52021PC0568

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXT

•Motivele și obiectivele propunerii

Comunicarea privind Pactul verde european 1 (denumit în continuare „Pactul verde european”) a lansat o nouă strategie de creștere pentru Uniunea Europeană, care urmărește să transforme Uniunea într-o societate durabilă, mai echitabilă și mai prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu mai existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Acesta reafirmă obiectivul Comisiei de a-și spori nivelul de ambiție în materie de climă și de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Necesitatea și valoarea Pactului verde european au crescut și mai mult în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și a bunăstării sociale și economice a cetățenilor Uniunii.

Pe baza strategiei privind Pactul verde european și a unei evaluări cuprinzătoare a impactului, Comunicarea Comisiei din septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” 2 („Planul privind obiectivul climatic pentru 2030”) a propus creșterea nivelului de ambiție al Uniunii și a prezentat un plan cuprinzător de creștere a obiectivului obligatoriu al Uniunii pentru 2030 către o reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor nete, într-un mod responsabil. Creșterea nivelului de ambiție pentru 2030 contribuie în prezent la asigurarea certitudinii pentru factorii de decizie politică și investitori, astfel încât deciziile luate în anii următori să nu blocheze niveluri de emisii incompatibile cu obiectivul Uniunii de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Obiectivul mai ambițios al Uniunii pentru 2030 este în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris semnat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („CCONUSC”) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”) 3 de a menține creșterea temperaturii globale la mult sub 2 °C și de a continua eforturile de menținere a acesteia la 1,5 °C.

Consiliul European a aprobat noul obiectiv obligatoriu al Uniunii pentru 2030 în cadrul reuniunii sale din decembrie 2020 4 . La 25 mai 2021, Consiliul European a reafirmat aceste concluzii și a invitat Comisia să își prezinte rapid pachetul legislativ, împreună cu o analiză aprofundată a impactului asupra mediului și a impactului economic și social la nivelul statelor membre. Atât neutralitatea climatică a Uniunii până în 2050, cât și reducerea intermediară a emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030 sunt consacrate în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului 5 („Legea europeană a climei”).

Pentru a pune în aplicare Legea europeană a climei și concluziile Consiliului European, Comisia a revizuit legislația în vigoare în domeniul climei și al energiei și propune pachetul legislativ intitulat „Pregătiți pentru 55”.

Obiectivul mai ambițios al Uniunii în materie de climă înseamnă, de asemenea, că trebuie sporită contribuția tuturor sectoarelor. În acest scop, comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier este propusă ca parte a revizuirii Directivei 2003/87/CE 6 (denumită în continuare „Directiva ETS”). Aceasta ar trebui să ofere un stimulent economic suplimentar pentru a reduce consumul direct de combustibili fosili, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Introducerea unui preț de piață al carbonului în aceste două sectoare, împreună cu alte măsuri, ar trebui să reducă, pe termen mediu și lung, costurile pentru clădiri și transportul rutier și va oferi noi oportunități de investiții și de creare de locuri de muncă, care vor fi valorificate pe deplin atât timp cât există politici adecvate în domeniul pieței forței de muncă și al competențelor, cum ar fi cele sprijinite la nivelul UE de Fondul social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului 7 și de Fondul pentru o tranziție justă instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului 8 .

Cu toate acestea, creșterea prețului combustibililor fosili va avea un impact social și distributiv semnificativ, care ar putea afecta în mod disproporționat gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care își cheltuiesc o parte mai mare din venituri pentru energie și transport și care, în anumite regiuni, nu au acces la soluții alternative de mobilitate și transport la prețuri accesibile. Astfel de efecte asupra grupurilor vulnerabile diferă de la un stat membru la altul, iar efectele asupra prețurilor vor fi probabil resimțite mai puternic în rândul statelor membre, regiunilor și populației cu venituri medii mai mici. Ca o consecință a creșterii prețului combustibililor prin stabilirea prețului carbonului, comercializarea certificatelor de emisii generează venituri, care pot fi utilizate pentru a ușura povara asupra grupurilor vulnerabile.

Pentru a aborda impactul social și distributiv asupra grupurilor celor mai vulnerabile care rezultă din comercializarea certificatelor de emisii pentru cele două noi sectoare, și anume clădirile și transportul rutier, se creează un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (denumit în continuare „fondul”). Ajustările cadrului bugetar al Uniunii necesare în contextul prezentei propuneri vor fi prezentate de Comisie ca parte a viitorului pachet privind resursele proprii, care va include o propunere de modificare a cadrului financiar multianual 9 . În special, o parte din veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier vor reveni la bugetul Uniunii, noului fond urmând să îi corespundă, în principiu, un procent din acestea. Înainte de sfârșitul anului, Comisia intenționează, de asemenea, să prezinte o propunere de recomandare a Consiliului privind modul de abordare a aspectelor sociale ale tranziției verzi dorite.

Fondul vizează atenuarea impactului asupra prețurilor al noii stabiliri a prețului carbonului și ar trebui să ofere finanțare statelor membre pentru a sprijini politicile lor de abordare a impactului social al acestei scheme de comercializare a certificatelor de emisii asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili. Acest lucru ar trebui realizat în special prin sprijin temporar pentru venit și prin măsuri și investiții menite să reducă, pe termen mediu și lung, dependența de combustibilii fosili prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute.

•Coerența cu dispozițiile de politică existente în domeniul de politică vizat

Instituirea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice urmărește să abordeze o parte a provocărilor sociale și distributive ale tranziției verzi a Uniunii. Acesta este în concordanță cu politica Uniunii în domeniul politicilor climatice și cu angajamentele asumate de Uniune și de statele membre în temeiul Acordului de la Paris. La instituirea fondului se ține seama de obiectivul mai ambițios al Uniunii în materie de climă, astfel cum a fost confirmat de concluziile Consiliului European din decembrie 2020 și mai 2021, precum și de dispozițiile Legii europene a climei. În special, fondul este menit să reducă povara la nivel social și distributiv cauzată de impactul asupra prețurilor al comercializării certificatelor de emisii pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier și să faciliteze investițiile nepoluante pentru a atenua această sarcină. Alte acte legislative privind clima, energia și transporturile care au un impact asupra acestor sectoare acoperă, de asemenea, aspectele sociale, cum ar fi de exemplu dispozițiile actuale ale Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului 10 („Directiva privind eficiența energetică”) și ale Directivei ETS, ambele indicând deja că utilizarea fondurilor și a veniturilor ar trebui să țină seama de aspectele sociale. Noul fond este complementar instrumentelor bugetare existente, concentrându-se asupra investițiilor și competențelor legate de tranziție.

Obiectivul neutralității climatice stabilit în Pactul verde european și în Legea europeană a climei, precum și dubla tranziție verde și digitală reprezintă o prioritate esențială a Uniunii. Pachetul „Pregătiți pentru 55”, instrumentul NextGenerationEU și cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 vor contribui la realizarea dublei tranziții verzi și digitale vizate de Europa. Combinarea acestor politici va contribui în mod decisiv la abordarea crizei economice și la facilitarea redresării în urma pandemiei de COVID-19 și la accelerarea tranziției către o economie verde și durabilă, legând acțiunile climatice și creșterea economică de coeziunea socială și teritorială.

Necesitatea și valoarea tranziției verzi au crescut și mai mult ca urmare a efectelor grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii. Fondul va începe să fie operațional în ultimii doi ani ai Instrumentului de redresare 11 și ai Mecanismului de redresare și reziliență 12 , care sunt măsurile Uniunii menite să atenueze impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și să facă economiile și societățile Uniunii mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și ale celei digitale. Punerea în aplicare a fondului, care ar trebui să continue până în 2032, va fi în concordanță cu măsurile anterioare. În mod similar, Fondul pentru o tranziție justă este finanțat din cadrul financiar multianual și se va încheia în 2027. Prin urmare, fondul ar trebui să funcționeze în continuare timp de încă cinci ani.

Guvernanța și încadrarea intervențiilor

Pactul verde european a recunoscut că necesitatea unei tranziții juste din punct de vedere social trebuie să se reflecte și în politicile de la nivelul Uniunii și de la nivel național. Aceasta include investiții pentru a oferi soluții accesibile persoanelor celor mai afectate și mai puțin capabile să facă față politicilor de stabilire a prețului carbonului, de exemplu prin îmbunătățirea transportului public, precum și măsuri de atenuare și combatere a sărăciei energetice și de promovare a recalificării. Acest lucru este în conformitate cu principiile 1 și 20 ale Pilonului european al drepturilor sociale de a facilita tranzițiile pe piața forței de muncă în contextul dublei tranziții și al redresării în urma impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 și de a asigura accesul tuturor la servicii esențiale, cum ar fi energia și mobilitatea.

În temeiul cadrului de guvernanță privind clima, statele membre sunt obligate să își actualizeze în 2023 planurile naționale integrate privind energia și clima în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 13 (denumit în continuare „Regulamentul privind guvernanța”). Planurile naționale privind energia și clima pe 10 ani prezintă modul în care statele membre ale UE intenționează să abordeze eficiența energetică, sursele regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și acoperă deja sărăcia energetică în temeiul legislației actuale. Comisia monitorizează progresele înregistrate și raportează cu privire la acestea în cadrul raportului privind uniunea energetică. Fondul și planurile pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice vor fi corelate cu reformele planificate și cu angajamentele asumate de planurile naționale privind energia și clima și vor fi încadrate de acestea. În vederea reducerii la minimum a costurilor administrative suplimentare, calendarul prezentării și adoptării planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice este aliniat la procesul care se aplică deja planurilor naționale privind energia și clima.

Punerea în aplicare a fondului prin intermediul planurilor statelor membre pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va fi, de asemenea, coerentă cu politica și măsurile sprijinite de diverse alte instrumente ale UE care promovează o tranziție justă din punct de vedere social. Printre acestea se numără Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale 14 , care vizează o tranziție verde echitabilă și justă din punct de vedere social pentru toți europenii, Fondul social european Plus (FSE+), planurile pentru o tranziție justă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1056, strategiile pe termen lung ale statelor membre de renovare a clădirilor în temeiul Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului 15 și Observatorul sărăciei energetice, care sprijină eforturile statelor membre de reducere și monitorizare a sărăciei energetice și a mixurilor de politici conexe, în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică 16 .

Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a „Planului de acțiune al UE: Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” 17 , care vizează maximizarea sinergiilor dintre decarbonizare și obiectivul de reducere la zero a poluării. În acest scop, măsurile și investițiile vor fi orientate, de asemenea, către acțiuni (de exemplu, privind încălzirea și boilerele) care pot contribui în același timp la reducerea poluării aerului, întrucât combaterea poluării este totodată o luptă pentru echitate și egalitate. Cele mai nocive efecte ale poluării asupra sănătății umane sunt suportate, de regulă, de grupurile cele mai vulnerabile.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Temeiurile juridice ale prezentei propuneri de regulament de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice sunt articolul 91 alineatul (1) litera (d), articolul 192 alineatul (1) și articolul 194 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”).

Fondul este instituit pentru a aborda provocările sociale și distributive generate de tranziția verde necesară pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru a stimula măsurile necesare pentru a atenua consecințele sociale ale comercializării certificatelor de emisii pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier.

În conformitate cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, Uniunea trebuie să contribuie la urmărirea, printre altele, a conservării, protecției și îmbunătățirii calității mediului, la promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special la lupta împotriva schimbărilor climatice. Politica Uniunii în domeniul mediului urmărește un nivel ridicat de protecție, ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Măsurile care vizează transportul durabil sunt, de asemenea, adoptate în temeiul acestor dispoziții.

Fondul abordează în special provocările legate de sărăcia energetică pentru gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile vulnerabile. Acesta ar trebui să sprijine măsurile de promovare a eficienței energetice, a economiei de energie și a dezvoltării de noi surse de energie și energii regenerabile, astfel cum se menționează la articolul 194 alineatul (1) litera (c) din TFUE.

Fondul trebuie, de asemenea, să abordeze situația utilizatorilor de transport vulnerabili. Acesta ar trebui să sprijine măsurile de facilitare a accesului acestora la soluții de mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv la transportul public, contribuind astfel la realizarea obiectivelor politicii în domeniul transporturilor, astfel cum se prevede la articolul 91 alineatul (1) litera (d) din TFUE.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Fondul este instituit pentru a completa comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier, care se va aplica în întreaga Uniune. Aplicarea unui preț uniform pentru emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier va avea un impact inegal în diferitele state membre și regiuni. Fondul oferă sprijin statelor membre, astfel încât acestea să poată finanța un set coerent de măsuri, inclusiv sprijin direct temporar pentru venit, și investiții considerate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii și, în special, pentru asigurarea încălzirii, răcirii și mobilității durabile și la prețuri accesibile. Sprijinul ar trebui să reflecte situația diversă a statelor membre și a regiunilor acestora, ținând seama de hărțile regionale privind sărăcia energetică și de hărțile zonelor îndepărtate și rurale, cu legături rutiere sau feroviare deficitare. Măsurile și investițiile respective, inclusiv sprijinul temporar direct pentru venit, sunt în beneficiul gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport, care sunt vulnerabili și afectați în mod deosebit de comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier, întrucât se așteaptă ca entitățile reglementate să transfere costurile către consumatorii finali.

Finanțarea din bugetul Uniunii se concentrează asupra activităților ale căror obiective nu pot fi îndeplinite suficient numai de către statele membre („testul necesității”) și în cazul cărora intervenția Uniunii poate aduce o valoare adăugată suplimentară în comparație cu acțiunile întreprinse exclusiv de către statele membre. În cazul de față, nevoile specifice ale diferitelor state membre se reflectă în metodologia de alocare. Crearea unui program al Uniunii asigură, de asemenea, faptul că toate statele membre pot lua măsuri pentru a completa acțiunile climatice la nivelul Uniunii. Statele membre vor fi cele care vor concepe și selecta măsurile și investițiile, deoarece sunt cele mai în măsură să conceapă măsuri care să reflecte particularitățile naționale.

Statele membre ar trebui să prezinte un set cuprinzător de măsuri și investiții care să fie finanțate de fond sub forma planurilor lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, care urmează să fie prezentate împreună cu actualizarea planurilor naționale privind energia și clima în conformitate cu Regulamentul privind guvernanța.

Este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru a realiza o tranziție verde rapidă și solidă, în care nimeni să nu fie lăsat în urmă. Prin urmare, este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru a coordona un răspuns adecvat la provocările sociale generate de comercializarea certificatelor de emisii pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier („testul eficacității”). Acest obiectiv nu poate fi îndeplinit în mod suficient de către statele membre acționând în mod individual, în timp ce intervenția Uniunii poate să aducă o valoare suplimentară prin instituirea unui instrument menit să sprijine financiar statele membre în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor atât de necesare.

•Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității deoarece nu depășește nivelul minim necesar pentru realizarea la nivelul Uniunii a obiectivului specificat și ceea ce este necesar în acest scop.

•Alegerea instrumentului

Obiectivele descrise în secțiunile anterioare nu pot fi realizate printr-o armonizare a legislațiilor sau prin acțiunea voluntară a statelor membre. Doar un regulament ar permite realizarea acestora. Un regulament aplicabil tuturor statelor membre este, de asemenea, cel mai adecvat instrument juridic pentru a organiza furnizarea sprijinului financiar în vederea asigurării tratamentului egal al statelor membre.

Majoritatea veniturilor provenite din noua comercializare a certificatelor de emisii vor reveni bugetelor naționale ale statelor membre și ar trebui utilizate în scopuri legate de climă, inclusiv pentru a aborda impactul social al noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii. Statele membre sunt încurajate să utilizeze aceste venituri, precum și să direcționeze finanțarea suplimentară disponibilă din alte programe ale Uniunii pentru măsuri care sprijină o decarbonizare echitabilă din punct de vedere social a sectoarelor. Un nou fond pus în aplicare prin gestiune directă în cadrul bugetului Uniunii completează aceste măsuri într-un mod care prevede dispoziții specifice pentru provocările sociale generate de comercializarea certificatelor de emisii în sectorul clădirilor și al transportului rutier și care este direct legat de aceste provocări, printr-o abordare integrată axată pe rezultate, bazată pe un plan convenit, cu ținte, jaloane și rezultate clare. Cheia de repartizare pentru fond ține seama de impactul neuniform preconizat în rândul statelor membre și în interiorul acestora.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Nu a existat nicio evaluare ex post sau verificare a adecvării în legătură cu prezenta propunere, deoarece punerea în aplicare a obiectivului mai ambițios al Uniunii în materie de climă nu a început încă.

•Consultările cu părțile interesate

Comisia a invitat statele membre, reprezentanții mediului de afaceri din sectorul privat, organizațiile neguvernamentale, instituțiile academice și de cercetare, sindicatele și cetățenii să își prezinte feedbackul și opiniile cu privire la posibila comercializare a certificatelor de emisii pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier, inclusiv cu privire la consecințele sociale ale acesteia.

Comisia a organizat prima rundă de consultări publice înainte de a adopta Comunicarea referitoare la Planul privind obiectivul climatic pentru 2030, care a propus creșterea nivelului de ambiție al Uniunii și a prezentat un plan cuprinzător de creștere a obiectivului obligatoriu al Uniunii pentru 2030 în direcția unei reduceri a emisiilor nete cu cel puțin 55 %, într-un mod responsabil.

Pentru fiecare dintre propunerile din pachetul „Pregătiți pentru 55”, Comisia a organizat o a doua rundă de consultări publice online. În ceea ce privește revizuirea Directivei ETS, inclusiv comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier, au fost primite aproape 500 de răspunsuri 18 . Înainte de aceasta, Comisia a solicitat feedback cu privire la o evaluare inițială a impactului 19 revizuirii Directivei ETS, inclusiv la considerentele inițiale și opțiunile de politică privind posibila instituire a comercializării certificatelor de emisii.

În ceea ce privește sectorul clădirilor și al transportului rutier, mai multe părți interesate, inclusiv partenerii sociali atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților, sunt, în general, sceptice cu privire la extinderea comercializării certificatelor de emisii la aceste sectoare. Printre opțiunile prezentate, opțiunea de politică preferată a unei game largi de părți interesate a fost de a începe cu un sistem autonom separat pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier, astfel cum se reflectă în propunerea privind revizuirea ETS. Mai multe părți interesate au menționat, de asemenea, impactul social al unei creșteri a prețului combustibililor pentru încălzire și transport asupra gospodăriilor celor mai vulnerabile. În special, s-a subliniat faptul că gospodăriile cu venituri mici ar putea avea nevoie de sprijin pentru a realiza investițiile necesare în eficiența energetică și în mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Prezenta propunere se bazează pe dovezile colectate în evaluarea impactului care însoțește Planul privind obiectivul climatic pentru 2030 20 , pe evaluarea impactului care stă la baza revizuirii Directivei ETS 21 , pe analiza efectuată în sprijinul strategiei pe termen lung a Comisiei 22 și pe dovezile relevante compilate în cadrul altor inițiative concomitente ale Pactului verde european, precum și pe studii anterioare referitoare la clădiri și transportul rutier.

•Evaluarea impactului

Problemele abordate de fondul propus și direcțiile posibile de soluționare sunt analizate în două evaluări consecutive ale impactului și, prin urmare, nu a fost efectuată nicio evaluare specifică a impactului.

În cadrul evaluării impactului care stă la baza Planului privind obiectivul climatic pentru 2030 s-a constatat că o modificare a obiectivului privind emisiile pentru 2030 la -55 % duce la o creștere cu aproximativ 0,7-0,8 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor gospodăriilor legate de energie. Modificările prețurilor de consum afectează gospodăriile în moduri foarte diferite, care depind de structura cheltuielilor lor, de nivelul și sursele lor de venit, de bogăție și chiar de componența gospodăriei.

Modificările estimate ale prețurilor relative generate de creșterea nivelului de ambiție în materie de climă ar afecta semnificativ mai mult persoanele cu venituri mici decât persoanele cu cele mai mari venituri. Totuși, aceste rezultate nu includ redistribuirea veniturilor obținute din licitații. Dacă, de exemplu, pentru fiecare stat membru se introduce o redistribuire forfetară a veniturilor obținute din licitații în funcție de dimensiunea gospodăriei, acest lucru ar putea genera un impact pozitiv asupra decilei inferioare ale distribuției cheltuielilor populației Uniunii în ansamblu și ar putea reduce semnificativ impactul negativ asupra tuturor celorlalte clase ale distribuției cheltuielilor. O altă concluzie desprinsă din evaluarea impactului a fost aceea că, în practică, un mecanism de redistribuire ar putea fi mult mai bine direcționat pentru a răspunde nevoilor decilelor inferioare ale distribuției veniturilor/cheltuielilor. Acest lucru ar permite un grad mai mare de compensare și de sprijin pentru gospodăriile în dificultate, oricare ar fi nivelul veniturilor generate de stabilirea prețului carbonului.

Evaluarea impactului care însoțește propunerea de modificare a Directivei ETS în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” detaliază această analiză. Aceasta pune un accent deosebit pe introducerea comercializării certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier și analizează impactul social al noului sistem, în special asupra gospodăriilor cu venituri mai mici și a celor vulnerabile. În special, cheltuielile cu energia ale gospodăriilor sunt dezagregate în costuri cu combustibilul și costuri de capital pentru investiții, precum și pe principalele grupuri de venituri ale gospodăriilor și pe grupuri de venituri ale statelor membre.

Se preconizează că cheltuielile cu investițiile rezidențiale vor crește în 2030 în Uniune cu 0,4 până la 0,7 puncte procentuale din venitul gospodăriilor în comparație cu scenariul de referință, ca urmare a pachetului „Pregătiți pentru 55”. Într-un cadru de politică bazat în mai mare măsură pe prețul carbonului, cheltuielile pentru investiții cresc mai puțin puternic decât într-un mix de politici mai echilibrat. Într-un mix de politici eficiente din punctul de vedere al costurilor, creșterea cheltuielilor cu investițiile pentru gospodăriile cu venituri mai mici ar fi, în toate grupurile de venituri ale statelor membre, de peste două ori mai mare decât pentru gospodăriile cu venituri medii. Creșterile sunt cu mult peste media Uniunii în statele membre cu un PIB pe cap de locuitor sub 60 % din media Uniunii. Acest lucru demonstrează importanța accesului la finanțare pentru renovarea fondului de locuințe și achiziționarea de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, în special în statele membre cu venituri mai mici.

Din evaluarea impactului pentru revizuirea Directivei ETS a reieșit faptul că comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri nu va afecta în mod egal gospodăriile, dar ar putea avea un impact regresiv asupra venitului disponibil, deoarece gospodăriile cu venituri mici tind să cheltuiască un procent mai mare din venitul lor pentru încălzire. În plus, introducerea unui preț armonizat al carbonului va avea un impact foarte diferit asupra prețurilor de consum în statele membre, în funcție de nivelul actual al taxelor pentru combustibilii în cauză, deoarece prețurile înainte de impozitare ale combustibililor fosili sunt comparabile în toate statele membre. Cu toate acestea, cheltuielile totale cu combustibilul ca procent din venituri rămân, în medie, aproape stabile. Aceasta înseamnă că se pot face economii în ceea ce privește cheltuielile cu combustibilul, în pofida creșterii prețurilor, cu condiția realizării unor investiții rentabile. Dacă aceste investiții sunt realizate, atunci gospodăriile cu venituri mai mici se vor afla, în medie, într-o poziție mai bună decât gospodăriile medii. Pentru grupul statelor membre cu venituri mici, ponderea cheltuielilor cu combustibilul în cheltuielile de consum ale gospodăriilor crește la nivelul tuturor grupurilor de venituri, creșterea fiind mai pronunțată în cazul gospodăriilor cu venituri mici. Dacă se realizează investițiile necesare în materie de eficiență energetică, renovare și energie din surse regenerabile, provocarea reprezentată de creșterea prețurilor la combustibili rămâne limitată și axată pe gospodăriile cu venituri mai mici din statele membre cu venituri mici.

În ceea ce privește transportul rutier, în Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă și în evaluarea impactului, care însoțesc Planul privind obiectivul climatic pentru 2030, s-a recunoscut importanța centrală a investițiilor menite să stimuleze cererea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute și să accelereze instalarea infrastructurii de reîncărcare și de realimentare a acestor vehicule, care vor juca un rol-cheie în atingerea obiectivului de decarbonizare semnificativă a transportului rutier până în 2030.

Din evaluarea impactului care însoțește propunerea de revizuire a Directivei ETS reiese faptul că comercializarea emisiilor pentru transportul rutier va avea un impact mixt asupra gospodăriilor. De obicei, segmentele mediu inferior și mediu ale claselor de venit ale gospodăriilor sunt cele în care proporția cheltuielilor cu transportul este cea mai mare (deoarece gospodăriile cu cele mai mici venituri nu au acces la un vehicul privat).

Cu toate acestea, din evaluarea impactului reiese, de asemenea, că, deși prețul carbonului duce la o creștere a costurilor energiei pentru consumatori, acesta generează totodată venituri, care pot fi utilizate pentru reinvestiții, pentru stimularea acțiunilor climatice și pentru abordarea impactului social sau distributiv al stabilirii prețului carbonului. Veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii în temeiul acestui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pot fi utilizate prin diferite mecanisme de redistribuire drept compensare pentru consumatori, sprijin pentru investiții în eficiența energetică sau în surse regenerabile de energie sau alte opțiuni.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Legislația EU ETS a favorizat în mod constant abordările menite să reducă la minimum sarcina de reglementare atât pentru operatorii economici, cât și pentru administrații.

În conformitate cu angajamentul Comisiei pentru o mai bună legiferare, prezenta propunere a fost elaborată ținând seama de contribuțiile părților interesate (a se vedea, de asemenea, secțiunea privind colectarea și utilizarea expertizei).

Planurile pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice urmează să fie prezentate împreună cu actualizarea planurilor naționale privind energia și clima existente, pentru a reduce la minimum eforturile administrative suplimentare. Planurile naționale privind energia și clima conțin deja o prezentare detaliată a problemelor subiacente legate de sărăcia energetică pe care le abordează fondul. În mod similar, renovarea clădirilor, transportul durabil și proiectele legate de decarbonizarea transportului rutier au fost deja abordate pe larg în planurile naționale de redresare și reziliență.

Efortul administrativ suplimentar necesar ar reveni în cea mai mare parte administrațiilor, în timp ce beneficiile finale ar reveni gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport. Oportunitățile în ceea ce privește veniturile și locurile de muncă ar fi în beneficiul întreprinderilor locale, adesea întreprinderi mici și mijlocii.

•Drepturile fundamentale

Propunerea are un efect pozitiv asupra protejării și dezvoltării drepturilor fundamentale ale Uniunii, precum și a principiilor incluziunii și nediscriminării, în ipoteza în care statele membre solicită și primesc sprijin în domenii conexe care pot fi finanțate în cadrul fondului.

Femeile sunt afectate în mod deosebit de măsurile de stabilire a prețului carbonului, deoarece reprezintă 85 % din familiile monoparentale. Familiile monoparentale prezintă un risc deosebit de ridicat de sărăcie în rândul copiilor. Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți, precum și integrarea acestor obiective trebuie să fie luate în considerare și promovate pe tot parcursul punerii în aplicare a fondului. În plus, 87 de milioane de europeni cu un anumit tip de handicap trăiesc în gospodării private și se confruntă cu un risc semnificativ de sărăcie și excluziune socială (28,5 % în comparație cu 18,6 % dintre cei fără handicap din Uniune în 2019).

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Pachetul financiar total al fondului pentru perioada 2025-2032 va fi de 72,2 miliarde EUR în prețuri curente. Comisia va propune în curând o modificare specifică a Regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, pentru a include cheltuieli suplimentare ale Uniunii în valoare de 23,7 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Cheltuielile ar trebui să fie concentrate la începutul perioadei pentru a preceda și a însoți introducerea fără probleme a noului ETS. Suma de 48,5 miliarde EUR pentru perioada 20282032 depinde de disponibilitatea fondurilor în cadrul plafoanelor anuale ale cadrului financiar multianual aplicabil menționat la articolul 312 din TFUE, pentru care Comisia va prezenta o propunere înainte de 1 iulie 2025 23 .

Pachetul financiar al fondului ar trebui să corespundă, în principiu, unui procent de 25 % din veniturile preconizate provenite din includerea clădirilor și a transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei ETS, având în vedere legătura sa directă cu noul ETS. Propunerea de modificare a Deciziei privind resursele proprii va stabili modul în care statele membre ar trebui să pună la dispoziția bugetului Uniunii veniturile necesare ca resurse proprii.

Pentru perioada 2025-2032, fondul va fi astfel finanțat din resursele proprii ale bugetului Uniunii, inclusiv, începând cu 2026, veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier, astfel cum se prevede în modificarea deciziei privind resursele proprii pe care Comisia o va prezenta în curând. Fondul ar trebui să se aplice cu un an înainte de introducerea prețului carbonului în cadrul noului ETS.

Repartizarea anuală a angajamentelor bugetare se calibrează în conformitate cu obiectivul fondului. Rezultatul este un profil de concentrare la începutul perioadei, în conformitate cu obiectivele fondului de a atenua efectele extinderii domeniului de aplicare al Directivei ETS asupra gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili. Pentru a anticipa efectele extinderii, o parte din sprijin este deja disponibil în 2025.

Angajamentele bugetare sunt defalcate în tranșe anuale repartizate pe două perioade multianuale 2025-2027 și 2028-2032, corespunzătoare actualului și următorului CFM și în conformitate cu un calendar orientativ pentru punerea în aplicare a jaloanelor și țintelor relevante incluse în decizia Comisiei de aprobare a planurilor statelor membre pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

Plățile alocărilor financiare către un stat membru se efectuează la finalizarea jaloanelor și a țintelor convenite relevante, indicate în planul statului membru pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, astfel cum a fost aprobat și sub rezerva finanțării disponibile. Plățile se vor efectua pe baza deciziei de autorizare a plății alocării financiare.

Pentru a facilita punerea în aplicare la timp a măsurilor și a investițiilor sprijinite, se preconizează că planificarea jaloanelor și a țintelor va urmări îndeaproape calendarul angajamentelor bugetare anuale, ceea ce va permite absorbția rapidă a fondului. Plățile finale vor fi efectuate în 2032, în conformitate cu termenul pentru finalizarea tuturor jaloanelor și a țintelor.

Alocarea financiară maximă din fond pentru fiecare stat membru se calculează pe baza formulei prezentate în anexa I la regulament. Proporția și suma rezultată pentru fiecare stat membru în pachetul financiar al fondului sunt prezentate în anexa II. Fiecare stat membru poate depune o cerere în limita alocării sale financiare maxime pentru a-și pune în aplicare planul.

Alocarea financiară maximă pentru fiecare stat membru trebuie să țină seama de valoarea brută a cheltuielilor de sprijin administrativ menționate la articolul 9 alineatul (3) din prezentul regulament. Sumele aferente vor fi deduse proporțional din alocările financiare individuale.

Statele membre ar trebui să finanțeze cel puțin 50 % din costurile totale ale planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Acestea trebuie să utilizeze o parte din veniturile preconizate din includerea clădirilor și a transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei ETS în acest scop, fără a aduce atingere începerii fondului în 2025.

Mai multe detalii cu privire la implicațiile bugetare și la resursele umane și administrative necesare sunt furnizate în fișa financiară legislativă atașată la prezenta propunere.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, de evaluare și de raportare

Pentru a monitoriza performanța punerii în aplicare a fondului, se va institui un sistem pentru solicitarea și executarea plăților din cadrul fondului.

Statele membre ar trebui să își elaboreze planurile pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice pentru a stabili măsurile și investițiile care urmează să fie finanțate, costurile preconizate ale acestora, precum și jaloanele și țintele pentru realizarea acestora. Comisia trebuie să evalueze planurile respective și le poate aproba numai după o evaluare pozitivă bazată pe relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența lor. Plata alocării financiare va avea loc după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor convenite cu statul membru în cauză și devenite obligatorii printr-o decizie de punere în aplicare a Comisiei. Calendarul de transmitere, precum și ciclurile de raportare a progreselor înregistrate sunt aliniate la actualizările planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate în temeiul Regulamentului privind guvernanța.

În acest scop, statele membre pot solicita, o dată sau de două ori pe an, o plată în cadrul fondului, care ar trebui să fie însoțită de dovezi privind jaloanele și țintele relevante atinse. Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor incluse în planurile lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice în cadrul raportării bienale cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurile lor naționale privind energia și clima în temeiul Regulamentului privind guvernanța.

Se vor efectua o evaluare și o evaluare ex post în vederea analizării eficacității, eficienței, relevanței și a coerenței fondului. După caz, Comisia va prezenta odată cu evaluarea o propunere de revizuire a regulamentului.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Se instituie un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice pentru perioada 2025-2032 pentru a aborda impactul social al comercializării emisiilor pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier (articolul 1). Fondurile din cadrul fondului ar trebui să fie puse la dispoziția statelor membre pentru a oferi sprijin temporar pentru venit și pentru a sprijini măsurile și investițiile lor menite să reducă dependența de combustibilii fosili prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili.

Fiecare stat membru ar trebui să își stabilească propriul plan pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (articolul 3). Planul trebuie să fie prezentat împreună cu actualizarea planurile naționale privind energia și clima în conformitate cu procedura și calendarul prevăzute în Regulamentul privind guvernanța, care trebuie transmisă oficial până la sfârșitul lunii iunie 2024. Regulamentul stabilește conținutul planului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (articolul 4) și enumeră acțiunile eligibile (articolul 6) și neeligibile (articolul 7). Fondul ar trebui să sprijine activități care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii privind clima și mediul și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 24 (articolul 5).

Pachetul financiar al fondului este de 23,7 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027 și de 48,5 miliarde EUR pentru perioada 2028-2032 (articolul 9), ceea ce corespunde, în principiu, unui procent de 25 % din veniturile preconizate a fi acumulate din licitarea certificatelor de emisii în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier. Distribuirea finanțării din cadrul fondului se va face în conformitate cu articolul 13 și cu anexele I și II. Statele membre ar trebui să contribuie cu cel puțin 50 % din costurile totale estimate ale planului. În acest scop, statele membre ar trebui, printre altele, să utilizeze veniturile obținute în urma licitării certificatelor lor de emisii în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru cele două noi sectoare (articolul 14).

Comisia trebuie să evalueze relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planurilor statelor membre (articolul 15). În urma unei evaluări pozitive, Comisia urmează să adopte o decizie de punere în aplicare (articolul 16). În caz contrar, Comisia poate respinge planul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, caz în care statul membru în cauză poate prezenta o actualizare a planului.

În cursul etapei de punere în aplicare, statele membre pot solicita o modificare justificată a planului lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, în cazul în care jaloanele și țintele nu mai sunt realizabile, fie parțial, fie integral, din cauza unor circumstanțe obiective (articolul 17). Statele membre ar trebui să evalueze caracterul adecvat al planurilor lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, având în vedere efectele reale ale sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier.

Pe baza unei evaluări pozitive a planului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, Comisia va încheia un acord cu statul membru în cauză (articolul 18) în scopul stabilirii unui angajament juridic individual în sensul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului 25 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).

Plățile alocărilor financiare către statele membre din cadrul fondului se efectuează la finalizarea jaloanelor și a țintelor convenite relevante indicate în planurile pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Sunt stabilite norme concrete privind plățile, suspendarea și denunțarea acordurilor privind alocările financiare (articolul 19).

Regulamentul conține dispozițiile necesare pentru a garanta legătura dintre fond și protecția intereselor financiare ale Uniunii (articolul 20).

Sunt incluse dispoziții concrete pentru a asigura un sistem solid de coordonare, comunicare și monitorizare (articolele 21, 22 și 23). Comisia urmează să stabilească în acte delegate indicatorii comuni pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate și în scopul monitorizării și evaluării.

Se vor efectua o evaluare și o evaluare ex post în vederea analizării eficacității, eficienței, relevanței și coerenței fondului. Va fi efectuată o evaluare a dimensiunii pachetului financiar al fondului, având în vedere veniturile din licitații acumulate în urma licitării certificatelor de emisii în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier în temeiul Directivei ETS. După caz, Comisia va prezenta odată cu evaluarea o propunere de revizuire a regulamentului (articolul 24).

Pentru a se asigura că fondul este utilizat numai în cazul în care sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier este pus în aplicare în mod eficace, regulamentul se va aplica de la data la care statele membre trebuie să transpună Directiva ETS pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier (articolul 26). În plus, statele membre vor putea solicita o plată în cadrul fondului cel mai devreme în cursul anului care precedă anul de începere a licitațiilor în cadrul noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii [articolul 18 alineatul (1)].

2021/0206 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1) litera (d), articolul 192 alineatul (1) și articolul 194 alineatul (1) litera (c),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 26 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 27 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Uniunea și statele sale membre sunt părți la Acordul de la Paris, care a fost semnat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”) 28 și a intrat în vigoare în noiembrie 2016. În conformitate cu acordul respectiv, acestea sunt obligate să limiteze creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și să își continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale.

(2)În comunicarea sa intitulată „Pactul verde european” 29 , Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Comisia propune, de asemenea, protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural al Uniunii, precum și protejarea sănătății și a bunăstării cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În cele din urmă, Comisia consideră că această tranziție ar trebui să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(3)Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului 30 consacră în lege obiectivul Uniunii de atingere a neutralității climatice până în 2050. Acest regulament stabilește un angajament obligatoriu din partea Uniunii de a reduce emisiile. Până în 2030, Uniunea ar trebui să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră, după deducerea absorbțiilor de emisii de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 55 % față de nivelul din 1990. Toate sectoarele economiei ar trebui să contribuie la atingerea acestui obiectiv.

(4)La 11 decembrie 2020, Consiliul European a aprobat acest obiectiv, subliniind totodată importanța considerentelor de echitate și solidaritate și de a nu lăsa pe nimeni în urmă. La 25 mai 2021, Consiliul European a reafirmat aceste concluzii și a invitat Comisia să își prezinte rapid pachetul legislativ, împreună cu o analiză aprofundată a impactului asupra mediului și a impactului economic și social la nivelul statelor membre.

(5)Principiul 20 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că „orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transport, servicii financiare și comunicații digitale. Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii”.

(6)Declarația de la Porto din 8 mai 2021 a reafirmat angajamentul Consiliului European de a acționa în direcția unei Europe sociale, precum și hotărârea sa de a continua aprofundarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul UE și la nivel național, ținând seama în mod corespunzător de competențele respective și de principiile subsidiarității și proporționalității.

(7)În vederea punerii în aplicare a angajamentelor asumate în direcția neutralității climatice, legislația Uniunii în domeniul climei și al energiei a fost revizuită și modificată pentru a accelera reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(8)Aceste modificări au efecte economice și sociale diferite asupra diferitelor sectoare ale economiei, asupra cetățenilor și a statelor membre. În special, includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 31 ar trebui să ofere un stimulent economic suplimentar pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili, accelerând astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Împreună cu alte măsuri, acest lucru ar trebui, pe termen mediu și lung, să reducă costurile pentru clădiri și transportul rutier și să ofere noi oportunități pentru crearea de locuri de muncă și investiții.

(9)Cu toate acestea, sunt necesare resurse pentru finanțarea acestor investiții. În plus, este probabil ca, înainte ca acestea să aibă loc, costurile suportate de gospodării și de utilizatorii de transport pentru încălzire, răcire și gătit, precum și pentru transportul rutier să crească, pe măsură ce furnizorii de combustibili supuși obligațiilor care decurg din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier transferă costurile aferente carbonului către consumatori.

(10)Creșterea prețului la combustibilii fosili poate afecta în mod disproporționat gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care cheltuiesc o parte mai mare a veniturilor lor pentru energie și transporturi, care, în anumite regiuni, nu au acces la soluții alternative de mobilitate și transport la prețuri accesibile și care ar putea să nu dispună de capacitatea financiară necesară pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili.

(11)Prin urmare, o parte din veniturile generate de includerea transportului rutier și a clădirilor în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE ar trebui să fie utilizate pentru a aborda impactul social al acestei includeri, astfel încât tranziția să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(12)Acest lucru este cu atât mai relevant având în vedere nivelurile actuale ale sărăciei energetice. Sărăcia energetică este o situație în care gospodăriile nu pot avea acces la servicii energetice esențiale, cum ar fi răcirea, pe măsură ce temperaturile cresc, și încălzirea. Aproximativ 34 de milioane de europeni au raportat incapacitatea de a-și încălzi locuințele în mod adecvat în 2018, iar 6,9 % din populația Uniunii a declarat, în cadrul unui sondaj realizat în 2019 la nivelul UE 32 , că nu își poate permite să își încălzească suficient locuința. Per ansamblu, Observatorul sărăciei energetice estimează că peste 50 de milioane de gospodării din Uniunea Europeană se confruntă cu sărăcia energetică. Sărăcia energetică este, prin urmare, o provocare majoră pentru Uniune. Deși tarifele sociale sau sprijinul direct pentru venit pot oferi ajutor imediat gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică, numai măsurile structurale specifice, în special renovările energetice, pot oferi soluții durabile.

(13)Prin urmare, ar trebui instituit un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (denumit în continuare „fondul”) pentru a furniza fonduri statelor membre în vederea sprijinirii politicilor lor de abordare a impactului social al comercializării certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili. Acest lucru ar trebui realizat în special prin sprijin temporar pentru venit și prin măsuri și investiții menite să reducă dependența de combustibilii fosili prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili.

(14)În acest scop, fiecare stat membru ar trebui să prezinte Comisiei un plan pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (denumit în continuare „planul”). Planurile respective ar trebui să urmărească două obiective. În primul rând, acestea ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute. În al doilea rând, acestea ar trebui să atenueze impactul creșterii costului combustibililor fosili asupra persoanelor celor mai vulnerabile și, prin urmare, să prevină sărăcia energetică și sărăcia din perspectiva transporturilor în perioada de tranziție, până la punerea în aplicare a unor astfel de investiții. Planurile ar trebui să aibă o componentă de investiții care să promoveze soluția pe termen lung de reducere a dependenței de combustibilii fosili și ar putea avea în vedere alte măsuri, inclusiv sprijin temporar direct pentru venit, pentru a atenua efectele negative asupra veniturilor pe termen scurt.

(15)Statele membre, în consultare cu autoritățile de la nivel regional, sunt cele mai în măsură să elaboreze și să pună în aplicare planuri adaptate și orientate către circumstanțele lor locale, regionale și naționale, cum ar fi politicile existente în domeniile relevante și utilizarea planificată a altor fonduri UE relevante. Acest lucru permite ca marea diversitate a situațiilor, cunoștințele specifice ale autorităților locale și regionale, cercetarea și inovarea, relațiile industriale și structurile de dialog social, precum și tradițiile naționale să fie cel mai bine respectate și să contribuie la eficacitatea și eficiența sprijinului global acordat persoanelor vulnerabile.

(16)Asigurarea faptului că măsurile și investițiile vizează în special gospodăriile sărace din punct de vedere energetic sau vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili este esențială pentru o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. Măsurile de sprijin pentru promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajute statele membre să abordeze impactul social al comercializării emisiilor pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier.

(17)Până când aceste investiții vor avea un impact asupra reducerii costurilor și a emisiilor, un sprijin direct pentru venit, care să fie bine orientat către persoanele cele mai vulnerabile, ar contribui la tranziția justă. Un astfel de sprijin ar trebui înțeles ca o măsură temporară care însoțește decarbonizarea sectorului locuințelor și al transporturilor. Acesta nu ar fi permanent, deoarece nu abordează cauzele profunde ale sărăciei energetice și ale sărăciei din perspectiva transporturilor. Un astfel de sprijin ar trebui să vizeze numai impactul direct al includerii clădirilor și transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, nu și costurile energiei electrice sau ale încălzirii legate de includerea producției de energie electrică și termică în domeniul de aplicare al directivei respective. Eligibilitatea pentru acest sprijin direct pentru venit ar trebui să fie limitată în timp.

(18)Ținând seama de importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și de angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la atingerea țintei potrivit căreia 30 % din toate cheltuielile din cadrul financiar multianual 2021-2027 ar trebui să fie destinate integrării obiectivelor climatice și ar trebui să contribuie la obiectivul ambițios de a aloca 10 % din cheltuielile anuale obiectivelor în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele privind clima și cele privind biodiversitatea. În acest scop, metodologia prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului 33 ar trebui utilizată pentru a clasifica cheltuielile fondului. Fondul ar trebui să sprijine activități care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii privind clima și mediul și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 34 . Numai astfel de măsuri și investiții ar trebui incluse în planuri. Măsurile de sprijin direct pentru venit ar trebui, de regulă, să fie considerate ca având un impact previzibil nesemnificativ asupra obiectivelor de mediu și, ca atare, să fie considerate conforme cu principiul de a „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Comisia intenționează să emită orientări tehnice pentru statele membre cu mult timp înainte de elaborarea planurilor. Orientările vor explica modul în care măsurile și investițiile trebuie să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. Comisia intenționează să prezinte în 2021 o propunere de recomandare a Consiliului privind modul de abordare a aspectelor sociale ale tranziției verzi.

(19)Femeile sunt afectate în mod deosebit de măsurile de stabilire a prețului carbonului, deoarece reprezintă 85 % din familiile monoparentale. Familiile monoparentale prezintă un risc deosebit de ridicat de sărăcie în rândul copiilor. Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți, precum și integrarea acestor obiective, și aspectele legate de accesibilitate pentru persoanele cu handicap ar trebui să fie luate în considerare și promovate pe parcursul pregătirii și punerii în aplicare a planurilor, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

(20)Statele membre ar trebui să își prezinte planurile împreună cu actualizarea planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 35 . Planurile ar trebui să includă măsurile care urmează să fie finanțate, costurile estimate ale acestora și contribuția națională. Acestea ar trebui să includă, de asemenea, jaloane și ținte esențiale pentru a evalua punerea în aplicare efectivă a măsurilor.

(21)Fondul și planurile ar trebui să fie coerente și încadrate în reformele planificate și în angajamentele asumate de statele membre în cadrul planurilor lor naționale integrate privind energia și clima actualizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, în temeiul Directivei [aaaa/nnn] a Parlamentului European și a Consiliului [Propunere de reformare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică] 36 , al Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale 37 , al Fondului social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului 38 , al planurilor pentru o tranziție justă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului 39 și al strategiilor pe termen lung ale statelor membre de renovare a clădirilor în temeiul Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului 40 . Pentru a asigura eficiența administrativă, dacă este cazul, informațiile incluse în planuri ar trebui să fie în concordanță cu legislația și planurile enumerate mai sus.

(22)Uniunea ar trebui să sprijine statele membre cu mijloace financiare pentru a-și pune în aplicare planurile prin intermediul Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Plățile din Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ar trebui să fie condiționate de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor incluse în planuri. Acest lucru ar permite luarea în considerare în mod eficient a circumstanțelor și priorităților naționale și în același timp simplificarea finanțării și facilitarea integrării acesteia în alte programe naționale de cheltuieli, garantând totodată impactul și integritatea cheltuielilor UE.

(23)Pachetul financiar al fondului ar trebui, în principiu, să fie proporțional cu sumele corespunzătoare unui procent de 25 % din veniturile preconizate provenite din includerea clădirilor și a transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE în perioada 2026-2032. În temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 41 , statele membre ar trebui să pună aceste venituri la dispoziția bugetului Uniunii ca resurse proprii. Statele membre trebuie să fie cele care finanțează 50 % din costurile totale ale planului lor. În acest scop, precum și pentru investiții și măsuri de accelerare a tranziției necesare și de atenuare a impactului acesteia pentru cetățenii afectați în mod negativ, statele membre ar trebui, printre altele, să utilizeze veniturile preconizate din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier în temeiul Directivei 2003/87/CE.

(24)Fondul ar trebui să sprijine măsuri care respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii. Fondul nu ar trebui să înlocuiască cheltuielile naționale recurente, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător.

(25)Pentru a se asigura o alocare eficientă și coerentă a fondurilor și pentru a se respecta principiul bunei gestiuni financiare, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanță cu programele Uniunii aflate în curs și complementare acestora, evitându-se totodată dubla finanțare din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii a acelorași cheltuieli. În special, Comisia și statul membru ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace în vederea asigurării consecvenței, coerenței, complementarității și sinergiei între sursele de finanțare. În acest scop, atunci când transmit Comisiei planurile lor, statele membre ar trebui să aibă obligația de a prezenta informațiile relevante privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune. Sprijinul acordat în cadrul fondului ar trebui să se adauge sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii. Măsurile și investițiile finanțate în cadrul fondului ar trebui să poată beneficia de finanțare din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

(26)Plățile ar trebui efectuate pe baza unei decizii a Comisiei de autorizare a plății către statul membru în cauză. Prin urmare, este necesar să se deroge de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului 42 , astfel încât termenul de plată să poată începe să curgă de la data la care statului membru în cauză i s-a comunicat de către Comisie decizia respectivă, și nu de la data primirii unei cereri de plată.

(27)În vederea asigurării unor norme transparente de monitorizare și evaluare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește stabilirea indicatorilor comuni pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate și în scopul monitorizării și evaluării punerii în aplicare a planurilor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(28)Execuția fondului ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, asigurând inclusiv prevenirea și urmărirea penală eficace a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a corupției și a conflictelor de interese.

(29)În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, cu respectarea caracterului bazat pe performanțe al fondului, ar trebui să se stabilească norme specifice privind angajamentele bugetare, plățile, suspendarea și recuperarea fondurilor, precum și privind denunțarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de fond respectă dreptul aplicabil al Uniunii și cel intern. Statele membre trebuie să se asigure că acest sprijin este acordat în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, dacă este cazul. În special, ele ar trebui să se asigure că frauda, corupția și conflictele de interese sunt prevenite, depistate și corectate și că finanțarea dublă din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii este evitată. Suspendarea și denunțarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar, precum și reducerea și recuperarea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când planul de redresare și reziliență nu a fost implementat în mod satisfăcător de către statul membru în cauză sau în cazul unor nereguli grave, și anume fraudă, corupție și conflicte de interese în legătură cu măsurile sprijinite de fond sau o încălcare gravă a unei obligații în temeiul acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Ar trebui să se stabilească proceduri contradictorii adecvate pentru a se asigura faptul că decizia adoptată de Comisie în legătură cu suspendarea și recuperarea sumelor plătite, precum și cu denunțarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații.

(30)Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace. Deși este în primul rând responsabilitatea statului membru să se asigure că fondul este executat în conformitate cu normele relevante din dreptul Uniunii și din dreptul intern, Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea statului membru în această privință. În acest scop, la execuția fondului, statele membre ar trebui să asigure funcționarea unui sistem de control intern concret și eficient și să recupereze cuantumurile plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod abuziv. Statele membre ar trebui să se poată baza în acest sens pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului. Statele membre ar trebui să colecteze, să înregistreze și să stocheze într-un sistem electronic categorii standardizate de date și informații care să le permită să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile grave, și anume frauda, corupția și conflictele de interese, în ceea ce privește măsurile sprijinite de fond. Comisia ar trebui să pună la dispoziție un sistem de informare și monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru accesarea și analizarea acestor date și informații, în vederea unei aplicări obligatorii de către statele membre.

(31)Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi și, după caz, Parchetul European (EPPO) ar trebui să poată utiliza sistemul de informare și monitorizare în limitele competențelor și drepturilor lor.

(32)Statele membre și Comisia ar trebui să aibă dreptul de a prelucra date cu caracter personal numai în cazul în care acest lucru este necesar în vederea descărcării de gestiune, efectuării unui audit și a unui control, informării, comunicării și publicității în ceea ce privește utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile de implementare a fondului. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European sau al Consiliului 43 sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 44 , în funcție de care dintre cele două regulamente este aplicabil.

(33)În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 45 , cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 46 , (Euratom, CE) nr. 2185/96 47 și (UE) 2017/1939 48 ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese și, dacă este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă au avut loc o fraudă, un act de corupție, conflicte de interese sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. EPPO este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, să investigheze și să urmărească penal cazuri de fraudă, de corupție, de conflicte de interese și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 49 . În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor finanțate din bugetul Uniunii acordă drepturi echivalente.

(34)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect, domeniu de aplicare și obiective

Se instituie Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (denumit în continuare „fondul”).

Acesta oferă sprijin statelor membre pentru finanțarea măsurilor și a investițiilor incluse în planurile lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice („planurile”).

Măsurile și investițiile sprijinite de fond sunt în beneficiul gospodăriilor, al microîntreprinderilor și al utilizatorilor de transport, care sunt vulnerabili și afectați în mod deosebit de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, în special gospodăriile aflate în situație de sărăcie energetică și cetățenii care nu dispun de mijloace de transport public alternative la automobilele individuale (în zonele îndepărtate și rurale).

Obiectivul general al fondului este de a contribui la tranziția către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Obiectivul specific al fondului este de a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili prin sprijin temporar direct pentru venit și prin măsuri și investiții menite să sporească eficiența energetică a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate și transporturi cu emisii zero și cu emisii scăzute.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„renovarea clădirilor” înseamnă toate tipurile de renovare a clădirilor cu impact energetic, inclusiv izolarea anvelopei clădirii, și anume pereții, acoperișul, podeaua, înlocuirea ferestrelor, înlocuirea aparatelor de încălzire, răcire și gătit și instalarea producției de energie la fața locului din surse regenerabile;

(2)„sărăcie energetică” înseamnă sărăcia energetică astfel cum este definită la articolul 2 punctul [49] din Directiva (UE) [aaaa/nnn] a Parlamentului European și a Consiliului 50 ;

(3)„costurile totale estimate ale planului” înseamnă costurile totale estimate ale măsurilor și investițiilor incluse în planul prezentat;

(4)„alocare financiară” înseamnă sprijinul financiar nerambursabil acordat în cadrul fondului care este disponibil pentru alocare sau care a fost alocat unui stat membru;

(5)„gospodărie” înseamnă gospodărie privată astfel cum este definită la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului 51 ;

(6) „jalon” înseamnă o realizare calitativă utilizată pentru a măsura progresele înregistrate în direcția realizării unei măsuri sau a unei investiții;

(7)„țintă” înseamnă o realizare cantitativă utilizată pentru a măsura progresele înregistrate în direcția realizării unei măsuri sau a unei investiții;

(8)„energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile astfel cum este definită la articolul 2 al doilea paragraf punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului 52 ;

(9)„microîntreprindere” înseamnă o întreprindere care are mai puțin de 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală sau al cărei bilanț anual nu depășește 2 milioane EUR, calculate în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei 53 ;

(10) „utilizatori de transport” înseamnă gospodării sau microîntreprinderi care utilizează diverse opțiuni de transport și de mobilitate;

(11)„gospodării vulnerabile” înseamnă gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică sau gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri medii inferioare, care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii clădirilor în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

(12)„microîntreprinderi vulnerabile” înseamnă microîntreprinderi care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii clădirilor în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

(13)„utilizatori de transport vulnerabili” înseamnă utilizatori de transport, inclusiv din gospodării cu venituri medii inferioare, care sunt afectați în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care nu dispun de mijloacele necesare pentru a achiziționa vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sau pentru a trece la moduri de transport alternative durabile, inclusiv la transportul public, în special în zonele rurale și îndepărtate.

CAPITOLUL II

PLANURILE PENTRU ATENUAREA IMPACTULUI SOCIAL AL ACȚIUNILOR CLIMATICE

Articolul 3

Planurile pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice

1.Fiecare stat membru transmite Comisiei un plan pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (denumit în continuare „planul”) împreună cu actualizarea planului național integrat privind energia și clima menționat la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu procedura și calendarul prevăzute la articolul respectiv. Planul trebuie să conțină un set coerent de măsuri și investiții menite să abordeze impactul stabilirii prețului carbonului asupra gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili, astfel încât să asigure încălzirea, răcirea și mobilitatea la prețuri accesibile, însoțind și accelerând totodată măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii.

2.Planul poate include măsuri naționale care să ofere sprijin temporar direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și gospodăriilor care sunt utilizatori de transport vulnerabili, pentru a reduce impactul creșterii prețului combustibililor fosili care rezultă din includerea clădirilor și a transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

3.Planul trebuie să includă proiecte naționale pentru:

(a)finanțarea unor măsuri și investiții care vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor, punerea în aplicare a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, renovarea clădirilor și decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea producției de energie din surse regenerabile de energie;

(b)finanțarea unor măsuri și investiții care vizează intensificarea utilizării mobilității și a transporturilor cu emisii zero și cu emisii scăzute.

Articolul 4

Conținutul planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice

1.Planurile pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice trebuie să conțină, în special, următoarele elemente:

(a)măsuri și investiții concrete în conformitate cu articolul 3 pentru a reduce efectele menționate la litera (c) de la prezentul alineat, împreună cu o explicație a modului în care acestea ar contribui în mod eficace la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 1 în cadrul general de stabilire a politicilor relevante ale unui stat membru;

(b)măsuri de însoțire concrete necesare pentru realizarea măsurilor și a investițiilor planului și pentru reducerea efectelor menționate la litera (c), precum și informații privind finanțarea existentă sau planificată a măsurilor și a investițiilor din alte surse ale Uniunii, internaționale, publice sau private;

(c)o estimare a efectelor probabile ale creșterii prețurilor asupra gospodăriilor, în special în ceea ce privește incidența sărăciei energetice, asupra microîntreprinderilor și asupra utilizatorilor de transport, cuprinzând în special o estimare și identificarea gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili; aceste impacturi trebuie analizate la un nivel suficient de dezagregare regională, ținând seama de elemente precum accesul la transportul public și la serviciile de bază și identificând zonele cele mai afectate, în special teritoriile îndepărtate și rurale;

(d)în cazul în care planul prevede măsurile menționate la articolul 3 alineatul (2), criteriile de identificare a beneficiarilor finali eligibili, indicarea termenului preconizat pentru măsurile în cauză și justificarea acestora pe baza unei estimări cantitative și a unei explicații calitative a modului în care se preconizează că măsurile prevăzute în plan vor reduce sărăcia energetică, sărăcia din perspectiva transporturilor și vulnerabilitatea gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport în situația creșterii prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire;

(e)jaloanele și țintele preconizate și un calendar indicativ pentru implementarea măsurilor și a investițiilor care trebuie finalizate până la 31 iulie 2032;

(f)costurile totale estimate ale planului, însoțite de o justificare adecvată a costurilor și de explicații privind modul în care acestea respectă principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și sunt proporționale cu impactul preconizat al planului;

(g)contribuția națională preconizată la costurile totale estimate, calculată în conformitate cu articolul 14;

(h)o explicație a modului în care planul garantează că nicio investiție sau măsură inclusă în plan nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852; în acest sens, Comisia furnizează statelor membre orientări tehnice care vizează în mod specific domeniul de aplicare al fondului; nu este necesară nicio explicație pentru măsurile menționate la articolul 3 alineatul (2);

(i)modalitățile pentru monitorizarea și punerea în aplicare eficace a planului de către statul membru în cauză, în special a jaloanelor și a țintelor propuse, incluzând indicatori privind punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor, care, după caz, sunt indicatorii disponibili la Oficiul de Statistică al Uniunii Europene și la Observatorul european al sărăciei energetice, astfel cum au fost identificați în Recomandarea 2020/1563 54 a Comisiei privind sărăcia energetică;

(j)pentru pregătirea și, după caz, pentru implementarea planului, un rezumat al procesului de consultare, desfășurat în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu cadrul juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, precum și al modului în care contribuțiile părților interesate se reflectă în plan;

(k)o explicație a sistemului statelor membre de prevenire, depistare și corectare a corupției, fraudei și conflictelor de interese la utilizarea finanțării puse la dispoziție în cadrul fondului și măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii;

2.Planurile trebuie să fie în concordanță cu informațiile incluse și cu angajamentele asumate de statele membre în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și al Fondului social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057, în cadrul programelor lor operaționale din cadrul politicii de coeziune în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1058 55 , în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 56 , în cadrul strategiilor lor pe termen lung de renovare a clădirilor în temeiul Directivei 2010/31/UE și în cadrul planurilor lor naționale integrate privind energia și clima actualizate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. De asemenea, aceste planuri trebuie să fie complementare planurilor pentru o tranziție justă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului 57 .

3.Atunci când își elaborează planurile, statele membre pot solicita Comisiei să organizeze un schimb de bune practici. Statele membre pot solicita, de asemenea, sprijin tehnic în cadrul facilității ELENA, instituită printr-un acord al Comisiei cu Banca Europeană de Investiții în 2009, sau în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului 58 .

CAPITOLUL III

SPRIJIN DIN PARTEA FONDULUI PENTRU PLANURILE PENTRU ATENUAREA IMPACTULUI SOCIAL AL ACȚIUNILOR CLIMATICE

Articolul 5

Principiile care guvernează fondul și eligibilitatea

1.Fondul oferă sprijin financiar statelor membre pentru a finanța măsurile și investițiile prevăzute în planurile lor.

2.Plata sprijinului este condiționată de atingerea jaloanelor și a țintelor pentru măsurile și investițiile stabilite în planuri. Aceste jaloane și ținte trebuie să fie compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii și să vizeze în special:

(a)eficiența energetică,

(b)renovarea clădirilor,

(c)mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute,

(d)reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră,

(e)reducerea numărului gospodăriilor vulnerabile, în special a gospodăriilor afectate de sărăcia energetică, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate.

3.Fondul sprijină numai măsurile și investițiile care respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” menționat la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Articolul 6

Măsuri și investiții care urmează să fie incluse în costurile totale estimate ale planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice

1.Statele membre pot include costurile măsurilor care oferă sprijin temporar direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și gospodăriilor vulnerabile care sunt utilizatori de transport pentru a absorbi creșterea prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire. Acest sprijin se reduce în timp și se limitează la impactul direct al comercializării certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier. Eligibilitatea pentru acest sprijin direct pentru venit încetează în termenele stabilite la articolul 4 alineatul (1) litera (d).

2.Statele membre pot include costurile următoarelor măsuri și investiții în costurile totale estimate ale planurilor, cu condiția ca acestea să aducă beneficii în principal gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile sau utilizatorilor de transport vulnerabili și să fie menite:

(a)să sprijine renovările clădirilor, în special pentru cei care ocupă clădiri cu cea mai slabă performanță, inclusiv sub formă de sprijin financiar sau stimulente fiscale, cum ar fi deductibilitatea costurilor de renovare din chirie, indiferent de dreptul de proprietate asupra clădirilor în cauză;

(b)să contribuie la decarbonizare, inclusiv prin electrificarea încălzirii și răcirii clădirilor și a gătitului în clădiri și prin integrarea energiei din surse regenerabile care contribuie la realizarea economiilor de energie;

(c)să sprijine entitățile publice și private în dezvoltarea și furnizarea unor soluții de renovare în vederea eficienței energetice la prețuri accesibile și a unor instrumente de finanțare adecvate, în conformitate cu obiectivele sociale ale fondului;

(d)să asigure accesul la vehicule și biciclete cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv sprijin financiar sau stimulente fiscale pentru achiziționarea acestora, precum și accesul la infrastructuri publice și private adecvate, inclusiv pentru reîncărcare și realimentare; în ceea ce privește sprijinul pentru vehiculele cu emisii scăzute, se prevede un calendar pentru reducerea treptată a sprijinului;

(e)să acorde acces gratuit la transportul public sau tarife adaptate pentru accesul la transportul public, precum și să promoveze mobilitatea durabilă la cerere și serviciile de mobilitate partajată;

(f)să sprijine entitățile publice și private în dezvoltarea și furnizarea de servicii de mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute la prețuri accesibile și utilizarea unor opțiuni atractive de mobilitate activă pentru zonele rurale, insulare, montane, îndepărtate și mai puțin accesibile sau pentru regiunile sau teritoriile mai puțin dezvoltate, inclusiv pentru zonele periurbane mai puțin dezvoltate.

Articolul 7

Excluderi din costurile totale estimate ale planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice

1.Fondul nu sprijină, iar costurile totale estimate ale planurilor nu trebuie să includă măsuri sub formă de sprijin direct pentru venit în temeiul articolului 3 alineatul (2) din prezentul regulament pentru gospodăriile care beneficiază deja:

(a)de intervenția publică la nivelul prețurilor combustibililor care intră sub incidența capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE;

(b)de intervențiile publice în stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2009/73/CE.

2.În cazul în care statul membru în cauză demonstrează în planul său că intervențiile publice menționate la alineatul (1) nu compensează în totalitate creșterea prețurilor rezultată din includerea sectorului clădirilor și al transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, sprijinul direct pentru venit poate fi inclus în costurile totale estimate în limitele creșterii prețurilor care nu sunt compensate integral.

Articolul 8

Transferul beneficiilor către gospodării, microîntreprinderi și utilizatorii de transport

Statele membre pot include în costurile totale estimate sprijinul financiar acordat entităților publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili, dacă aceste entități efectuează măsuri și investiții de care beneficiază în cele din urmă gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili.

Statele membre trebuie să prevadă garanțiile legale și contractuale necesare pentru a se asigura că întregul beneficiu este transferat gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport.

Articolul 9

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a fondului în perioada 2025-2027 este de 23 700 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a fondului în perioada 2028-2032 este de 48 500 000 000 EUR în prețuri curente, sub rezerva disponibilității sumelor în cadrul plafoanelor anuale ale cadrului financiar multianual aplicabil menționate la articolul 312 din TFUE.

3.Cuantumurile prevăzute la alineatele (1) și (2) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt necesare pentru gestionarea fondului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, consultarea părților interesate, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv acțiunile incluzive de sensibilizare, și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, cheltuielile cu rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele corporative de tehnologie a informației și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea fondului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor pe teren și costurile consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și implementare reformelor și a investițiilor.

Articolul 10

Resursele din programele care fac obiectul gestiunii partajate și utilizarea resurselor

1.Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea acestora, către fond, sub rezerva condițiilor prevăzute în dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060. Comisia execută direct aceste resurse, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Resursele respective trebuie utilizate exclusiv în beneficiul statului membru în cauză.

2.Statele membre pot încredința autorităților de management al Fondului social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 și al programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1058 punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor care beneficiază de acest fond, dacă este cazul, având în vedere sinergiile cu respectivele fonduri ale Uniunii și în conformitate cu obiectivele fondului. Statele membre își declară intenția de a încredința aceste sarcini autorităților respective în planurile lor.

3.Statele membre pot include în planul lor, sub formă de costuri estimate totale, plățile pentru sprijin tehnic suplimentar în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/240 și cuantumul contribuției în numerar pentru compartimentul pentru statele membre în temeiul dispozițiilor relevante ale Regulamentului (UE) 2021/523. Aceste costuri nu trebuie să depășească 4 % din alocarea financiară totală a planului, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în plan, trebuie să respecte cerințele prezentului regulament.

Articolul 11

Implementarea

59 Fondul este executat de Comisie în cadrul gestiunii directe, în conformitate cu normele relevante adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE, în special cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului.

Articolul 12

Adiționalitatea și finanțarea complementară

1.Sprijinul acordat în cadrul fondului se adaugă sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii. Măsurile și investițiile sprijinite în cadrul fondului pot beneficia de sprijin din partea altor fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

2.Sprijinul din partea fondului este suplimentar și nu se substituie cheltuielilor bugetare naționale recurente.

Articolul 13

Alocare financiară maximă

1.Alocarea financiară maximă se calculează pentru fiecare stat membru, astfel cum se specifică în anexele I și II.

2.Fiecare stat membru poate depune o cerere în limitele alocării financiare maxime pentru punerea în aplicare a planului său.

Articolul 14

Contribuția națională la costurile totale estimate

1.Statele membre contribuie cu cel puțin 50 % din costurile totale estimate ale planurilor lor.

2.Statele membre utilizează, printre altele, veniturile obținute în urma licitării certificatelor lor de emisii în conformitate cu capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE pentru contribuția lor națională la costurile totale estimate ale planurilor lor.

Articolul 15

Evaluarea Comisiei

1.Comisia evaluează planul și, după caz, orice modificare a planului respectiv prezentată de un stat membru în conformitate cu articolul 17, din punctul de vedere al conformității cu dispozițiile prezentului regulament. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia acționează în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia poate face observații sau solicita informații suplimentare. Statul membru în cauză furnizează informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul, dacă este necesar, inclusiv după transmiterea oficială a acestuia. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească termenul pentru evaluare cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.

2.Comisia evaluează relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului după cum urmează:

(a)în scopul evaluării relevanței, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i) dacă planul reprezintă un răspuns la impactul social și la provocările cu care se confruntă gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili din statul membru în cauză generate de instituirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier instituit în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE, în special gospodăriile afectate de sărăcia energetică, ținând seama în mod corespunzător de provocările identificate în evaluările Comisiei privind actualizarea planului național integrat privind energia și clima al statului membru în cauză și de progresele înregistrate în temeiul articolului 9 alineatul (3) și al articolelor 13 și 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și în recomandările Comisiei către statele membre referitoare la obiectivul pe termen lung de realizare a neutralității climatice în Uniune până în 2050, emise în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Aceasta ține seama de provocările specifice și de alocarea financiară a statului membru în cauză;

(ii) dacă se preconizează că planul va garanta că nicio măsură sau investiție inclusă în plan nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852;

(iii) dacă planul conține măsuri și investiții care contribuie la tranziția verde, inclusiv la abordarea provocărilor rezultate din aceasta și, în special, la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie pentru 2030 și a jaloanelor pentru 2030 ale Strategiei pentru mobilitate;

(b)în scopul evaluării eficacității, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i) dacă se preconizează că planul va avea un impact de durată asupra provocărilor abordate de plan și, în special, asupra gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili, în special asupra gospodăriilor afectate de sărăcia energetică, în statul membru în cauză;

(ii) dacă se preconizează că măsurile propuse de statul membru în cauză vor asigura o monitorizare și o implementare eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute și a indicatorilor aferenți;

(iii) dacă măsurile și investițiile propuse de statul membru în cauză sunt coerente și conforme cu cerințele prevăzute în Directiva [aaaa/nnn] [Propunere de reformare a Directivei 2012/27/UE], Directiva (UE) 2018/2001, Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului 60 , Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului și Directiva 2010/31/UE;

(c)în scopul evaluării eficienței, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i) dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului este rezonabilă și plauzibilă și dacă este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat;

(ii) dacă se preconizează că măsurile propuse de statul membru în cauză vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea corupției, fraudei și conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în cadrul fondului, inclusiv măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii;

(iii) dacă jaloanele și țintele propuse de statul membru sunt eficiente din punctul de vedere al domeniului de aplicare, al obiectivelor și al acțiunilor eligibile ale fondului;

(d)în scopul evaluării coerenței, Comisia analizează dacă planul conține măsuri și investiții care reprezintă acțiuni coerente.

Articolul 16

Decizia Comisiei

1.Pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 15, Comisia decide cu privire la planul unui stat membru, printr-un act de punere în aplicare, în termen de șase luni de la data prezentării planului respectiv în temeiul articolului 3 alineatul (1) din prezentul regulament.

În cazul în care Comisia emite o evaluare pozitivă, decizia respectivă stabilește:

(a)măsurile și investițiile care urmează să fie puse în aplicare de statul membru, cuantumul costurilor totale estimate ale planului, precum și jaloanele și țintele;

(b)alocarea financiară din partea Uniunii repartizată în conformitate cu articolul 13 din prezentul regulament, care trebuie plătită în tranșe, odată ce statul membru a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în legătură cu punerea în aplicare a planului, care este condiționată, pentru perioada 2028-2032, de disponibilitatea cuantumurilor menționate la articolul 9 alineatul (2) din prezentul regulament în cadrul plafoanelor anuale ale cadrului financiar multianual menționate la articolul 312 din TFUE;

(c)contribuția națională;

(d)modalitățile și calendarul de monitorizare și punere în aplicare, inclusiv, după caz, măsurile necesare pentru respectarea articolului 20 din prezentul regulament;

(e)indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate;

(f)măsurile prin care se asigură accesul deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.

2.Alocarea financiară prevăzută la alineatul (1) litera (b) se stabilește pe baza costurilor totale estimate ale planului propus de statul membru în cauză, astfel cum au fost evaluate în temeiul criteriilor stabilite la articolul 15 alineatul (2).

Cuantumul alocării financiare se stabilește după cum urmează:

(a)în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (2), iar cuantumul costurilor totale estimate ale pachetului minus contribuția națională este mai mare sau egal cu alocarea financiară maximă pentru statul membru respectiv menționată la articolul 13 alineatul (1), alocarea financiară repartizată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al alocării financiare maxime menționate la articolul 9;

(b)în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (2), iar cuantumul costurilor totale estimate ale pachetului minus contribuția națională este mai mic decât alocarea financiară maximă pentru statul membru respectiv menționată la articolul 13 alineatul (1), alocarea financiară repartizată statului membru respectiv este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale pachetului minus contribuția națională;

(c)în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile prevăzute la articolul 15 alineatul (2), dar evaluarea stabilește deficiențe ale sistemelor de control, Comisia poate solicita atingerea unor jaloane și a unor ținte suplimentare înainte de prima plată;

(d)în cazul în care planul nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (2), statului membru în cauză nu i se repartizează nicio alocare financiară.

3.În cazul în care Comisia evaluează negativ un plan, decizia menționată la alineatul (1) include motivele acestei evaluări negative. Statul membru în cauză prezintă din nou planul, după ce ia în considerare evaluarea Comisiei.

Articolul 17

Modificarea planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice

1.În cazul în care un plan pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi realizat, integral sau parțial, de către un stat membru din cauza unor circumstanțe obiective, în special din cauza efectelor directe reale ale sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier instituit în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE, statul membru în cauză poate prezenta Comisiei o modificare a planului său pentru a include modificările necesare și justificate în mod corespunzător. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de cereri.

2.Comisia evaluează planul modificat în conformitate cu articolul 15.

3.În cazul în care Comisia evaluează pozitiv planul modificat, aceasta adoptă, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1), în termen de trei luni de la prezentarea oficială a planului modificat de către statul membru, o decizie în care prezintă motivele pentru evaluarea sa pozitivă, prin intermediul unui act de punere în aplicare.

4.În cazul în care evaluează negativ planul modificat, Comisia respinge cererea în termenul menționat la alineatul (3), după ce a acordat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de trei luni de la comunicarea evaluării Comisiei.

5.Până la 15 martie 2027, fiecare stat membru în cauză evaluează caracterul adecvat al planurilor sale având în vedere efectele directe reale ale sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier instituit în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/087/CE. Aceste evaluări sunt prezentate Comisiei ca parte a raportului bienal privind progresele înregistrate în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Articolul 18

Angajamentul privind alocarea financiară

1.După ce a adoptat o decizie, astfel cum se menționează la articolul 16, Comisia încheie în timp util un acord cu statul membru în cauză care constituie un angajament juridic individual în sensul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 pentru perioada 2025-2027. Acest acord poate fi încheiat cel mai devreme cu un an înainte de anul de începere a licitațiilor în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE.

2.Angajamentul juridic individual pentru perioada 2028-2032 se încheie sub rezerva disponibilității cuantumurilor menționate la articolul 9 alineatul (2) din prezentul regulament în cadrul plafoanelor anuale ale cadrului financiar multianual menționate la articolul 312 din TFUE.

3.Angajamentele bugetare se pot baza pe angajamente globale și, după caz, pot fi defalcate în tranșe anuale eșalonate pe parcursul mai multor ani.

Articolul 19

Norme privind plățile, suspendarea și rezilierea acordurilor privind alocările financiare

1.Plățile alocărilor financiare către statul membru în cauză în temeiul prezentului articol se efectuează la finalizarea jaloanelor și a țintelor relevante convenite și indicate în plan, astfel cum au fost aprobate în conformitate cu articolul 16 și sub rezerva finanțării disponibile. După această finalizare, statul membru în cauză transmite Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a alocării financiare. Aceste cereri de plată sunt transmise Comisiei de către statele membre o dată sau de două ori pe an, până la 31 iulie.

2.Comisia evaluează fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult două luni de la primirea cererii, dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Comisiei menționată la articolul 16. Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză. Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți.

3.În cazul în care evaluarea Comisiei este pozitivă, aceasta adoptă, fără întârzieri nejustificate, o decizie de autorizare a plății alocării financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

4.În cazul în care, ca urmare a evaluării prevăzute la alineatul (3), Comisia stabilește că jaloanele și țintele stabilite în decizia Comisiei menționată la articolul 16 nu au fost atinse în mod satisfăcător, se suspendă plata integrală sau parțială a alocării financiare. Statul membru în cauză are posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea evaluării Comisiei.

Suspendarea se revocă numai atunci când jaloanele și țintele au fost atinse în mod satisfăcător, astfel cum se prevede în decizia Comisiei menționată la articolul 16.

5.Prin derogare de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, termenul de plată începe să curgă de la data la care statului membru în cauză i s-a comunicat decizia de autorizare a plății în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol sau de la data la care i s-a comunicat revocarea unei suspendări în temeiul alineatului (4) al doilea paragraf de la prezentul articol.

6.În cazul în care jaloanele și țintele nu sunt atinse în mod satisfăcător în termen de șase luni de la suspendare, Comisia reduce în mod proporțional cuantumul alocării financiare după ce i-a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea concluziilor Comisiei.

7.În cazul în care, în termen de 12 luni de la data încheierii acordurilor relevante menționate la articolul 18, statul membru în cauză nu a făcut progrese concrete în ceea ce privește atingerea oricăror jaloane sau ținte relevante, Comisia denunță acordurile relevante menționate la articolul 18 și dezangajează cuantumul alocării financiare. Comisia adoptă o decizie privind denunțarea acordurilor menționate la articolul 18 după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea evaluării sale potrivit căreia nu au fost înregistrate progrese concrete.

Articolul 20

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1.La executarea fondului, statele membre, în calitate de beneficiari ai fondurilor din cadrul fondului, iau toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile și investițiile sprijinite de fond respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În acest scop, statele membre prevăd un sistem de control intern eficace și eficient, astfel cum se detaliază în anexa III, precum și recuperarea cuantumurilor plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect. Statele membre se pot baza pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului.

2.Acordurile menționate la articolul 18 prevăd obligațiile statelor membre:

(a)de a verifica în mod regulat dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile și dacă toate măsurile și investițiile din cadrul planului au fost implementate în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese;

(b)de a lua măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția și conflictele de interese, astfel cum sunt definite la articolul 61 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, care afectează interesele financiare ale Uniunii, și de a introduce acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură sau investiție implementată în cadrul planului;

(c)de a atașa la orice cerere de plată:

(i) o declarație de gestiune care să menționeze că fondurile au fost utilizate în scopul preconizat, că informațiile prezentate împreună cu cererea de plată sunt complete, exacte și fiabile și că sistemele de control instituite oferă asigurările necesare că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile, în special cele privind evitarea conflictelor de interese și prevenirea fraudei, a corupției și a dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și

(ii) un rezumat al auditurilor efectuate în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional, inclusiv domeniul de aplicare al acestor audituri în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor acoperite și perioada acoperită, precum și o analiză a deficiențelor identificate și a eventualelor măsuri corective luate;

(a)în scopul auditării și controlării și pentru a furniza informații comparabile privind utilizarea fondurilor în ceea ce privește măsurile și investițiile puse în aplicare în cadrul planului, de a colecta, înregistra și stoca într-un sistem electronic următoarele categorii de date standardizate și de a asigura accesul la acestea:

(i) numele destinatarilor finali ai fondurilor, numerele de înregistrare în scopuri de TVA sau numerele de identificare fiscală ale acestora și cuantumul alocării financiare din fond;

(ii) numele contractantului (contractanților) și al subcontractantului (subcontractanților) și numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau numărul (numerele) de identificare fiscală al(e) acestuia (acestora) și valoarea contractului (contractelor) în cazul în care destinatarul final al fondurilor este o autoritate contractantă în conformitate cu legislația Uniunii sau cu legislația națională privind achizițiile publice;

(iii) prenumele, numele și data nașterii, precum și numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau numărul (numerele) de identificare fiscală al(e) beneficiarului (beneficiarilor) real(i) al (ai) destinatarului fondurilor sau al (ai) contractantului, în înțelesul articolului 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului 61 ,

(iv) o listă a tuturor măsurilor și investițiilor puse în aplicare în cadrul fondului, indicând valoarea totală a finanțării publice a acestor măsuri și investiții, precum și cuantumul fondurilor plătite în cadrul altor fonduri finanțate de la bugetul Uniunii;

(b)de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, dacă este cazul, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și de a impune tuturor destinatarilor finali ai fondurilor plătite pentru punerea în aplicare a măsurilor și investițiilor incluse în plan sau tuturor celorlalte persoane sau entități implicate în punerea în aplicare a acestora obligația de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, dacă este cazul, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, precum și de a impune obligații similare tuturor beneficiarilor finali ai fondurilor plătite;

(c)de a ține o evidență în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

3.Datele cu caracter personal menționate la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt prelucrate de către statele membre și de către Comisie în scopul și pe durata corespunzătoare a procedurilor de descărcare de gestiune, audit și control și a procedurilor de informare, comunicare și publicitate legate de utilizarea fondurilor în legătură cu punerea în aplicare a acordurilor menționate la articolul 18. Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725, în funcție de aplicabilitatea acestora. În cadrul procedurii de descărcare de gestiune către Comisie, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, fondul face obiectul raportării în temeiul rapoartelor financiare și de răspundere integrate menționate la articolul 247 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și, în special, separat în cadrul raportului anual privind gestiunea și performanța.

4.Comisia pune la dispoziția statelor membre un sistem integrat și interoperabil de informare și monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor pentru a accesa și a analiza datele relevante. Statele membre utilizează instrumentul în scopuri de audit și control pentru a evita dubla finanțare și pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția și conflictele de interese în ceea ce privește măsurile și investițiile sprijinite de fond. Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, după caz, EPPO pot utiliza instrumentul în limitele competențelor și drepturilor acestora menționate la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol.

5.Acordurile menționate la articolul 18 prevăd, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul fondului și de a recupera orice cuantum datorat bugetului Uniunii, în cazuri de fraudă, corupție și conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de statul membru sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din astfel de acorduri.

Atunci când decide în ceea ce privește cuantumul recuperării și al reducerii, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea fraudei, a actului de corupție și a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea unei încălcări a unei obligații. Statului membru i se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de efectuarea reducerii.

CAPITOLUL IV
COMPLEMENTARITATE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Articolul 21

Coordonare și complementaritate

Comisia și statele membre în cauză, într-o manieră direct proporțională cu responsabilitățile lor, încurajează sinergiile și asigură o coordonare eficace între fond și alte programe și instrumente ale Uniunii, inclusiv programul InvestEU, Instrumentul de sprijin tehnic, Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2021/1060. În scopul menționat, acestea:

(a)asigură complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența dintre diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, dacă este cazul, de la nivel regional, atât în faza de planificare, cât și în timpul implementării;

(b)optimizează mecanismele de coordonare pentru a se evita dublarea eforturilor și

(c)asigură o cooperare strânsă între autoritățile responsabile cu implementarea și controlul la nivelul Uniunii, la nivel național și, dacă este cazul, la nivel regional pentru a îndeplini obiectivele fondului.

Articolul 22
Informare, comunicare și publicitate

1.Statele membre pun datele menționate la articolul 20 alineatul (2) litera (d) punctele (i), (ii) și (iv) din prezentul regulament la dispoziția publicului și le actualizează pe un site internet unic, în formate deschise și prelucrabile automat, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului 62 , care permit sortarea, căutarea, extragerea, compararea și reutilizarea datelor. Informațiile menționate la articolul 20 alineatul (2) litera (d) punctele (i) și (ii) din prezentul regulament nu se publică în cazurile menționate la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 sau în cazul în care sprijinul direct pentru venit plătit este mai mic de 15 000 EUR.

2.Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

3.Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind fondul, precum și acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament și rezultatele obținute, inclusiv, după caz și cu acordul autorităților naționale, prin activități de comunicare comune cu autoritățile naționale, precum și cu birourile de reprezentare ale Parlamentului European și ale Comisiei în statul membru în cauză.

Articolul 23

Monitorizarea implementării

1.Fiecare stat membru în cauză prezintă Comisiei, o dată la doi ani, un raport privind punerea în aplicare a planului său, ca parte a raportului său național intermediar integrat privind energia și clima în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și în conformitate cu articolul 28 din același regulament. Statele membre în cauză includ în raportul lor intermediar:

(a)informații cantitative detaliate privind numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică;

(b)după caz, informații detaliate cu privire la progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului național orientativ de reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică;

(c)informații detaliate privind rezultatele măsurilor și investițiilor incluse în planurile lor;

(d)informații raportate cu privire la politicile și măsurile privind gazele cu efect de seră și la previziuni, precum și cu privire la sărăcia energetică, furnizate în temeiul articolului 18 și al articolului 24 din Regulamentul (UE) 2018/1999;

(e)informații raportate în cadrul strategiilor de renovare a clădirilor pe termen lung în temeiul Directivei 2010/31/UE;

(f)în 2027, o evaluare a planului menționat la articolul 17 alineatul (5), având în vedere efectele directe reale ale sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier instituit în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/087/CE;

(g)informații privind modificările aduse planului lor în conformitate cu articolul 17.

2.Comisia monitorizează punerea în aplicare a fondului și măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor sale. Monitorizarea implementării este orientată către activitățile desfășurate în cadrul fondului și este proporțională cu aceste activități.

3.Sistemul Comisiei de raportare a performanței asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării activităților și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii li se impun cerințe de raportare proporționale.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25 pentru a completa prezentul regulament în vederea stabilirii indicatorilor comuni care urmează să fie utilizați pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate și în scopul monitorizării și evaluării fondului în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la articolul 1.

CAPITOLUL V
DISPOZIȚII FINALE

Articolul 24

Evaluarea și reexaminarea fondului

1.Până la 1 iulie 2028, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare privind punerea în aplicare și funcționarea fondului.

2.Până la 31 decembrie 2033, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare independentă ex post.

3.Raportul de evaluare analizează, în special, în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele fondului prevăzute la articolul 1, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană. Acesta examinează în ce măsură toate obiectivele și acțiunile prevăzute la articolul 6 sunt în continuare relevante, având în vedere impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE și din măsurile naționale luate pentru a realiza reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului 63 . Acesta examinează, de asemenea, în ce măsură pachetul financiar al fondului rămâne relevant având în vedere posibilele evoluții în ceea ce privește licitarea certificatelor de emisii în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE, precum și alte considerente relevante.

4.Evaluarea este însoțită, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

5.Raportul de evaluare ex post constă într-o evaluare globală a fondului și include informații privind impactul acestuia pe termen lung.

Articolul 25

Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 23 alineatul (4) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 23 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 23 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea sa către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 26

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la data până la care statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma Directivei (UE) [aaaa/nnn] a Parlamentului European și a Consiliului 64 de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată europeană (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată europeană” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre „costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.2.1. Necesarul de resurse umane estimat

3.2.3.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.4.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Mediu și politici climatice, sărăcia energetică, promovarea eficienței energetice și a economiilor de energie, promovarea mijloacelor de transport durabile

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

⌧ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 65

◻ prelungirea unei acțiuni existente

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Obiectivul specific al fondului este de a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili prin măsuri și investiții menite să sporească eficiența energetică a clădirilor prin măsuri precum renovarea clădirilor, să decarbonizeze încălzirea și răcirea clădirilor, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile, și să finanțeze utilizarea mobilității și a transporturilor cu emisii zero și cu emisii scăzute.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Fondul contribuie la atingerea obiectivului global revizuit al UE de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin -55 % în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, prin sprijinirea investițiilor necesare și prin atenuarea impactului social asupra grupurilor celor mai vulnerabile.

Fondurile din cadrul fondului ar trebui să fie puse la dispoziția statelor membre pentru a sprijini măsurile și investițiile lor menite să sporească eficiența energetică a clădirilor, să efectueze renovarea clădirilor și să decarbonizeze încălzirea și răcirea clădirilor, inclusiv integrarea producției de energie din surse regenerabile de energie, și să finanțeze mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii pentru monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Indicatori de realizare

Indicatorul nr. 1: numărul de planuri aprobate de Comisie

Indicatorul nr. 2: contribuția financiară totală alocată planurilor

Indicatori de rezultat:

Indicatorul nr. 3: numărul de planuri puse în aplicare

Indicatori de impact:

Indicatorul nr. 4: obiectivele atinse care sunt stabilite în planuri

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Fiecare stat membru respectă cerințele prevăzute în regulament. Acest lucru va atenua dezechilibrele sociale dintre statele membre și din interiorul acestora atunci când încearcă să atingă obiectivul actualizat de reducere a emisiilor nete de GES cu 55 % față de nivelurile din 1990, în special în ceea ce privește comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier.

Fondul se aplică în perioada cuprinsă între 2025 și 2032.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră, iar acțiunile UE pot completa și consolida în mod eficace acțiunile naționale. Nivelul sporit de ambiție al obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 va avea efecte asupra multor sectoare din întreaga economie a UE, ceea ce face ca acțiunea coordonată și sprijinul financiar la nivelul UE să fie indispensabile. În conformitate cu articolul 191 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; precum și la promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special la lupta împotriva schimbărilor climatice. Politica Uniunii în domeniul mediului urmărește un nivel ridicat de protecție, ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii.

În plus, în conformitate cu articolul 194 alineatul (1) litera (c) din TFUE, în spiritul solidarității între statele membre, politica Uniunii în domeniul energiei vizează, în special, promovarea eficienței energetice și a economiilor de energie, precum și dezvoltarea unor forme de energie noi și regenerabile.

Fondul se instituie pentru a reduce povara socială generată de comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier prin sprijinirea măsurilor și a investițiilor statelor membre menite să sporească eficiența energetică a clădirilor, să efectueze renovarea clădirilor și să decarbonizeze încălzirea și răcirea clădirilor, inclusiv integrarea producției de energie din surse regenerabile de energie, și să finanțeze mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute.

Valoarea adăugată pe care se preconizează că o va avea intervenția Uniunii (ex-post)

Sprijinul financiar din cadrul fondului va fi distribuit în mod echitabil și just pentru a aborda impactul social asupra celor mai vulnerabile grupuri de cetățeni ai UE în toate statele membre. Pentru a primi finanțare, statele membre trebuie să stabilească planuri pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice în care vor prezenta activitățile (măsurile și investițiile) pe care intenționează să le finanțeze din fond. Finanțarea din bugetul Uniunii se concentrează pe activitățile ale căror obiective nu pot fi îndeplinite suficient numai de către statele membre („testul necesității”) și în cazul cărora intervenția Uniunii poate aduce o valoare adăugată suplimentară în comparație cu acțiunile întreprinse exclusiv de către statele membre. Este necesară o acțiune la nivelul Uniunii pentru a coordona un răspuns adecvat la provocările sociale generate de comercializarea certificatelor de emisii pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier („testul eficacității”). Acest obiectiv nu poate fi îndeplinit în mod suficient de către statele membre acționând în mod individual, în timp ce intervenția Uniunii poate să aducă o valoare suplimentară prin instituirea unui instrument menit să sprijine financiar statele membre în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor necesare.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Acest fond se bazează pe experiența acumulată în punerea în aplicare a altor finanțări din partea Uniunii. Instituirea și punerea în aplicare a fondului respectă principiile de bază ale Mecanismului de redresare și reziliență („MRR”).

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Obiectivul de neutralitate climatică al Pactului verde european și al Legii europene a climei, precum și dubla tranziție verde și digitală reprezintă o prioritate esențială a Uniunii Europene. Pachetul „Pregătiți pentru 55”, instrumentul NextGenerationEU și cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 vor contribui la realizarea dublei tranziții verzi și digitale vizate de Europa. Combinația acestor politici va aborda criza economică în urma pandemiei de COVID-19 și va accelera trecerea la o economie curată și durabilă, corelând acțiunile climatice cu creșterea economică.

Prezenta propunere face parte din pachetul „Pregătiți pentru 55” privind clima și energia. Obiectivul general al pachetului este de a alinia legislația Uniunii la obiectivul mai ambițios al Uniunii în materie de climă. Toate inițiativele din pachet sunt strâns legate între ele, fiecare depinzând de modul în care au fost concepute celelalte. Prezenta propunere legislativă vine în completarea propunerilor incluse în pachet și menține coerența cu acestea.

Fondul va fi finanțat în cadrul rubricii 3 „Resurse naturale și mediu” din cadrul financiar multianual și în nomenclatorul bugetar anual, ca parte a clusterului 9 „Politica de mediu și politici climatice”.

Dimensiunea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ar trebui, în principiu, să corespundă unui procent de 25 % din veniturile preconizate provenite din includerea transportului rutier și a clădirilor în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Comisia va prezenta în curând o propunere de modificare a Deciziei privind resursele proprii, conform căreia statele membre ar trebui să pună aceste venituri la dispoziția bugetului Uniunii ca resurse proprii.

Având în vedere faptul că majorările propuse ale plafonului angajamentelor vor conduce la o creștere echivalentă a necesarului de plăți, Comisia propune, prin urmare, revizuirea plafonului de plăți pentru anii 2025, 2026 și 2027 cu aceleași sume.

În ceea ce privește sinergiile cu alte instrumente, cel mai relevant este Mecanismul de redresare și reziliență, care le permite deja statelor membre să finanțeze măsuri de reducere a sărăciei energetice. Mecanismul de redresare și reziliență își va finaliza plățile financiare către statele membre până la sfârșitul anului 2026, ceea ce înseamnă că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ar urma să îl completeze din punct de vedere temporal și ca domeniu de aplicare, punând accentul pe persoanele cele mai vulnerabile. De asemenea, Fondul pentru o tranziție justă și, în special, partea sa de finanțare din instrumentul NextGenerationEU se vor încheia la scurt timp după începerea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Fondul va fi complementar și va asigura sinergii cu alte programe ale Uniunii, în special cu proiectele finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Pe baza planurilor statelor membre pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, fondul va oferi sprijin financiar nerambursabil pentru cofinanțarea schemelor naționale care oferă sprijin gospodăriilor cu venituri mici, în principal prin sprijin pentru investiții și, după caz, prin sprijin temporar pentru venit.

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

⌧ durată limitată

◻ în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până în [ZZ/LL]AAAA

⌧ Impactul financiar din 2025 până în 2032 pentru creditele de angajament și din 2025 până în 2032 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

◻ Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA, urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 66

⌧ Gestiune directă asigurată de Comisie

⌧ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

◻ prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea,

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza),

◻ BEI și Fondului European de Investiții,

◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar,

◻ organismelor de drept public,

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate,

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate,

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

N/A

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile monitorizării și raportării.

Pentru a monitoriza performanța punerii în aplicare a fondului, se va institui un sistem pentru solicitarea și executarea plăților din cadrul fondului.

Pentru a primi fonduri din cadrul fondului, statele membre ar trebui să elaboreze planuri pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice („planurile”) în care să stabilească măsurile și investițiile care urmează să fie finanțate. Comisia trebuie să evalueze planurile respective și le poate aproba numai după o evaluare pozitivă bazată pe relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența lor. Plata alocării financiare se va efectua după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor convenite cu statul membru în cauză. Calendarul de transmitere a planurilor, precum și ciclurile de raportare a progreselor înregistrate sunt aliniate cu actualizările planurilor naționale integrate privind energia și clima prezentate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.

În acest scop, statele membre pot solicita de două ori pe an o plată în cadrul fondului, care ar trebui să fie însoțită de dovezi privind progresele înregistrate în atingerea jaloanelor și a țintelor. Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor incluse în planurile lor în cadrul raportării bienale cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale privind energia și clima în temeiul Regulamentului privind guvernanța.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Finanțarea acțiunilor incluse în planurile transmise de statele membre, cu contribuții naționale, este soluția cea mai adecvată. Gestiunea directă combinată cu instrumentul bazat pe performanță asigură cel mai bine obținerea de rezultate prin fondurile puse la dispoziție și reduce la minimum structurile administrative implicate în proces, reducând totodată complexitatea și costurile administrative.

Se preconizează că fondul va avea următorul calendar:

De la jumătatea anului 2023, statele membre ar putea începe să își transmită proiectele de planuri pentru utilizarea fondului.

La sfârșitul anului 2023 și la începutul anului 2024, serviciile Comisiei ar trebui să înceapă pregătirea actelor delegate privind cerințele de raportare în cadrul fondului.

Se preconizează că regulamentul de instituire a fondului va începe să se aplice de la 30 iunie 2024.

30 iunie 2024 este, de asemenea, termenul până la care statele membre vor trebui să transmită oficial Comisiei planurile lor. Cu toate acestea, după cum s-a menționat mai sus, statele membre pot începe să transmită aceste planuri încă de la jumătatea anului 2023, pentru că acestea trebuie transmise odată cu planurile naționale privind energia și clima în temeiul Regulamentului privind guvernanța.

Între 30 iunie și 31 decembrie 2024, Comisia trebuie să evalueze planurile de utilizare a fondului și, în cele din urmă, să adopte acte delegate în vederea aprobării acestora. Tot procesul va implica un volum enorm de muncă, dat fiind că se are în vedere același sistem ca în cazul Mecanismului/planurilor de redresare și reziliență.

De la începutul anului 2025, Comisia va începe să semneze acorduri individuale cu statele membre privind utilizarea fondului — acestea vor fi angajamentele financiare pentru utilizarea banilor de către statele membre în cadrul fondului.

De la jumătatea anului 2025, statele membre ar putea începe să solicite plăți din fond. De două ori pe an, statele membre pot solicita plăți din fond. Plățile vor fi efectuate după evaluarea jaloanelor și a țintelor finalizate.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Riscurile se referă la măsurarea performanțelor (neatingerea țintelor/jaloanelor predefinite).

Măsurile care vor fi puse în aplicare pentru atenuarea acestor riscuri sunt următoarele:

– un proces de evaluare aprofundat înainte de punerea la dispoziție a fondurilor pentru atingerea jaloanelor/țintelor de către statele membre beneficiare;

– activarea suspendării, recuperarea fondurilor, denunțarea acordurilor în cazul neîndeplinirii jaloanelor/țintelor de către statele membre beneficiare sau în cazul unor nereguli grave sau al unor încălcări ale obligațiilor prevăzute în acordurile cu statele membre.

Fondul va fi pus în aplicare în cadrul gestiunii directe de către Comisie, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Alocarea financiară va fi acordată statelor membre sub formă de finanțare nelegată de costuri.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Regulamentul conține dispozițiile necesare pentru a se asigura că punerea în aplicare a fondului este conformă cu protecția intereselor financiare ale Uniunii.

La nivelurile de gestiune se vor aplica procese de control intern adecvate, iar acestea vor fi menite să asigure în mod rezonabil realizarea următoarelor obiective: eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor; fiabilitatea informațiilor raportate; protejarea activelor și a informațiilor; gestionarea adecvată a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției, a conflictelor de interese, a neregulilor și a dublei finanțări din fond și din alte programe ale Uniunii.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tip de cheltuieli	Contribuție
	Număr	Dif./Nedif.	din țările AELS	din țări candidate	din țări terțe	în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
3	09 01 04 01 – Cheltuieli de sprijin pentru Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice	Nedif.	NU	NU	NU	NU
3	09 05 01– Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice – Cheltuieli operaționale	Dif.	NU	NU	NU	NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

⌧ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Rubrica din cadrul financiar
multianual

RESURSE NATURALE ȘI MEDIU

Milioane EUR (cu trei zecimale)

			2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032	TOTAL
Credite operaționale
09 05 01	Angajamente	-1	2 495,000	10 695,000	10 495,000	10 145,000	9 945,000	9 745,000	9 495,000	9 145,000	72 160,000
	Plăți	-2	2 495,000	10 695,000	10 495,000	10 145,000	9 945,000	9 745,000	9 495,000	9 145,000	72 160,000
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice
09 01 04 01		-3	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	40,000
TOTAL credite pentru bugetul programului	Angajamente	= 1 + 3	2 500,000	10 700,000	10 500,000	10 150,000	9 950,000	9 750,000	9 500,000	9 150,000	72 200,000
	Plăți	= 2 + 3	2 500,000	10 700,000	10 500,000	10 150,000	9 950,000	9 750,000	9 500,000	9 150,000	72 200,000

Rubrica din cadrul financiar
multianual

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

		2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032	TOTAL
Resurse umane		1,824	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	88,464
Alte cheltuieli administrative		-	-	0,059	0,016	-	-	-	-	-	-	-	0,075
TOTAL credite la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	(Total angajamente = Total plăți)	1,824	8,664	8,723	8,680	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	88,539

Milioane EUR (cu trei zecimale)

		2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032	TOTAL
TOTAL credite în RUBRICILE din cadrul financiar multianual	Angajamente	1,824	8,664	8,723	2 508,680	10 708,664	10 508,664	10 158,664	9 958,664	9 758,664	9 508,664	9 158,664	72 288,539
	Plăți	1,824	8,664	8,723	2 508,680	10 708,664	10 508,664	10 158,664	9 958,664	9 758,664	9 508,664	9 158,664	72 288,539

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

⌧ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

2031

2032

TOTAL

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	1,824	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	88,464
Alte cheltuieli administrative	-	-	0,059	0,016	-	-	-	-	-	-	-	0,075
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	1,824	8,664	8,723	8,680	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	8,664	88,539

În afara RUBRICII 7 67 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ	-	-	-	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	40,000
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	-	-	-	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	5,000	40,000

TOTAL

1,824

8,664

8,723

13,680

13,664

128,539

Creditele necesare pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de credite ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

⌧ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări exprimate în echivalent normă întreagă

			2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032
	Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)			12	57	57	57	57	57	57	57	57	57	57
20 01 02 03 (în delegații)
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
01 01 01 11 (cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
	Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[1]
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX 01 xx yy zz		- la sediu
		- în delegații
01 01 01 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)
01 01 01 12 (AC, END, INT – cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL			12	57	57	57	57	57	57	57	57	57	57

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

• Concepere, redactare juridică, consultări, coordonare cu serviciile Comisiei

• Evaluarea proiectelor de planuri naționale pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și a planurilor finale, în sinergie cu alte procese (2023-2024);

• Pregătirea și gestionarea acordurilor de grant și a operațiunilor financiare aferente;

• Supravegherea și monitorizarea punerii în aplicare a fondului (începând din 2025)

• Proceduri bugetare și de monitorizare cu DG BUDG (începând din 2025)

Personal extern

3.2.3.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

◻ poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

◻ necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

⌧ necesită revizuirea CFM.

O sumă echivalentă cuantumului menționat mai sus va fi disponibilă în cadrul financiar multianual pentru sprijinirea fondului. În acest scop, Comisia va propune în curând o revizuire specifică a cadrului financiar multianual pentru a majora plafonul creditelor de angajament de la rubrica 3 „Resurse naturale și mediu” cu suma de 2 176 milioane EUR în 2025, 9 132 milioane EUR în 2026 și 8 786 milioane EUR în 2027, la prețurile din 2018.Având în vedere faptul că majorările propuse ale plafonului angajamentelor vor duce la o creștere echivalentă a nevoilor de plată, Comisia propune, prin urmare, revizuirea plafonului de plăți pentru anii 2025, 2026 și 2027 cu aceleași sume.

3.2.4.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

◻ nu prevede cofinanțare din partea terților

⌧ prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.
TOTAL credite cofinanțate	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

⌧ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

◻ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

◻ asupra resurselor proprii

◻ asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs					Impactul propunerii/inițiativei 68
		2022	2023	2024	2025	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032
Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice altă informație). […]

[…]

(1) COM(2019) 640 final.

(2) COM(2020) 562 final.

(3) Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).

(4) Concluziile Consiliului European din 10-11 decembrie 2020, EUCO 22/20 CO EUR 17 CONCL 8.

(5) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(6) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(7) Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21).

(8) Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).

(9) Propunere de modificare a Regulamentului (UE) 2020/2093 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, COM/2021/XXX final.

(10) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(11) Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433I , 22.12.2020, p. 23).

(12) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(13) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(14) Aprobat de Consiliul European la 24 și 25 iunie 2021.

(15) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(16) Recomandarea (UE) 2020/1563 a Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică C/2020/9600 (JO L 357, 27.10.2020, p. 35).

(17) COM(2021)400.

(18) Aceasta a fost deschisă timp de 12 săptămâni, în perioada cuprinsă între 13 noiembrie 2020 și 5 februarie 2021. Rezultatul poate fi consultat pe următorul site web: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12660-Updating-the-EU-Emissions-Trading-System/public-consultation_ro.

(19) Evaluarea inițială a impactului a fost deschisă pentru formularea de observații în perioada 29 octombrie 2020-26 noiembrie 2020 și au fost primite aproximativ 250 de contribuții. Rezultatul poate fi consultat pe următorul site web: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12660-Schimbari-climatice-actualizarea-sistemului-UE-de-comercializare-a-certificatelor-de-emisii-ETS-_ro.

(20) SWD(2020) 176, în special secțiunea 6.5.2.

(21) [Evaluarea impactului care însoțește ....].

(22) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, COM/2018/773 final.

(23) Articolul 21 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433I, 22.12.2020, p. 11).

(24) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(25) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(26) JO C , , p.

(27) JO C , , p.

(28) Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).

(29) COM(2019) 640 final.

(30) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(31) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(32) Date din 2018. Eurostat, SILC [ilc_mdes01]).

(33) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(34) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(35) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(36) [A se adăuga referința].

(37) Aprobat de Consiliul European la 24 și 25 iunie 2021.

(38) Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21).

(39) Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).

(40) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(41) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).

(42) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(43) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(44) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(45) Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(46) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(47) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(48) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(49) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(50) [Directiva (UE) [aaaa/nnn] a Parlamentului European și a Consiliului (JO C […], […], p. […]).] [Propunere de reformare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică].

(51) Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 808/2004, (CE) nr. 452/2008 și (CE) nr. 1338/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 577/980 al Consiliului (JO L 261I , 14.10.2019, p. 1).

(52) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(53) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(54) JO L 357, 27.10.2020, p. 35.

(55) Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (JO L 231, 30.6.2021, p. 60).

(56) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(57) Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).

(58) Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).

(59) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433I, 22.12.2020, p. 1).

(60) Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).

(61) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(62) Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(63) Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26-42).

(64) [Directiva (UE) aaaa/nnn a Parlamentului European și a Consiliului…. (JO …..).] [Directiva de modificare a Directivei 2003/87/CE].

(65) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(66) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/RO/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx.

(67) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(68) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

Alocarea financiară maximă pentru fiecare stat membru
Stat membru	Cota-parte în % din total	TOTAL 2025-2032 (în EUR, în prețuri curente)	Suma pentru 2025-2027 (în EUR, în prețuri curente)	Suma pentru 2028-2032 (în EUR, în prețuri curente)
Belgia	2,56	1 844 737 639	605 544 073	1 239 193 566
Bulgaria	3,85	2 778 104 958	911 926 420	1 866 178 538
Cehia	2,40	1 735 707 679	569 754 460	1 165 953 219
Danemarca	0,50	361 244 536	118 580 270	242 664 266
Germania	8,19	5 910 983 488	1 940 308 984	3 970 674 504
Estonia	0,29	207 004 992	67 950 392	139 054 600
Irlanda	1,02	737 392 966	242 052 816	495 340 150
Grecia	5,52	3 986 664 037	1 308 641 796	2 678 022 241
Spania	10,53	7 599 982 898	2 494 731 228	5 105 251 670
Franța	11,20	8 087 962 701	2 654 912 964	5 433 049 737
Croația	1,94	1 403 864 753	460 825 411	943 039 343
Italia	10,81	7 806 923 117	2 562 660 358	5 244 262 759
Cipru	0,20	145 738 994	47 839 531	97 899 463
Letonia	0,71	515 361 901	169 170 042	346 191 859
Lituania	1,02	738 205 618	242 319 573	495 886 046
Luxemburg	0,10	73 476 421	24 118 991	49 357 430
Ungaria	4,33	3 129 860 199	1 027 391 783	2 102 468 416
Malta	0,01	5 112 942	1 678 348	3 434 594
Țările de Jos	1,11	800 832 270	262 877 075	537 955 195
Austria	0,89	643 517 259	211 237 660	432 279 599
Polonia	17,61	12 714 118 688	4 173 471 093	8 540 647 595
Portugalia	1,88	1 359 497 281	446 261 573	913 235 708
România	9,26	6 682 901 998	2 193 694 977	4 489 207 021
Slovenia	0,55	397 623 987	130 522 001	267 101 985
Slovacia	2,36	1 701 161 680	558 414 568	1 142 747 112
Finlanda	0,54	386 966 933	127 023 772	259 943 161
Suedia	0,62	445 050 067	146 089 842	298 960 225
UE27	100 %	72 200 000 000	23 700 000 000	48 500 000 000

Choose the experimental features you want to try