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile	Jalon	Intrarea în vigoare a decretului ministerial care stabilește termenii și condițiile de acordare a sprijinului	Intrarea în vigoare a decretului ministerial				T4	2022	Elaborarea criteriilor de selecție a proiectelor și intrarea în vigoare a decretului ministerial privind condițiile de acordare a sprijinului pentru proiectele legate de tehnologiile integrate pe bază de hidrogen verde. Termenii de referință pentru acest sprijin vor include criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea obiectivelor proiectelor selectate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
42	2.7 Crearea de oportunități pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile	Jalon	Tehnologii și echipamente pentru crearea unor lanțuri valorice complete pe bază de hidrogen verde	Achiziționare, instalarea și începerea funcționării tehnologiilor și echipamentelor				T1	2025	Echipamentele necesare pentru producția de hidrogen verde vor fi achiziționate, instalate și puse în funcțiune de promotorii de proiecte selectați în cererea de propuneri.
43	2.7 Crearea de oportunități pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile	Țintă	Granturi alocate tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile de energie, în valoare de cel puțin 49,49 milioane EUR		EUR	0	49 490 000	T2	2026	Granturile se vor aloca investițiilor în tehnologii pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile de energie, în conformitate cu politica de investiții, care reprezintă cel puțin 49,49 de milioane EUR.

C. COMPONENTA 3: Statul digital

Pornind de la implementarea cu succes a tehnologiilor digitale pentru furnizarea de servicii publice în Estonia în ultimii ani, această componentă a planului estonian de redresare și reziliență vizează modernizarea în continuare a serviciilor guvernamentale digitale, în special în ceea ce privește orientarea către utilizator și reziliența (inclusiv având în vedere amenințările tot mai mari la adresa securității cibernetice). Componenta cuprinde măsuri care permit valorificarea oportunităților oferite de cele mai recente tehnologii, în special inteligența artificială, dar și reproiectarea semnificativă atât a serviciilor frontale, cât și a serviciilor back-end. Acestea vor aduce beneficii atât cetățenilor, cât și întreprinderilor. Sunt prevăzute acțiuni specifice pentru a consolida capacitățile țării de a combate spălarea banilor. Se preconizează, de asemenea, că sprijinul pentru implementarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale va asigura un acces mai larg la serviciile online și, la un nivel mai general, va contribui la continuarea transformării digitale a țării.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind investițiile în tranziția digitală (recomandarea specifică fiecărei țări nr. 3 din 2020) și privind cadrul de combatere a spălării banilor (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 1 din 2019 și Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 4 din 2020).

C.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

3.1.Reformă: Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență pentru guvernanța datelor și datele deschise

Obiectivul măsurii este de a promova o mai bună gestionare a datelor colectate și deținute de autoritățile publice estoniene. Scopul său este de a îmbunătăți calitatea datelor, de a spori utilizarea acestora pentru luarea deciziilor, precum și disponibilitatea lor ca date deschise, astfel încât să poată fi reutilizate și de alte părți interesate.

Măsura constă în:

-crearea unui centru de excelență în cadrul Statisticii Estonia (agenția guvernamentală estoniană responsabilă cu elaborarea statisticilor oficiale) pentru a coordona și sprijini dezvoltarea guvernanței datelor în cadrul altor autorități publice;

-dezvoltarea de instrumente de guvernanță a datelor și de schimb de date/sisteme de informații;

-punerea în aplicare a proiectelor care vizează îmbunătățirea calității datelor deținute de autoritățile publice și creșterea disponibilității datelor deschise.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

3.2.Reformă: Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a serviciilor publice digitale proactive pentru cetățeni

Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți eficiența furnizării de servicii publice și de a reduce sarcina administrativă pentru cetățeni.

Măsura constă în reproiectarea unei serii de servicii publice (și a sistemelor informatice de bază) pentru a permite furnizarea lor automată și proactivă pe baza unor evenimente de viață sau de afaceri cu care se confruntă cetățenii (cum ar fi căsătoria, nașterea unui copil sau crearea unei întreprinderi). Aceasta va permite, în special, o mai bună integrare a sistemelor informatice între diferitele autorități publice și va contribui la punerea în aplicare a principiului înregistrării unice.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

3.3.Reformă: Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a portalului digital pentru antreprenori

Obiectivele măsurii sunt de a îmbunătăți eficiența și calitatea furnizării de servicii publice și de a reduce sarcina administrativă pentru antreprenori.

Măsura constă în crearea unui portal digital pentru furnizarea de servicii publice antreprenorilor și în reproiectarea unei serii de servicii (și a sistemelor informatice de bază) pentru a le interacționa cu portalul, sprijinind ușurința utilizării serviciilor, punerea în aplicare a principiului înregistrării unice a datelor și, ori de câte ori este posibil, permițând furnizarea proactivă de informații pe baza evenimentelor cu care se confruntă întreprinderile.

Aceasta va lua în considerare soluțiile elaborate în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1724 privind înființarea unui portal digital unic pentru a furniza informații, proceduri, servicii de asistență și soluționare a problemelor.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

3.4.Investiție: Programul #Bürokratt (platforma națională de asistență virtuală și ecosistemul aferent)

Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți ușurința de utilizare și accesibilitatea serviciilor publice în Estonia.

Măsura constă în dezvoltarea unui asistent virtual pentru IA bazat pe discurs oral și scris pentru accesul la serviciile publice online. Lucrările se vor baza pe proiecte-pilot deja realizate în 2020 și 2021.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

3.5.Investiție: Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud

Obiectivul măsurii este de a spori reziliența, securitatea și fiabilitatea sistemelor și serviciilor informatice ale autorităților publice estoniene prin migrarea acestora către un cloud privat și prin teste cuprinzătoare de securitate.

Măsura constă în următoarele elemente:

-crearea unui nou organism public responsabil cu gestionarea la nivel central a serviciilor și infrastructurilor informatice de bază ale instituțiilor publice;

-Instituirea unei noi capacități de testare a securității în cadrul Autorității estoniene pentru sistemul de informații (RIA);

-achiziționarea de resurse private de infrastructură cloud;

-migrarea sistemelor de informații existente către cloudul privat;

-testarea cuprinzătoare a securității noilor sisteme informatice bazate pe cloud utilizate de autoritățile publice, precum și a sistemelor de informații existente;

-dezvoltarea capacității ambasadei datelor (și anume, capacități de găzduire IT stabilite în străinătate pentru a asigura continuitatea disponibilității bazelor de date critice în caz de dezastru), pe baza proiectului-pilot desfășurat în perioada 2017-2020 la Luxemburg;

-extinderea cloudului privat la ambasada datelor, astfel încât sistemele care migrează către cloud să poată fi, de asemenea, găzduite și exploatate de la ambasada datelor;

-migrarea sistemelor critice către infrastructura ambasadei datelor.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

3.6.Reformă: Înființarea unui centru de analiză strategică cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului în Estonia

Obiectivul reformei este de a consolida capacitatea unității de informații financiare de a identifica sistemele și canalele de spălare a banilor dintr-un stadiu incipient.

Măsura constă în înființarea unui centru de analiză strategică în cadrul unității de informații financiare. Se preconizează că acest centru de analiză strategică va permite prevenirea și detectarea mai operațională și mai eficientă a spălării banilor și a finanțării terorismului. Echipa Centrului de Analiză Strategică va fi responsabilă, în special, de elaborarea specificațiilor pentru un nou instrument informatic, pe baza datelor disponibile din diferite surse. Centrul pentru Analiză Strategică ar putea, de asemenea, să identifice modificările legislative necesare.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

3.7.Investiție: Sistemul de informații pentru analiza strategică în timp real a spălării banilor și a finanțării terorismului

Pe baza analizei efectuate în cadrul punerii în aplicare a reformei din 3.6, investiția urmărește să furnizeze unității de informații financiare un nou sistem informatic specific care să permită exploatarea datelor disponibile de la diferite autorități și identificarea în timp real a unor posibile scheme și canale de spălare a banilor. Măsura constă în dezvoltarea noului sistem informatic.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

3.8.Investiție: Construirea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesul la rețele în bandă largă de foarte mare capacitate (VHCN), care oferă o conexiune de cel puțin 100 Mbps pentru gospodării și instituții importante din punct de vedere socioeconomic, cum ar fi spitalele, școlile, serviciile publice și întreprinderile.

Măsura constă în furnizarea de sprijin financiar pentru instalarea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate în zone cu disfuncționalități ale pieței [în conformitate cu dispozițiile articolului 52 din Regulamentul (CE) nr. 651/2014 al Comisiei]. Criteriile de eligibilitate și de selecție utilizate pentru alocarea finanțării va asigura un echilibru regional adecvat.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

C.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
44	3.1 Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență pentru guvernanța datelor și datele deschise	Jalon	Constituirea unei echipe de gestionare a datelor în cadrul Oficiului de Statistică, al Ministerului Economiei și Comunicațiilor și al Autorității naționale pentru sistemul de informații	Stabilirea structurii organizatorice necesare pentru coordonarea gestionării datelor				T4	2021	Crearea unei echipe de gestionare a datelor în domeniul statistic Estonia prin recrutarea de experți însărcinați cu coordonarea cadrului de guvernanță a datelor și cu sprijinirea altor autorități publice. În plus, se vor crea posturi la Ministerul Economiei și Comunicațiilor și la Agenția Națională pentru Sistemul Informatic pentru realizarea proiectelor de dezvoltare. Până la sfârșitul anului 2021, se vor recruta cel puțin cinci persoane în cadrul celor trei entități.
45	3.1 Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență pentru guvernanța datelor și datele deschise	Țintă	Finalizarea proiectelor de îmbunătățire a calității datelor		Numărul de proiecte	0	430	T2	2025	Numărul de proiecte finalizate care contribuie la asigurarea unei mai bune reproduceri a datelor din instituțiile publice, cu descrieri actualizate și exacte ale bazelor de date și ale seturilor de date.
46	3.1 Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență pentru guvernanța datelor și datele deschise	Țintă	Publicarea seturilor de date pe portalul național de date deschise		Numărul seturilor de date publicate	707	2600	T4	2025	Numărul de seturi de date puse la dispoziția publicului pe Portalul național de date deschise și, prin urmare, disponibil pe portalul de date deschise al UE va crește de la 707 la 13 august 2021 la 2600.
47	3.2 Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a serviciilor publice digitale proactive pentru cetățeni	Țintă	Lansarea de servicii de evenimente personale și/sau proactive		Numărul de servicii operaționale	0	2	T4	2022	Numărul de servicii pentru evenimente de viață ale cetățenilor și/sau de servicii proactive lansate online. Soluțiile informatice corespunzătoare care permit furnizarea serviciilor vor fi operaționale cel puțin în părțile de bază ale unui anumit serviciu și fac obiectul unei dezvoltări ulterioare pe parcursul punerii în aplicare a măsurii. Selectarea serviciilor în cauză se va baza pe planul de dezvoltare a evenimentului de viață personală și a serviciilor proactive.
48	3.2 Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a serviciilor publice digitale proactive pentru cetățeni	Țintă	Lansarea de servicii de organizare de evenimente personale și/sau de servicii proactive		Numărul de servicii operaționale	2	10	T4	2025	Numărul de servicii de evenimente personale și/sau de servicii proactive lansate online. Soluțiile informatice corespunzătoare care permit furnizarea serviciilor vor fi operaționale cel puțin în părțile de bază ale unui anumit serviciu și fac obiectul unei dezvoltări ulterioare pe parcursul punerii în aplicare a măsurii. Selectarea serviciilor în cauză se va baza pe planul de dezvoltare a evenimentului de viață personală și a serviciilor proactive.
49	3.3 Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a portalului digital pentru antreprenori	Țintă	Implementarea de dezvoltări informatice care contribuie la implementarea serviciilor și a portalului pentru evenimente comerciale		Numărul de proiecte care au implementat cu succes noi evoluții online	0	1	T4	2022	Numărul de proiecte de dezvoltare informatică care contribuie la punerea în aplicare a serviciilor și a portalului pentru evenimente comerciale care au introdus cu succes noi evoluții online. Aceste proiecte de dezvoltare vor fi direct legate de dezvoltarea portalului digital pentru antreprenori, fie de dezvoltarea de servicii pentru evenimente comerciale, care includ, în plus, dezvoltarea unor sisteme conexe de interconectare cu portalul digital. Ca rezultat al fiecărui proiect de dezvoltare, se va finaliza cel puțin o soluție IT cu funcționalitate minimă (și anume, soluția IT va fi operațională cel puțin în părțile de bază pentru utilizatorii finali (antreprenori) și va fi în măsură să ofere feedback pentru nevoile ulterioare de dezvoltare în cursul perioadei de punere în aplicare a reformei sau ulterior).
50	3.3 Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a portalului digital pentru antreprenori	Țintă	Implementarea de dezvoltări informatice care contribuie la implementarea serviciilor și a portalului pentru evenimente comerciale		Numărul de proiecte care au implementat cu succes noi evoluții online	1	10	T4	2025	Numărul de proiecte de dezvoltare informatică care contribuie la punerea în aplicare a serviciilor și a portalului pentru evenimente comerciale care au introdus cu succes noi evoluții online. Aceste proiecte de dezvoltare vor fi direct legate de dezvoltarea portalului digital pentru antreprenori, fie de dezvoltarea de servicii pentru evenimente comerciale, care includ, în plus, dezvoltarea unor sisteme conexe de interconectare cu portalul digital. Ca rezultat al fiecărui proiect de dezvoltare, se va finaliza cel puțin o soluție IT cu funcționalitate minimă (și anume, soluția IT va fi operațională cel puțin în părțile de bază pentru utilizatorii finali (antreprenori) și va fi în măsură să ofere feedback pentru nevoile ulterioare de dezvoltare în cursul perioadei de punere în aplicare a reformei sau ulterior).
51	3.4 Programul #Bürokratt (platforma națională de asistență virtuală și ecosistemul aferent)	Țintă	Accesul la serviciile publice digitale prin intermediul platformei virtuale pentru asistenți		Numărul de servicii digitale publice accesibile prin intermediul asistentului virtual	0	1	T2	2022	Numărul de servicii publice digitale disponibile prin intermediul platformei asistentului virtual.
52	3.4 Programul #Bürokratt (platforma națională de asistență virtuală și ecosistemul aferent)	Țintă	Introducerea asistentului virtual Bürokratt în mediile serviciilor publice digitale		Numărul de medii de servicii	0	18	T4	2025	Numărul de medii de servicii în care asistentul virtual este operațional. Un „mediu al serviciilor” se referă la un site internet al autorităților publice.
53	3.4 Programul #Bürokratt (platforma națională de asistență virtuală și ecosistemul aferent)	Țintă	Accesul la serviciile publice digitale prin intermediul platformei virtuale pentru asistenți		Numărul de servicii digitale publice accesibile prin intermediul asistentului virtual	1	20	T4	2025	Numărul de servicii publice digitale disponibile prin intermediul platformei asistentului virtual.
54	3.5 Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Jalon	Dezvoltarea serviciilor de bază IT furnizate/partajate la nivel central	Deschiderea către autoritățile publice a serviciilor de găzduire a serverelor partajate și a stațiilor de lucru informatice				Q3	2022	Serviciile informatice de bază furnizate/partajate la nivel central se deschid pentru a fi abonate de către noi utilizatori (ministere și alte autorități).
55	3.5 Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Țintă	Implementarea infrastructurii naționale private de cloud de către autoritățile publice		Numărul de sisteme informatice care au migrat către cloudul privat național	0	10	T4	2023	Numărul de sisteme de informații pentru care trebuie finalizată migrarea la infrastructura privată de cloud.
56	3.5 Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Jalon	Extinderea infrastructurii de tip cloud la ambasada datelor	Finalizarea extinderii cloudului privat național la infrastructura ambasadei de date a Estoniei				T4	2023	Trebuie să devină posibilă găzduirea și operarea sistemelor informatice care migrează în cloud privat de la ambasada datelor. În acest scop, se vor achiziționa și se vor configura noi echipamente și licențe.
57	3.5 Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Țintă	Migrarea sistemelor critice către infrastructura națională de cloud a ambasadei datelor		Numărul de sisteme critice	0	10	T4	2024	Numărul de sisteme critice care au migrat către infrastructura și platforma națională de ambasadă a datelor de cloud. Sistemele critice sunt sisteme care sunt vitale pentru sustenabilitatea statului.
58	3.5 Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Țintă	Testarea centrală a securității sistemelor de informații ale autorităților publice		Numărul de teste efectuate	0	16	T4	2024	Numărul de teste de securitate complete efectuate de autoritatea sistemului informatic – rezultatele testelor sunt rezumate în rapoarte.
59	3.6 Înființarea unui centru de analiză strategică cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului în Estonia	Jalon	Intrarea în vigoare a modificării Legii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului și a altor modificări legislative, administrative și contractuale necesare pentru Centrul de analiză strategică	Dispoziție legală care indică data intrării în vigoare a actului modificat și data intrării în vigoare a altor acte legislative, administrative și contractuale				T4	2024	Se vor parcurge următoarele etape pentru a permite Centrului de analiză strategică să acceseze și să prelucreze datele relevante pentru detectarea și prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului: (1) o modificare adusă Legii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului va fi publicată în Riigi Teataja și va intra în vigoare, (2) modificările aduse statutul seturilor de date naționale relevante vor intra în vigoare, (3) modificările aduse clauzelor și condițiilor contractelor de schimb de date încheiate de unitatea de informații financiare vor fi semnate de părțile contractante.
60	3.7 Sistemul de informații pentru analiza strategică în timp real a spălării banilor și a finanțării terorismului	Jalon	Dezvoltarea noului sistem de analiză TIC în timp real pentru Centrul de analiză strategică și transmiterea acestuia către unitatea de informații financiare	Furnizarea noului sistem TIC către unitatea de informații financiare				T2	2026	Se va finaliza dezvoltarea sistemului TIC care permite analiza în timp real pentru detectarea și prevenirea spălării banilor. Sistemul va fi operațional și va fi utilizat de unitatea de informații financiare.
61	3.8 Construirea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate	Țintă	Extinderea rețelelor în bandă largă de foarte mare capacitate în situri noi		Numărul de locații	0	4000	T4	2023	Numărul de amplasamente noi (rezidențiale, întreprinderi, unități) acoperite de VHCN (și care, prin urmare, au posibilitatea de a obține o conexiune de cel puțin 100 Mbps) datorită măsurii.
62	3.8 Construirea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate	Țintă	Extinderea rețelelor în bandă largă de foarte mare capacitate în situri noi		Numărul de locații	4000	8097	T4	2025	Numărul de amplasamente suplimentare (rezidențiale, societăți, unități) acoperite de VHCN (și care, prin urmare, au posibilitatea de a obține o conexiune de cel puțin 100 Mbps) datorită măsurii.

D. COMPONENTA 4: Energia și eficiența energetică

Această componentă a planului estonian de redresare și reziliență abordează provocarea reprezentată de decarbonizarea sectorului energetic. Obiectivele componentei sunt de a reduce dependența de șisturile bituminoase, de a stimula utilizarea energiei din surse regenerabile și de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări de a concentra investițiile asupra infrastructurii energetice și asupra eficienței energetice și a resurselor, contribuind la decarbonizarea progresivă a economiei (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 3 din 2019 și din 2020).

D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

4.1.Reformă: Promovarea eficienței energetice

Obiectivul reformei este de a reduce barierele administrative din calea renovărilor eficiente din punct de vedere energetic prin consilierea asociațiilor de apartamente, a gospodăriilor private și a administrațiilor locale cu privire la legislație, aspectele tehnice și finanțarea renovărilor. Reforma sprijină, de asemenea, utilizarea unor soluții inovatoare, cum ar fi renovarea care utilizează elemente prefabricate pentru a crește capacitatea de renovare și a reduce amprenta de carbon a parcului imobiliar (economia materialelor și asigurarea calității). Reforma vizează creșterea ratelor de renovare în zonele cu o valoare mai scăzută a proprietăților.

Măsura constă în crearea unei rețele regionale de consiliere și în formarea consultanților tehnici pentru a furniza informațiile necesare și a stimula renovările. Accesul la informațiile referitoare la renovările eficiente din punct de vedere energetic va fi asigurat în continuare prin crearea unui site web dedicat și a unor instrumente digitale care să faciliteze înțelegerea rezultatului, a costurilor și a beneficiilor renovării. Componenta este legată de o măsură privind digitalizarea datelor referitoare la construcții în cadrul componentei 1 a Planului de redresare și reziliență al Estoniei.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

4.2.Investiție: Sprijin pentru renovarea clădirilor de apartamente

Obiectivul măsurii este de a stimula renovările aprofundate ale clădirilor de apartamente pentru a crește eficiența energetică, a reduce consumul de energie și a îmbunătăți condițiile de viață ale locuitorilor lor. Obiectivul este, de asemenea, creșterea ratelor de renovare în zonele cu o valoare mai scăzută a proprietăților.

Se va acorda sprijin asociațiilor de apartamente pentru renovările care realizează o îmbunătățire a cel puțin unei clase de eficiență energetică sau, în cazul renovărilor complete, cel puțin clasa de eficiență energetică C. renovările trebuie să corespundă cel puțin unei renovări pe termen mediu care reprezintă un nivel mediu de economii de energie primară de cel puțin 30 %. Se vor aplica rate diferențiate ale sprijinului regional: 30 % în Tallinn și Tartu, 40 % în zonele din jurul Tallinn și Tartu pe baza prețului proprietăților imobiliare și 50 % în toate celelalte zone. În afara orașelor Tallinn și Tartu, asociațiile de apartamente pot efectua lucrări parțiale de reconstrucție pentru a preveni deteriorarea stării tehnice a clădirii, caz în care rata sprijinului este mai mică. În plus, ca parte a strategiilor sale naționale pe termen lung, Estonia intenționează să finanțeze măsuri complementare de renovare din Fondul european de dezvoltare regională și REACT-EU.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

4.3.Investiție: Sprijin pentru renovarea clădirilor rezidențiale mici

Obiectivul măsurii este de a stimula renovările aprofundate ale locuințelor private pentru a crește eficiența energetică, a reduce consumul de energie și a îmbunătăți condițiile de viață ale locuitorilor lor. Obiectivul este, de asemenea, creșterea ratelor de renovare în zonele cu o valoare mai scăzută a proprietăților.

Se va acorda sprijin proprietarilor privați pentru renovările care realizează o îmbunătățire a cel puțin unei clase de eficiență energetică sau, în cazul renovărilor complete, a cel puțin clasa C de etichetare energetică și care corespund cel puțin unei renovări la scară medie care reprezintă un nivel mediu de economii de energie primară de cel puțin 30 %. Se vor aplica rate diferențiate ale sprijinului regional: 30 % în Tallinn și Tartu, 40 % în zonele din jurul Tallinn și Tartu pe baza prețului proprietăților imobiliare și 50 % în toate celelalte zone. În sensul măsurii, locuința (locuința) este definită ca fiind „o locuință sau locuințe dintr-o singură clădire sau dintr-o clădire separată destinată unei singure gospodării pentru a trăi pe tot parcursul anului” (în conformitate cu Eurostat).

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

4.4.Reformă: Stimularea tranziției verzi în economia energetică

Scopul acestei măsuri este de a contribui la decarbonizarea producției și consumului de energie în Estonia prin actualizarea obiectivelor și a acțiunilor politicii energetice estoniene (inclusiv a celor legate de eliminarea treptată a șisturilor bituminoase) și prin eliminarea barierelor administrative din calea instalațiilor de energie din surse regenerabile.

Planul național de dezvoltare a sectorului energetic va fi actualizat și va include obiective privind producția de energie din surse regenerabile, eficiența energetică și securitatea aprovizionării. Planul va include, de asemenea, acțiuni de reducere a dependenței de șisturile bituminoase în sectorul energetic din Estonia și obiective privind eliminarea treptată a șistului bituminos în sectorul energetic.

Reforma va constă, de asemenea, în adoptarea legislației necesare și în elaborarea de materiale de orientare pentru accelerarea instalării de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile, precum și de acțiuni pentru atenuarea restricțiilor de înălțime legate de apărare aplicate parcurilor eoliene.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

4.5.Investiție: Programul de consolidare a rețelei de energie electrică în vederea măririi capacității de producție de energie din surse regenerabile și a adaptării la schimbările climatice (cum ar fi protecția împotriva furtunilor)

Scopul acestei măsuri este de a contribui la decarbonizarea producției de energie electrică din Estonia prin creșterea capacităților de conectare disponibile pentru producția de energie din surse regenerabile.

În cadrul acestei măsuri, investițiile operatorului de transport și de sistem în rețeaua de transport vor fi cofinanțate cu scopul de a adăuga o capacitate suplimentară de conectare de cel puțin 310 MW.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

4.6.Investiție: Program de stimulare a producției de energie în zonele industriale

Măsura vizează eficientizarea sistemului de energie electrică prin stimularea producției de energie electrică aproape de consum. Măsura va stimula producția de energie electrică din surse regenerabile în zonele industriale învecinate sau în zonele industriale învecinate prin cofinanțarea conectării necesare la rețea. În cadrul acestei măsuri, investițiile realizate de întreprinderi pentru a conecta capacitățile de producție de energie electrică din surse regenerabile în rețea vor fi sprijinite prin granturi. Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererile de propuneri de proiecte vor exclude următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 21 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating un nivel previzionat al emisiilor de gaze cu efect de seră care nu este mai mic decât valorile de referință relevante 22 ; (iii) activitățile legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 23 și instalațiile de tratare mecano-biologică 24 ; și (iv) activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul va impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

4.7.Investiție: Programul pilot de stocare a energiei

Pentru a completa măsurile de mai sus, se va sprijină eliminarea treptată a șisturilor bituminoase și creșterea producției de energie din surse regenerabile, precum și proiectele-pilot pentru stocarea energiei din surse regenerabile.

Obiectivul măsurii este de a testa stocarea energiei din surse regenerabile în Estonia. Se preconizează că cunoștințele dobândite în cadrul acestui proiect-pilot vor oferi o bază pentru viitoarele investiții cu subvenții zero în instalațiile de depozitare. În cadrul acestei măsuri, se vor acorda granturi întreprinderilor care investesc în instalații de stocare a energiei din surse regenerabile.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

D.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
63	4.1 Promovarea eficienței energetice	Jalon	Încheierea acordului de cooperare care prevede condițiile de cooperare între SA Kredex/Enterprise Estonia și centrele de dezvoltare județene	Încheierea acordului de cooperare între SA KredEx/Enterprise Estonia și centrele de dezvoltare județene				T4	2022	Încheierea unui acord de cooperare de către SA KredEx/Enterprise Estonia cu centrele de dezvoltare județene, prin care, în fiecare județ Estonia SA KredEx/Enterprise Estonia, cel puțin un specialist instruit în centrul de dezvoltare județeană va oferi consiliere cu privire la renovare.
64	4.1 Promovarea eficienței energetice	Jalon	Instrumentele digitale pentru facilitarea accesului la informații privind renovarea, inclusiv vizualizarea rezultatelor renovării și estimarea costului renovării, au devenit operaționale	Site-ul web al renovărilor și modelele de stabilire a prețurilor, ușor de utilizat				T4	2024	Sa KredEx/Enterprise Estonia va actualiza pagina de întâmpinare a locuințelor pentru a asigura informații rapide, actualizate și operaționale pentru cei interesați de renovare și pentru solicitanți. Instrumentele digitale online vor fi puse la dispoziție pentru a permite părților interesate de renovare să vizualizeze rezultatul posibil și să calculeze costurile potențiale cu și fără scheme de sprijin atunci când se adaugă parametrii clădirii lor.
65	4.2 Sprijin pentru renovarea clădirilor de apartamente	Jalon	Publicarea cererilor de propuneri pentru acordarea de granturi pentru renovarea clădirilor rezidențiale	Publicarea cererilor de subvenții pentru renovarea locuințelor				T2	2022	Sa KredEx/Enterprise Estonia va publica cereri de candidaturi în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor de apartamente rezidențiale. Sprijinul va fi acordat diferențiat între regiuni pe baza valorii bunurilor imobile, cu o rată mai ridicată a sprijinului în regiunile cu o valoare medie scăzută a proprietăților. Se va acorda sprijin proiectelor de renovare care vizează îmbunătățirea cel puțin a unei clase de eficiență energetică sau, în cazul renovărilor complete, cel puțin a clasei de eficiență energetică C. Renovările corespund cel puțin renovărilor de adâncime medie reprezentând un nivel mediu de economii de energie primară de cel puțin 30 %, astfel cum se prevede în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei Europene. Rezultatele vor fi certificate prin certificate de performanță energetică ex ante și ex post.
66	4.2 Sprijin pentru renovarea clădirilor de apartamente	Țintă	Locuințe cu performanțe energetice îmbunătățite		Număr de locuințe	0	2600	T4	2024	Cel puțin 2 600 de locuințe vor fi renovate și se va realiza o îmbunătățire a cel puțin unei clase de eficiență energetică sau, în cazul renovărilor complete, cel puțin a clasei de eficiență energetică C. Renovările trebuie să corespundă cel puțin renovărilor de adâncime medie reprezentând un nivel mediu de economii de energie primară de cel puțin 30 %, astfel cum se prevede în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei Europene. Rezultatele vor fi certificate prin certificate de performanță energetică ex ante și ex post.
67	4.2 Sprijin pentru renovarea clădirilor de apartamente	Țintă	Reducerea anuală estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră	N/A	tone de echivalent CO2/an	0	2200	T2	2026	S-au economisit emisii anuale de cel puțin 2 200 de tone de echivalent CO2. Obiectivul se va măsura ca reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) ca sumă a tuturor proiectelor de renovare finalizate până în 2024. Clasa de eficiență energetică pentru fiecare clădire renovată se va măsura cel târziu în 2025; Și emisiile anuale de gaze cu efect de seră estimate pe această bază. Nivelul de referință se va referi la emisiile de gaze cu efect de seră estimate ale clădirii înainte de renovare. Se va evalua dacă activitățile din cadrul măsurii de sprijin au fost desfășurate și toate documentele necesare au fost prezentate de asociațiile de apartamente (cum ar fi certificatul de performanță energetică, auditul). Calculul rezultatului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră se va baza pe modelul SA Kredex/Enterprise Estonia pentru consumul de energie și pe alte date relevante. Rezultatele vor fi obținute la sfârșitul activităților de sprijin.
68	4.3 Sprijin pentru renovarea clădirilor rezidențiale mici	Jalon	Cereri publicate de grant pentru renovare	Publicarea cererilor de propuneri				T2	2022	SA KredEx/Enterprise Estonia va publica cereri de candidaturi în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor rezidențiale private. Sprijinul va fi acordat diferențiat între regiuni pe baza valorii bunurilor imobile, cu o rată mai ridicată a sprijinului în regiunile cu o valoare medie scăzută a proprietăților. Se va acorda sprijin proiectelor de renovare care vizează îmbunătățirea eficienței energetice sau, în cazul renovărilor complete, cel puțin clasa de eficiență energetică C. Rezultatele vor fi certificate prin calcule ex ante și ex post ale SA KredEx privind performanța energetică.
69	4.3 Sprijin pentru renovarea clădirilor rezidențiale mici	Țintă	Locuințe cu performanțe energetice îmbunătățite		Număr de locuințe	0	80	T4	2024	Cel puțin 80 de locuințe trebuie renovate și trebuie să se obțină o îmbunătățire a eficienței energetice sau, în cazul renovărilor complete, cel puțin clasa de eficiență energetică C. Rezultatele trebuie să fie certificate prin calcule KredEx privind performanța energetică ex ante și ex post.
70	4.4 Stimularea tranziției verzi în economia energetică	Jalon	Decizia guvernului privind investițiile necesare pentru atenuarea restricțiilor de înălțime legate de apărare aplicate parcurilor eoliene	Adoptarea hotărârii Guvernului				T2	2021	Guvernul va adopta o hotărâre privind efectuarea investițiilor necesare pentru a atenua restricțiile de înălțime legate de apărare aplicate parcurilor eoliene.
71	4.4 Stimularea tranziției verzi în economia energetică	Jalon	Adoptarea hotărârii Guvernului privind inițierea procesului de pregătire a Planului național de dezvoltare a sectorului energetic, desemnarea responsabililor și termene-limită	Adoptarea hotărârii Guvernului				T4	2021	Se va aproba hotărârea Guvernului privind inițierea procesului de pregătire a Planului Național de Dezvoltare a Sectorului Energetic, careva defini entitatea (entitățile) responsabilă (responsabile) și va stabili termenele relevante. Planul de dezvoltare va aborda, printre altele, obiectivele de creștere a producției de energie din surse regenerabile, de eficiență energetică și de menținere și îmbunătățire a securității aprovizionării, precum și de stopare a utilizării șisturilor bituminoase pentru producția de energie electrică în 2035 și de eliminare treptată a producției de petrol de șist până în 2040.
72	4.4 Stimularea tranziției verzi în economia energetică	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației primare și/sau secundare relevante și publicarea de materiale de orientare pentru a reduce barierele din calea instalării instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile și a instalațiilor de stocare a energiei	Dispoziție din legislație care indică intrarea în vigoare a legislației primare relevante și/sau intrarea în vigoare a legislației secundare și publicarea de materiale orientative				T4	2024	Materialele orientative necesare pentru facilitarea și stimularea instalării instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile și a instalațiilor de stocare a energiei vor fi publicate și vor intra în vigoare legislația primară și/sau secundară relevantă pentru a elimina barierele din calea instalării instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile, cum ar fi simplificarea procedurilor de autorizare și alte bariere identificate relevante.
73	4.4 Stimularea tranziției verzi în economia energetică	Jalon	Adoptarea de către guvern a Planului național de dezvoltare a sectorului energetic	Document adoptat de guvern				T4	2025	Planul național de dezvoltare a sectorului energetic va fi aprobat de către guvern. Planul va include acțiunile legate de eliminarea treptată a utilizării șistului bituminos pentru producerea de energie electrică în 2035 și a producției de petrol de șist până în 2040. Acesta va include, de asemenea, obiective privind înlocuirea capacității de producere a energiei electrice cu energie din surse regenerabile.
74	4.5 Programul de consolidare a rețelei de energie electrică în vederea măririi capacității de producție de energie din surse regenerabile și a adaptării la schimbările climatice (cum ar fi protecția împotriva furtunilor)	Jalon	Semnarea contractului de cofinanțare a investițiilor în rețea cu operatorul de transport și de sistem	Semnarea unui contract cu operatorul de sisteme de transport				T1	2022	Între Ministerul Economiei și Comunicațiilor și Elering AS se va încheia un acord de cofinanțare pentru investițiile în rețeaua de energie electrică. Contractul va stabili rezultatele preconizate și termenele limită.
75	4.5. Programul de consolidare a rețelei de energie electrică pentru a crește capacitatea de producție de energie din surse regenerabile și pentru a se adapta la schimbările climatice (cum ar fi îmbunătățirea rezilienței împotriva furtunilor)	Țintă	Capacitate suplimentară de conectare la energia din surse regenerabile creată prin investiții în rețeaua de transport		Capacitate suplimentară de racordare (MW)	0	310	T2	2026	Creșterea capacităților de conectare pentru instalațiile de energie din surse regenerabile în rețeaua estoniană de transport al energiei electrice cu cel puțin 310 MW.
76	4.6 Program de stimulare a producției de energie în zonele industriale	Jalon	Publicarea unei cereri de propuneri pentru proiecte de stimulare a producției de energie în siturile industriale	Cerere de propuneri publicată				T4	2022	Centrul de investiții în mediu va publica o cerere de propuneri pentru a sprijini costurile de conectare la rețea ale întreprinderilor care produc energie electrică din surse regenerabile în situri industriale. Cererea de propuneri se va baza pe criteriile de selecție a proiectelor și pe condițiile de atribuire care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
77	4.6 Program de stimulare a producției de energie în zonele industriale	Țintă	Capacitate suplimentară de conectare pentru producția de energie electrică din surse regenerabile în amplasamentele industriale conectate la rețea sau în apropierea acestora		Capacitatea de racordare creată (MW)	0	28	T2	2026	Capacitate suplimentară de racordare pentru producția de energie electrică din surse regenerabile în situri industriale sau în apropierea acestora, construită pentru o capacitate de cel puțin 28 MW.
78	4.7 Programul pilot de stocare a energiei	Jalon	Publicarea unei cereri de propuneri pentru un program-pilot de stocare a energiei	Cerere de propuneri publicată				T4	2022	Centrul de investiții pentru mediu va publica o cerere de propuneri deschisă pentru a sprijini programe-pilot de stocare a energiei. Cererea de propuneri se va baza pe criteriile de selecție a proiectelor și pe condițiile de atribuire care asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Criteriile de selecție/eligibilitate vor specifica faptul că activitățile și/sau întreprinderile sprijinite contribuie la o economie neutră din punct de vedere climatic, la reziliența la schimbările climatice și la adaptarea la schimbările climatice, inclusiv la obiectivele economiei circulare.
79	4.7 Programul pilot de stocare a energiei	Țintă	Capacitate suplimentară de stocare a căldurii care rezultă din sprijinul pentru investiții		Capacitatea instalată (m³)	0	35 000 de milioane de monede	T2	2026	Schema de sprijin pentru investiții va avea ca rezultat instalarea unei capacități de stocare a căldurii de cel puțin 35 000 m³ în sistemele de încălzire centralizată.
80	4.7 Programul pilot de stocare a energiei	Țintă	Capacitate suplimentară de stocare a energiei electrice care rezultă din sprijinul pentru investiții		Puterea instalată (MW)	0	4 MW	T2	2026	Schema de sprijin pentru investiții va avea ca rezultat instalarea unei capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 4 MW.

E. COMPONENTA 5: Transport durabil

Componenta planului estonian de redresare și reziliență vizează abordarea provocării reprezentate de decarbonizarea sectorului transporturilor. Obiectivele componentei sunt de a reduce emisiile și de a stimula adoptarea unor moduri de transport durabile.

Reforma și investițiile componentei sprijină dezvoltarea proiectului transfrontalier Rail Baltic, care conectează cele trei capitale baltice și țările cu Polonia și cu restul Uniunii. Măsurile din cadrul componentei vizează conectarea Rail Baltic cu alte căi ferate naționale și cu alte noduri TEN-T (aeroportul din Tallinn și portul vechi) și facilitarea accesului la stațiile sale locale pe jos sau cu bicicleta.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări de a concentra investițiile asupra utilizării eficiente a resurselor și asupra transportului durabil care contribuie la decarbonizarea economiei (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 3 din 2019 și din 2020).

E.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

5.1.Reformă: Implementarea unei infrastructuri de transport și energie sigure, verzi, competitive, bazate pe nevoi și durabile

Obiectivul reformei este de a reduce emisiile de CO2 din sectorul transporturilor și de a stimula adoptarea unor moduri de transport durabile.

Măsura constă în adoptarea și punerea în aplicare a noului Plan de dezvoltare a transporturilor și a mobilității și a planului de punere în aplicare aferent. Planul se va axa pe reducerea amprentei ecologice a sistemelor de transport și include măsuri de dezvoltare a mobilității interconectate și partajate în zonele urbane în detrimentul autoturismelor personale și de promovare a unui cadru cuprinzător de mobilitate ușoară (pe jos sau pe bicicletă) în afara marilor centre urbane. Planul va include investiții feroviare care vizează creșterea vitezei și siguranței călătoriilor și adăugarea de conexiuni atât pentru transportul de călători, cât și pentru transportul de marfă. Acțiunilecheie din cadrul acestui plan, care urmează să fie puse în aplicare în termenul Mecanismului de redresare și reziliență, includ construirea și extinderea căii ferate electrificate de la Tallinn la Tartu și armonizarea sistemului de transport public în regiunea capitalei Tallinn (sisteme de emitere a biletelor și de stabilire a prețurilor).

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

5.2.Investiție: Construirea unui tronson al căii ferate vestice Tallinn-Rohuküla

Scopul investiției este de a conecta cu trenul regiunea de vest Läänemaa cu Tallinn și cu joncțiunile internaționale TEN-T, cum ar fi Aeroportul Tallinn, Rail Baltic și conexiunile cu feribotul din portul vechi din Tallinn.

Se va acorda sprijin administratorului național de infrastructură feroviară Eesti Raudtee pentru construirea unui tronson de 15 km de cale ferată electrificată între gările Turba (unde se termină conexiunea actuală) și Risti. Se preconizează că restul pistei până la stația Rohuküla – un port de feribot cu legături cu insulele Hiiumaa și Vormsi – va fi finanțat din FEDR și din bugetul național și se preconizează că va fi finalizat în 2026. Finalizarea lungimii totale a căii ferate Tallinn-Rohuküla trebuie să conecteze regiunea de vest la nodurile internaționale TENT din Tallinn.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

5.3.Investiție: Construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltic în Tallinn

Obiectivul măsurii este de a crește ponderea mobilității durabile în regiunea Tallinn.

Se preconizează că terminalul de la Tallinn va fi punctul de plecare al Rail Baltic. Terminalul va consta într-o clădire a terminalului, o infrastructură feroviară și infrastructura înconjurătoare, iar clădirea terminalului va fi finanțată din Mecanismul de redresare și reziliență. Se preconizează că restul va fi finanțat din Mecanismul pentru interconectarea Europei.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 martie 2026.

5.4.Investiție: Construirea liniei de tramvai către portul vechi din Tallinn

Obiectivul măsurii este de a crește ponderea mobilității durabile în regiunea Tallinn. În acest scop, măsura vizează conectarea liniei Rail Baltic la conexiunile maritime cu țările nordice prin portul vechi din Tallinn.

Se va acorda sprijin Autorității de Transport din Tallinn, responsabilă cu exploatarea transportului public în Tallinn, pentru construirea unei noi linii de tramvai de aproximativ 2 km, care va conecta aeroportul Tallinn, nodul Rail Baltic, centrul orașului, portul vechi și gara regională.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2024.

5.5.Investiție: Investițiile municipalităților în piste pentru biciclete și alei pietonale

Obiectivul măsurii este de a reduce dependența de automobile și de a spori mobilitatea durabilă în zonele din afara celor trei mari centre urbane (Tallinn, Tartu, Pärnu), unde capacitatea financiară a municipalităților reprezintă un obstacol în calea dezvoltării unor coridoare de biciclete și pietoni sigure și ecologice.

Se va acorda sprijin municipalităților pentru construirea a 24 km de infrastructură pentru biciclete și pasarele pentru a asigura accesul sigur și durabil la serviciile publice, inclusiv la transportul public și la locurile de muncă. De asemenea, se va acorda atenție opririlor locale din Rail Baltic și conexiunii cu rețeaua existentă pentru biciclete și pietoni.

Măsura completează o măsură similară care se preconizează că va fi finanțată din FEDR, care contribuie la creșterea mobilității cu bicicleta în cele trei mari centre urbane Tallinn, Tartu și Pärnu.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

E.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru etape)	Indicatori cantitativi (pentru obiective)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
81	5.1 Implementarea unei infrastructuri de transport și energie sigure, verzi, competitive, bazate pe nevoi și durabile	Jalon	Adoptarea de către guvern a Planului de dezvoltare a transporturilor și mobilității 2021-2035	Adoptarea Planului de dezvoltare a transporturilor și a mobilității 2021-2035				T1	2022	Planul de dezvoltare a transporturilor și mobilității 2021-2035 va fi aprobat de către guvern. Aceasta va include crearea sistemului comun de transport al regiunii capitalei Tallinn, acțiuni de facilitare a adoptării biometanului local, acțiuni de dezvoltare a mobilității urbane durabile și active în orașele mai mari, urmând logica coridoarelor de transport integrate, planificarea infrastructurii multimodale, creșterea conexiunilor, a vitezei și a siguranței căilor ferate, creșterea competitivității și a ecologizării sectorului transportului maritim și conectarea sa multimodală, dezvoltarea unui transport rutier mai rapid și mai sigur. Planul va include un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 cu 700 000 de tone (sau 30 %) față de nivelurile din 2018 și de a atinge o pondere a energiei din surse regenerabile în energia consumată în sectorul transporturilor de 24 % până în 2035.
82	5.1 Implementarea unei infrastructuri de transport și energie sigure, verzi, competitive, bazate pe nevoi și durabile	Jalon	Adoptarea planului de punere în aplicare pentru dezvoltarea durabilă a transportului public a Planului de dezvoltare a transporturilor și mobilității 2021-2035	Adoptarea planului de punere în aplicare				T4	2022	Planul de punere în aplicare va fi aprobat de Comitetul director al Planului de dezvoltare a transporturilor și a mobilității pentru perioada 2021-2035. Aceasta va include crearea sistemului comun de transport al regiunii capitalei Tallinn, acțiuni de facilitare a adoptării biometanului local, acțiuni de dezvoltare a mobilității urbane durabile și active în orașele mai mari, urmând logica coridoarelor de transport integrate, planificarea infrastructurii multimodale, creșterea conexiunilor, a vitezei și a siguranței transportului feroviar, creșterea competitivității, a ecologizării și a conectării multimodale a sectorului transportului maritim, dezvoltarea unui transport rutier mai rapid și mai sigur. Planul de punere în aplicare va include obligația de raportare anuală a ministrului de resort către guvern.
83	5.1 Implementarea unei infrastructuri de transport și energie sigure, verzi, competitive, bazate pe nevoi și durabile	Jalon	Punerea în aplicare a Planului de dezvoltare a transporturilor și a mobilității 2021-2035	Finalizarea punerii în aplicare a mai multor măsuri-cheie din Planul de dezvoltare a transporturilor și a mobilității pentru perioada 2021-2035				T2	2026	Se va finaliza punerea în aplicare a măsurilor-cheie din Planul de dezvoltare a transporturilor și mobilității, inclusiv construirea și extinderea liniilor de cale ferată electrificate de la Tallinn la Tartu și armonizarea sistemului de transport public din regiunea capitalei Tallinn (inclusiv sistemele comune de emitere a biletelor și de stabilire a prețurilor).
84	5.2 Construirea unui tronson al căii ferate vestice Tallinn-Rohuküla	Jalon	Atribuirea unui contract de construcție feroviară pentru construirea unei căi ferate pe tronsoanele Turba-Ellamaa și Ellamaa-Risti	Semnarea contractului				T2	2022	Se va atribui un contract pentru construirea unei linii de cale ferată electrificate pe tronsoanele Turba-Ellamaa și Ellamaa-Risti pe întreaga lungime a acestora.
85	5.2 Construirea unui tronson al căii ferate vestice Tallinn-Rohuküla	Țintă	Finalizarea unei noi căi ferate (pregătită pentru trafic)		Km de cale ferată	0	15	T4	2024	Finalizarea unei linii de cale ferată electrificate, pregătită pentru traficul de călători, între Turba și Risti pe linia Tallinn-Rohuküla, care conectează căile ferate din vestul Estoniei cu portul vechi din Tallinn și cu Aeroportul Tallinn.
86	5.3 Construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltic în Tallinn	Jalon	Atribuirea contractului pentru construirea clădirii terminalului multimodal Rail Baltic din Tallinn	Semnarea contractului				T1	2022	Proiectarea arhitecturală și tehnică a terminalului multimodal Rail Baltic Ülemiste va fi finalizată și acceptată de către autoritatea contractantă Rail Baltic Estonia OÜ, iar contractul de lucrări va fi semnat cu constructorul pentru clădirea terminalului.
87	5.3 Construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltic în Tallinn	Jalon	Finalizarea pasajului terminalului	Tunelul pentru trafic ușor în cadrul terminalului autorizat				T4	2024	Autoritatea pentru protecția consumatorilor și supraveghere tehnică va emite o autorizație de utilizare a tunelului, care conectează drumul St. Petersburg cu Aeroportul Tallinn de sub terminalul Ülemiste.
88	5.3 Construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltic în Tallinn	Jalon	Finalizarea noii gări feroviare	Lucrări de construcție finalizate				T1	2026	Se vor finaliza lucrările de construcție pentru terminalul multimodal Rail Baltic Ülemiste și se vor obține toate autorizațiile de utilizare necesare.
89	5.4 Construcția liniei de tramvai către portul vechi din Tallinn	Jalon	Finalizarea proiectului de construcție de tramvaie	Aprobarea concepției proiectului				T4	2021	Consiliul pentru urbanism și utilități din Tallinn va adopta proiectarea proiectului de construcție a tramvaiului.
90	5.4 Construcția liniei de tramvai către portul vechi din Tallinn	Jalon	Atribuirea contractului de lucrări	Contract semnat pentru construirea liniei de tramvai				T2	2022	Contract de lucrări încheiat între Consiliul de planificare urbană și utilități al Tallinn și contractantul pentru construirea liniei de tramvai dintre strada Gonsiori și Põhja Puiestee
91	5.4 Construcția liniei de tramvai către portul vechi din Tallinn	Țintă	Linie nouă de tramvai în exploatare		Contoare de linii de tramvai	0	2500	T2	2024	Tronsonul de tramvai cu o lungime de 2500 metri va fi finalizat și dat în funcțiune în conformitate cu scrisoarea de autorizare emisă de orașul Tallinn.
92	5.5 Investițiile municipalităților în piste de biciclete și alei pietonale	Jalon	Cerere de propuneri de granturi	Publicarea anunțului de cerere de propuneri pentru granturi				T4	2022	Se va publica o cerere deschisă de investiții din partea municipalităților în ceea ce privește pistele pentru biciclete și aleile pietonale.
93	5.5 Investițiile municipalităților în piste de biciclete și alei pietonale	Țintă	Finalizarea infrastructurii de cale ferată și de cale ferată		Km de bilet și pasarela	0	24	T4	2025	Ca urmare a schemei de sprijin, se vor construi cel puțin 24 km de biciclete și piste. Acestea sunt, în general, modalități noi. În cazuri justificate, se va permite reconstrucția bicicletelor și a pasarelelor existente, de exemplu, dacă lățimea căii de circulație existente nu respectă standardele, făcând imposibilă deplasarea simultană, în condiții de siguranță și fără interferențe, a pietonilor și bicicliștilor.

F. COMPONENTA 6: Asistența medicală și protecția socială

Această componentă a planului estonian de redresare și reziliență vizează abordarea provocărilor legate de reziliența sistemului de sănătate și de accesul la acesta, de caracterul adecvat al plasei de siguranță socială, de accesibilitatea serviciilor sociale și de șomajul în rândul tinerilor. Obiectivele măsurilor incluse în componentă sunt: Să abordeze deficitul de forță de muncă din sectorul sănătății, să consolideze asistența medicală primară și spitalicească, să prelungească durata ajutorului de șomaj în perioadele cu un nivel ridicat al șomajului, să îmbunătățească accesul la serviciile sociale, să abordeze problema șomajului în rândul tinerilor și să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări, îmbunătățirea accesibilității și a rezilienței sistemului de sănătate, inclusiv prin abordarea deficitului de lucrători din domeniul sănătății, consolidarea asistenței medicale primare și asigurarea aprovizionării cu produse medicale esențiale (recomandarea specifică de țară 1 din 2020), îmbunătățirea plasei de siguranță socială, sporirea accesului la serviciile sociale într-un mod integrat (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 2 din 2019 și Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 2 din 2020) și reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, inclusiv prin îmbunătățirea transparenței salariale (recomandarea specifică fiecărei țări nr. 2 din 2019).

F.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

6.1.Reformă: O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicale din Estonia

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți reziliența sistemului de sănătate din Estonia, inclusiv pentru a face față crizelor, asigurând astfel accesul cetățenilor la asistență medicală integrată și de înaltă calitate pe întreg teritoriul Estoniei. Reforma constă în următoarele elemente:

(I)Până la 31 decembrie 2024 se va adopta un plan de dezvoltare a spitalelor care prezintă rețeaua consolidată de spitale pentru a îmbunătăți eficiența și infrastructura și definește specializarea spitalelor pentru a reduce rata ridicată a nevoilor nesatisfăcute de asistență medicală.

(II)Deficitul de forță de muncă în domeniul sănătății va fi soluționat prin trei măsuri:

a.Până la 31 decembrie 2022 se va adopta un cadru strategic care prezintă furnizarea de servicii de sănătate în diferitele sectoare ale sănătății, în special asistența medicală specializată, alocarea de resurse fizice și umane și mecanismul de finanțare pentru a asigura furnizarea de asistență medicală de bună calitate în întreaga țară. Până în 2023, admiterea la cursurile de asistent medical va crește cu 5 % comparativ cu 2020.

b.Sistemul de rambursare pentru medici, asistenți medicali și farmaciști se va modifica până la 31 martie 2023 pentru a stimula personalul sanitar să lucreze în zone îndepărtate.

c.Acordul dintre Ministerul Afacerilor Sociale și Universitatea din Tartu se va modifica pentru a stabili cerințele pentru creșterea treptată a admiterii în anumite profesii deficitare, în special medici generaliști, psihiatri, boli interne. Modificarea va intra în vigoare până la data de 30 iunie 2026.

6.2.Investiție: Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord

Investiția urmărește să contribuie la optimizarea rețelei spitalicești din Estonia, să sporească eficiența și să contribuie la reducerea nevoii nesatisfăcute de asistență medicală specializată, care este una dintre cele mai ridicate din Uniune. Investiția constă în construirea Campusului Medical Estonia de Nord ca centru de excelență în Estonia, unde asistența medicală de înaltă calitate este furnizată într-un mediu modern și sigur pentru două treimi din populația estoniană. Campusul Medical Estonia de Nord se va înființa prin consolidarea a două spitale existente din Tallinn, în special spitalele centrale din estul și vestul Tallinnului. Se preconizează că reducerea numărului de clădiri spitalicești va îmbunătăți serviciile furnizate și se preconizează că o nouă infrastructură modernă va contribui la atenuarea presiunii cauzate de numărul tot mai mare de pacienți și va spori disponibilitatea și calitatea serviciilor de asistență medicală, precum și ajutorul pentru menținerea forței de muncă în domeniul sănătății în Estonia. Mecanismul de redresare și reziliență finanțează doar parțial construcția campusului.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

6.3.Reformă: Consolidarea asistenței medicale primare

Obiectivul reformei este de a asigura accesul la asistență medicală generală, de a îmbunătăți continuitatea tratamentului și de a face ca furnizarea de asistență medicală primară să fie mai flexibilă și mai centrată pe om. Reforma constă în trei submăsuri. În primul rând, pentru a îmbunătăți accesul la asistență medicală specializată, utilizarea e-consultanței în asistența medicală primară a fost extinsă la 30 septembrie 2020, permițând pacienților să fie consiliați de un specialist fără a fi nevoiți să îi consulte față în față. În al doilea rând, legislația a intrat în vigoare la 31 martie 2021, îmbunătățind accesul la asistență medicală prin creșterea nivelului de sprijin pentru medicii generaliști și prin modificarea modelului de finanțare pentru asistența medicală generală în vederea sporirii atractivității activității în centrele medicale primare din zonele îndepărtate. În al treilea rând, Legea privind organizarea serviciilor de sănătate se va modifica în ceea ce privește gestionarea listei pacienților, asigurând continuitatea asistenței medicale primare și extinzând drepturile asistenților medicali de a prescrie medicamente la pacienți.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 martie 2023.

6.4.Reformă: Reînnoirea guvernanței e-sănătății

Obiectivul reformei este de a actualiza cadrul de guvernanță pentru e-sănătate cu scopul de a răspunde mai bine nevoilor sistemului de sănătate și de a asigura dezvoltarea de soluții digitale pentru a sprijini un sistem de sănătate durabil în Estonia. Reforma constă în adoptarea unui model național de guvernanță revizuit pentru tehnologia informației și comunicațiilor a sistemului de sănătate actual, pentru a oferi un nou model de guvernanță în domeniul e-sănătății orientat spre viitor și pentru a promova o înțelegere comună în rândul partenerilor a repartizării rolurilor și responsabilităților în e-sănătate.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2023.

6.5.Investiție: Consolidarea capacităților pentru elicopterele medicale polivalente

Obiectivul investiției este de a asigura – în cazul unor evenimente care necesită asistență medicală de urgență (cum ar fi accidente de trafic intens, evenimente de salvare afectate în masă, asistență medicală la bordul navelor) – accesul rapid la serviciile de asistență medicală pentru cei care locuiesc în zone periferice, în special din insule, prin elicoptere specializate. Investiția constă în achiziționarea a două elicoptere medicale multifuncționale, inclusiv echipamente auxiliare, materiale de întreținere și pregătirea inițială a personalului necesar pentru operarea elicopterelor, precum și construirea de baze de aterizare și locuri de aterizare în centrele medicale de urgență. Se preconizează că această măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de măsurile de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01). În special, elicopterele multifuncționale trebuie să aibă cea mai bună tehnologie disponibilă, cu cel mai redus impact asupra mediului din acest sector.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

6.6.Investiție: Întreprinderea de măsuri pe piața forței de muncă pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor

Obiectivul investiției este de a-i ajuta pe tinerii cu experiență profesională redusă să se integreze pe piața forței de muncă. Legislația privind programul reînnoit „Primul meu loc de muncă” (M1T) va avea două componente: O subvenție salarială plătită angajatorului și rambursarea costurilor de formare ale unui tânăr. O subvenție salarială și o indemnizație de formare (până la 2 500 EUR) vor fi plătite unui angajator care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani și înregistrat ca șomer fără experiență profesională sau cu experiență profesională de scurtă durată. Măsura M1T trebuie să fie integrată cu alte servicii, în special cu sprijinul continuu acordat tinerilor și angajatorilor după începerea raportului de muncă. Scopul este, în special, de a preveni încetarea prematură a raportului de muncă și de a identifica, în cooperare cu angajatorul și cu tânărul, nevoile de formare ale tânărului. Până la 30 iunie 2022, se va prezenta un plan de acțiune consolidat privind Garanția pentru tineret, care va sprijini punerea în aplicare a investițiilor prin măsuri suplimentare de sprijinire a tinerilor șomeri. În special, aceasta va include măsuri de îmbunătățire a competențelor tinerilor, de definire a acțiunilor de prevenire și combatere a șomajului în rândul tinerilor, inclusiv de sensibilizare și prevenire a situației NEET, și de definire a părților cheie și a rolurilor acestora în prevenirea și combaterea șomajului în rândul tinerilor.

Implementarea măsurii va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

6.7.Reformă: Prelungirea duratei indemnizațiilor aferente asigurărilor pentru șomaj

Obiectivul reformei este de a aborda provocarea de lungă durată de a îmbunătăți caracterul adecvat al plasei de siguranță socială. Reforma constă în instituirea unui mecanism de activare a prelungirii perioadei de acordare a indemnizațiilor aferente asigurărilor pentru șomaj cu 60 de zile, în special atunci când rata șomajului înregistrată depășește cu o marjă semnificativă inflația/rata salarială neaccelerată a șomajului (NAIRU/NAWRU). Mecanismul de prelungire și marja, care nu trebuie să depășească 2 %, vor fi convenite în dialog cu partenerii sociali. Măsura urmărește să ajute oamenii să facă față unei perioade mai lungi de șomaj în condiții dificile de pe piața forței de muncă.

Reforma va fi implementată până la 30 iunie 2023.

6.8.Reformă: Îngrijirea de lungă durată

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung. Reforma constă în următoarele elemente:

(i) Modificările aduse Legii privind protecția socială stabilesc definiția îngrijirii pe termen lung și impun autorităților locale să țină seama de principiul conform căruia o persoană trebuie să poată trăi cât mai mult timp posibil în locuința sa, în mediul său obișnuit, cu suficiente servicii de calitate disponibile. Modificările vor intra în vigoare până la data de 30 iunie 2022.

(ii) Un plan de acțiune privind furnizarea de asistență socială și medicală într-un mod integrat va prevedea dezvoltarea unui model de asistență integrată pe întreg teritoriul Estoniei, stabilește rolurile și responsabilitățile actorilor implicați și definește finanțarea sistemului. Planul de acțiune va fi adoptat până la 31 decembrie 2022.

(iii) Un decret al ministrului protecției sociale va defini concepția și caracteristicile serviciilor de îngrijire de către autoritățile locale pentru persoanele cu nevoi de îngrijire mai reduse, precum și condițiile de punere în aplicare a acestora. În special, aceasta va include investiții adecvate și dezvoltarea de servicii de către autoritățile locale pentru a asigura o viață independentă pentru persoanele în vârstă cu nevoi de îngrijire mai reduse și pentru persoanele cu handicap, pentru a sprijini o viață independentă. Decretul ministrului protecției sociale până la 31 decembrie 2024.

(iv) Modificările legislative care vizează îmbunătățirea sistemului de sprijin pentru copiii cu nevoi de îngrijire mai ridicate vor prevedea modernizarea și integrarea serviciilor pentru copiii cu nevoi de îngrijire mai mari. În special, serviciile din domeniile sănătății, educației, protecției sociale și ocupării forței de muncă vor fi integrate pentru a oferi un sprijin cuprinzător familiilor aflate sub îngrijire. Actualul sistem de sprijin va fi simplificat, iar evaluările nevoilor de îngrijire consolidate, astfel încât părinții să aibă un punct de contact sigur pentru consiliere și sprijin inițial. Modificările vor intra în vigoare până la data de 31 martie 2025.

6.9.Reformă: Reducerea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați

Obiectivul reformei este reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați. Reforma constă în adoptarea Planului de dezvoltare a bunăstării pentru perioada 2023-2030 și în punerea în aplicare a acestuia, precum și în punerea în aplicare a unui instrument digital privind diferența de remunerare între femei și bărbați.

Planul de dezvoltare a bunăstării se va adopta până la 31 martie 2024 și va stabili obiectivele strategice de reducere a inegalităților sociale și a sărăciei, de asigurare a egalității de gen și a unei mai mari incluziuni sociale, precum și de promovare a egalității de tratament a persoanelor care aparțin grupurilor minoritare. Planul de dezvoltare va prezenta măsuri de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați, în special prin creșterea transparenței salariale, prin reducerea prevalenței și a impactului negativ al stereotipurilor de gen asupra vieții și deciziilor femeilor și bărbaților, inclusiv în ceea ce privește opțiunile educaționale și de carieră și asumarea sarcinii de îngrijire, precum și prin sprijinirea unei puneri în aplicare mai eficiente a Legii privind egalitatea de gen.

Până la 31 martie 2024 se va pune în aplicare un instrument digital privind diferența de remunerare între femei și bărbați, care le oferă angajatorilor un instrument simplu și ușor de primit și de analiză a datelor și informațiilor privind diferența de remunerare între femei și bărbați și posibilele sale motive în cadrul organizațiilor lor, sprijinindu-i astfel în luarea unor decizii în cunoștință de cauză și în luarea de măsuri eficace pentru a pune în aplicare principiul egalității de remunerare și pentru a reduce diferența de remunerare între femei și bărbați.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 martie 2024.

F.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
94	6.1 O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicală din Estonia	Jalon	Intrarea în vigoare a Regulamentului Guvernului privind planul de dezvoltare a rețelei spitalicești	Intrarea în vigoare a regulamentului				T4	2024	Intrarea în vigoare a regulamentului care: - stabilește lista spitalelor regionale, centrale, locale și de reabilitare pentru a asigura accesul egal la serviciile de asistență medicală; - cerințele, obiectivele și măsurile care trebuie luate pentru consolidarea rețelei spitalicești; - investițiile necesare pentru construirea, renovarea și reprofilarea spitalelor incluse pe lista spitalelor.
95	6.1 O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicală din Estonia	Jalon	Aprobarea cadrului strategic pentru abordarea deficitului de forță de muncă în domeniul sănătății	Aprobarea cadrului strategic pentru abordarea deficitului de forță de muncă în domeniul sănătății de către ministrul sănătății și muncii				T4	2022	Cadrul strategic pentru abordarea deficitelor de forță de muncă din domeniul sănătății evidențiază: - măsuri privind organizarea serviciilor de asistență medicală în diferitele sectoare ale sănătății, în special asistența medicală specializată; - alocarea de resurse fizice și umane pentru a asigura furnizarea de asistență medicală pe întreg teritoriul; - mecanisme de finanțare, guvernanță și schimb de informații care să asigure performanța în întreaga țară.
96	6.1 O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicală din Estonia	Jalon	Intrarea în vigoare a Decretului ministrului sănătății, muncii și sănătății privind Legea privind organizarea serviciilor de modificare a sistemului de rambursare pentru medici, asistenți medicali și farmaciști	Intrarea în vigoare a Decretului ministrului sănătății, muncii și sănătății privind Legea privind organizarea serviciilor				T1	2023	Intrarea în vigoare a Decretului ministrului sănătății, muncii și sănătății privind Legea privind organizarea serviciilor, care îmbunătățește sistemul de rambursare pentru medici, asistenți medicali și farmaciști pentru a stimula forța de muncă din domeniul sănătății să lucreze în zone îndepărtate.
97	6.1 O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicală din Estonia	Țintă	Admiterea la cursurile de asistent medical		Creșterea procentuală a numărului de persoane admise la formarea de asistenți medicali	0	5	T4	2023	Admiterea persoanelor la formarea de asistent medical a crescut cu 5 % față de 2020.
98	6.1 O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicală din Estonia	Jalon	Intrarea în vigoare a Regulamentului ministerial de modificare a acordului dintre Ministerul Afacerilor Sociale și Universitatea din Tartu privind penuria de medici în anumite specializări	Intrarea în vigoare a regulamentului ministerial și a acordului dintre Ministerul Afacerilor Sociale și Universitatea din Tartu				T2	2026	Intrarea în vigoare a Regulamentului ministerial de modificare a acordului dintre Ministerul Afacerilor Sociale și Universitatea din Tartu, care stabilește cerințele pentru creșterea treptată a admiterii în anumite profesii deficitare, în special medici generaliști, psihiatri, boli interne.
99	6.2 Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Semnarea contractului de proiectare a Campusului Medical din nordul Estoniei	Semnarea contractului de proiectare				T4	2021	Autoritatea contractantă, proprietară a spitalului, va semna contractul pentru proiectarea campusului medical din nordul Estoniei. Contractul va include obținerea autorizațiilor necesare pentru construcție.
100	6.2 Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Semnarea contractelor pentru excavare și pentru alimentarea cu apă și electricitate, precum și pentru structurile din beton armat ale Campusului Medical din nordul Estoniei	Semnarea contractelor				T4	2023	Autoritatea contractantă, proprietară a spitalului, va semna contracte pentru: - lucrările de excavare și conexiunile cu alimentarea cu apă, cu infrastructura de colectare a apelor reziduale și cu energia electrică; și - structurile din beton armat.
101	6.2 Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Semnarea contractului de construcție a Campusului Medical Estonia de Nord	Semnarea contractului				T1	2024	Autoritatea contractantă, proprietară a spitalului, va semna un contract de construcție a Campusului Medical din nordul Estoniei, inclusiv instalarea sistemelor tehnice ale clădirilor, în special a echipamentelor tehnice de încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat și electricitate, sisteme de măsurare, monitorizare și control, precum și lucrări interioare.
102	6.2 Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Țintă	10 % din volumul contractului de construcție este respectat		Progresele înregistrate în construcții	0 %	10 %	T4	2024	10 % din contractul de construcție menționat în etapa 101 a fost îndeplinit atunci când constructorul a confirmat finalizarea a 10 % din lucrările de construcție, astfel cum sunt definite în contract, autoritatea contractantă a acceptat lucrările și eventualele deficiențe au fost identificate împreună cu un termen-limită pentru soluționarea acestora.
103	6.2 Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Țintă	50 % din volumul contractului de construcție este respectat		Progresele înregistrate în construcții	10 %	50 %	T4	2025	50 % din contractul de construcție menționat în etapa 101 a fost îndeplinit atunci când constructorul a confirmat finalizarea a 50 % din lucrările de construcție, astfel cum sunt definite în contract, autoritatea contractantă a acceptat lucrările și eventualele deficiențe au fost identificate împreună cu un termen-limită pentru soluționarea acestora.
104	6.2 Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Semnarea contractului pentru dotarea Campusului Medical Estonia de Nord pentru a-l face pe deplin operațional	Semnarea contractului				T2	2025	Autoritatea contractantă, care este proprietara spitalului, va semna un contract de aprovizionare a spitalului cu toate echipamentele necesare pentru ca spitalul să devină complet operațional (cum ar fi paturi de spital, echipamente medicale) după finalizarea lucrărilor de construcție.
105	6.2 Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Finalizarea lucrărilor de construcție	Certificat care atestă finalizarea lucrărilor de construcție				T2	2026	Autoritatea contractantă, care este proprietara spitalului, va primi de la contractant un certificat care atestă finalizarea lucrărilor de construcție. Autoritatea contractantă trebuie să demonstreze că a inițiat procedura de eliberare a unui certificat că clădirea a fost finalizată și că respectă reglementările relevante. .
106	6.3 Consolidarea asistenței medicale primare	Jalon	Intrarea în vigoare a decretului guvernului, care modifică lista serviciilor de asistență medicală ale casei estoniene de asigurări de sănătate privind accesul la asistență medicală specializată	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative La decretul guvernului				Q3	2020	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative care îmbunătățesc accesul la asistență medicală specializată prin extinderea utilizării e-consultanței în asistența medicală primară, permițând pacienților să fie consiliați de un specialist fără a fi nevoiți să îi consulte față în față.
107	6.3 Consolidarea asistenței medicale primare	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor la decretul guvernului care modifică lista serviciilor de asistență medicală ale Fondului Estonian de Asigurări de Sănătate și a serviciilor medicilor generaliști	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative aduse decretului guvernului				T1	2021	Vor intra în vigoare modificări legislative care prevăd finanțarea costurilor fixe și a serviciilor pentru medicii generaliști în vederea creșterii alocării de resurse pentru cabinetul medical primar din afara zonelor metropolitane, în special în zonele îndepărtate, și pentru a spori accesul pacienților la serviciile de diagnosticare și depistare.
108	6.3 Consolidarea asistenței medicale primare	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor la Legea privind organizarea serviciilor medicale	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii				T1	2023	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind organizarea serviciilor medicale, care modifică gestionarea listei pacienților, asigură continuitatea asistenței medicale primare și extinde drepturile asistenților medicali de a prescrie medicamente la pacienți.
109	6.4 Reînnoirea guvernanței e-sănătății	Jalon	Aprobarea cadrului de guvernanță privind e-sănătatea și a foii de parcurs privind punerea sa în aplicare	Aprobarea propunerii privind cadrul de guvernanță și foaia de parcurs privind e-sănătatea de către comitetul director al „Eesti Tervise IKT juhtimise raamistik”				T2	2023	Aprobarea propunerii privind cadrul de guvernanță și foaia de parcurs pentru punerea în aplicare, care actualizează cadrul de guvernanță pentru e-sănătate și coordonarea dezvoltării serviciilor de e-sănătate.
110	6.5 Consolidarea capacităților pentru elicopterele medicale polivalente	Jalon	Atribuirea de contracte pentru capacitățile elicopterelor medicale multifuncționale	Atribuirea contractelor de achiziții publice				T4	2023	Contracte semnate de poliția și poliția de frontieră estoniană pentru achiziționarea elicopterelor medicale de urgență și pentru construirea bazelor aeriene și a locurilor de aterizare pentru serviciul de elicoptere al unei ambulanțe. Pentru achiziționarea elicopterelor cu destinație specială, se va solicita cea mai bună tehnologie care permite respectarea Orientărilor tehnice DNSH (2021/C58/01).
111	6.5 Consolidarea capacităților pentru elicopterele medicale polivalente	Țintă	Recepția elicopterelor		Numărul elicopterelor	0	2	T1	2025	Livrarea a două elicoptere acceptate de poliția și poliția de frontieră din Estonia
112	6.5 Consolidarea capacităților pentru elicopterele medicale polivalente	Țintă	Finalizarea bazelor aeriene construite sau extinse		Număr de baze pentru elicoptere	0	2	T2	2026	Două baze aeriene/locuri de aterizare pentru elicoptere se vor construi/extinde și vor fi gata de utilizare, după cum demonstrează acceptarea oficială a îndeplinirii contractului de către poliția și poliția estoniană de frontieră.
113	6.6 Întreprinderea de măsuri pe piața forței de muncă pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor	Jalon	Intrarea în vigoare a Decretului ministrului sănătății și muncii pentru consolidarea sistemului „Primul meu loc de muncă”	Intrarea în vigoare a decretului ministrului sănătății și muncii				T1	2022	Intrarea în vigoare a decretului ministrului sănătății și muncii, care definește caracteristicile sistemului și condițiile de punere în aplicare a acestuia, inclusiv finanțarea și grupul-țintă. Scopul programului va fi de a permite tinerilor fără experiență profesională sau cu experiență profesională redusă să dobândească experiență profesională și să își îmbunătățească competențele de a participa pe piața muncii.
114	6.6 – Întreprinderea de măsuri pe piața forței de muncă pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor	Jalon	Planul de acțiune al Garanției pentru tineret	Adoptarea de către guvern a Planului de acțiune consolidat privind Garanția pentru tineret				T2	2022	Guvernul va adopta un plan de acțiune modificat al Garanției pentru tineret pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Acest plan de acțiune: - să includă măsuri de îmbunătățire a competențelor tinerilor; - definirea acțiunilor de prevenire și combatere a șomajului în rândul tinerilor, inclusiv sensibilizarea și prevenirea situației NEET; - definirea partidelor cheie și a rolurilor acestora în prevenirea și combaterea șomajului în rândul tinerilor.
115	6.6 – Întreprinderea de măsuri pe piața forței de muncă pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor	Țintă	Numărul de tineri care participă la programul „Primul meu loc de muncă”		Numărul de participanți	0	3178	T4	2025	Cel puțin 3 178 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani au participat la programul „Primul meu loc de muncă” (numărul cumulat de participanți).
116	6.7 Prelungirea duratei indemnizațiilor aferente asigurărilor pentru șomaj	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind serviciile și prestațiile de șomaj și Legii privind asigurările de șomaj	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative				T2	2023	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse legii, care prevăd un mecanism permanent de activare a prelungirii duratei indemnizațiilor aferente asigurărilor pentru șomaj cu 60 de zile, în special atunci când rata șomajului înregistrată depășește cu o marjă semnificativă rata șomajului neaccelerată. Mecanismul de prelungire și marja, care nu trebuie să depășească 2 %, vor fi convenite în dialog cu partenerii sociali.
117	6.8 Îngrijirea de lungă durată	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor la Legea privind protecția socială	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative				T2	2022	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind protecția socială, care stabilesc conceptul de îngrijire pe termen lung și impun autorităților locale să țină seama de principiul conform căruia o persoană trebuie să poată trăi cât mai mult timp posibil în locuința sa, în mediul său obișnuit, cu servicii de calitate suficiente disponibile.
118	6.8 Îngrijirea de lungă durată	Jalon	Plan de acțiune privind un model de asistență medicală integrată	Adoptarea planului de acțiune				T4	2022	Ministerul Afacerilor Sociale va adopta un plan de acțiune care prevede instituirea unui model de asistență integrată pe întreg teritoriul Estoniei, precum și rolurile și responsabilitățile actorilor implicați în viitorul model de finanțare a sistemului.
119	6.8 Îngrijirea de lungă durată	Jalon	Intrarea în vigoare a decretului ministrului protecției sociale	Intrarea în vigoare a decretului ministrului protecției sociale				T4	2024	Decretul ministrului protecției sociale va defini concepția și caracteristicile serviciilor furnizate de autoritățile locale persoanelor cu nevoi de îngrijire mai reduse, precum și condițiile de punere în aplicare a acestora. În special, aceasta va include investiții și dezvoltarea de servicii de către autoritățile locale pentru a asigura o viață independentă pentru persoanele în vârstă cu nevoi de îngrijire mai reduse și pentru persoanele cu handicap, pentru a sprijini o viață independentă.
120	6.8 Îngrijirea de lungă durată	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative ale sistemului de sprijin pentru copiii cu nevoi mari de îngrijire	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative				T1	2025	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative care prevăd modernizarea și integrarea serviciilor pentru copiii cu nevoi de îngrijire mai mari. În special, - serviciile din domeniile sănătății, educației, protecției sociale și ocupării forței de muncă sunt integrate pentru a oferi un sprijin cuprinzător familiilor aflate în îngrijire și - actualul sistem de sprijin este simplificat, iar evaluarea nevoilor de îngrijire trebuie consolidată, astfel încât părinții să aibă un punct de contact sigur pentru consiliere și sprijin inițial.
121	6.9 Reducerea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați	Jalon	Adoptarea de către guvern a Planului de dezvoltare a bunăstării pentru perioada 2023-2030	Adoptarea planului de dezvoltare a bunăstării				T1	2024	Planul va prezenta măsurile de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați.
122	6.9 Reducerea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați	Jalon	Instrumentul digital privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați	Dezvoltarea unui prototip de instrument privind diferența de remunerare între femei și bărbați				T4	2022	Se va elabora un prototip de instrument al diferenței de remunerare între femei și bărbați pentru angajatori, cu scopul de a le furniza acestora date și informații privind diferența de remunerare între femei și bărbați și posibilele sale motive în cadrul organizațiilor lor, sprijinind astfel luarea unor decizii în cunoștință de cauză și luarea de măsuri eficace pentru a pune în aplicare principiul egalității de remunerare și pentru a reduce diferența de remunerare între femei și bărbați.
123	6.9 Reducerea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați	Jalon	Instrumentul digital privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați	Introducerea unui instrument digital privind diferența de remunerare între femei și bărbați				T1	2024	Instrumentul digital privind diferența de remunerare între femei și bărbați va fi pus la dispoziția angajatorilor cu scopul de a le furniza date și informații privind diferența de remunerare între femei și bărbați și posibilele sale motive în cadrul organizațiilor lor, sprijinind astfel luarea unor decizii în cunoștință de cauză și luarea de măsuri eficace pentru a pune în aplicare principiul egalității de remunerare și pentru a reduce diferența de remunerare între femei și bărbați.

G. Audit și control

G.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Obiectivul reformei este de a stabili cadrul juridic pentru punerea în aplicare și monitorizarea planului de redresare și reziliență. Acesta va defini rolul jucat de entitățile publice relevante în implementarea planului și modul în care aceste organisme își îndeplinesc sarcinile.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2021.

G.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial

Măsură conexă (reformă sau investiție)

Jalon/Țintă

Denumire

Indicatori calitativi (pentru jaloane)

Indicatori cantitativi (pentru ținte)

Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate de măsură

Valoare de referință

Obiectiv

Trimestru

124

Monitorizarea și implementarea planului

Jalon

Intrarea în vigoare a Regulamentului Guvernului privind cadrul juridic pentru punerea în aplicare și monitorizarea planului de redresare și reziliență al Estoniei.

Intrarea în vigoare a reglementărilor guvernamentale

2021

Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a cadrului juridic pentru punerea în aplicare și monitorizarea planului de redresare și reziliență al Estoniei înainte de depunerea primei cereri de plată.

Regulamentul va defini cel puțin autoritățile implicate în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Estoniei și sarcinile acestora, inclusiv sarcinile Ministerului de Finanțe, ale ministerelor sectoriale și ale Centrului de servicii comune de stat.

2.Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență

Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Estoniei sunt de 982 490 000 EUR.

SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR

1.Contribuția financiară

Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) vor fi organizate după cum urmează:

Prima tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

23	2.1. Tranziția verde a întreprinderilor	Jalon	Crearea unui grup operativ pentru tranziția ecologică, care să pună în aplicare și să monitorizeze tranziția verde
28	2.3. Programe de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Jalon	Înființarea unui grup de lucru care să planifice și să elaboreze programul de dezvoltare
37	2.6. Fondul verde	Jalon	Semnarea acordului contractual între Ministerul Economiei și Comunicațiilor și SmartCap
38	2.6. Fondul verde	Jalon	Adoptarea documentului privind politica de investiții de către SmartCap
44	3.1. Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență pentru guvernanța datelor și datele deschise	Jalon	Constituirea unei echipe de gestionare a datelor în cadrul Oficiului de Statistică, al Ministerului Economiei și Comunicațiilor și al Autorității naționale pentru sistemul de informații
70	4.4. Stimularea tranziției verzi în economia energetică	Jalon	Decizia guvernului privind investițiile necesare pentru atenuarea restricțiilor de înălțime legate de apărare aplicate parcurilor eoliene
71	4.4. Stimularea tranziției verzi în economia energetică	Jalon	Adoptarea hotărârii Guvernului privind inițierea procesului de pregătire a Planului național de dezvoltare a sectorului energetic, desemnarea responsabililor și termene-limită
74	4.5. Programul de consolidare a rețelei de energie electrică în vederea măririi capacității de producție de energie din surse regenerabile și a adaptării la schimbările climatice (cum ar fi protecția împotriva furtunilor)	Jalon	Semnarea contractului de cofinanțare a investițiilor în rețea cu operatorul de transport și de sistem
81	5.1. Implementarea unei infrastructuri de transport și energie sigure, verzi, competitive, bazate pe nevoi și durabile	Jalon	Adoptarea de către guvern a Planului de dezvoltare a transporturilor și mobilității 2021-2035
86	5.3. Construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltic în Tallinn	Jalon	Atribuirea contractului pentru construirea clădirii terminalului multimodal Rail Baltic din Tallinn
89	5.4. Construirea liniei de tramvai către portul vechi din Tallinn	Jalon	Finalizarea proiectului de construcție de tramvaie
99	6.2. Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Semnarea contractului de proiectare a Campusului Medical din nordul Estoniei
106	6.3. Consolidarea asistenței medicale primare	Jalon	Intrarea în vigoare a decretului guvernului, care modifică lista serviciilor de asistență medicală ale casei estoniene de asigurări de sănătate privind accesul la asistență medicală specializată
107	6.3. Consolidarea asistenței medicale primare	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor la decretul guvernului care modifică lista serviciilor de asistență medicală ale Fondului Estonian de Asigurări de Sănătate și a serviciilor medicilor generaliști
113	6.6. Întreprinderea de măsuri pe piața forței de muncă pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor	Jalon	Intrarea în vigoare a Decretului ministrului sănătății și muncii pentru consolidarea sistemului „Primul meu loc de muncă”
124	Audit și control	Jalon	Intrarea în vigoare a Regulamentului Guvernului privind cadrul juridic pentru punerea în aplicare și monitorizarea planului de redresare și reziliență al Estoniei.
		Cuantumul tranșei	145 394 882 EUR

A doua tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

1	1.1. Transformarea digitală a întreprinderilor	Jalon	Cerere de propuneri cu criterii de atribuire și condiții de atribuire
11	1.4. Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației secundare care stabilește condițiile de sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale
16	1.5.1. Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine – Strategii naționale și regionale	Jalon	Pregătirea elaborării de strategii
19	1.5.2. Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine – Centre de afaceri inovatoare pe principalele piețe de export	Jalon	Analiză pregătitoare pentru definirea conținutului și a amplasării centrelor de afaceri
21	1.5.3. Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine – Grupuri globale de impact e-export și scene virtuale	Jalon	Crearea de grupuri de impact și selectarea destinațiilor pentru misiunile digitale globale
25	2.2. Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației secundare care stabilește condițiile de sprijin pentru dezvoltarea competențelor ecologice
32	2.4. Modernizarea modelelor de afaceri în întreprinderile prelucrătoare	Jalon	Intrarea în vigoare a decretului ministerial de stabilire a condițiilor de eligibilitate pentru acordarea grantului
34	2.5. Implementarea de tehnologii verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor	Jalon	Publicarea cererii de propuneri pentru granturi
51	3.4. Programul #Bürokratt (platforma națională de asistență virtuală și ecosistemul aferent)	Țintă	Accesul la serviciile publice digitale prin intermediul platformei virtuale pentru asistenți
54	3.5. Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Jalon	Dezvoltarea serviciilor de bază IT furnizate/partajate la nivel central
65	4.2. Sprijin pentru renovarea clădirilor de apartamente	Jalon	Publicarea cererilor de propuneri pentru acordarea de granturi pentru renovarea clădirilor rezidențiale
68	4.3. Sprijin pentru renovarea clădirilor rezidențiale mici	Jalon	Cereri publicate de grant pentru renovare
84	5.2. Construirea unui tronson al căii ferate vestice Tallinn-Rohuküla	Jalon	Atribuirea unui contract de construcție feroviară pentru construirea unei căi ferate pe tronsoanele Turba-Ellamaa și Ellamaa-Risti
90	5.4. Construirea liniei de tramvai către portul vechi din Tallinn	Jalon	Atribuirea contractului de lucrări
114	6.6. Întreprinderea de măsuri pe piața forței de muncă pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor	Jalon	Planul de acțiune al Garanției pentru tineret
117	6.8. Îngrijirea de lungă durată	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor la Legea privind protecția socială
		Cuantumul tranșei	145 394 882 EUR

A treia tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

7	1.3. Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală	Țintă	Dezvoltarea platformelor eFTI (informații electronice privind transportul de mărfuri)
24	2.1. Tranziția verde a întreprinderilor	Jalon	Adoptarea planului de acțiune pentru economia circulară de către Grupul operativ pentru tranziția ecologică
41	2.7. Crearea de oportunități pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile de energie	Jalon	Intrarea în vigoare a decretului ministerial care stabilește termenii și condițiile de acordare a sprijinului
47	3.2. Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a serviciilor publice digitale proactive pentru cetățeni	Țintă	Lansarea de servicii de evenimente personale și/sau proactive
49	3.3. Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a portalului digital pentru antreprenori	Țintă	Implementarea de dezvoltări informatice care contribuie la implementarea serviciilor și a portalului pentru evenimente comerciale
63	4.1. Promovarea eficienței energetice	Jalon	Încheierea acordului de cooperare care prevede condițiile de cooperare între SA Kredex/Enterprise Estonia și centrele de dezvoltare județene
76	4.6. Program de stimulare a producției de energie în zonele industriale	Jalon	Publicarea unei cereri de propuneri pentru proiecte de stimulare a producției de energie în siturile industriale
78	4.7. Programul pilot de stocare a energiei	Jalon	Publicarea unei cereri de propuneri pentru un program-pilot de stocare a energiei
82	5.1. Implementarea unei infrastructuri de transport și energie sigure, verzi, competitive, bazate pe nevoi și durabile	Jalon	Adoptarea planului de punere în aplicare pentru dezvoltarea durabilă a transportului public a Planului de dezvoltare a transporturilor și mobilității 2021-2035
92	5.5. Investițiile municipalităților în piste pentru biciclete și alei pietonale	Jalon	Cerere de propuneri de granturi
95	6.1. O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicale din Estonia	Jalon	Aprobarea cadrului strategic pentru abordarea deficitului de forță de muncă în domeniul sănătății
96	6.1. O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicale din Estonia	Jalon	Intrarea în vigoare a Decretului ministrului sănătății, muncii și sănătății privind Legea privind organizarea serviciilor de modificare a sistemului de rambursare pentru medici, asistenți medicali și farmaciști
108	6.3. Consolidarea asistenței medicale primare	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor la Legea privind organizarea serviciilor medicale
109	6.4. Reînnoirea guvernanței e-sănătății	Jalon	Aprobarea cadrului de guvernanță privind e-sănătatea și a foii de parcurs privind punerea sa în aplicare
116	6.7. Prelungirea duratei indemnizațiilor aferente asigurărilor pentru șomaj	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind serviciile și prestațiile de șomaj și Legii privind asigurările de șomaj
118	6.8. Îngrijirea de lungă durată	Jalon	Plan de acțiune privind un model de asistență medicală integrată
122	6.9. Reducerea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați	Jalon	Instrumentul digital privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați
		Cuantumul tranșei	145 394 882 EUR

A patra tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

2	1.1. Transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Acordarea de granturi
12	1.4. Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Înscrierea la activități de formare
14	1.4. Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Numărul de module noi de perfecționare și reconversie profesională
17	1.5.1. Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine – Strategii naționale și regionale	Jalon	Achiziții publice de studii
26	2.2. Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor	Țintă	Numărul modulelor de perfecționare și reconversie profesională
29	2.3. Programe de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Jalon	Instituirea programului de dezvoltare a tehnologiilor verzi
35	2.5. Implementarea de tehnologii verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor	Țintă	Numărul de contracte atribuite în urma cererii de propuneri
55	3.5. Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Țintă	Implementarea infrastructurii naționale private de cloud de către autoritățile publice
56	3.5. Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Jalon	Extinderea infrastructurii de tip cloud la ambasada datelor
61	3.8. Construirea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate	Țintă	Extinderea rețelelor în bandă largă de foarte mare capacitate în situri noi
91	5.4. Construirea liniei de tramvai către portul vechi din Tallinn	Țintă	Linie nouă de tramvai în exploatare
97	6.1. O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicale din Estonia	Țintă	Admiterea la cursurile de asistent medical
100	6.2. Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Semnarea contractelor pentru excavare și pentru alimentarea cu apă și electricitate, precum și pentru structurile din beton armat ale Campusului Medical din nordul Estoniei
101	6.2. Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Semnarea contractului de construcție a Campusului Medical Estonia de Nord
110	6.5. Consolidarea capacităților pentru elicopterele medicale polivalente	Jalon	Atribuirea de contracte pentru capacitățile elicopterelor medicale multifuncționale
121	6.9. Reducerea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați	Jalon	Adoptarea de către guvern a Planului de dezvoltare a bunăstării pentru perioada 2023-2030
123	6.9. Reducerea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați	Jalon	Instrumentul digital privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați
		Cuantumul tranșei	145 394 882 EUR

A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

4	1.2. Dezvoltarea e-construcțiilor	Jalon	Adoptarea standardelor internaționale și a celor mai bune practici pentru utilizarea tehnologiilor digitale în construcții
8	1.3. Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală	Țintă	Dezvoltarea interfeței ECMR (aviz electronic de expediție)
15	1.4. Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Revizuirea standardelor de calificare pentru specialiștii TIC.
39	2.6. Fondul verde	Țintă	Volumul investițiilor în fonduri cu capital de risc sau în participații în întreprinderi
42	2.7. Crearea de oportunități pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile de energie	Jalon	Tehnologii și echipamente pentru crearea unor lanțuri valorice complete pe bază de hidrogen verde
57	3.5. Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Țintă	Migrarea sistemelor critice către infrastructura națională de cloud a ambasadei datelor
58	3.5. Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță către infrastructura de cloud	Țintă	Testarea centrală a securității sistemelor de informații ale autorităților publice
59	3.6. Înființarea unui centru de analiză strategică cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului în Estonia	Jalon	Intrarea în vigoare a modificării Legii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului și a altor modificări legislative, administrative și contractuale necesare pentru Centrul de analiză strategică
64	4.1. Promovarea eficienței energetice	Jalon	Instrumentele digitale pentru facilitarea accesului la informații privind renovarea, inclusiv vizualizarea rezultatelor renovării și estimarea costului renovării, au devenit operaționale
66	4.2. Sprijin pentru renovarea clădirilor de apartamente	Țintă	Locuințe cu performanțe energetice îmbunătățite
69	4.3. Sprijin pentru renovarea clădirilor rezidențiale mici	Țintă	Locuințe cu performanțe energetice îmbunătățite
72	4.4. Stimularea tranziției verzi în economia energetică	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației primare și/sau secundare relevante și publicarea de materiale de orientare pentru a reduce barierele din calea instalării instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile și a instalațiilor de stocare a energiei
85	5.2. Construirea unui tronson al căii ferate vestice Tallinn-Rohuküla	Țintă	Finalizarea unei noi căi ferate (pregătită pentru trafic)
87	5.3. Construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltic în Tallinn	Jalon	Finalizarea pasajului terminalului
94	6.1. O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicale din Estonia	Jalon	Intrarea în vigoare a Regulamentului Guvernului privind planul de dezvoltare a rețelei spitalicești
102	6.2. Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Țintă	10 % din volumul contractului de construcție este respectat
111	6.5. Consolidarea capacităților pentru elicopterele medicale polivalente	Țintă	Recepția elicopterelor
119	6.8. Îngrijirea de lungă durată	Jalon	Intrarea în vigoare a decretului ministrului protecției sociale
120	6.8. Îngrijirea de lungă durată	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative ale sistemului de sprijin pentru copiii cu nevoi mari de îngrijire
		Cuantumul tranșei	145 394 882 EUR

A șasea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

3	1.1. Transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Acordarea de granturi
5	1.2. Dezvoltarea e-construcțiilor	Jalon	Disponibilitatea serviciilor publice pe platforma de construcție electronică
6	1.2. Dezvoltarea e-construcțiilor	Țintă	Finalizarea proiectelor de dezvoltare și de creare de prototipuri
9	1.3. Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală	Țintă	Numărul total de proiecte finalizate
33	2.4. Modernizarea modelelor de afaceri în întreprinderile prelucrătoare	Țintă	Numărul de proiecte sprijinite
45	3.1. Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență pentru guvernanța datelor și datele deschise	Țintă	Finalizarea proiectelor de îmbunătățire a calității datelor
46	3.1. Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență pentru guvernanța datelor și datele deschise	Țintă	Publicarea seturilor de date pe portalul național de date deschise
48	3.2. Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a serviciilor publice digitale proactive pentru cetățeni	Țintă	Lansarea de servicii personale de organizare de evenimente și de servicii proactive
50	3.3. Dezvoltarea serviciilor de organizare de evenimente și a portalului digital pentru antreprenori	Țintă	Implementarea de dezvoltări informatice care contribuie la implementarea serviciilor și a portalului pentru evenimente comerciale
52	3.4. Programul #Bürokratt (platforma națională de asistență virtuală și ecosistemul aferent)	Țintă	Introducerea asistentului virtual Bürokratt în mediile serviciilor publice digitale
53	3.4. Programul #Bürokratt (platforma națională de asistență virtuală și ecosistemul aferent)	Țintă	Accesul la serviciile publice digitale prin intermediul platformei virtuale pentru asistenți
62	3.8. Construirea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate	Țintă	Extinderea rețelelor în bandă largă de foarte mare capacitate în situri noi
73	4.4. Stimularea tranziției verzi în economia energetică	Jalon	Adoptarea de către guvern a Planului național de dezvoltare a sectorului energetic
93	5.5. Investițiile municipalităților în piste pentru biciclete și alei pietonale	Țintă	Finalizarea infrastructurii de cale ferată și de cale ferată
103	6.2. Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Țintă	50 % din volumul contractului de construcție este respectat
104	6.2. Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Semnarea contractului pentru dotarea Campusului Medical Estonia de Nord pentru a-l face pe deplin operațional
115	6.6. Întreprinderea de măsuri pe piața forței de muncă pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor	Țintă	Numărul de tineri care participă la programul „Primul meu loc de muncă”
		Cuantumul tranșei	145 394 882 EUR

A șaptea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

10	1.3. Dezvoltarea serviciilor de scrisoare de trăsură digitală	Jalon	Evaluarea ex-post a elaborării și utilizării scrisorilor de trăsură digitale
13	1.4. Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor	Țintă	Finalizarea activităților de formare
18	1.5.1. Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine – Strategii naționale și regionale	Țintă	Numărul strategiilor naționale și regionale de export
20	1.5.2. Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine – Centre de afaceri inovatoare pe principalele piețe de export	Țintă	Numărul de centre de afaceri deschise
22	1.5.3. Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine – Grupuri globale de impact e-export și scene virtuale	Țintă	Numărul de misiuni efectuate de grupurile globale de impact și numărul de evenimente majore în care Estonia a fost reprezentată prin „scene virtuale”
27	2.2. Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor	Țintă	Persoane care participă la programe de perfecționare și reconversie profesională
30	2.3. Programe de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Țintă	Numărul de clustere sprijinite prin programul de dezvoltare a tehnologiilor ecologice
31	2.3. Programe de dezvoltare a tehnologiilor verzi	Țintă	Numărul de întreprinderi nou-înființate sprijinite prin programul de dezvoltare a tehnologiilor ecologice și care au beneficiat de investiții private
36	2.5. Implementarea de tehnologii verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor	Țintă	Numărul de proiecte finalizate
40	2.6. Fondul verde	Țintă	Volumul investițiilor în fonduri cu capital de risc sau în participații în întreprinderi
43	2.7. Crearea de oportunități pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile de energie	Țintă	Granturi alocate tehnologiilor pe bază de hidrogen verde provenit din surse regenerabile de energie, în valoare de cel puțin 49,49 milioane EUR
60	3.7. Sistemul de informații pentru analiza strategică în timp real a spălării banilor și a finanțării terorismului	Jalon	Dezvoltarea noului sistem de analiză TIC în timp real pentru Centrul de analiză strategică și transmiterea acestuia către unitatea de informații financiare
67	4.2. Sprijin pentru renovarea clădirilor de apartamente	Țintă	Reducerea anuală estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră
75	4.5. Programul de consolidare a rețelei de energie electrică în vederea măririi capacității de producție de energie din surse regenerabile și a adaptării la schimbările climatice (cum ar fi protecția împotriva furtunilor)	Țintă	Capacitate suplimentară de conectare la energia din surse regenerabile creată prin investiții în rețeaua de transport
77	4.6. Program de stimulare a producției de energie în zonele industriale	Țintă	Capacitate suplimentară de conectare pentru producția de energie electrică din surse regenerabile în amplasamentele industriale conectate la rețea sau în apropierea acestora
79	4.7. Programul pilot de stocare a energiei	Țintă	Capacitate suplimentară de stocare a căldurii care rezultă din sprijinul pentru investiții
80	4.7. Programul pilot de stocare a energiei	Țintă	Capacitate suplimentară de stocare a energiei electrice care rezultă din sprijinul pentru investiții
83	5.1. Implementarea unei infrastructuri de transport și energie sigure, verzi, competitive, bazate pe nevoi și durabile	Jalon	Punerea în aplicare a Planului de dezvoltare a transporturilor și a mobilității 2021-2035
88	5.3. Construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltic în Tallinn	Jalon	Finalizarea noii gări feroviare
98	6.1. O schimbare amplă în organizarea sistemului de asistență medicale din Estonia	Jalon	Intrarea în vigoare a Regulamentului ministerial de modificare a acordului dintre Ministerul Afacerilor Sociale și Universitatea din Tartu privind penuria de medici în anumite specializări
105	6.2. Înființarea Campusului Medical Estonia de Nord	Jalon	Finalizarea lucrărilor de construcție
112	6.5. Consolidarea capacităților pentru elicopterele medicale polivalente	Țintă	Finalizarea bazelor aeriene construite sau extinse
		Cuantumul tranșei	96 929 921 EUR

SECȚIUNEA 3: MĂSURI SUPLIMENTARE

1.Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență

Monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență al Estoniei se va desfășura în modul următor:

Ministerul de Finanțe, în calitate de minister principal, și Centrul de servicii comune de stat asigură coordonarea generală, monitorizarea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Centrul de servicii comune de stat va îndeplini funcțiile autorității de management. Departamentul pentru buget de stat din cadrul Ministerului Finanțelor, în cooperare cu Centrul de servicii comune de stat, va îndeplini sarcinile legate de monitorizare și evaluare.

Ministerele și agențiile sectoriale vor îndeplini responsabilitățile care le revin în legătură cu implementarea planului. Serviciile lor vor sprijini, de asemenea, monitorizarea progresului proiectelor aflate în competența lor și vor menține o cooperare strânsă cu Centrul de servicii comune de stat și cu Ministerul Finanțelor. În acest scop, sistemul operațional al fondurilor structurale (SFOS) existent va fi utilizat pentru a înregistra toate datele legate de punerea în aplicare și monitorizarea planului.

Departamentul de control financiar din cadrul Ministerului de Finanțe, autoritatea de audit, va efectua audituri periodice ale sistemelor de gestiune și control instituite. De asemenea, Comisia va întocmi un rezumat al auditurilor efectuate pentru cererile de plată. Autoritatea de audit va găzdui, de asemenea, Serviciul de coordonare antifraudă.

Toate sursele naționale și externe vor fi incluse în buget în programe sectoriale specifice care permit monitorizarea transparentă a finanțării sectoriale și identificarea riscurilor și prevenirea dublei finanțări.

2.Măsuri pentru asigurarea accesului deplin al Comisiei la datele subiacente

Centrul de servicii comune de stat, în calitate de autoritate de management, va avea responsabilitatea de a prezenta Comisiei Europene cererile de plată și de a întocmi declarația de gestiune prin care aceasta certifică faptul că fondurile au fost utilizate în scopul preconizat, că informațiile sunt complete, exacte și fiabile și că sistemul de control oferă asigurarea necesară. În plus, monitorizarea și evaluarea vor fi asigurate, de asemenea, de Ministerul Finanțelor în cooperare cu Centrul de servicii comune de stat.

Datele referitoare la punerea în aplicare și monitorizarea planului vor fi stocate în sistemul informatic integrat existent, sistemul operațional al fondurilor structurale (SFOS). SFOS este adaptat la cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 privind colectarea datelor, rapoartele privind progresele înregistrate și cererile de plată, inclusiv pentru a colecta indicatori și alte informații necesare pentru a demonstra și a raporta îndeplinirea jaloanelor și a țintelor. SFOS se va utiliza de către toți actorii implicați în implementarea planului. Informațiile din SFOS vor fi actualizate în permanență cu privire la progresele și rezultatele planului, inclusiv cu privire la deficiențele identificate și la toate măsurile corective luate.

În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Estonia va prezenta Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Estonia se va asigura că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele relevante care stau la baza justificării corespunzătoare a cererii de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și pentru audit și control.

(1) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri privind generarea de energie electrică și/sau termică care utilizează gaze naturale, precum și infrastructura aferentă de transport și distribuție care respectă condițiile stabilite în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(2) În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(3) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(4) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecanobiologică existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea la operațiunile de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea deșeurilor biologice și digestia anaerobă a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(5) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri privind generarea de energie electrică și/sau termică care utilizează gaze naturale, precum și infrastructura aferentă de transport și distribuție care respectă condițiile stabilite în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(6) În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(7) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(8) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecanobiologică existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea la operațiunile de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea deșeurilor biologice și digestia anaerobă a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(9) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri privind generarea de energie electrică și/sau termică care utilizează gaze naturale, precum și infrastructura aferentă de transport și distribuție care respectă condițiile stabilite în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(10) În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(11)

Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(12) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecanobiologică existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea la operațiunile de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea deșeurilor biologice și digestia anaerobă a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(13) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri privind generarea de energie electrică și/sau termică care utilizează gaze naturale, precum și infrastructura aferentă de transport și distribuție care respectă condițiile stabilite în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(14) În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(15) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(16) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecanobiologică existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea la operațiunile de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea deșeurilor biologice și digestia anaerobă a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(17) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri privind generarea de energie electrică și/sau termică care utilizează gaze naturale, precum și infrastructura aferentă de transport și distribuție care respectă condițiile stabilite în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(18) În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(19) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(20) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecanobiologică existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea la operațiunile de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea deșeurilor biologice și digestia anaerobă a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(21) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri privind generarea de energie electrică și/sau termică care utilizează gaze naturale, precum și infrastructura aferentă de transport și distribuție care respectă condițiile stabilite în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(22) În cazul în care activitatea sprijinită generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(23) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalațiilor existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(24) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în stațiile de tratare mecanobiologică existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea la operațiunile de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea deșeurilor biologice și digestia anaerobă a deșeurilor biologice, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o creștere a capacității de prelucrare a deșeurilor a instalațiilor sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

Top